Bolile cardiace - asistenţă medicală

8/17/2019 Bolile cardiace - asistenţă medicală

http://slidepdf.com/reader/full/bolile-cardiace-asistenta-medicala 1/21

ENDOCARDITELE

I. ENDOCARDITA BACTERIANĂ1. Etiopatogenie

− Cel mai frecvent agent etiologic este str. Viridans

2. Forme clinice− Endocardita lentă (subcutanată)

II. ENDOCARDITA NEBACTERIANĂ1. Endocardita reumatismală

a) Simptomatologie− VSH crescut− eucocito!ă− Cre"terea titlului #S$

STENOZA MITRALĂ

1. Simptomatologie− %ruitură diastolică− &uls mic− 'ensiunea arterială scă!ută− ispnee de efort− Hemopti!ii− Hepatomegalie

INSUFICIENŢA MITRALĂ1. iagnosticul

− Suflu sistolic intens la vrful inimii* asemănător +"niturii de vapori

INSUFICIENŢA AORTICĂ

1. Simptomatologie− Suflu diastolic* fin* dulce* aspirativ* descrescendo− ans arterial− &uls Corrigan

STENOZA AORTICĂ

1. Simptomatologie− Sincope− &uls slab



BOLILE MIOCARDULUI

1. Simptomatologie− 'a,icardie− Suflu sistolic func+ional apical− iminuarea !gomotului -− 'ulburări de ritm− &uls alternant− ărirea inimii

PERICARDITA ACUTĂ

1. Simptomatologie− urere retrosternală− Frecătură pericardică− ispnee− 'ranspira+ie− 'use− ărirea matită+ii cardiace

ARITMII SINUSALE

'a,icardia sinusală/ ritm cardiac 0ntre 1 "i 13min.

Se 0ntlne"te 0n boli febrile* ,ipertiroidism* insuficien+ă cardiacă* anemii* stări de colaps.

'ratamentul/ se folosesc sedative (bromuri* barbiturice)* &ropanolol.

ARITMII ECTOPICE (EXTRASINUSALE)

E4trasistolele

'ratament/ c,inina

'a,icardia paro4istică/ ritmul cardiac este rapid (15622 de bătăi6min)

'ratamentul ta,icardiei paro4istice atriale/ ia!epam* igo4in* C,inină* &ropanolol.

Flutterul atrial este un ritm patologic atrial* regulat "i foarte rapid (25673min)

'ratament/ c,inidina

Fibrila+ia atrială/ 863min



Fibrila+ia ventriculară/

'ratament/ c,inidina

1. C,inidina/ se administrea!ă oral* i.m.Contraindicată/ blocul de ramură* blocul #6V complet* fibrila+ia ventriculară vec,e*,ipertiroidie.

2. idocaina (4ilina)Contraindica+iile sunt reduse (convulsii "i blocul total).-ndicat 0n e4trasistole ventriculare "i ta,icardii ventriculare.

7. &ropanolol-ndica+ii/ e4trasistole* fibrila+ie atrială* flutter atrial* ta,icardie paro4istică atrială.

EDEMUL PULMONAR ACUT (E.P.A.)

Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transudat

sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare* inundare provocată de cre terea presiuniișsngelui 0n capilarele venoase pulmonare* de cre terea permeabilită ii membranei alveolo6ș ț

capilare.

1. Factorii etiologici principalia) Edemul pulmonar acut cardiogen/

− -nsuficien a ventriculară stngăț

− Hipertensiune arterială− 'ulburări de ritm paro4istice

b) Edemul pulmonar acut le!ional poate fi provocat de cau!e/− 'o4ice (ga!e sufocante/ C$2* organo6fosforice)− -nfec ioase (infec ii pulmonare* gripă)ț ț

− 9eurologice (encefalite acute)− -atrogene (perfu!ii* transfu!ii)− Edemul pulmonar :uremic:



− Edemul pulmonar 0n bron,oalveolite de degluti ie la copii mici* comato iț ș

2. anifestări clinice− ispnee intensă severă* survenită brusc− ;espira ie polipneică i !gomotoasăț ș

− $rtopnee− #n4ietate e4tremă− 'urgescen a <ugularelor de la ba!a gtuluiț

− 'a,icardie− '.#. poate fi crescută

7. Conduita de urgen ăț'ratament simptomatic

− -nstalarea bolnavului 0n po!i ie e!nd pe scaun cu gambele atrnndț ș

− Se aspiră secre ia i se cură ă gura bolnavuluiț ș ț

− #plicarea garourilor la rădăcina a trei membre fără comprimarea arterelor− $4igen (pe sonda nasofaringiană) umidificat prin barbota<* se practică pe

respira+ie asistatăa) 'ratamentul edemului pulmonar acut 0n func ia de etiologie/ț

− Cardiogen cu '.#. normală sau u or crescută/ș

• orfină• igitalice/ igo4in• iuretice/ Furosemid• Venesec ie = emisiune de snge rapidă 765 ml 0n 5 minuteț

• Ventila ie mecanicăț

• 9itroglicerină 168 tablete sublingual− Edemul pulmonar acut cu tensiune scă!ută

>n asemenea ca!uri sunt contraindicate/• Emisiunea de snge• orfina• Hipotensoarele

b) 'ratamentul edemului pulmonar acut le!ionar (necardiogen)/− in into4ica ii/ț

• Scoaterea din mediu to4ic• Venitila ie artificialăț

− e origine infec ioasă/ț

• orfina este contraindicată• Corticoterapie/ ,emisuccinat de ,idrocorti!on• #ntibiotice/ tetraciclina• 'onicardiace• $4igenoterapia

− Cau!e neurologice• Sngerare abundentă (765 ml)• iure!ă osomotică



• orfina este contrainidicată− Edemul pulmonar acut iatrogen− Edemul pulmonar acut la 0neca i/ț

• $4igenoterapie• Sngerare• a bolnavii 0neca i 0n apă de mare sunt contraindicateț

sngerarea i diureticele. a ace tia se corectea!ă ,ipovolemiaș ș

prin perfu!ii cu de4tran ? (5 ml) sub controlul tensiuniiarteriale.

− Edemul pulmonar acut la uremici/• $4igen• #erosoli antispuman iț• Sunt contraindicate morfina i sngerarea (din cau!a anemieiș

uremice)−

Edemul pulmonar acut bron,oalveolită de degluti ieț

EMBOLIA PULMONARĂ

Embolia pulmonară este obstruc ia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia.ț

1. anifestări clinice− urere acompaniată de an4ietate− ispnee* polipnee superficială− Stare de ocș

− 'a,icardie− Hipotensiune arterială− 'urgescen a <ugularelor ț

− 'use cu spută ,emoptoică



iagnosticul diferen ial se face cu infarctul miocardic care evoluea!ă cu durereț

toracică (!ona @oster).

2. #titudinea de urgen ăț−;epaus absolut i combaterea durerii severe prin analge!iceș

ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVĂ ACUTĂ

Encefalopatia ,ipertensivă este un sindrom clinic care constă din simptome i semne neurologiceș

cu caracter acut* tran!itoriu* determinat de o cri!ă ,ipertensivă (cre terea bruscă a '.#.).ș

1. 'abloul clinic− 'ulburări mintale (stare confu!ională)− 'ulburări de vedere (fotofobie)− 'ulburări de au! (acufene)

2. Conduita de urgen+ă− &entru combaterea edemului cerebral/

• Sulfat de magne!iu 25A foarte lent i.v.• Solu+ii ,ipertone• Furosemid

− 'ratament de 0ntre+inere• Furosemid• &erfu!ii cu solu+ii ,ipertone/ manitol• Sedative

TAMPONADA CARDIACĂ

&rin tamponada cardiacă 0n elegem acumularea anormală de lic,id 0n spa iul interpericardic.ț ț

1. Cau!e−Hemoragia intrapericardică (,emopericardul acut este cea mai frecventă cau!ă a

tamponadei cardiace)Cau!e ma<ore ale ,emopericardului/

• e!iuni toracice/



o Cu itul nu va fi niciodată e4tras 0naintea interven iei c,irurguluiț ț

• ;uptura peretelui aortic (anevrism disecant al aortei)− &ericarditele e4sudative (tuberculoasă)

2. 'abloul clinic−Hipotensiune arterială−Cre terea ariei matită ii cardiaceș ț

− &ulsul parado4al* ta,ipnee−'urgescen a <ugularelor ț

−Ciano!ă a e4tremită ilor cefalice i a e4tremită ilor ț ș ț

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

$prirea respira+iei (stopul respirator) "i oprirea inimii (stopul cardiac)* deci 0ncetarea att afunc+iei respiratorii ct "i a func+iei cardiace* duc la stopul cardiorespirator (sincopsacardiorespiratorie)* care corespunde cu moartea clinică.

$prirea 0ntr6o primă etapă a respira iei (stopul respirator) fără oprirea inimii* deci cu pre!en aț ț

pulsului bun la artera carotidă* permite pe un interval variabil (761 minute sau c,iar 12 minute)ca reanimarea respiratorie să aibă succes.

Etapele stopului cardio respirator/ stopul cardiac este urmat inevitabil i de stopul respirator 0nș

267 de secunde.

oartea biologică/ le!iuni ireversibile 0n creier i alte organe* midria!ă fi4ă i cornee opacă*ș ș

apari ia petelor cadaverice.ț

1. Semne clinice−$prirea mi cărilor respiratorii* torarice i abdominaleș ș

− >ncetarea bătăilor inimii−#bsen a pulsului 0n artera carotidăț

2. &rimul a<utor−Eliberarea căilor aeriene superioare. Eliberarea căilor aeriene este sufcientă deseori

pentru ca victima să6 i reia respira ia. anevrele prin care se pot ob ine eliberareaș ț ț

căilor respiratorii se pot e4ecuta prin/• Cură irea orofaringelui* aspira ia* introducerea unui pipe Buedel.ț ț

a orice bolnav ce i6a pierdut cuno tin a* 0n primul rnd se vor controla iș ș ț ș

elibera (de!obstrua) căile aeriene.Semnele obstruării acestora/ absen a mi cărilor respiratorii normale*ț ș

dispnee !gomotoasă* lipsa curentului de aer la nas sau gură.

#tt pipele orofaringiene* ct i cele na!ofaringiene se pot introduce numai la bolnaviș

incon tien i (astfel declan ea!ă refle4e periculoase de tuse* vărsături).ș ț ș

a) ;espira ia :gură la gură:/ț



− Salvatorul se ridică* face o nouă inspira ie (0n acest timp lasă libere nasul i gura*ț ș

aerul ie ind astfel din plămnii victimei)* apoi insuflă din nou aer 0n plămniiș

victimei* repetnd această succesiune de 1861 ori.− Se recomandă ca la 0nceputul reanimării oricărui stop cardiorespirator să se 0ncerce

stimularea inimii* prin aplicarea unei singure lovituri u oare cu pumnul de la oș

0năl ime de 2672 cm 0n mi<locul regiunii presternale. >n ca! de insucces* se treceț

imediat la respira ie artificială i masa< cardiacț ș

− upă 162 insuflări de aer se trece la comprimarea ritmică a sternului 0n 137 inferioară

masa< cardiac (56 compresiuni)− Se ob ine un ritm de 1861 respira ii pe minut i 6? de compresiuni sternale pe minut.ț ț ș

− a copiii mici* cu 162 degete* 0n ritm de D61 de compresiuni pe minut.



Eficien+a respira+iei artificiale "i a masa<ului cardiac e4tern se aprecia!ă prin/

−#pari+ia pulsului la vasele mari (carotidă* femurală)−ispari+ia midria!ei "i recolorarea tegumentului* reapari+ia reflu4ului la lumină−;ecoloararea tegumentului

Contraindica iile masa<ului cardiac e4tern/ț

−e!iuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale−Hemoragie masivă intrapericardică i tamponada inimiiș

−Embolie ga!oasă masivă

o

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ (ISCHEMIA MIOCARDICĂ DEORIGINE ATEROSCLEROTICĂ)

Cardiopatia isc,emică este o boală a arterelor coronariene.

1. Etiologieoala afectea!ă mult mai frecvent bărba+ii (cu ma4im de inciden+ă 0ntre 85655 ani)*caracterul este ereditar.in cau!a frecven+ei "i a gravită+ii lor* acest grup de boli repre!intă cel mai 0nsemnatcapitol al bolilor cardiovasculare. Se admite astă!i că 5A din totalitatea acestor boli au ca substrat le!ional aterosclero!a.#lte cau!e sunt/ coronarite* embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.



-sc,emia miocardică de origine aterosclerotică este cunoscută sub numele de cardiopatieisc,emică.a) Clasificare după $S/

− Forma dureroasă/• #ngină pectorală de efort• Sindromul intermediar • -nfarctul miocardic

− Forma nedureroasă/• odificări EGB• anifestări nespecifice (insuficien+ă cardiacă* aritmii "i blocuri* moarte

subită) b) Factorii de risc/

− Hipercolesterolemia− Hipertensiunea arterială− Fumatul− iabetul !a,arat− $be!itatea− Hipotiroidismul− Stresurile emo+ionale− ieta ,iperlipidică

2. Simptomatologie/− Scăderea debitului cardiac− ărirea nevoilor metabolice

ANGORUL PECTORAL

#ngorul pectoral este un sindrom clinic ce trădea!ă o suferin ă miocardică determinată de unț

de!ec,ilibru 0ntre necesitatea de o4igen a mu c,iului inimii i aportul coronarian.ș ș

#ngorul pectoral apare pe fodul unei insuficien+e coronariene cronice datorită coroanelor steno!ale.

Cri!a dureroasă apare după efort* emo ii* mese copioase* durea!ă 267 minute* pnă la ma4im 1ț

minute i dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerină (0n 267 minute).ș

1. Cau!e

Cau!e determinante− #terosclero!a coronariană− Cardiopatii valvulare− #lte cau!e/ coronarita reumatismală* coronarita ricettsiană* trombangeita

obliterantă

Cau!e favori!ante



− iabetul !a,arat− Hipertensiunea arterială sistemică− 'ulburările de ritm− olile aparatului digestiv (litia!ă)− #dministrarea unor medicamente− 'abagismul

2. Simptome/urerea are următoarele caractere/a) ocali!area/

− Sediul durerii este repre!entat de regiunea retrosternală mi<locie "i inferioară

"i de regiunea precordială* pe care bolnavii o arată cu una sau ambele palme− olnavul indică sediul durerii toracice cu 0ntreaga palmă sau cu ambele

palme.urerea dă sen!a ia de constric ie* ca o :g,eară: sau arsură3presiune sauț ț

sufocare "i este 0nso+ită de an4ietate* este variabilă = de la <enă sau disconfort

la dureri atroce.$ durere foarte limitată 0n suprafa+a pe care bolnavul o poate indica cu vrfulunui deget nu este de cele mai multe ori de origine coronariană* adicăanginoasă.

b) -radierea/ 0n umărul "i membrul toracic stngc) urata este de 167 minute* mai rar pnă la 1615 minuted) Cri!a dureroasă este 0nso+ită de/

− &alpita+ii− 'ranspira+ii− &aloare

− ipotimie− ipsa de aer − Eructa+ii

>n ma<oritatea ca!urilor cri!a dureroasa de angor pectoral se instalea!ă concomitent cu/

− %n efort fi!ic digestiv* emo ionalț

− Frigul este un factor precipitant al durerii/ de aici descrierea clasică a atitudinii

Ispectatori de vitrină:e) &roba terapeutică cu nitroglicerină este un test patognomonic. ispari ia durerii laț

nitroglicerină 0n 267 minute este un semn clinic ma<or* diferen iere fa ă de infarct iț ț șsindromul intermediar.

>n afara formei clasice de angor se descriu diverse forme ca/

− #ngina pectorală &rin!metal (sau :spontană:* :cu orar fi4:)− #ngina pectorală instabilă (sindrom intermediar)7. iagnostic



− EGB6ul−Coronarografia

8. 'ratament− ;egimul va fi ,ipocaloric* ,ipocolesteronemiant* ,ipolipemiant− 9itroglicerina =este singura medica+ie cu ac+iune promptă "i reală. Cri!a trebuie

să dispară 0n 162 minute "i efectul durea!ă 76 min.− 9itratul de amil = ac+ionea!ă rapid 1615 sec− &entalong* -soet = efectul apare după o oră "i <umătate "i durea!ă 865 ore− &ropanolol− #lte coronaro6dilatatoare/

• ipiridamol• Carbocromena• edica+ia antiagregantă plac,etară

− >n spital se vor elucida problemele de diagnostic diferen ial i diagnosticulț ș

etiologic prin/• EGB• #lte e4aminări (transamina!e* glicemie* leucocite* VSH* radioscopie

toracică)

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (I.M.A.)

-nfarctul miocardic acut este o !onă de necro!ă isc,emică 0n miocard* produsă prin obliterareaunei artere coronare.

1. Etiopatogenie/ cau!a principală este aterosclero!a.Factori declan"atori/ efort* stres.

2. Semne clinice− urerea este retrosternală sau precordială

• urerea iradia!ă 0n umărul i bra ul stng* 0n mandibulă* poate iradia 0nș ț

epigastru.• urata durerii poate fi de la 7 minute la cteva ore• Sen!a ie de moarte iminentăț

• 'ranspira+ii reci



−Hipotensiune arterială* ta,icardie− Febra−#lte semne/ tegument rece i umed* oligurie gravă.ș

&erioada de stare durea!ă 865 săptămni se caracteri!ea!ă prin ameliorarea stării

generale* dispari ia febrei* astenie i normali!area '#.ț ș

7. iagnostic po!itiv− odificări EGB

8. Conduita de urgen ăț− &re0ntmpinarea altor complica ii/ț

• Sedarea durerii ( la indica ia medicului)/ț

o ialgino orfinăo Fortralo

Codeină• %rmărirea '.#. i &. en inerea '.#. cu de4tranș ț

5. >ngri<iri 0n unită ile spitalice tiț ș

− Supraveg,erea func iilor vitale/ț

• %rmărirea ideală a unui infarct este monitori!area cu supraveg,erea

permanentă 0n primele !ile a ECG i '.#. i a ritmului cardiac.ș ș

>n lipsă de aparatură de monitori!are supraveg,erea constă 0n măsurarea'.#.

− &revenirea complica iilor tromboembolice/ț

• #nticoagulante/ ,eparină−

&re0ntmpinarea ,ipere4citabilită ii miocardului/ț• Jilină

−;epausul/• #bsolut 0n primele ore "i !ile (267)• >nso+it de administrarea de sedative

−#dministra ia medica iei/ț ț

• Se va face cu mare punctualitate−#limenta ia bolnavului/ț

• ;egimul alimentar va fi ,iposodat i ,ipocaloricș

• Se inter!ice total fumatul−

obili!area bolnavului• ;epaus absolut la pat 0n prima săptămnă

−Crearea mediului psi,ologic favorabil• Se vor evita discu iile cu voce tareț

• 9u se comunică ve"ti neplăcute−Educa ia sanitarăț

• Se va e4plica nocivitatea fumatului



INSUFICIENŢA CARDIACĂ

-nsuficien+a cardiacă este un sindrom clinic care re!ultă din imposibilitatea de a e4pul!a 0ntreaga

cantitate de snge primită "i de a men+ine astfel un debit sanguin corespun!ător nevoilor organismului* 0n condi+iile unei umpleri venoase satisfăcătoare.

-nsuficien+a cardiacă este incapacitatea inimii de a asigura un debit sanguin corespun!ător necesită+ii permanente ale organismului. -ncapacitatea miocardului de a pompa cantitatea desnge necesară pentru a asigura desfă"urarea normală a sc,imburilor ga!oase "i de substan+e0ntre +esuturi "i sectorul intravascular.

Scăderea debitului cardiac duce la lipsa o4igenului 0n esutri i organe.ț ș

1. Clasificare/a) upă locali!are/

− -nsuficien a cardiacă dreaptă acută/ turgescen ă <ugulară* ,epatomegalie.ț ț

− -nsuficien a cardiacă stngă cronică/ dispnee este simptomul cel mai precoce*ț

tusea este un alt semn frecvent de insuficien ă cardiacă stngă.ț

− -nsuficien a cardiacă globală/ tratamentul urmăre te reducerea muncii inimiiț ș

prin repaus* controlul reten iei ,idrosaline prin restric ia aportului de sare.ț ț

b) upă stadii* are 8

2. Cau!e/a) Cau!e determinante/

− Cau!e mecanice/ afectea!ă la 0nceput dinamica cardiacă i ulterior miocardul*ș

− &rocese inflamatorii i metaboliceș

b) Factori precipitan i/ efortul fi!ic* aportul mare de sodiu.ț

&rincipala consecin ă a scăderii for ei de contrac ie este scăderea debitului cardiac.ț ț ț

Ct timp ac ionea!ă mecanismele de compensare i inima este capabilă să facă fa ăț ș ț

solicitărilor obi nuite cardiopatia este compensată* cnd simptomele i semneleș ș

insuficien ei cardiace apar la solicitări obi nuite i c,iar 0n repaus* cardiopatia esteț ș ș

decompensată.

7. Simptomatologiea) Semne respiratorii/

− Ciano!ă periorală6na!ală− ;aluri umede

b) Semne ob+inute la e4amenul obiectiv al inimii "i vaselor mari/− odificarea !gomotelor inimii (ritm de galop)

c) #lte semne/



− $ligurie8. Conduita de urgen+ă

− &o!i+ie semi"e!nd (0n ca! de edem pulmonar acut)5. 'ratamentul

− 'ratamentul cu diuretice repre!intă o medica ie importantă/ț

• Furosemid/ tratamentul i.v. efectul 0ncepe după 7615 minute− edica ia tonicardiacă/ț

• preparatele digitalice• tonicardiacele cele mai folosite sunt igitala i strofantina.ș

'ratamentul urmăre"te reducerea muncii inimii prin/ repaus* controlul reten+iei ,idro6saline prin restric+ia aportului de sare.

I. INSUFICIENŢA CARDIACĂ STÂNGĂ1. -nsuficien+a cardiacă stngă acută2. -nsuficien+a cardiacă stngă cronică

a) Simptomatologie− ispnea− 'usea− &alid− Cianotic

II. INSUFICIENŢA CARDIACĂ DREAPTĂ

1. -nsuficien+a cardiacă dreaptă acutăa) Simptomatologie− 'uergescen+a <ugularelor− ;itm de galop− Hepatomegalie

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Hipertensiunea arterială este un sindrom caracteri!at prin cre terea presiunii sistolice i a celeiș ș

diastolice peste valorile normale.

upă $S se consideră valori normale pentru presiunea ma4imă 1861 mm Hg* iar pentruminimă 65 mm Hg.

1. Clasificare/a) >n func ie de etiologie/ț

− Hipertensiune arterială esen ialăț

− Hipertensiune arterială secundară



b) >n func ie de evolu ie/ț ț

− Stadiul -/ caracteri!at prin depă"irea valorilor normale de 1861365 mm Hg− Stadiul --− Stadiu ---/ apari ia complica iilor cardiace* coronariene* cerebrale i renale.ț ț ș

2. Etiopatogenie/− &redispo!i+ia ereditară− iferi+i e4citan+i din sfera psi,o6emo+ională− odificările fundamentale locale care stau la ba!a ,ipertensiunii sunt

vasoconstric ia arterială i cre terea con inutului peretelui arteriolar 0n apă i sare.ț ș ș ț ș

7. Simptome/ clasic se deosebesc trei stadii/− Stadiul pre,ipertensiv poate fi afirmat pe ba!a ascenden ei ereditare ,ipertensive*ț

apari iei unor puseuri tensionale trecătoare.ț

− Stadiul de ,ipertensiune intermitentă− Stadiul de ,ipertensiune permanentă

upă manifestări se deosebesc/• Forma benignă

o Semne cerebrale/ cefalee occipitală* oboseală* astenie* insomnie*

tulburări de memorieo Sen!a+ie de deget morto Complica ii/ insuficien a cardiacă stngă* complica ii cerebral*ț ț ț

trombo!a cerebrală* infarctul miocardic.• Forma malignă/

o evolu ia este foarte rapidă* etapele bolii fiind parcurse 0n 167 aniț

Complica ii/ encefalopatia ,ipertensivă* ,emoragia cerebrală* insuficien aț ț

cardiacă i insuficien a renală.ș ț

8. 'ratament− HKdergine− &ropanolol− Furosemid− Captopril− Buantedină− opegKt

OCULȘ

ocul este o gravă tulburare func ională a 0ntregului organism* o reac ie organică post6agresivă*Ș ț țdecompensată.

$biectivul principal al tratamentului 0n "oc este restabilirea perfu!iei sanguine a esuturilor laț

parametrii fi!iologici pentru combaterea ,ipo4iei tisulare i refacerea le!iunilor celulare.ș

Clasificarare/



1. Clasificarea etiologică/− Hipovolemic− Cardiogen− 'o4ico6septic− #nafilatic− 9eurogen

2. 'abloul clinic indiferent de factorii etiologici/− Faciesul este palid− u!ele uscate* frecvent cianotice− 'a,icardie− &olipnee superficială

7. Clasificările stadiale/a) Clasificarea are 6 uteuș Ș

b) Clasificarea HardLaK− oc reversibil cu trei etape evolutive/Ș

• oc reversibil precoce cu tensiune arterială normală*Șvasoconstric ie 0n microcircula ieț ț

• oc reversibil tardiv* caracteri!at prin scăderea '#*Ș

vasodilata iem microcircula ieț ț

• oc reversibil refractar* cu '# aleatorieȘ

− ic ireversibil/ '# este scă!utăȘ

#. ocul traumaticȘ

Fa!e imedist postagresiv* un ec,ilibru biologic care 0mpiedică apari ia oculuiț ș

decompensat.

a) ocul de strivire/ mioglobină* urină de culoare brun60nc,is.Ș b) ocul prin suflu/ ,emoragii* rupturi de organe perenc,imatoase.Ș

c) ocul de garou.Ș

1. Conduita de urgen ăț

− >nlăturarea factorului ocogenș

− Evaluarea rapidă a le!iunilor 2. &retratamentul ocului traumaticș

&retratamentul ocului traumatic se aplică imediat după agresiune* cnd nu seș

manifestă semne de gravitate* la locul accidentului i se va men ine i pe timpulș ț ș

transportului.− &unc+ionarea unei vene cu un ac de calibru mare este un gest de mare urgen+ă*

din următoarele motive/• &entru men+inerea unei căi venoase libere• &entru faptul că 0n etapa următoare de decompensare* venele sunt

colabate* greu abordabile− ;efacerea volemiei

• e4tran ? care are timp de 0n<umătă ireț



• &reparatele de gelatină/ marisang

'erapia analgetică sedea!ă bolnavul* 0nlătură frica i agita ia.ș ț

>n ca! de depresie respiratorie indusă de morfină* se administrea!ă lent nalorp,ină.

. ocul cardiogenȘ

Factori etiologici/ infarctul miocardic* embolia pulmonară cu trombus sanguin. oculȘ

cardiogen se poate instala odată cu debutul infarctului miocardic acut sau poate surveni 0ncursul evolu iei acestuia.ț

1. 'abloul clinic/− #n4ios− #rtimie

2. &rimul a<utor/− Culcarea i sedarea bolnavuluiș

− $4igenoterapie prin sondă nasofaringiană

7. 'ratamentul 0n sta ionar ț

− Supraveg,erea minut cu minut. Să fie sub observa ie permanentă/ tensiuneaț

arterială* pulsul* respira ia* culoarea i temperatura tegumentului* diure!aț ș

orară.− Calmarea durerii se face prin analge!ice/

• ialgin• Fortral• ia!epam

− Corectarea acido!ei metabolice/ solu ie '.H.#..ț

C. ocul anafilacticȘ

>n ocul anafilactic are loc o e4udare mare de lic,id de intersti iu* care alături deș ț

vasodilata+ie determină prăbu"irea tensiunii arteriale* ce poate fi responsabilă de moartea bolnavului.'abloul clinic/

− 'ulburări cardiovasculare− Hipotensiune arterială− &urpură− anifestări digestive

1. Conduita de urgen ăț

− #plicarea de garouri. 1 mg adrenalină 1M diluat 0n 1 ml ser fi!iologic.− $4igenoterapie− iofilin− #drenalină 1M− Hemisuccinat de ,idrocorti!on− Supraveg,erea clinică timp de 28 ore

. ocul septicȘ



>n urma pătrunderii bru te 0n torentul circulator de bacterii i3sau to4inele instalea!ăș ș

insuficien a vasculară acută.ț

1. Etiologie/− acterii/ 9eisserii i Clostridiumș

− Stafilococi

2. Simptomatologi− Stadiul -/ oc ,iperdinamic sau compensat* ,ipertermie* ,ipotensiune arterială*ș

ta,icardie* ta,ipnee* tegument uscat i cald* an4ietate* frisoane* transpira ii*ș ț

anurie.7. 'ratament

− #ntibioterapia se 0ncepe rapid* după ce ocul septic a fost diagnosticatș

− HeparinăE. ocul ,emoragicȘ

Hemoragiile pot fi/1. C,irurgicale

−

etroragii2. edicale/a) Semne clinice

− E4tremită i reciț

− 'ranspira ii abundenteț

− Sen!a ie de sete intensăț

b) &articularită i terapeutice/ț

− #dministrarea vasodilatatoarelor.

ERITROMELALGIA

Este o boală caracteri!ată prin accese paro4istice* dureroase* de vasodilata+ie ale e4tremită+ilor.

#pare 0n accese declan"ate de căldură sau de efort "i durea!ă minute sau ore.

SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALĂ ACUTĂ

1. 'ratament/− 'ola!olin− Heparină

SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALĂ CRONICĂ1. Simptomatologie

− Claudica+ie intermitentă/ crampă dureroasă cu sediul* de obicei* 0n gambă* apare

la efort de mers* de urcare a unei scări "i se calmea!ă prin repaus.− 'ulburări trofice

2. iagnosticul− Stadiul -/ dureri atipice* furnicături* pareste!ii "i pulsa+ii normale



− Stadiul --/ claudica+ie intermitentă− Stadiul ---/ dureri continue care diminuă 0n po!i+ia atrnată− Stadiul -V/ pulsa+ii abolite

'rombangeita obliterantă/ apare* aproape 0n e4clusivitate la bărba+ii tineri* 0ntre 2 "i

8 de ani.

TROMBOFLEBITA

1. Cau!e/− Sta!a circulatorie venoasă

'romboflebita migratoare revelatoare pentru o trombangeită obliterantă sau pentru neoplasmeviscerale.

2. 'ratament/− >n ca! de tromboflebită profundă este obligatoriu repaus la pat− asonil− 'rombostop

VARICELE

1. 'ratament− Salicilat de sodiu 162A

COLAPSUL

Colapsul este insuficien+a circulatorie periferică acută cu de!ec,ilibru brusc 0ntre capacitatea patului vascular "i volumul sngelui circulant* indiferent pe seama cui se face decala<ul (mărimeacapacită+ii patului vascular* sau reducerea masei sanguine).

1. Cau!ea) Colapsul ,ipovolemic

− &lasmoragie (arsuri) b) Colapsul infec+ios

− -nfec+ii acute severe (infec+ii urinare severe* peritonite)c) Colapsul neurogend) Colapsul dat de diferite alte afec+iuni/

− -nsuficien+a suprarenală acută− Noc anafilactic

2. Simptomatologie−E4tremită+i reci* palid6cianotice memorate/

• Ciano!a fe+ei* bu!elor* piele rece* cenu"ie* transpira+ii reci* vrscoase*

profunde



−Hipotensiune arterială* ta,icardie−Venele periferice colabate

>n practică* o valoare a presiunii arteriale sistolice sub mmHg* la orice grupă de vrstă esteconsiderată patologică.

7. Conduita de urgen+ă−#bordarea uneia sau mai multor vene periferice de urgen+ă/ punc+ia venei femurale*

a <ugularei* a subclaviculei sau a sinusului longitudinal superior − >n ca! de agita+ie sedarea copilului/

• Fenobarbital• ia!epam

8. 'ransportul5. ăsuri de urgen+ă 0n unită+ile spitalice"ti

−E4aminări de urgen+ă•

;ecoltarea sngelui pentru e4amene de laborator/,emoleucogramăcompletă* grup sanguin* ionogramă sanguină* timp de sngerare* timp decoagulare.

MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

#. V#S$C$9S';-C'$#;EE1. Vasoconstrictoarele locale

a) Vasodilatatoarele/ ipiridamolul* Carbocromena

Documents

Bolile cardiace - asistenţă medicală