Bolile reumatismale

Embed Size (px)

Citation preview

Bolile reumatismale Cauzele bolilor reumatismale Cauze externe o Infectiile o Intoxicatiile alimentare, medicamentoase si profesionale o Traumatismele o Carentele alimentare o Factorii climatici o Conditiile de viata si de munca Cauzele interne o Zestrea genetica o Sistemul endocrin (tulburari hormonale) o Varsta o Sexul (femeile sunt mai predispuse ) o Tulburarile statice (atitudini vicioase) o Tulburarile de irigatie (circulatie a sangelui deficitara) Clasificarea bolilor reumatismale Articulare si viscerale cu caracter inflamator o Cu cauze cunoscute Reumatismul Bouilloud Sokolski Reumatismul secundar infectios de cauza cunoscuta o Autoimune Poliartitria cronica evolutiva (poliartrita reumatoida) Predominant periferica, simetrica, deformanta si anchilozanta Rezultat a unui complex de factori genetici metabolici si imunologici 3/1 raportul femei/barbati Se instaleraza mai intai la maini cu tumefieri fusiforme Rigiditate maxima dimineata Se localizeaza cu predilectie la articulatiile metacarpofalangiene, articulatiile interfalangiene proximale, in special la degetele 2 si 3 Apare in acelasi timp si la picior la articulatia metatarsofalangiena

Se produc modificari vasomotorii locale: temperatura, hiperhidroza, cianoza Flexorii prezinta un grad mai accentuat de contractura si extensorii unul mai redus de atrofie Este anchilozanta fara sa se produca o anchiloza osoara, ci din cauza evitarii miscari sau miscarilor care produc durere. Se produc nodozitati pe fata posterioara a antebratului, tendinosinovite, adenopatii, subfebrilitati, slabire, paloare, anorexie. Spondilita anchilozanta (pelvispondilita anchilozanta, spondilita anchilopoetica sau boala Bchtereew-MarieStrumpell) Afectiune inflamatoare proliferativa, cronica, progresiva, cu tendinta anchilozanta a coloanei vertebrale Origine necunoscuta, avand substrat genetic si imunitar Apare, in general, la barbatul tanar Barbati/femei= 9/1 Debut la articulatiile sacro-iliace, cu extindere de la coloana lombara la cea cervicala. Dureri lombare si sciatalgii (fara legatura cu efortul) cu intensificare nocturna si rigiditate matinala prelungita. Poate debuta si printr-o artrita periferica in ordinea frecventei: articulatia coxofemurala, genunchi, umeri, tibiotorsiene. Se mai remarca talalgii si interesarea articulatiilor costovertebrale. Algiile coloanei vertebrale au un caracter progresiv si ascendent. Se ajunge la o un torace aplatizat anteroposterior si la respiratie de tip abdominal. o Cifoza progresiva si rectitudinea coloanei toracale si cervicale o Contractia si atrofia muschilor vertebrali limitand progresiv amplitudinea miscarilor coloanei

o Cifoza dorsala cu o raza mare de curbura conduce la deplasarea anterioara a centrului de greutate si bolnavul ia o pozitie de usoara flexie in compensatie o Bolnavul va ajunge la o pozitie in Z: craniul va impinge barbia in piept si o flexie usoara a genunchilor Alte manifestari: artrite periferice, talalgii, irita si iridociclita (in 25% din cazuri), astenie, anorexie, paloare, subfebrilitate, tahicardie. Evolutie cronica Articulare cu caracter degenerativ o Artroze-Poliartroze sunt artropatii cronice care survin in general in a doua parte a vietii ca urmare a uzurii articulare, manifestate prin leziuni distructive ale cartilajelor si fibrocartilajelor la care se adauga modificari proliferative ale tesutului osos invecinat. Artrozele se caracterizeaza printr-o evolutie lenta, in cea mai mare masura fara fenomene inflamatoare. Artroza soldului COXARTROZA Reprezinta expresia leziunilor localizate la articulatia coxofemurala Are evolutie lenta Cel mai frecvent dupa 40ani Raport egal barbati/femei Malformatii congenitale (luxatia congenitala a soldului) creaza conditii proprice Poate fi provocata de: o Obezitate o Traumatisme prin fracturi ale capului sau colului femural o Tulburari statice ale pelvisului Simtome la debut: o Durere la mers o Limitarea discreta a miscarilor soldului Repausul si detensionarea articulatiei (pozitia culcat) fac ca durerea sa dispara Dureri dimineata, dupa o cateva miscari, dispar

Greutate la incaltat Limitarea miscarilor se accentueaza odata cu trecerea timpului, iar durerea este din ce in ce mai intensa Se instaureaza cu durere, impotenta functionala, atrofie musculara pe partea vatamata si contractura pe cea sanatoasa (din cauza durerii bolnavul se apleaca si foloseste partea sanatoasa). Atrofia este evidenta la muschii fesei si a coapsei Apar modificari de postura care pot conduce la o artroza secundara la genunchi sau/si la coloana vertebrala, o scolioza compensatoare scurtarii membrului inferior Artroza genunchiului GONARTROZA Apare ca o manifestare a procesului de imbatranire prematura a articulatiei genunchiului Femeile sunt afectate cu preponderenta, debutul facundu-se cel mai frecvent la menopauza Tulburarile statice joaca un rol important: o Genu-valgum (in X) o Genu-varum (in paranteza ( ) ) o Platfus o Pozitii vicioase ale soldului o Fracturile coapsei sau ale gambei, vicios consolidate Traumatisme pot determina artrite traumatice si ulterior gonartroza o Rupturile meniscului o Leziuni cartilaginoase secundare unei fracturi intraarticulare o Contuziile genunchiului: Luxatii Entorse o Interventii chirurgicale locale Durere fara a putea fi localizata exact. Dureri moderate, dar persistente in regiunea mediala, in golul popliteu sau in regiunea subrotuliana. Este

suprimata de repaus, provocata de mers, mai ales la primii pasi si reapare dupa mersul prelungit. La palpare ies in evidenta puncte dureroase si presiunea pe femur produce durere Articulatia genunchiului apare marita bilateral Extensia este limitata si dureroasa, uneori chiar blocata. Artroza piciorului Este o artroza secundara din cauza pozitiilor vicioase sau traumatismelor Mai des la femei Malformatiile congenitale au un rol important prin uzura suprafetelor articulare, iar cele dobandite apar mai des dupa paralizia muschilor gambei si piciorului. Aceste procese, modificand starea boltii piciorului creeaza presiuni anormale pe anumite articulatii, provocand distrugeri cartilaginoase, care incep la noile puncte de sprijin. Traumatismele (fracturile, luxatiile, entorse) actioneaza in acelasi sens ca si inflamatiile regiunii. Factori favorizanti: o Obezitate o Incaltaminte neadecvata (varfuri ascutite, tocuri inalte) o Factori circulatori Varice Sechele postflebitice Edeme consecutive oboselii Durerea este simptomul dominant. o Mersul devine dureros o Articulatii tumefiate o Miscari limitate de durere Spondiloza sau reumatismul vertebral degenerativ Cuprinde ansamblul tulburarilor cu caracter degenrativ ale articulatiilor coloanei vertebrale, in care factorul patologic poate fi legat de dezvoltarea

osteofitozei, de degenerescenta discului vertrebral sau de herniile discale. Leziunile pot aparea fie la articulatiile intervertrebrale, fie la articulatiile interapofizare, fie in sistemul ligamentelor care unesc vertrebrele intre ele. Este frecventa Dupa 60 ani aproximativ toata lumea are leziuni anatomice intervertrebrale Localizarea este acolo unde coloana are maximum de solicitare: o Zona lombara, in special in partea inferioara: L4, L5, S1 o Zona cervicala, in special vertebrele: C4, C5, C6 Factori favorizanti: o Varsta o Conditiile generale de statica Defecte posturale Conditii de munca Stil de viata o Factorul muscular (asimetria): la un corp a carui sistem muscular actioneaza asimetric, fenomenul de uzura este minim. Acolo unde tonicitatea musculara este deficitara se poate instaura artroza din cauza nearmonizarii grupelor musculare antagoniste: o grupa care se contracta, duce conditiile in care grupa musculara antagonista se atrofiaza. o Hiperlordoze o Cifoze o Scolioze o Greutatea. Provoaca o supra incarcare a coloanei vertrebrale. Simptomatologie:DURERE o Moderata o Provocata sau exarcerbata de solicitare o Preponderent matinala

o Cu sediu fie Vertrebral Cervicalgie Dorsalgie Lombalgie In spondiloza lombara, durerea este accentuata de o pozitia stand prelungita o purtarea unor obiecte grele o ridicarea brusca a unor greutati o flexia fortata a coloanei vertrebrale Limitarea miscarilor din cauza contracturilor musculare, apoi osteofitelor exuberante si durerilor determinate de miscare. Boli reumatismale abarticulare o Periartrita scapulohumerala (PSH) Este un sindrom dureros al umarului, insotit de limitarea miscarilor in aceasta articulatie, prezentand leziuni tendinoase si bursitice. Este determinata sau favorizata de: Leziuni grave ale umarului: o Fracturi, o Luxatii o Contuzii o Eforturi musculare violente Spondiloza cervicala, prin iritatia radiculara. Tulburarile trofice date de paraliziile membrului superior Este dominata de durere si limitarea miscarilor, imbraca trei aspecte clinice principale: Umarului dureros simplu o dureri ocazionate de miscari (imbracat si pieptanat), o fara limitarea miscarilor umarul dureros acut. o Durerea este foarte mare, iradiind spre gat si de a lungul bratului. o Impotenta functionala este totala.

o Bolnavul isi tine bratul strans la piept, protejandu-l cu mana sanatoasa. o Miscarile sunt blocate de contractura musculara de aparare. Umarul blocat o rigiditatea articulara este totala Evolutia se face in cateva luni spre 2 ani, catre vindecare, cu reluarea totala a functiunilor sau da nastere unei artroze la acest nivel o Sindromul umar-mana Se manifesta prin tulburari trofice ale membrului superior, avand substrat perturbari neurovegetative ale membrului interesat. Majoritatea cazurilor prezinta si modificari apreciabile ale coloane cervicale. Cauze: Traumatisme, uneori minore Insuficienta coronaniana, mai ales infarctul de miocard Debutul lent, uneori cu dureri difuze in membrul superior, cel mai frecvent apar o imobilitate dureroasa a umarului. Manifestarile sunt insotite de tulburari vasomotoare si trofice ale mainii. o Lombosciatica Manifestare nevralgica cel mai des intalnita, este un sindrom dureros al regiunii lombare si teritoriului nervului sciatic, avand in mod obisnuit la baza un conflict mecanic dico-radicular, care detrmina iritatia nervului sciatic. Este mai frecventa la barbati, decta la femei. Barbatii sunt mai expusi traumatismelor si surmenajului functional al coloanei. Producerea sciaticii se datoreste unui factor mecanic, legat de tulburarile discului intervertrebral si unuia inflamator, legat de iritatia radacinilor nervului sciatic prin compresiune discala.

Hernia de disc are la baza patrunderea nucleului pulpos al discului intervertrebral in partea posterioara prin ruperea inelului fibros si a ligamentului vertebral posterior. Apare in urma unui traumatism sau effort si de cele mai multe ori pe un teren spondilozic. Simptomul capital este DUREREA: Incepe din regiunea lombara si fesiera si poate sa ajunga pana la regiunea piciorului. Durerile sunt accentuate in timpul tusei sau stranutului Apar furnicaturi, amorteli, raceala. Limiteaza miscarile de flexie si extensie ale coloanei vertebrale si apare scolioza antalgica Contractura mare a musculaturii lombare duce la o atrofie pronuntata a acestuia. Abarticulare periferice cu caracter inflamator sau degenerativ o Mialgii o Miozite o Tendinite o Tenosinovite o Bursite o Periartrite o Nevralgi-nevrite Manifestari de tip reumatic in alte boli Alergoza Colagenoza Afectiuni dismetabolice Endocrinopatii Psoriazis Boli de sistem si hemopatii Boli neurologice Osteocondropatii Neoplazii Boli de origine traumatica Boli de origine psihica Tratamentul bolilor reumatismale Prin terapeutica actuala se ajunge, in majoritatea cazurilor:

La disparitia durerilor Mentinerea functiei articulatiilor Pastrarea unei bune stari generale Prevenirea sau corectarea deformarilor Oprirea sau incetinirea evolutiei bolii Recuperarea partiala sau totala a capacitatii de munca Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un tratament: Sa fie precoce: cu cat boala este mai avansata cu atat rezultatele terapeutice sunt mai precare. Sa fie complex. Folosirea tuturor mijloacelor de tratament este obligatorie in majoritatea afectiunilor si mai ales la forme grave. Sa fie neintrerupt pana la vindecarea bolii sau oprierea evolutiei Modalitati de tratare a bolilor reumatismale Tratamentul igienic o Repaus Absolut in reumatismul acut Cat mai indelungat in perioadele exudative Pana la depasirea etapei inflamatorii, dupa care se trece la mobilizarea articulatiilor Intelectual . Surmenajul, emotiile, enervarile, traumatismele psihice, au efecte nocive in evolutia bolii o Evitarea frigului si a umezelii o Asanarea focarelor de infectie Tratamentul dietetic, nu constituie un factor de baza, dar este recomandat in: o Obezitate - cauza a surmenajului articular o Guta unde restrictiile de purine si protide au un caracter obligatoriu o Toate celelalte forme de reumatism pentru a asigura corpului necesitatile energetice si a mentine starea generala a bolnavilor, fara a solicita in mod special un organ sau altul. Tratamentul medicamentos o Terapia analgezica Salicitatii si derivatii sai Cel mai utilizat acidul acetil salicilic (ASPIRINA), dar si FENACETINA si PARACETAMOLUL Pot produce intoleranta gastrica si reactii alergice

Se administreaza dupa masa, de regula Nu se asociaza cu anticoagulante o Terapia antiinfectioasa Se aplica in bolile reumatismale secundare infectioase si beneficiaza de tot arsenalul de antibiotice, avand o etiologie cunoscuta o Terapia antiinflamatorie nesteroida Se administreaza in cure de lunga durata Se va tine cont de sensibilitatea si toleranta individuala, de la caz la caz administrandu-se cu antiacide Se adminitreaza dupa mese Este contraindicat total la bolnavii cu ulcer gastroduodenal Printre cele mai folosite, in afara de FENILBUTAZONA: FEHINIZONA PERCLUSON TOMANOL INDOMETACIN BRUFEN REUMANOL PADUDEN o Terapia antiinflamatorie steroida Exista 10 preparate cortizonice Cel mai folosit PREDNISONUL Trebuie sa fie judicios recomandata din cauza numeroaselor efecte secundare o Ulcere o Hemoragii o Perforatii o Diabet seroid o Osteoporoza o Hipertiroidism o Hipopotasemie o Infectii bacteriene o Aplazie suprarenala

o

o

o

o

o Corticodependenta Terapia decontracturanta Combate spasmele musculare care insotesc frecvent artrozele si la care se asociaza medicatia sedativa ca adjutant stabilizand sistemul neurovegetativ CLORZOXAZONA si MIDOCALM Terapia cu antimalarice de sinteza Intervine in mecanismul imuno-patogen reducand factorul reumatoid CLOROCHINA si HIDROXICLOROCHINA Crizoterapia Medicatie de electie in Periatrita Cronica Evolutiva (PCE) SARURILE DE AUR, cu o eficacitate de 80% in primul stadiu de boala, desi au numeroase si grave efecte secundare: Albuminurie Sindrom nefrotic Prurit Eczeme Eritrodermie Gingivite Stomatite Icter Diaree Hemoragii Echimoze Aplazie medulara Tulburari generale Alte medicamente: Solganalul Tauredonul Myochrysinul (cu administrare intramusculara) Sanocrysinul (cu administrare intravenoasa) Auranofinul (pe cale bucala) Terapia cu CUPRENIL (chelator al cuprului) si PIRITIOXINA (respectiv encephabol si enerbol)

o Terapia imunodepresoare Inhiba proliferarea limfo-plasmocitara si astfel panusul sinovial. Se folosesc, sub stricta supraveghere medicala si cu controlul testelor biologice care impun intreruperea tratamentului cand apare citopenie: IMURAN ENDOXAN LEUKERAN o Medicatia imunomodulatoare DECARIS o Medicatia adjuvanta Consta in administrarea de anabolizante, vitaminoterapie, preparate cu fier etc. Tratamentul balnear o Aceasta metoda este capabila sa modifice anumite reactii ale tesutului conjuctiv. o Actiunea apelor minerale se exercita in primul rand asupra pielii, in raport cu proprietatile fizice si chimice ale acestora. o Factorii importanti: Temperatura baii este primul factor capabil sa produca anumite modificari. Baile calde vor produce vasodilatatie locala, vor fi sursa unor excitatii care se vor repercuta si asupra tesuturilor articulare ca si asupra sistemului nervos in general. Compozitia chimica a apei. Se folosesc: Bai sulfuroase o Au efect activator asupra circulatiei capilare, producand o hiperemie ce avantajeaza si o resorbtie de sulf prin tegumente, sulful luind parte la metabolismul general din organism. o In romatismul inflamator se impune o mare prudenta in tratamentul cu bai sulfuroase o Statiuni cu ape sulfuroase: Herculane Govora

Calimanesti Olanesti Pucioasa Ape cloruro-sodice o Produc modificari in imbibitia pielii si a tesuturilor, o modificare in repartizarea lichidelor interstitiale, cu consecinte asupra functiilor celulare. o Se produce o stimulare a tesutului conjunctiv, ceea ce influenteaza marimea capacitatii de rezistenta a organismului o Prin fenomene vasomotorii (vasodilatatia periferica si modificarile concomitente ale circulatiei profunde) si modificarea proceselor osmotice intra si extracelulare se favorizeaza resorbtia exudatelor si, in general a fenomenelor inflamatorii articulare. o Statiuni cu ape cloruro-sodice: Sovata Ocna Sibiului Techirghiol Amara Ocna Muresului Ocnele Mari Ape oligometalice, acratoterme o Actiune rezorbitiva in procesele de inflamatie cronica sedativa si antispastica, sunt folosite cu succes in unele forme de reumatism. o Statiuni: Baile Felix Baile 1 Mai Moneasa Baile de namol o Se foloseau sub forma de bai, acum se folosesc sub forma de impachetari sau cataplasme locale

o Au multiple efecte terapeutice o Calde sau reci, au efect mecanic excitant, prin particulele fine ale peloidului asupra pielii, un efect fizic prin actiunea termica a namolului si un efect chimic prin patrunderea prin piele a unor substante din namol. o Namolul contine substante hormonale si are influenta asupra glandelor suprarenale. Tratamentul ortopedic o intervine prin PREVENIREA atitudinilor vicioase, a deformarilor si anchilozelor, precum si prin CORECTAREA atitudinilor vicioase, cu efect preventiv si curativ. PREVENIREA se poate realiza prin imobilizarea articulatiei in pozitie buna (in special in faza acuta a artritrelor infectioase) CORECTAREA atitudinilor vicioase, se practica reducerea progresiva prin extensia continua si aparate ghipsate succesive o Intervine si prin IMOBILIZAREA articulatiilor in pozitii de maxima functionalitate, in reumatismele inflamatorii si cu tendinta spre anchiloze vicioase. Tratamentul chirurgical o Se mentioneaza forajele articulare folosite in artroze, artrodezele capabile sa suprime durerile sau anumite pozitii vicioase si artroplastiile, care incearca sa redea prin reconstituirea unei noi articulatii un minim de miscare articulatiilor anchilozate. Tratamentul prin agentii fizici (fizioterapie) o Este o metoda de tratament cu mare aplicativitate prin folosirea factorilor naturali si artificiali (electro si hidroterapie) Razele ultraviolete, razele infrarosii, diatermia, undele ultrascurte si ultrasunete care au drept rezultat producerea de caldura la suprafata sau, in profunzime, avand o actiune sedalgica si hiperemianta.

Ionizarile se bazeaza pe actiunea curentilor galvanici si pe anumiti ioni medicamentosi care sunt introdusi in organism Radioterapia reprezinta cea mai importanta metoda fizioterapeutica. Ea are o actiune categoric antiinflamatoare si sedalgica. Hidroterapie se folosesc impachetari cu parafina, baile de plante, baile alternante, dusul scotian, masujul sub apa. Faradizarea se excita terminatile nervilor motori si senzitivi, producand pe de o parte contractia musculara, iar pe de alta parte o senzatie care merge de la ciupit pana la durere. Prin aceasta procedura se stimuleaza functiunea musculara la bolnavii care nu pot executa miscari voluntare sau la care miscarile sunt contraindicate (in artrite acute). Se poate realiza adesea o relaxare a muschilor aflati in stare de contractura patologica, actioneaza irigatia si nutritia muschilor. Poate reduce si durerea prin atenuarea spasmului muscular. Helioterapia - este utilizarea in scop terapeutic a energiei radiante solare. Foloseste radiatiile solare directe si difuze ca factor principal terapeutic, la care se adauga actiunea aerului cu proprietatile sale fizice ca factor secundar. De aceasta metoda beneficiaza afectiunile reumatice articulare si periarticulare, musculare si tendinoase in stadiu cronic. Insa e bine sa se faca la recomandarea medicului pentru ca aplicarea excesiva a expunerii corpului la soare, imediat dupa un puseu acut sau subacut duce la reactualizarea procesului. Trebuie avute in vedere cateva reguli: o Trebuie expus la soare tot corpul, in mod direct, fara interpunerea unei pomezi o Durata si modul de cura trebuie individualizate in functie de starea si reactia bolnavului. Diverse parti ale corpului sunt iradiate progresiv. Partile mai sensibile sunt expuse timp mai scurt decat cele mai putin sensibile. Capul si

ceafa vor fi totdeauna adapostite cu ajutorul unei palarii, iar ochii vor fi protejati cu ochelari fumurii. Cel mai indicat este expunerea corpului la razele solare dimineata, intre orele 8 si 11, cand caldura nu este excesiv de mare, iar cantitatea de raze ultraviolete este crescuta. Eficacitatea acestei metode de tratament poate fi marita prin combinarea cu proceduri de hidroterapie, cu gimnastica medicala, mici plimbari, cura de odihna, dietoterapie etc. In timpul expunerii la soare se recomanda executarea de catre bolnav a unor miscari usoare, simple, in articulatiile mai dureroase, fara insa sa se ajunga la starea de oboseala. Helioterapia, asociata cu sedintele de gimnastica medicala, se face fie inainte, fie dupa gimnastica, la un interval de 30 de minute, fiind de durata mai scurta. Masajul si gimnastica medicala Prin efectele lor asupra formatiunilor articulare si periarticulare, contribuie la mentinerea functiilor fiziologice ale aparatului locomotor precum si la reeducarea functionala in vederea inlaturarii sechelelor postreumatice. Fazele bolii reumatice: 1. DEBUTUL: inflamatia articulatiei, durere, rigiditate 2. PERIOADA DE STARE: durere 3. PERIOADA DE INVOLUTIE: dureri minime, musculatura atrofiata 4. DUPA: readaptare la conditiile de viata si de munca initiala Fazele tratamentului bolii reumatice: 1. REGIMUL DE CRUTARE PASIVA faza de inceput a bolii, repaus, masaj pe tot corpul mai putin pe zona afectata, gimnastica de respiratie 2. REGIMUL DE CRUTARE ACTIVA faza a doua a bolii, miscari in articulatiile invecinate, articulatia bolnava miscari pasive (facute de catre maseur, nu de catre bolnav), masaj relaxant musculaturii contractata si intregii musculaturi

3. REGIMUL DE MOBILIZARE PROPIU-ZISA faza a treia a bolii,

mobilizarea articulatiei in apa calda, miscari pasive ample, miscari active, miscari active cu rezistenta 4. REGIMUL DE ANTRENARE faza de dupa, miscari active libere si cu rezistenta pentru mentinerea si cresterea mobilitatii articulare si trofierea musculaturii. O sedinta de gimnastica: Se incepe cu masaj/automasaj, miscari simple si usoare in articulatia bolnava. Intensitatea se creste treptat si se incheie cu miscari relaxatoare si masaj/automasaj usor. Trecerea de la un regim la altul se face pe neobservate , introducand in sedintele de gimnastica exercitii din ce in ce mai complexe si mai grele. Miscarile folosite la mobilizarea articulara in bolile reumatismale sunt simple, naturale, aplicate pe principalele axe si planuri ale miscarii, executate intr-un ritm lent. Bruschetea in miscari provoaca microtraumatisme care favorizeaza procesul reumatic. Pentru o sedinta de gimnastica se folosesc 10 15 exercitii, cat mai variate, axe si planuri diferite, miscarile de baza alternand. Se pot introduce cate 2-3 exercitii noi la fiecare sedinta Numarul de repetari depinde de nivelul de antrenare a bolnavului, dificultatea miscarii si starea bolnavului. Se creste treptat numarul de repetari de la mic la mare Exercitiile se fac insotite de miscari respiratorii, extensia pe respiratie, flexia pe expiratie fortata Camera trebuie sa fie bine aerisita Imbracaminte sa fie adecvata pentru a nu produce jena sau traspiratie excesiva Pacientul trebuie nu numai sa participe activ la programul de gimnastica, dar sa si creada in el Dupa terminarea fiecarui exercitiu se fac miscari de relaxare O sedinta se programeaza fie la doua zile, fie zilnic si dureaza 30-45 minute Exercitiile de gimnastica medicala se pot practica statiunile balneoclimaterice, in institute de balbneologie si centrele de cultura fizica medicala, in cadrul carora exista conditii pentru

desfasurarea lor, cat si la domiciliul bolnavului, unde se impun amenajari speciale. i. Un covor, pe care sa se execute miscarile din culcat ii. Un baston iii. O mica greutate iv. Un punct de atarnare v. Alte improvizatii: 1. un scaun 2. obiecte de mobila 3. etc. Gimnastica nu se intrerupe la o oarecare ameliorare pentru ca recidiva este inevitabila si mult mai grava.

MASAJUL in reumatism Efectele si indicatiile masajului o Actiunea fiziologica: In timpul executarii manevrelor de masaj pornesc spre sistemul nervos central impulsuri nervoase, fie de la terminatiile nervoase profunde, fie de la cele cutanate. Acestea maresc excitabilitatea si intaresc starea functionala a scoartei cerebrale. o Efecte masajului se concretizeaza atat in modificarile immediate resimtite de bolnav, cum sunt: Senzatia de caldura placuta in regiunea supusa masajului Senzatia de relaxare, de usurare a miscarilor Dupa locul de aplicare, efectele masajului se impart in: Locale: calmarea durerilor, imbunatatirea circulatiei sangelui (hiperemie locala), indepartarea zonelor care incetinesc circulatia sangelui (staze), grabirea desumflarii zonei afectate (accelerarea procesului de resorbtie). Generale: stimularea circulatiei, stimularea respiratiei, stimularea metabolismului si imbunatatirea starii psihice.

o Se adreseaza in special musculaturii care sufera modificari de tonus o MASAJUL PARTIAL: se face de obicei pe segmentul care a suferit modificari morfofunctionale de pe urma tulburarilor date de procesul reumatic, si dureaza, dupa intinderea suprafetei de masaj, intre 3-10 minute o MASAJUL GENERAL competeaza toate celelalte metode terapeutice, avand o influenta importanta asupra organismului. Ordinea Se incepe cu spatele; se continua cu membrele superioare (bratele se maseaza in intregime, incepand de la extremitati); se termina cu masarea membrelor inferioare (se maseaza amandoua in acelasi timp) Durata: nu trebuie sa depaseasca 30 minute. Se foloseste pudra de talc Frecventa: depinde de afectiune si stadiul bolii, precum si de celelalte metode terapeutice aplicate. De obicei se face o data pe zi, de regula inaintea sau dupa sedinta de gimnastica Inainte de sedinta de gimnastica: STIMULARE, influenteaza in special functia circulatorie, avand ca scop pregatirea musculaturii si articulatiilor pentru eforturile ce urmeaza. Dupa sedinta de gimnastica medicacala este de CALMARE, de liniste, ajutand la grabirea eliminarii substantelor de uzura. Momentul din zi: se recomanda ca masajul sa se faca dimineata, iar daca se aplica dupa amiaza, trebuie sa treaca cel putin 90 minute de la masa de pranz. Se face masaj calmant si linistitor pe musculatura contractata si excitant si stimulator pe restul muschilor care sunt in repaus. In faza acuta se poate aplica masaj pe restul corpului, daca nu sunt fenomene generalizate, excluzandu-se deci segmentul inflamat. Numai dupa diminuarea inflamatiei se poate incepe, foarte usor executat, si pe segmentul bolnav.

Manevrele masajului o NETEZIREA Este manevra cu care se incepe masajul si care se intercaleaza intre toate celelalte manevre Sensul este determinat de circulatia de intoarcere venoasa si limfatica, de aceea se face totdeauna de la periferie spre centru, pentru a stimula circulatia, precum si in directia fibrelor musculare Se face cu palma intinsa pe zone largi si carnoase, cu partea palmara a degetului mare pe regiunile mai reduse, cu dosul maini cu nodozitatile interfalangiene si metacarpofalangiene pe reziunile mai musculoase. Pregateste tesuturile superficiale pentru urmatoarele manevre care sunt facute pe tesuturile profunde. o FRICTIUNEA Se face de obicei cu varful degetelor si cu podul palmei Mainile nu trebuie sa alunece pe suprafata pielii, ci vor face miscari mici verticale, orizontale si elipsoidale, in asa fel incat impreuna cu mana maseurului sa se deplaseze si tegumentul, influentand astfel asupra straturilor profunde. Se executa atat pe musculatura cat si pe elementele articulare, avand drept scop faramitarea si deblocarea diferitelor reziduuri si depuneri caracteristice reumatismului articular. o FRAMANTATUL Se poate efectual astfel Cu palma in directia longitudinala, pe fibrele musculare, apucand tesuturile moi intre degete si podul palmei executand compresiuni si stoarceri Cu doua degete (degetul mare si aratator) aplicat de obicei asupra tendoanelor, fasciilor si muschilor subtiri Apucand musculatura intre degetul mare si celelalte degete, aplicat in special la membre. Are efecte asupra musculaturii si circulatiei sangelui. o BATEREA (TAPOTAMENTUL) Este o manevra care consta dintr-o serie de lovitrui scurte, des si ritmic aplicate asupra unei suprafete mai

mari sau mai mici, cand dorim sa obtinem o excitatie mai pronuntata asupra tesuturilor Se poate face: Cu palma putin flexata Cu partea cubitala Cu varfurile degetelor Se adreseaza in special terminatiilor nervoase si fibrelor musculare care, in urma loviturilor, reflex se contracta, realizandu-se astfel un tonus ridicat al regiunii respective. o VIBRATIILE Consta in compresiuni intermitente si are un efect relaxant Se executa: Cu degetele sau cu plama Cu o mana sau cu doua maini Tehnica masajului o Masajul cefei Se aplica in diferite fenomene algice determinate de spondiloza cervicala, spondilita etc. Bolnavul este plasat sezand pe scaun, cu musculatura relaxata cu coatele sprijinite de o masa sau un spatar, cu barbia sprijinita pe maini. Procedura: Netezire in regiunea occipitala spre mijlocul cefei si apoi catre partile laterale pana pe umar. Se face cu toata palma Frictiunea la insertia musculaturii pe occipital, cu varful degetelor si, coborand in jos, palma cuprinde o suprafata cat mai mare. Framantatul cuprinzand intre degetul mare si celelalte degete, musculatura cefei. Netezire usoara o Masajul spatelui Se aplica in afectiunile coloanei, ca spondiloza, spondilita, lombago etc., cand musculatura prezinta contracturi si atrofii, cat si in celelate afectiuni reumatismale care impun un repaus absolut ce duce la

atonia si atrofia musculaturii spatelui din cauza imobilizarii. Bolnavul sta culcat inainte pe plan dur si drept, cu bratele in jos putin departate de trunchi. Procedura: Netezire: de la creasta iliaca in sus catre regiunea cervicala. Se face cu toata palma, cu podul palmei sau cu dosul ei. Simultan sau succesiv.Poate fi: o Lunga, de la regiunea lombara catre ceafa, umeri si axile o Scurta, de la flancuri spre coloana Frictiune : cu toata palma pe flancuri si cu varful degetelor pe coloana. Se executa cu ambele maini sau cu una apasand pe cealalta, marind astfel efectul de profunzime. Framantat se face pe masele musculare mari din aceasta regiune. Se executa cu toata palma, prinzand musculatura intre podul palmei si degete si inaintand din aproape in aproape, din regiunea lombara in sus. Batere se face cu palmele caus sau cu marginea cubitala a mainilor. Vibratii pe torace Se incheie cu o netezire usoara, calmanta. o Masajul membrului superior Masajul umarului si al bratului Bolnavul sta in pozitia sezut Procedura: o Netezire. De la cot, dincolo de umar, pe o fgata si pe cealalta a bratuilui. Manevra se face cu o mana, cealalta fixand bratul intr-o pozitie cat mai relaxata. o Frictiunea se face cu toata palma, pe brat si pe umar, si cu varful degetelor pe acromion si pe insertia muschiului deltoid si pectoral. o Baterea se face cu varfurile degetelor o Vibratiile se executa astfel: maseorul, apucand mana, scutura energic bratul relaxat al bolnavului.

o Se incheie printr-o netezire calmanta. Masajul antebratului si al mainii Absolut necesara in poliartrita cronica evolutiva care se manifesta cu puternice contracturi musculare combinate cu atrofii, din care rezulta grave deformatii si deviatii ale pumnului si degetelor. Procedura: o Netezirea, de la degete, pe fiecare deget sau pe toata mana. Se continua cu netezirea pe antebrat, pe o parte si pe cealalta. o Frictiunea este manevra de baza a articulatiilor mainii si pumnului si se face cu varfurile degetelor pe fiecare articulatie interfalangiana si in lungul mainii pe spatiile intermetacarpiene, pe muschii interososi, iar cu partea palmara pe degetul mare si podul palmei. o Framantatul se face mai mult p[e antebrat o Netezire usoara de incheiere. o Masajul membrului inferior Masajul coapsei Bolnavul sta inainte culcat pentru masarea partii dorsale si pe spate culcat pentru masarea partii anterioare. Se pot masa ambele parti ale coapsei in acelsai timp daca culcam bolnavul pe spate cu piciorul flexat. Procedura o Netezirea, de la genunchi in sus, cu toata palma sau cu dosul palmei. o Frictiunea se face in special cu podul palmei, dat fiind masa musculara mare, iar articulatia genunchiului cu varfurile degetelor, insistandu-se pe langa rotula si inapoia genunchiului. o Framantatul pe marile grupe musculare, apucnad muschiul in cuta intre degetul mare

si celelalte, ridicandu-l si apoi compresandul, inaintand de la genunchi in sus. o Batutul se face cu marginea cubitala a mainilor o Neteziri linistitoare o Vibratii cu varfurile degetelor. Masajul gambei si al labei piciorului Bolnavul este culcat pe spate cu piciorul in afara sprijinului, rezemat de genunchiul maseorului. Procedura: o Neteziri de la calcai in sus evitandu-se creasta tibiala care este foarte sensibila. o Frictiune facuta cu toata palma pe musculatura dorsala, iar cu varfurile degetelor pe musculatura anterioara, pe fata dorsala a piciorului si pe langa maleole. Cu podul palmei si cu degetul mare se frictioneaza fata plantara a piciorului. o Framantatul pe musculatura dorsala a gambei o Masajul se incheie cu vibratii, neteziri calmante si scuturari.

GIMNASTICA MEDICALA Miscarile si exercitiile folosite in gimnastica medicala solicita sistemul mio-osteo-articular si creeaza posibilitatea mentinerii si recuperarii functilor fiziologice ale aparatului locomotor. Dupa modul de aplicare a rezistentei, miscarile se impart in trei grupe o Miscarile pasive Se executa cu ajutorul unei forte din afara, care imobilizeaza segmentele articulare in limitele fiziologice sau in limitele determinate de procesul reumatic, dupa axelele si planurile normale de miscare. Aceste miscari exercita asupra articulatilor si tesuturilor periarticulare, asupra

muschilor, tendoanelor, vaselor sangvine si limfatice, precum si asupra nervilor intinderi si scurtari, tractiuni si presiuni, tensiuni si relaxari care au efecte de intretinere functionala si de nutritie asupra acestor tesuturiSe aplica imediat dupa ce fenomenele inflamatoare s-au ameliorat. Cresterea in amplitudine se face progresiv pentru a castiga centimetru cu centimetru capacitatea de miscare impiedicata de rigiditate Intretin elementele de fixare a articulatiilor si in acelasi timp combat redoarea articulara si limitarea miscarilor care se produc in articulatiile tinute in inactivitate Aceste miscari exercita un fel de masaj asupra elementelor articulare si tesuturilor moi periarticulare. Atentie la apucarea corecta a segmentelor, la cresterea treptata a amplitudinii, dar mai ales la reactia bolnavului Bolnavul trebuie sa relaxeze musculatura pentru a reduce efectele de frecare intraarticulare si sa usureze efortul terapeutului o Miscarile active libere Se executa de catre bolnav, in articulatiile afectate de reumatism, in toate planurile si axele de miscare Efectele miscarilor active, fata de cele pasive sunt marite prin participarea activa a musculaturii la miscare. Aceste miscari se aplica numai dupa ce manifestarile inflamatoare au disparut. Nu trebuie sa produca nici dureri prea mari si nici senzatia de oboseala. Sunt foarte indicate, in faza de inceput a aplicarii miscarilor active libere, exercitiile in baie calda, unde se permite o mai mare amplitudine atat prin scaderea ponderala a membrului sau segmentului scufundat in apa, cat si prin reducerea spasmelor musculare atenuate de caldura. o Miscarile active cu rezistenta

Rezistenta poate fi opusa de o alta persoana sau de greutatea unui obiect. Astfel se mobilizeaza foarte activ articulatiile si in special musculatura care ia parte la miscare. Musculatura efectueaza efort de invingere a fortei si astfel iese din starea de nefunctionare si atrofie data de contractura si imobilizare. Exercitiile se fac in principalele axe si planuri de miscare, sunt simple, dozate progresiv atat ca amplitudine, cat si ca numar de repetari Efectul este eliberarea articulatilor din starea de redoare articulara si antrenarea muschilor, pastrand aparatul locomotor la un potential normal. Se recomanda in cazurile de reumatism infectios primar (spondilita anchilozanta, periartrita cronica evolutiva), reumatismul infectios secundar (artritele), reumatismul degenerativ cronic (spondilozele si artrozele membrelor inferioare), reumatismul abarticular (periartrite, lombosciatica) etc. In reumatismul acut Sokolski-Bouilloud se recomanda gimnastica doar cu caracter igienic, pentru mentinerea functilor normale ale aparatului locomotor si ale organismului. Aceasta forma de reumatism se vindeca fara sechele articulare. In reumatismul infectios secundar este imperios necesara aceasta forma de gimnastica.