Borelioza Lyme este o boala infectioasa produsa de bacteria Borrelia burgdorferi sau Borrelia afzelii.

Care sunt semnele boreliozei Lyme?Semnele boreliozei Lyme sunt: - aparitia unei eruptii cutanate circulara, in forma de tinta, deseori cu centrul clar, care se extinde pana la 20 de cm, sau mai mult si care dureaza intre 2-4 saptamani; - dureri de cap ; - oboseala; - febra; - frisoane; - durere in gat; - dureri ale muschilor si articulatiilor; - daca nu este tratata, la cateva saptamani apare un fel de artrita generalizata si dureroasa, cu inflamarea genunchilor; - paralizie, cel mai adesea a fetei; - scaderea capacitatii de memorare; - mancarimi sau amorteala in diverse zone ale corpului; - sensibilitatea pielii; - rigiditatea gatului; - sensibilitate la lumina; - batai neregulate ale inimii, dureri in piept, ameteala; - modificari psihologice, inclusiv depresie . Scrisoare catre Formula-As (initiator G.D.,Belgia, bolnav Lyme; participanti bolnavi cu Lyme sau apartinatori): >

Boala Lyme este o infectie cauzata de bacteria Borrelia burgdorferi, de aceea boala mai este numita Borelioza sau boala muscaturii de capusa. Aceasta bacterie este intalnita de obicei la animale precum soarecii si caprioarele. Capusele Ixodes pot lua bacteria cand musca un animal infectat, apoi o pot transmite la om, care poate face boala Lyme. Despre boala Lyme (Borelioza) se stie prea putin in Romania. Iata totul despre Lyme (Borelioza) de la medicii Desprecopii.com: citeste mai departe

Cine este agentul de raspandire al bolii Lyme? Capusele! Capusele traiesc in iarba si in tufe si se ataseaza unui animal care trece pe langa ele, denumit gazda. Capusele sunt mici si pot fi greu de vazut cu ochiul liber. Capusele tinere, sau nimfele, au dimensiunea unei seminte de mac. Boala Lyme in Romania

Romania este cuprinsa in zona de raspandire a bolii Lyme. Iata harta de raspandire a bolii Lyme:

In Romania deja sunt recunoscute anumite zone endemice (judete): Cluj, Arad, Sibiu, Neamt, Botosani. Acest lucru insa nu infirma posibilitatea de a mai fi si alte zone de risc in Romania. Tinand cont de faptul ca bacteria Borrelia Burgdorferi are ca rezervorul natural fauna salbatica mai ales - este logic ca acest lucru implica posibilitatea raspandirii ei si in alte zone geografice ale tarii.Semne si simptome ale bolii Lyme (Borelioza) Boala Lyme poate afecta pielea, incheieturile, sistemul nervos si alte sisteme sau organe. Simptomele si gravitatea lor pot varia de la o persoana la alta. Medicina Generala: Totul despre Zona Zoster Varicele si tratamentul lor Stresul: 10 semne alarmante ale stresului Sindromul tunelului carpian Hipocalcemia

Dulapul cu medicamente Simptomele bolii Lyme sunt descrise adesea separate pe trei stadii ale bolii, desi nu toti bolnavii trec prin toate stadiile: Suplimentele de acizi grasi omega-3 bune pentru copil? Sanatatea si protectia familiei: Sfaturi Primul semn al infectiei este de pentru o primavara linistita obicei o urticarie circulara, denumita eritem migrator, care Farmacia de voiaj apare in 1-2 saptamani de la Despre medicamente infectie, dar poate aparea si la 30 Sanatatea familiei: Abuzul de antibiotice de zile dupa muscatura capusei. Aceasta urticarie are adesea un aspect caracteristic de tinta, cu un punct rosu central inconjurat o zona de piele curata, la randul ei inconjurata de o zona rosie ce se extinde. Poate aparea si sub forma unui inel rosu solid ce se extinde. Zona poate fi calda la atingere si de obicei nu este Alimentatia sanatoasa a familiei Dictionarul vitaminelor Lista neagr a substantelor chimice care otrvesc alimentele Oare ar trebui sa fim cu totii vegetarieni?

dureroasa, nici nu da mancarime. Urticaria in forma de tinta poate fi mai dificil de observat la persoanele care au tenul mai intunecat, la care poate lua aspectul unei vanatai. Urticaria de obicei trece in circa o luna. Desi aceasta urticarie este considerata tipica pentru boala Lyme, sunt multi bolnavi care nu o fac. Impreuna cu urticaria, persoana infectata poate avea simptome asemanatoare celor ale gripei, ca umflarea ganglionilor limfatici, oboseala, dureri de cap si dureri musculare.

Sfaturi pentru o nutritie corecta

Daca ramane netratata, simptomele bolii initiale pot disparea de la sine. Dar la unii oameni, infectia se poate raspandi la alte parti ale organismului. In acest stadiu al bolii Lyme, simptomele apar de obicei in cateva saptamani dupa intepatura capusei, chiar si la persoanele care nu au avut urticaria initiala. Persoana bolnava se poate simti foarte obosita si foarte rau, sau poate avea urticarie in mai multe zone, diferite de locul intepaturii. Boala Lyme poate afecta inima, ceea ce poate duce la batai neregulate ale inimii sau dureri de piept. Se poate raspandi la sistemul nervos, provocand paralizie faciala (paralizia Bell) sau furnicaturi si amortire ale bratelor si picioarelor. Poate incepe sa provoace dureri de cap si intepenirea gatului, care pot fi considerate simptome ale meningitei. Pot aparea umflarea si durerile in incheieturile mai mari ale corpului. Complicatii ale bolii Lyme Ultimul stadiu al bolii Lyme poate aparea daca boala nu a fost detectata sau tratata corespunzator de timpuriu. Simptomele bolii Lyme in ultimul stadiu pot aparea dupa saptamani sau ani de la intepatura care a produs infectia si includ artrita, mai ales la genunchi, iar mai apoi la adulti deteriorarea functiilor cognitive.

Evolutia bolii Lyme:

Contagiozitatea bolii Lyme Boala Lyme nu se transmite de la o persoana la alta. Riscul de a face boala Lyme depinde de expunerea fiecarei persoane la capuse. Copiii si adultii care petrec mult timp in aer liber mai ales in zonele impadurite sau in apropierea acestora au un risc mai mare de a contracta boala Lyme. Boala Lyme si sarcina In cazuri rare, boala Lyme contractata in timpul sarcinii poate fi transmisa la fetus. Daca sunteti insarcinata si va preocupa acest lucru, cereti sfatul medicului. Animalele de casa? Animalele domestice, precum cainii si pisicile, se pot infecta cu bacteria bolii Lyme si pot transporta capuse infectate in zonele locuite de oameni. Daca aveti caine sau pisica, discutati cu veterinarul despre produsele si masurile de protectie pe care le puteti aplica pentru animalul dumneavoastra de companie.

Cum se stabileste diagnosticul bolii Lyme Semnul distinctiv al bolii Lyme este urticaria circulara in forma de tinta. De obicei, deoarece urticaria este foarte distincta, persoana care o are poate fi diagnosticata imediat cu boala Lyme, iar testele de sange nu sunt necesare. Deoarece urticaria poate disparea rapid, luati in considerare ideea de a fotografia orice urticarie suspecta de pe pielea copilului daca nu puteti merge imediat la medic. In anumite cazuri, nu apare urticaria in forma de tinta. In absenta ei, medicii trebuie sa se bazeze pe alte simptome si pe evaluarea probabilitatii de expunere a persoanei respective la o capusa infectata. Testele de sange pot ajuta la diagnosticarea bolii Lyme prin detectarea anticorpilor la Borrelia burgdorferi in sangele pacientului. Totusi, testele de sange pot da rezultate imprecise daca sunt facute la o luna dupa infectarea initiala, deoarece formarea anticopilor dureaza. Boala Lyme poate fi dificil de diagnosticat deoarece simptomele pot semana cu cele ale multor alte boli. Medicul va poate ajuta sa decideti daca este necesar sa-i faceti copilului analize pentru detectarea bolii Lyme. (test: ELISA pt depistarea IgM sau IgG pentru Borrelia burgdorferi, confirmat prin test Western blot) Tratarea bolii Lyme Tratamentul bolii Lyme depistate de timpuriu inseamna de obicei o cura de antibiotice administrate timp de 3-4 saptamani. Daca este disgnosticata rapid si este tratata cu antibiotice, boala Lyme la copii este aproape intotdeauna tratabila. Urticaria dispare de obicei in cateva zile dupa inceperea tratamentului, dar alte semne si simptome pot persista mai multe saptamani. Prevenirea bolii Lyme Capusele traiesc de obicei in sol umbrit, umed si adesea se prind de de iarba inalta, de tufisuri, arbusti si crengile joase ale copacilor. Pajistile si gradinile pot adaposti capuse, mai ales cele de la marginile padurilor si cele din preajma vechilor pereti de stanca (zone in care traiesc caprioarele si soarecii, gazdele primare ale capusei caprioarelor). Pentru a preveni boala Lyme, evitati pe cat posibil contactul cu solul, frunzele si vegetatia, mai ales in lunile mai, iunie si iulie, cand capusele nu sunt inca mature si sunt greu de observat. Cand va aventurati in aer liber, urmati sfaturile de la Desprecopii.com:

Purtati pantofi sau ghete inchise, camasi cu maneca lunga si pantaloni lungi. Bagati-va pantalonii in ghete pentru a impiedica capusele sa vi se urce pe picioare. Purtati haine de culori deschise pentru a putea vedea usor capusele.

Daca aveti parul lung, tineti-l strans sau acoperit cu o sapca sau un batic pentru a va proteja si mai mult. Cand sunteti in aer liber, nu stati pe pamant. Cand sunteti in aer liber uitati-va des la dumneavoastra si la copil ca sa nu aveti capuse. Spalati toate hainele dupa ce parasiti zonele infestate cu capuse, faceti baie si samponati parul copilului cu atentie pentru a elimina eventualele capuse pe care nu le-ati vazut. Insecticidele care contin DEET (cititi instructiunile ca sa vedeti daca au N,Ndietil-meta-toluamida) pot ajuta la distrugerea capuselor. Alegeti un insecticid cu concentratia de DEET intre 10% si 30. In general, DEET nu trebuie aplicat mai des de o data pe zi si nu este recomandat bebelusilor sub 2 luni. DEET poate fi folosit pe pielea expusa, precum si pe haine, sosete si pantofi, dar nu trebuie aplicat pe fata, pe sub haine, sau pe mainile copiilor mici.

Capusele pot ciupi in orice zona a corpului, dar prefera anumite zone, ca:

Zona din spatele urechilor Partea din spate a gatului Zona de la subrat Zona vintrelor Zona din spatele genunchilor

Daca gasiti o capusa pe copil, anuntati medicul, care va poate cere sa pastrati capusa dupa ce o luati de pe corpul copilului (o puteti pune intr-un borcan cu alcool pentru a o ucide). Folositi penseta pentru a apuca strans capusa de cap sau de gura, in apropierea pielii copilului. Trageti ferm si constant de capusa pana se desprinde, apoi stergeti locul intepaturii cu alcool. Miturile despre modurile in care ar trebui ucise capusele (folosirea gazului sau a unui chibrit aprins), sunt abundente, dar este mai bine sa nu le incercati aceste metode nu functioneaza. Puteti evita patrunderea capuselor in casa dumneavoastra mentinand gazonul si pajistile tunse si taiate; curatand tufele, frunzele uscate si iarba inalta; depozitand lemnele la distanta de sol. In plus, puteti folosi un spray profesional ce contine insecticid in curte in lunile mai si septembrie pentru a evita inmultirea capuselor. Cand trebuie sa mergeti la medic In cazul in care copilul are o urticarie in forma de tinta sau alte simptome care pot aparea in boala Lyme ca umflarea ganglionilor limfatici de langa locul intepaturii de capusa, dureri in tot corpul, cefalee sau febra mergeti imediat la medic. Boala Lyme este o afectiune bacteriana produsa de spirocheta Borrelia burgdorferi, de unde si denumirea sinonima de borelioza Lyme. Numele propriu Lyme vine de la denumirea oraselului american in care au fost depistate in anii 70 primele cazuri.

Boala este produsa de intepatura unei capuse infectate cu bacteria Borrelia. Este cea mai frecventa afectiune transmisa prin intepatura de insecte atat in Europa, cat si in Statele Unite. Cele mai multe cazuri apar primavara tarzie si vara, cand activitatea in aer liber este prelungita. Boala evolueaza in 3 stadii: Stadiul 1: boala localizata (eritemul migrator). Odata inoculata in piele, bacteria se multiplica si apare o leziune eritematoasa care se mareste pe parcursul catorva zile, capatand un contur inelar rosu, pe masura ce regiunea centrala (a intepaturii) revine progresiv la culoarea normala. Zonele de electie pentru intepaturi sunt axilele, coapsele si regiunea inghinala. Vindecarea se face cu hiperpigmentare post-inflamatorie, alopecie localizata (pierderea parului) tranzitorie si descuamare. Stadiul 2: boala diseminata (apare in lipsa tratamentului). In continuare Borrelia este transportata prin torentul sanguin la organe, avand o afinitate deosebita pentru piele, sistem nervos si articulatii. Este insotita de stare generala alterata, oboseala, febra, frisoane, cefalee, dureri articulare, musculare, anorexie, greata, voma, dureri abdominale si fotofobie. Leziunile cutanate sunt in numar de 2-100, seamana cu leziunile de eritem migrator, dar mai mici ca dimensiuni si pot aparea oriunde pe suprafata corpului cu exceptia palmelor si talpilor. Alte simptome pot aparea ca urmare a afectarii sistemice:

paralizia nervului facial cauzeaza asimetria muschilor faciali si a fetei in general (se poate remite de la sine, chiar si fara tratament); meningita cauzeza dureri de cap, febra si redoare de ceafa; inflamatia nervilor cauzeaza ameteli si furnicaturi resimtite la nivelul mainilor si picioarelor; edemul cerebral (encefalita) cauzeaza dificultati de invatare, confuzie si dementa; episoade intermitente de artrita ce dureaza aproximativ o saptamana si afecteaza incheietura pumnului sau genunchii; inflamatia structurilor cardiace (cardita - inflamatia inimii) conduce la tulburari de ritm cardiac.

Stadiul 3: infectie persistenta luni/ani de zile (acrodermatita cronica atrofica). Diagnosticul se pune in general pe baza examinarii clinice asociata sau nu cu testarea serologica pentru Borrelia.

Cum se trateaza?Tratamentul bolii incipiente se face oral cu antibiotice ca doxiciclina, amoxicilina, cefotaxim sau eritromicina. Stadiile tardive cu afectare de organ trebuie tratate in spital prin administrarea intravenoasa de antibiotice ca ceftriaxona, cefotaxim sau penicilina G.

Cum putem evita infectia?Exista 3 metode de prevenire a infectiei: 1. Evitarea muscaturii de capusa prin evitarea zonelor impadurite in special pe timpul verii, purtarea de imbracaminte care sa formeze o bariera intre piele si mediu si aplicarea pe piele si haine a unui produs repelent; 2. Indepartarea capuselor in cazul in care s-a produs intepatura cu ajutorul unei pensete si dezinfectarea regiunii cu solutie antiseptica; 3. Tratamentul antibiotic profilactic: capusa are nevoie de minim 18 ore pe suprafata corpului pentru a transmite infectia, asa ca o cura de antibiotic (doxiciclina sau amoxicilina timp de 10 zile) cat mai curand dupa producerea muscaturii previne dezvoltarea infectiei.

Lyme (boala lui)Este o boala infectioasa articulara, neurologica si cardiaca, al carei agent este o bacterie din familia spirochetelor, Borrelia burgdoferi. Borrelia burgdoferi este transmisa omului prin intepatura unei capuse. Mai multe mamifere, intre care cerbii, constituie rezervoarele de bacterie. Boala lui Lyme se intalneste in Europa, America si Australia. Evolutie - Boala lui Lyme evolueaza in trei faze: - Faza primara se manifesta printr-o leziune numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani. - Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine inflamatorie. Ea dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni.

- Faza tertiara survine la mai multi ani dupa intepatura; ea asociaza o acrodermatita cronica atrofianta, un pseudolimfom, reumatism cronic al uneia sau mai multor articulatii si atingeri cerebrale. tratament - tratamentul consta in antibioterapie, care trateaza manifestarile clinice debutante si previne manifestarile neurologice tardive. boala lui lyme poate lasa sechele de natura variata, indeosebi neurologice sau cutanate. Prevenirea bolii consta eventual in tratarea cu antibiotice.

Boala Lyme (borelioza)Tweet A+ | A-

Boala Lyme este o maladie infectioasa multisistemica care afecteaza pielea, sistemul nervos, inima si articulatiile, cauzata de spirocheta Borrelia burgdorferi si transmisa oamenilor prin muscatura capusei ixodes. Simptomele cele mai frecvente ale bolii Lyme sunt eritemul migrator, artrita, meningita seroasa, neuropatiile craniene (neuropatia faciala) si radiculopatiile multiple. Evolutia bolii Lyme este subacuta sau cronica, in cazurile netratate putand dura pana la un an. Pronosticul bolii Lyme este favorabil, simptomele neurologice regresand sub tratament antibacterial in decurs de 2-3 saptamani, rareori lasand careva sechele.

Epidemiologie Patogenie Semne si simptome Diagnostic Tratament

EpidemiologieRezervorul natural al borreliei sunt rozatoarele mici, caprioarele si un sir de alte animale din zona temperata. Agentul de transmitere al boreliozei este capusa ixodes. Borelioza este raspandita in toata lumea, iar incidenta acesteia creste in zonele endemice situate in Europa, America de Nord, Asia. Picul de imbolnavire se observa in lunile mai-iunie, perioada in care capusele ixodes manifesta cea mai mare activitate. Capusele ixodes se intalnesc mai des in zonele impadurite, insa pot parazita si pe animalele domestice.

Patogenie

Dupa muscatura capusei, initial borrelia se inmulteste la locul de inoculare dupa care este raspandita prin sistemul circulator in tot organismul. Dupa perioada de spirochetemie, borrelia se depune in tesuturi, in special in tesutul nervos, articulatii, inima si piele, unde infectia poate persista pentru perioade lungi de timp. Persistenta infectiei are loc in ciuda raspunsului imun activ si al titrului inalt de anticorpi. Se presupune ca actiunea nociva asupra sistemului nervos borrelia o realizeaza prin stimularea sintezei de citokine si oxid nitric (NO), cat si prin declansarea mecanismelor imune si a vasculitei.

Semne si simptomeEvolutia bolii Lyme a fost divizata in trei stadii conventionale. Primul stadiu include perioada de incubatie si manifestarile cutante. Perioada de incubatie in boala Lyme dureaza de la 3 zile pana la 3 saptamani, dupa care la locul muscaturii apare un eritem. Eritemul are o forma circulara, creste in dimensiuni si disemineaza spre alte zone (eritemul migrator). Locurile cele mai frecvente de aparitie a eritemului migrator din borelioza sunt regiunea axilara, pe coapse si fese. Eritemul ca regula este indolor si se poate asocia cu limfadenopatie (marirea ganglionilor limfatici regionali). In aceasta perioada are loc diseminarea borreliei spre alte tesuturi care clinic se va manifesta prin simptome pseudogripale (mialgii, artralgii, cefalee, febra, dureri in gat). Eritemul migrator poate persista timp de 3-4 saptamani dupa care dispare spontan. Al doilea stadiu al bolii Lyme este dominat de simptomele de afectare a sistemului nervos central si apare dupa aproximativ 1 luna de la debutul maladiei. Ca regula la momentul aparitiei simptomatologiei neurologice manifestarile eritemului deja lipsesc. Uneori in boala Lyme eritemul poate lipsi si manifestarile clinice vor debuta cu simptomele neurologice. Manifestarile neurologice se dezvolta la circa jumatate din pacienti si includ un spectru larg de simptome. Pentru acest stadiu al bolii Lyme este caracteristica meningita seroasa, neuropatiile craniene si radiculopatia multipla (poliradiculoneurita). Meningita seroasa debuteaza cu cefalee puternica, fotofobie, greata, voma. Semnele meningiene insa (redoarea cefei, semnul Kernig, Brudzinski) sunt slab pronuntate. In boala Lyme este posibila afectare oricarui nerv cranian, insa mai des sufera nervul facial. Pareza faciala frecvent este bilaterala, insa nervii faciali pe fiecare parte pot fi implicati consecutiv la un interval de 1-3 zile. Pronosticul in neuropatia faciala este favorabil, observandu-se recuperarea totala dupa 1-2 luni, chiar si in cazurile severe (plegie faciala). Uneori boala Lyme poate debuta cu neuropatia faciala, in aceste cazuri diferentierea de paralizia Bell fiind problematica. Radiculopatia (poliradiculoneurita, meningoradiculita) din boala Lyme debuteaza cu un sindrom algic sever care poate fi localizat sau cu distributie radiculara si care isi atinge maximul in cateva zile. In caz daca nu va fi tratata, durerea radiculara poate persista

pentru cateva luni, dupa care va regresa spontan. Dupa cateva zile sau saptamani de la aparitia durerilor radiculare pot aparea parezele musculare asimetrice in membrele superioare si inferioare insotite de hipoestezie, hiperestezie sau parestezii. Reflexele osteotendinoase vor fi diminuate. In acest stadiu poate fi afectata si substanta alba cerebrala sau spinala care va da nastere encefalitei sau mielitei. Encefalita se va manifesta prin simptome de focar moderate (pareze, hipoestezii), simptome cerebeloase sau extrapiramidale, sindrom pesudobulbar, rar crize epileptice si tulburari de constienta. Tabloul clinic al encefalitei din boala Lyme frecvent se va asemana cu scleroza multipla, asemanare care va fi accentuata de dezvoltarea mielitei transverse manifestata prin para- sau tetrapareza, hipoestezie de tip conductiv si tulburari sfincteriene. Mielita in boala Lyme mai frecvent se situeaza la nivel toracic. Afectarea articulara in boala Lyme va lua forma unei mono- sau oligoartrite recidivante implicand articulatiile genunchiului, coxo-femorale, mai rar cubitale si talo-crurale. Manifestarile cardiace ale bolii Lyme vor fi sub forma unei miocardite si se vor manifesta prin blocade atrioventriculare iar in cazurile mai severe asistolie. Stadiul trei al bolii Lyme se caracterizeaza prin dezvoltarea artritei cronice. Simptomele artritei cronice pot aparea dupa luni si ani de la debutul maladiei. Cu toate ca manifestarile neurologice sunt mai pronuntate in stadiul II, acestea pot aparea si in stadiul III sub forma unei encefalomielite cronice progresive. Afectarea sistemului nervos periferic in stadiul III al bolii Lyme va lua forma unei polineuropatii distale senzitive sau mixte de caracter axonal sau, mai rar, demielinizant.

DiagnosticBoala Lyme trebuie suspectata la pacientii cu meningita seroasa, neuropatii craniene (in special faciala), poliradiculoneurite, plexite sau meningoencefalita care au in anamneza muscatura de capusa, manifestari ale eritemului migrator sau alte semne si simptome specifice (de exemplu artrita recidivanta sau tulburari de conductibilitate cardiaca). Eritemul migrator este suficient pentru stabilirea diagnosticului de boala Lyme. Testele serologice doar vor confirma diagnosticul, ele singure neavand valoare diagnostica. Diagnosticul este confirmat prin identificarea anticorpilor contra Borreliei. Anticorpii pot fi negativi in stadiile initiale ale maladiei. De fapt depistarea anticorpilor doar va confirma ca individul a fost in contact cu Borrelia, insa nu vor marturisi o infectie activa. Se prefera masurarea anticoprilor in LCR, dat fiind ca anitcorpii serici pot fi crescuti la majoritatea pacientilor in regiunile endemice de borelioza. Punctia lombara, pe langa oferirea titrului de anticorpi in LCR, poate depista alte schimbari frecvent inalnite in boala Lyme: pleiocitoza moderata (in mediu 100-200 celule in microlitru) din contul limfocitelor (pleiocitoza limfocitara) si cresterea cantitatii de proteine (1-3 g/l).

Concentratia glucozei poate fi normala sau usor scazuta. Tomografia computeriza si RMN este indicata in principal pentru excluderea altor patologii. Diferentierea se va face cu scleroza multipla, encefalita acariana, meningitele de alte etiologii.

TratamentTratamentul bolii Lyme difera in dependenta de stadiul maladiei. In stadiul I se administreaza antibiotice per os: doxiciclinia 100 mg de 2 ori pe zi sau amoxicilina 500 mg 3 ori pe zi. Durata tratamentului este 2-4 saptamani. Incepand cu stadiul II se vor prefera antibioticele pe cale intravenoasa care vor permite atingerea concentratiilro terapeutice in SNC. Cea mai efectiva este penicilina in doza de 20-40 mln de unitati/zi sau cefalosporine de generatia a treia (ceftriaxon cate 1 g de 2 ori pe zi). Durata tratamentului va fi de 2-3 saptamani in stadiul II si 3-4 saptamani in stadiul III. Cu cat mai devreme este inceput tratamentul cu atat rezultatele sunt mai favorabile, deaceea se recomanda initierea tratamentului antibacterial inainte de obtinerea titrurilor de anticorpi. La circa 10% din pacienti in primele zile de initierea a tratamentului se poate observa o inrautatire a starii clinice. Acest fenomen este cunoscut sub numele de reactia Jarisch-Herxheimer si nu necesita interventie medicamentoasa sau intreruperea medicatiei.Ultima actualizare: 03.04.11