Bra Mat Mod 2012 Print

S.C. OMV Petrom S.A. 22 Coralilor, Sector 1 010567 Bucharest Romania Tel.: + 40-21-2-125-001 Fax: + 40-21-3-155-166 e-mail: [email protected]

corax bionerb i o t e c h n o l ó g i a

CORAX-BIONER Zrt.

(H-1119 Budapesta, str.Etele nr. 57.)

Tel.: +36-1-209-0853; Fax.: +36-1-464-9325

e-mail: [email protected]

RO, Targu Mures, Str. Sighisoarei, Nr. 34.

S.C. Direct Service Ecologics S.R.L.

(Romania, str. Selesului nr. 40., Oradea)

Tel.: +40-259-432-060 e-mail: [email protected]

LAWAND Mérnöki Iroda Kft.

(H-2013 Pomáz, str Nyár nr. 5.)

Tel.: +36-26-526-146; Fax.: +36-26-526-147

e-mail: [email protected];

web: www.lawand.hu

Proiect nr.: BRA_MatMod_2012

STUDIU DE MODELARE MATEMATICA

privind

dispersia poluantilor pe amplasamentul Depozitului OMV Petrom SA

Braila Oras, judetul Braila

S.C. OMV Petrom S.A. Depozitul de produse petroliere Braila Oras

STUDIUL DE MODELARE MATEMATICA A DISPERSIEI POLUANTILOR

16. ianuarie 2012. 2 CORAX-BIONER Zrt.

CUPRINS

1. I�TRODUCERE ............................................................................................................... 5

1.1. SCURT ISTORIC ........................................................................................................... 5

1.2. DATE SPECIFICE ZONEI ................................................................................................... 5

1.3. DATELE SUBCONTRACTORILOR CARE AU EFECTUAT LUCRĂRILE .................................. 5

2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR EFECTUATE ............................................................. 6

2.1. DESCRIEREA STABILIMENTELOR REALIZATE PE PARCURSUL LUCRĂRILOR .................. 6

2.2. EVALUAREA CONTAMINĂRII SOLULUI ............................................................................. 7

2.3. EVALUAREA POLUĂRII APEI SUBTERANE ........................................................................ 7

2.4. ANALIZE DE LABORATOR ................................................................................................. 8

2.5. ÎNCERCĂRI GEOTEHNICE ...................................................................................... 9

2.6. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE ................................................................................. 9

3. PREZE�TARE DATELOR/ REZULTATELOR I�VESTIGĂRILOR ..................... 9

3.1. CONDIłII GEOLOGICE IDENTIFICATE ÎN URMA FORAJELOR .................. 9

3.2. CONDIłII HIDROGEOLOGICE IDENTIFICATE ............................................. 10

3.3. POLUAREA SOLULUI ....................................................................................................... 11

3.3.1. TOTAL HIDROCARBURI ALIFATICE – (TPH) .................................................................... 12

3.3.2. HIDROCARBURI AROMATICE – BTEX ............................................................................ 12

3.3.3. HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE (PAH) ........................................................... 12

3.3.4. FENOLI .......................................................................................................................... 12

3.3.5. MTBE, ETBE, TAME .................................................................................................. 13

3.3.6. METALE TOXICE ............................................................................................................ 13

3.4. POLUAREA APELOR SUBTERANE .................................................................................... 13

3.4.1. TOTAL HIDROCARBURI ALIFATICE (TPH) ....................................................................... 14

3.4.2. HIDROCARBURI AROMATICE (BTEX) ............................................................................. 14

3.4.3. HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE (PAH) ........................................................... 14

3.4.4. FENOLI .......................................................................................................................... 15

3.4.5. MTBE, ETBE, TAME .................................................................................................. 15

3.4.6. METALE TOXICE ............................................................................................................ 15

3.5. STUDII DE SOLUBILIZARE .............................................................................................. 15

4. MODELAREA MATEMATICĂ ................................................................................... 17

4.1. BAZA MODELĂRII MATEMATICE, METODA APLICATĂ ................................................... 17

4.2. AMPLASAREA SPAłIALĂ (DISPERSIA) A POLUĂRII SOLULUI ŞI A APEI SUBTERANE ....... 19

4.2.1. SOLUL ............................................................................................................................ 19

4.2.2. APA SUBTERANĂ ............................................................................................................ 22




A�EXE:

1. ANEXA Plan de situatie

2. ANEXA Plan de amplasare a punctelor de foraj

3. ANEXA Harta curbelor hidroizohipse

4. ANEXA Harta contaminarii solului (8 buc)

5. ANEXA Harta contaminarii apei subterane (2 buc)

6. ANEXA Tabel interpretativ al rezultatelor analizelor

7. ANEXA Procese verbale de forare

8. ANEXA Certificat de acreditare laborator

9. ANEXA Adresa ANAR

10. ANEXA Aviz de gospodarire a apelor pentru lucrarile de forare




LISTA DE SEMNATURI

Petráss István expert in protectia mediului

MMP 365/17.02.2011 proiectant

Filepkó Gábor inginer in protectia mediului inginer in tehnica pregatirii

proiectant Nr. de inreg. in Camera Inginerilor: 01-9892

Nagy László inginer geolog proiectant sef

manager de proiect Nr. de inreg. in Camera Inginerilor: 13-2493

Dr. Nagy Imre matematician

CORAX BIONER ZRt. presedintele consiliului director




1. INTRODUCERE

1.1. SCURT ISTORIC

La Depozitul OMV Petrom SA Braila Oras în urma studiilor efectuate la închiderea acestuia şi a evaluărilor post închidere, s-a evidentiat prezenta unei poluări/contaminări a solului şi a apelor subterane.

Societatea OMV Petrom SA, a organizat o licitaŃie in cadrul procedurii de achizitie publică in vederea executarii lucrărilor de decontaminare a zonei, licitație câştigată de SC CORAX-BIONER Zrt.

InvestigaŃiile anterioare, efectuate în vederea identificării poluării mediului subteran, s-au limitat doar la incinta amplasamentului.

În cadrul procedurii de autorizare a lucrărilor de decontaminare, ANAR în adresa cu nr. 3447/VNP/14.03.2011 a impus delimitarea completă a zonei afectate de poluarea apei subterane, cât şi expertiza INHGA cu privire la modelarea matematică elaborată pe baza delimitărilor (Anexa 9).

Studiul prezinta lucrările de investigare și identificare ale poluării, rezultatele acestora precum și modelarea matematica utilizata in vederea determinarii dispersiei poluantilor în zona amplasamentului de la Braila Oras.

Aducerea la cunostinta unor terte persoane a datelor din prezentul document se va realiza doar cu acordul scris al Beneficiarului SC OMV Petrom SA.

1.2. DATE SPECIFICE ZONEI

Adresa: Str.Baldovinesti nr.8-10., Mun.Brăila, judeŃul Brăila, România

SuprafaŃa ocupată: 20.667,24 m2

Coordonatele centrale ale suprafetei amplasamentului:

X = 425050; Y = 732000

1.3. DATELE SUBCONTRACTORILOR CARE AU EFECTUAT LUCRĂRILE

În cadrul lucrarilor de investigare si elaborare a studiilor de delimitare efectuate pe amplasamentul Depozit Braila Oras a SC OMV Petrom SA, au contribuit si colaborat următoarele societăŃi:

Servicii de forare:

SC Direct Service Ecologics Srl

Romania, str. Selesului nr. 40., Oradea, RO27149331

Prelevări de probe de sol și apă subterană și analiza acestora în laborator

Bálint Analitika Kft. (1116 Budapest, Fehérvári út 114.)

Nr acreditare: DAP-PL-3432.00

Evaluarea rezultatelor studii de sinteză a datelor:

LAWAND Mérnöki Iroda Kft. (2013 Pomáz Nyár utca 5.)




2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR EFECTUATE

2.1. DESCRIEREA STABILIMENTELOR REALIZATE PE PARCURSUL LUCRĂRILOR

In baza avizului de gospodărire a apelor nr. 179/04.10.2011si în vederea delimitării şi stabilirii nivelului de contaminare a solului şi apei subterane în interiorul şi în afara amplasamentului, s-au realizat 20 foraje interioare şi 8 foraje în afara limitei amplasamentului.

Conform prevederilor legislaŃiei în vigoare autorităŃile competente au fost notificate referitor la demararea lucrărilor de foraj.

În vederea executarii forajelor pe imobilele adiacente, proprietati private s-a obŃinut acordul scris al proprietarilor terenurilor în cauză, din vecinatea amplasamentului.

Codificarea punctelor de forare efectuate:

- forări în interior: B-BR-01 – B-BR-10; B-BR-12 – B-BR-21

- forări în exterior: K-BR-01 – K-BR-03; K-BR-05 – K-BR-09;

Pe parcursul executării forajelor, pe baza datelor rezultate din investigatiile initiale/anterioare cunsocute - puse la dispoziŃia noastră de catre SC OMV Petrom SA - în prima fază s-au proiectat și s-au efectuat forajele din interiorul amplasamentului, iar în urmatoarea faza, in urma evaluării organoleptice efectuate la faŃa locului in scopul determinarii stării de contaminare a zonei am stabilit punctele exacte ale forajelor exterioare în vederea delimitării complete a penei contaminării.

La început s-a propus executarea a 15 foraje interioare şi 7 foraje exterioare, însă conformarea cu obligaŃia de delimitare a zonei contaminate, prevăzută de ANAR, a fost posibila doar prin executarea unui numar mai mare de foraje in afara limitei amplasamentului, lucrarile de forare fiind extinse până la limita unde contaminarea solului a ajuns sub valoarea pragului de intervenŃie. Poluarea apei subterane a fost numai partial delimitată prin lucrările de investigare.

Prevederea ANAR referitoare la delimitarea zonei contaminate a fost realizată prin investigările efectuate.

Forajele s-au realizat cu diametrul de Ø 65 mm, cu un utilaj de forat pneumatic având motor cu ardere internă, manuală, de tip COBRA COMBI. Prin tehnologia de forare prin percutie, s-a eliminat posibilitatea ca eventualele contaminări ale straturilor străpunse să ajungă în straturile din adâncime.

Natura discretă a metodei de prelevare, a impus o soluție de compromis, respectiv reducerea diametrului de forare.

Prin tehnologia de forare prin percutie, s-a eliminat posibilitatea transmiterii în straturile din adâncime a eventualelor contaminări ale straturilor străpunse. Executarea forajelor pe acest principiu (foraj prin percutie) a asigurat functionarea sapei de foraj si ca o coloana/stut de prelevare proba. Penetrarea straturilor prin realizarea forajelor cu percutie a asigurat o stabilitate foarte buna peretilor coloanelor/gaurii forate, astfel incat acestea nu s-au surpat nici dupa retragerea prelevatorului, si nu a fost necesara tubarea de protectie. Prin metoda de forare aleasa a fost posibila prelevarea probelor reprezentative distinse pentru fiecare strat strapuns (probe punctiforme). Aplicarea acestei metode mai precise insa a presupus folosirea unui prelevator cu un diametru mai mic decat diametrul propus initial (o alegere cu compromis), numai astfel fiind




posibila prelevarea de probe cu un utilaj cu dimensiuni reduse, cu care s-a putut efectua prelevarea de probe inclusiv in zone mai putin accesibile, provocand un minim de disconfort locuitorilor din zona.

În vederea asigurării posibilităŃii de prelevare a probelor de apă subterană, în forajele executate s-a introdus, o coloană filtrantă provizorie din PVC, cu diametrul de Ø 40 mm. După prelevarea probelor şi retragerea coloanei filtrante s-a realizat umplerea forajului cu material propriu. Anexăm fișele forajelor (Anexa 7.)

2.2. EVALUAREA CONTAMINĂRII SOLULUI

Din forajele executate, prelevarea probelor de sol s-a realizat din 0,5 în 0,5m. Probele prelevate sunt considerate probe punctiforme pentru adâncimea de prelevare (+/- 5 cm). Prelevarea probelor de sol s-a realizat conform standardului MSZ 21470-1:1998 (echivalent ISO 10381-2:2002)

Probele au fost transportate la temperatura <5°C în termen de <48 de ore de la prelevare în laborator. Punctele de prelevare sunt prezentate în Anexa 2.

Din fiecare foraj în parte s-au analizat probele în laborator conform unor criterii stabilite pe baza observațiilor macroscopice și organoleptice consemnate pe fișele de foraj, după cum urmează:

1. Pe baza mențiunilor din fișele de foraj, pornind de la cota 0, am identificat organoleptic prima probă poluată. Dintr-un anumit foraj, pornind de la nivelul amplasamentului, primul eşantion destinat analizelor de laborator, a fost prima probă considerată nepoluată d.p.d.v.organoleptic (prima proba luată de deasupra primei probe poluate). În cazul inexistentei deasupra acesteia, a unei probe de sol fara poluare, proba respectivă a devenit prima proba analizată de laborator din forajul respectiv.

2. Proba zonei capilare a fost analizată în cazul fiecărui foraj (atât în cazul forajelor poluate cât şi a celor nepoluate).

3. De asemenea s-a analizat prima proba de sol prelevată de sub ultima probă identificată organoleptic ca si poluată (sub nivelul apei subterane). În cazul în care ultima probă de sol a fost identificată prin testare organoleptica ca fiind poluată, aceasta a constituit ultima probă analizată în laborator din forajul respectiv.

Folosind această metodă de selecție a probelor analizate, odată cu optimalizarea numărului probelor analizate, a fost posibilă identificarea pe de o parte a poluărilor cu origine de la suprafaŃă și transportate de apele subterane, precum și a straturilor inferioare şi superioare, delimitatoare a zonei poluate (conturul tridimensional) și implicit volumul mediului hidrogeologic poluat. Anexăm fișele de prelevare a probelor (Anexa 7.).

Cu ocazia investigărilor efectuate în cursul lunii 10.2011, s-au prelevat în total 323 de probe, din care 245 din forajele interioare şi 78 din forajele exterioare.

2.3. EVALUAREA POLUĂRII APEI SUBTERANE

În vederea determinării stării de poluare a apei subterane, probele de apă necesare analizelor au fost prelevate din coloanele filtrante cu DN40 mm, introduse temporar în forajele executate. Prelevarea probelor s-a realizat conform MSZ 21464:1998 (echivalent ISO 5667-11:2009)

Din zonele adiacente depozitului s-au colectat informatii referitoare la tipul de utilizare individuala a apelor subterane, respectiv asupra existentei unor puturi forate sau sapate. In zona




de influenta a depozitului nu s-au identificat astfel de puturi si implicit nu s-au prelevat probe de apa din puturile localnicilor.

În afara forajelor executate (28 buc), au fost prelevate probe de apă subterană şi din forajele vechi (9 buc) existente pe amplasament, prevăzute cu tubulatură potrivită prelevărilor de probe.

In prealabilul realizarii prelevărilor de probe necesare analizelor, apa din forajele tubate a fost pompată până la deznisiparea și limpezirea acestuia, urmând ca probele reprezentative să fie prelevate doar după stabilizarea pH-lui, conductivităŃii şi a temperaturii, parametrii verificati cu ajutorul unor instrumente mobile.

Toate probele de apă subterană au fost transportate in laborator la o temperatură sub 5oC în mai puțin de 48 ore.

Codificarea utilizată în cazul probelor de apă subterană

- Pentru forajele noi

- interior: B-BR-01 – B-BR-10; B-BR-12 – B-BR-21

- exterior: K-BR-01 – K-BR-03; K-BR-05 – K-BR-09;

- Pentru foraje vechi de pe amplasament:

F-1; F-2; F-3; F-4; F-5; F-7; F-8; F-9; F-10

În vederea stabilirii parametrilor hidrogeologici a acviferului interceptat, în forajele F1 şi F3 executat și tubat anterior pentru prelevări de montorizare, am efectuat teste de pompare.

Cu ocazia investigărilor efectuate în octombrie 2011 pe amplasament şi zonele adiacente, s-au prelevat probe de apă subterană în total din 37 de puncte.

2.4. ANALIZE DE LABORATOR

Analizele de laborator au urmarit determinarea nivelului de poluare a solului şi apei subterane.

Analizele de laborator cuprind gama substanŃelor şi preparatelor periculoase posibil prezente în sol şi apa subterană, utilizate în cadrul proceselor tehnologice/activităŃilor de pe amplasament.

Analiza probelor prelevate s-a realizat în laboratorul acreditat cu nr. DAP-PL-3432.00 al societatii BÁLINT ANALITIKA Kft.

Determinarea concentrațiilor de poluanŃi în sol prin analize de laborator

- Hidrocarburi alifatice totale – TPH

- Hidrocarburi aromatice volatile – BTEX

- Hidrocarburi policiclice aromatice – PAH

- Fenoli

- Metale toxice

- MTBE, ETBE, TAME

Determinarea concentrațiilor de poluanŃi în apa subterană prin analize de laborator

- Hidrocarburi alifatice totale – TPH

- Hidrocarburi aromatice volatile – BTEX

- Hidrocarburi policiclice aromatice – PAH




- Fenoli

- Metale toxice

- MTBE, ETBE, TAME

2.5. ÎNCERCĂRI GEOTEHNICE

Probele prelevate din forajul B-BR-14 de la adâncimile 2,0; 4,0; 5,0 respectiv 6,00 m au fost supuse unor analize geotehnice. Alegerea acestor probe a fost susținută fiind necesar

caracterizarea straturilor poluate, în vederea obținerii unor informații relevante pentru proiectarea și aplicabilitatea unor tehnici de decontaminare. Analizele geotehnice s-au referit la determinarea conŃinutului de apă a solului (W), a indicelui de plasticitate (Ip) şi la definirea curbei granulometrice.

Analizele geotehnice au rezultat urmatoarele indici geotehnici pentru acvifer si pentru acoperisul lui:

Nr. proba Foraj Adancimea de prelevare

Descriere vizuala a probei

W %

Ip % Ic

11-784/198 B-BR-14 ml. 2.00 Argila 18.2 15.1 0.97 11-784/202 B-BR-14 ml. 4.00 Argila prafoasa 27.8 11.8 0.21 11-784/203 B-BR-14 ml. 5.00 Praf malos 27.0 8.4 0.29 11-784/204 B-BR-14 ml. 6.00 Praf malos 26.6 7.8 0.43

Din analizele geotehnice efectuate rezulta ca acoperisul acviferului se situeaza pamanturi cu plasticitate mijlocie, plastic tari. Acviferul este constituit din pamanturi cu plasticitate redusa, plastic moi, caracteristice pamanturilor compozite alcatuite predominant din praf si nisip, cu continut redus de fractiunea argiloasa.

2.6. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE

Punctul de reper pentru măsurătorile geodezice a fost stabilit cu un aparat GPS tip Leica 900/1200 Rtk, având în vedere punctele de bază a reŃelei ROMPOS – GNSS. Utilizând aparatul Leica TPS 1100 au fost definite/localizate cu exactitate locurile punctelor de forare.

orizontale ale forajelor sunt redate în sistem Stereo 70, iar cele verticale în sistem nivelitic Marea Neagră 1975.

Punctele astfel obŃinute au fost prelucrate cu ajutorul programului AutoCAD. Punctele măsurate (amplasament, foraje) sunt redate suprapuse pe planul de situatie în Anexa 2.

3. PREZENTARE DATELOR/ REZULTATELOR INVESTIGĂRILOR

3.1. CONDIłII GEOLOGICE IDENTIFICATE ÎN URMA FORAJELOR

In cadrul stratificatiei interceptate de foraje se evidentiaza trei orizonturi distincte. Stratificatia sintetica a terenului se prezinta in felul urmator:




- Orizontul superior: alcatuit din pamanturi predominant prafoase cu continut variabil de nisip si argila. Se situeaza sub stratul de sol vegetal sau de umplutura, limita inferioara situandu-se la adancimi de 4 -5 m, in cazuri extreme la 2 - 8 m. Orizontul se poate considera slab permeabil, caracterizat prin valori ale conductivitati hidraulice estimate dupa STAS 1913/6-75 de 10-4 - 10-5 cm/s.

- Orizontul mijlociu: este alcatuit din nisipuri fine si nisipuri prafoase. Are grosimea variabila intre 4 – 10 m si constituie stratul purtator al apei freatice. Acviferul a constituit subiectul pomparilor experimentate ale caror rezultate vor fi prezentate mai jos.

- Orizontul inferior este alcatuit din argile nisipoase, nisipuri argiloase si a fost interceptat in foraje la adancimi de 6 – 9.5 m. Datorita continutului de argila se poate considera foarte slab permeabil, practic impermeabil, caracterizat prin valori ale conductivitati hidraulice estimate dupa STAS 1913/6-75 de 10-5 - 10-6 cm/s.

Eventualele poluări identificate prin testare organoleptica în timpul executării forajelor au fost notate în procesele verbale de forare

Amplasarea punctelor de forare și litologia observata sunt redate în Anexele 2, 7.

3.2. CONDIłII HIDROGEOLOGICE IDENTIFICATE

Orizontul acvifer pus in evidenta de foraje este un acvifer freatic cantonat in stratele poros-permeabile apartinand depozitelor atribuite pleistocenului superior - holocenului inferior din cadrul depozitelor campiei Brailei. Acviferul are grosimea intre 2 – 10 m, cu drenajul principal spre Dunare. Gradientii sunt foarte mici (i = 4-5 0/00), valoarea acestora crescand spre zonele de drenaj natural.

Conform hartii cu hidroizohipse (elaborat pe baza datelor forajelor executate in 2009), curgerea generala a apei freatice se face catre S-E, spre Dunare. Distanta de la obiectivul de interes si pana la Bratul Cremenea este de circa 3 km pe directia Est. Acviferul cantonat in orizontul poros permeabil are caracter mixt, insa predominant este usor ascensional (sub presiune). Ascensiunea coloanei de apa in foraje fata de adancimea la care s-a interceptat nu depaseste 0.60 m, local avand valori de 0.05 - 0.15 m. Nivelul apei a fost interceptat la adancimile medii de 3.00 – 4.00 m de la cota terenului natural (in functie de conditiile litologice si de relief), nivelul piezometric stabilizandu-se de asemenea intre adancimile de 3.00 – 4.00 m.

Alimentarea acviferului se face prin infiltratii din apele meteorice, in special in anotimpul de iarna si de primavara si in functie de conditiile hidrometeorologice poate prezenta oscilatii insemnate de nivel.

Pomparile experimentale au fost efectuate in forajele F1 si F3 executate in 2009 de S.C. F&R Worldwide S.R.L. (Bucuresti).

Pomparea experimentala a fost interpretata pe baza curbei de revenire, dupa metoda Theis-Jacob (Theis revenire). Avand in vedere aspectul usor ondulat al curbei s / log(t/t'), curba a fost aproximata cu linia de tendinta. Au fost obtinuti urmatorii parametrii hidrogeologici:




Forajul F1 T = 6.96 x 10-5 m2/s k = 1.83 x 10-5 m/s

Forajul F3

T = 2.53 x 10-5 m2/s k = 2.81 x 10-6 m/s

Pe baza celor expuse mai sus viteza de curgere este:

v = (k x i) / n0 = 4 - 29 m/an

Harta cu hidroizohipse este anexată la prezenta (Anexa 3.).

3.3. POLUAREA SOLULUI

Rezultatele analizelor au fost interpretate prin compararea cu valorile pragurilor de intervenŃie prevazute în Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997, pentru zone mai puŃin sensibile. Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in Anexa 6.

In cursul anului 2011, la solicitarea INHGA, în cazul a câtorva probe de sol prelevate, s-au efectuat analize de control de către laboratorul Wessling Romania Srl cu acreditare RENAR.

Braila Oras Wessling

Bálint Analitika cod proba denumire Benzen TPH

cod proba denumire Benzen TPH

Sol mg/kg mg/kg 4025 Braila Petrom-lot3-B-BR-01/2,00m 0.48 5840

11-784/4 B-BR-01/2.0m 0.8 8220

4026 Braila Petrom-lot3-B-BR-13/3,00m <0.05 <50

11-784/188 B-BR-13/3.0m nd 17.4 4027 Braila Petrom-lot3-B-BR-12/3,50m <0.05 4390

11-784/178 B-BR-12/3.5m nd 4390

Prag de intervenție 2 2000 2 2000

Limitele de determinare și acuratețea măsurătorilor de laborator:

- Wessling Romania Srl Benzen: < 0,05 mg/kg

TPH: < 50 mg/kg

- Bálint Analitika Kft. Benzen: 0,01 mg/kg

TPH: 0,5 mg/kg

Acuratețea valorilor obținute: ±10%

Probele de sol predate pentru analizele de control, prin interpretarea rezultatelor prin compararea acestora cu valorile de intervenție din Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997, arată o situație identică în cazul celor două laboratoare Wessling Romania Srl şi Bálint Analitika Kft, ambele laboratoare au identificat câte 2 probe ca fiind contaminate.

Pe baza analizei de control se poate concluziona că ambele laboratoare au indicat valori care susțin existența poluării!




3.3.1. Total hidrocarburi alifatice – (TPH)

Pe baza rezultatelor analizelor din 2011, poate fi stabilit, ca în probele analizate concentraŃiile de TPH, în mai multe cazuri, au depăşit nivelul pragului de intervenŃie prevazut în actul normativ de reglementare sus mentionat (2.000 mg/kg).

ConcentraŃia maximă determinată a fost de 66.500 mg/kg prezentând o depăşire a valorilor admise de 33 de ori. ConcentraŃia medie a avut o valoare de 11.800 mg/kg volt, ceea ce reprezintă o depăşire de aprox 6 ori a valorilor admise. Luând în cosiderare inclusiv rezultatele analizelor efectuate în anul 2009 – data de la care nu s-au realizat alte investigatii pe amplasament - , concentraŃia medie stabilita este de 9.500 mg/kg.

Din cele prezentate anterior se poate concluziona poluarea solului cu TPH.

3.3.2. Hidrocarburi aromatice – BTEX

Pe baza rezultatelor efectuate in anul 2011, poate fi constatat, ca în probele analizate concentraŃia de BTEX, depășeste semnificativ nivelul pragului de intervenŃie prevazuta în Ordinul 756/1997.

Dintre componenți, răspândirea (dispersia) cea mai mare o are benzenul, substanță cu caracter cancerigen, depăşind valorile limită din ordinul mai sus amintit de 74 ori.

ConcentraŃia max de benzen a fost de 148 mg/kg. Concentrația maximă măsurată în cursul analizelor curente a fost de 23 mg/kg, concentrație ce depășește valorile de intervenție de 12 ori.

Justificand poluarea substantială cu BENZEN al solului.!

3.3.3. Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH)

ConcentraŃiile maxime obŃinute pentru PAH au fost de 69,1 mg/kg, toate fiind sub valorile de intervenție de 150 mg/kg.

În proba de sol cu concentraŃia cea mai ridicată de PAH, s-a constatat o depăşire a valorii limită pentru naftalină (conc. măsurată 67,2 mg/kg; valoare limită 50 mg/kg).

ConcentraŃia maximă de PAH a fost observată în interiorul amplasamentului în forajul(B-BR-04).

Determinările privind indicatorul PAH, au avut doar caracter de control si au fost realizate numai în câteva cazuri, rezultatele obŃinute fiind nereprezentative pentru evaluarea poluării solului cu PAH.

3.3.4. Fenoli

ConcentraŃiile maxime obŃinute pentru fenoli au fost de 0,164 mg/kg toate fiind sub valoarea admisa de 150 mg/kg.

Deși din probele de sol prelevate s-a analizat fenolul cu caracter de control, în mai puține cazuri decât ar necesita o acoperire totală a identificării poluării cu fenol, în proba de sol cu concentraŃia cea mai ridicată, s-a constatat o valoare substanțial mai mică (cu două decimale) decât limita de intervenție prevazuta pentru acest indicator. S-a conchis că în zona amplasamentului poluarea cu fenol nu este relevantă.




3.3.5. MTBE, ETBE, TAME

Alături de indicatoarele TPH, BTEX si PAH s-au analizat inclusiv bio-eteri, componenti de origine biologică a benzinei. Componentii analizati:

− bio metil-tert-butil-eter (MTBE),

− bio etil-tert-butil-eter (ETBE),

− bio tert-amil-metil-eter (TAME).

Analiza bio-eterilor (MTBE, ETBE, TAME) s-a efectuat pe acelasi esantion de probe ca si in cazul TPH si BTEX. Concentratia bio-eterilor în afară a 10 probe a fost sub limita de detectie.

Valorile obtinute peste limita de detectie au apărut doar in cazul MTBE în sol. Valorile măsurate au fost între 0,01-41,6 mg/kg.

3.3.6. Metale toxice

Valorile admise in actul normativ de reglementare nu au fost depăşite la nici una dintre probele analizate. Pe baza acestor rezultate se poate trage concluzia că solul nu este contaminat cu astfel de metale.

3.4. POLUAREA APELOR SUBTERANE

Indicatorii analizati din probele de apă subterană au fost evaluati prin compararea valorilor de intervenție stabilite in lista Olandeză. Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in Anexa 6

In cursul anului 2011, la cererea Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), în cazul unor probe de apă subterană s-au efectuat analize de control de către laboratorul Wessling Romania Srl cu acreditare RENAR.

Braila Oras Wessling

Bálint Analitika cod proba denumire Benzen TPH

cod proba denumire Benzen TPH

Apa fratica ug/l ug/l 4022 Braila Petrom-lot3-F1 <0.2 50

11-784/352 F1 0.71 46

4023 Braila Petrom-lot3-F9 4900 4850

11784/359 F9 7110 5800 4024 Braila Petrom-lot3-F10 173 2840

11784/360 F10 344 2630

Prag de intervenție

30 600

30 600

Limitele de determinare și acuratețea măsurătorilor de laborator:

- Wessling Romania Srl Benzen: < 0,2 ug/l

TPH: < 50 ug/l

- Bálint Analitika Kft. Benzen: 0,01 ug/l

TPH: 0,5 ug/l

acuratețea măsurătorilor: ±10%




Compararea rezultatelor cu valoarea pragurilor de intervenție prevazute in lista Olandeză probele de apă subterană predate pentru analizele de control, respectiv interpretarea rezultatelor arată o situație similară la cele două laboratoare Bálint Analitika Kft şi Wessling Romania Srl în sensul depășirii pragurilor de intervenție în câte două cazuri.

Rezultatele analizei de control certifica existenta poluarii, ambele laboratoare au indicand valori care susțin existența poluării!

3.4.1. Total hidrocarburi alifatice (TPH)

Pe baza rezultatelor analizelor din 2011, se poate stabili, ca în probele analizate concentraŃiile de TPH, în mai multe cazuri, depăşesc pragul de intervenŃie dată în lista Olandeză (600 ug/l).

ConcentraŃia maximă determinată a fost de 17.400 ug/l volt, prezentând o depăşire a valorilor admise de 29 ori. ConcentraŃia medie a fost de 5.000 ug/l volt ceea ce reprezintă o depăşire de aprox. 8 ori a valorilor admise.

Apa subterană poate fi considerata semnificativ poluata dpdv al conŃinutului de TPH

3.4.2. Hidrocarburi aromatice (BTEX)

Pe baza rezultatelor analizelor din 2011, poate fi stabilit, ca în probele analizate concentraŃiile de BTEX, prezintă o depăşire semnificativă a valorilor limită de intervenŃie prevazute în lista Olandeză (30 ug/l).

Dintre compuşii BTEX, benzenul are răspăndirea ceea mai largă și este considerat un compus cu caracter cancerigen.

ConcentraŃia maximă determinată a fost de 15.500 ug/l, prezentând o depăşire a valorilor admise de 500 de ori (!). ConcentraŃia medie a fost de 5.850 ug/l, ceea ce reprezintă o depăşire de aprox. 200 ori (!) valorile admise.

Astfel se poate concluziona poluarea substanțială a apei subterane cu BENZEN.

Concentratii ce depăşesc valorile limită admise, alături de substanta benzen, au fost determinate şi pentru alŃi compuşi BTEX: toluen, etilbenzen şi xilol. Aceşti compuşi însă prezintă pericol mai redus pentru mediu atât dpdv al concentraŃiilor măsurate cât şi al dispersiei.

3.4.3. Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH)

ConcentraŃiile maxime obŃinute pentru PAH au fost de 473 ug/l, compus din naftalină în 99%. Lista olandeză, nu prevede pentru toate hidrocarburile din grupa PAH valori limită, insa în cazul nafatalinei stabileşte valoarea de 70 ug/l ca pragul de interventie.

ConcentraŃia maximă determinată pentru indicatorul PAH depăşeşte de 7 ori pragul de intervenŃie stabilit.

Determinările privind indicatorul PAH au avut caracter de control, fiind efectuat doar în câteva cazuri, rezultatele obŃinute fiind nereprezentative pentru evaluarea poluării cu PAH.




3.4.4. Fenoli

Determinările de total fenoli au rezultat o concentraŃie maximă de 121 ug/l. Lista Olandeză defineşte valori de intervenŃie din grupa fenolilor pentru fenol şi crezol. ConcentraŃiile maxime măsurate au fost sub aceste limite atât pentru Fenol cât şi pentru Crezol.

Determinările de fenoli au avut caracter de control, fiind efectuat doar în câteva cazuri, rezultatele obŃinute fiind nereprezentative pentru evaluarea poluării cu privire la contaminarea cu fenoli.

3.4.5. MTBE, ETBE, TAME

Analiza bio-eterilor (MTBE, ETBE, TAME) s-a efectuat pe acelasi esantion de probe ca si in cazul TPH si BTEX. Dintre aditivii benzinei analizati din apa subterană, concentratia maximă măsurată pentru MTBE a fost de 77.400 ug/l, si 35,5 ug/l pentru TAME. Concentratia ETBE a fost sub limita de detectie în toate probele analizate. Concentratiile maxime au fost determinate în fiecare caz din probele prelevate de pe amplasament

Lista Olandeză nu stabileste valori de prag pentru acesti componenti, dar pe baza recomandărilor US EPA MTBE pot avea efecte cancerigene.

MTBE este o substanta volatilă, cu o capacitate de solubilitate mare în apă (5-7%), mult mai mare decât hidrocarburile în general. Ajuns în sol sau apa subterană se răspândeste foarte repede si poluează cu usurintă suprafete extinse. Ajuns în apa subterană aceasta este transportata la distante mult mai mari decât ceilalti componenti mai putin solubili al benzinei.

3.4.6. Metale toxice

Valorile stabilite în lista Olandeză, nu au fost depăşite la nici una dintre probele analizate. Pe baza acestor rezultate se poate concluziona că apa subterană nu este contaminată cu aceste tipuri de metale.

3.5. STUDII DE SOLUBILIZARE

Dupa constatarea poluarii solului s-au efectuat încercări de laborator, in vederea determinarii gradului/nivelului de concentraŃiei a poluarii solului, la care se pot solubiliza concentraŃii de poluanți peste pragurile de intervenție în apa subterană. Prin definirea concentraŃiei respective vom avea un reper în planificarea interventiei de decontaminare, în vederea prevenirii reaparitiei poluării apei subterane.

Pentru încercările de laborator s-au ales probe de sol cu structuri diferite si cu concentraŃia de poluanŃi cunoscută, sub si peste valorile de intervenŃie stabilite.

Probele de sol au fost introduse în apă distilată, raportul fiind de 1:2 (50 g sol, 100 ml apă), omogenizate cu precauție, pentru a crea conditiile similare din natura, când solul intră în contact cu apa subterană.

După aceasta proba a fost lăsată să se așeze (nu a fost agitata), iar după 24 de ore s-a măsurat concentrația BTEX și TPH din apa.




Denumire probă

TPH sol soluţie de apă 1:2

TPH-GC (ug/l) mg/kg

B-BR-02/5.0m 766 2500

B-BR-04/8.0m 2910 5960

B-BR-05/8.0m 786 1380

B-BR-08/1.5m 479 557

B-BR-15/2.5m 347 1380

B-BR-18/2.0m 439 1510

B-BR-18/3.5m 1200 4670

Denumire probă

Benzen sol Benzen în soluția de apă (ug/l) mg/kg

B-BR-02/5.0m 2.22 4.93

B-BR-04/8.0m 0.98 0

B-BR-05/8.0m 8.6 72.6

B-BR-08/1.5m 0.02 0

B-BR-18/3.5m 2 53.3

Rezultatele obținute s-au prezentat în diagrame. Prin introducerea valorilor de 600 ug/l pentru TPH, precum 30 ug/l în cazul Benzenului în ecuația care descrie linia de tendintă a rezultatelor, obținem o valoare a concentrațiilor poluanților din sol, la care ipotetic aceștia se solubilizează pana la limita pragului de intervenție.

Diagrama de mai jos prezintă rezultatele încercărilor în cazul amplasamentului din Braila pentru TPH:

Soluția ecuației care descrie linia de tendintă pentru valoarea de 600 ug/l TPH în apă: 595 mg/kg TPH în sol.




Diagrama de mai jos prezintă rezultatele încercărilor în cazul amplasamentului din Brăila pentru Benzen:

Soluția ecuației care descrie Linia de tendintă pentru valoarea de 30 ug/l Benzen în apă: 3,98 mg/kg benzen

La proiectarea interventiei de decontaminare, este de preferat luarea în calcul a acestor valori în vederea prevenirii repoluării, practic este de preferat atingerea concentrațiilor respective in faza de tratare a solului în prisma de bioremediere.

4. MODELAREA MATEMATICĂ

4.1. BAZA MODELĂRII MATEMATICE, METODA APLICATĂ

Modelarea matematică a dispersiei poluanŃilor în sol şi apa subterană a fost realizată cu programul Golden Software, Inc. (Colorado) SURFER 9. Surfer este un program de conturare și de editare de suprafețe 3D cu capacitate de modelare de tip variograme extinse. Acesta este capabil să efectueze rapid și simplu conversiunea datelor în imagini de mare impact, imagini de contur, imagini de tip cadru-de-sârmă, imagini vectoriale, modele de relief umbrit și schițe de hartă. Practic toate setările hărților confecționate sunt personalizabile.

Coordinatele plane X, Y rezultate din evaluarea geodezică a forajelor au reprezentat baza de pornire în realizarea grilajului (gridding).

În funcŃie de informația propusa spre perezentare (subiectul analizei) valoarea Z poate să reprezinte nivelul apei din foraje/puŃuri de observaŃie sau poate fii un component al anumitor substanŃe poluante.

Din baza de date astfel creată, de tip X, Y, Z, gridarea in Surfer va interpola datele intr-un grilaj, prin diferite proceduri matimatice. Rețeaua (grid) rectangulară regulată va prezenta astfel în




fiecare rând puncte cu aceeaşi coordonate Y şi în fiecare coloană puncte cu aceeaşi coordonate X, valoarea Z a punctelor de reŃea va fi calculată de program prin estimări matematice (interpolare, extrapolare) din valoarea datelor Z originale. La realizarea grilajului unei planșe, unei perechi de coordinate X,Y se poate atribui o singură valoare Z.

Densitatea grilajului este ajustată conform bazei de date. Metoda de interpolare se alege în aşa fel, din lista oferită de program (kriging, natural neighbor, etc) să arate distribuŃia cea mai naturală a unui anumit poluant sau a altor caracteristici prezentate, Ńinând cont de relaŃiile geologice, hidrogeologice identificate a zonei în cauză.

Programul Surfer utilizează în mod normal 5 tipuri de fişiere: fişier cu date [.DAT], fişierul reŃelei, grid[.GRD], aşa numitul fişier al limitelor (boundary file, [.BLN]), fişierul setărilor [.SET], şi fişierul cu rezultate [.SRF].

Fişierul de setare „setting file” [.SET] conŃine setările prestabilite a programului. Aceste setări pot fi schimbate și prin salvarea lor se pot seta ca setări implicite.

Fişierele cu date, trebuie să conŃină minimum coordinatele X şi Y, precum şi valorile Z aparŃinătoare perechilor de coordonate (pot fi concentraŃii, niveluri de apă, etc). Fişierele cu date au fost realizate în format Excel [.XLS], programul considerând-ul echivalent cu fişierele de date[.DAT] (Dacă datele originale sunt colectate într-o matrice rectangulară regulată, harta poate fi generata în mod direct din aceste date)

Fişierele grid [.GRD] sunt utilizate pentru vizualizarea hărŃilor. Fişierele grid au fost create cu diferite metode de interpolare utilizate cu ocazia definirii dispersiei poluării solului şi a apei subterane, dar aspectul grilei pe fiecare amplasament, în vederea editării diferitelor hărŃi, a fost dată de parametrii identici.

În cazul solului, în mod tipic, s-a utilizat metoda de interpolare denumită „Natural neighbor”, iar în cazul apei subterane metoda „Kirging” (fără specificarea efectului erorii nugget - pepită).

În cazul unui punct interpolat dat, metoda „Kirging” (metodă de interpolară exactă) utilizează o metodă statistică de ponderare, în vederea definirii efectului de distanŃă. Metoda „Kirging” poate fi utilizată pentru realizarea hărŃilor topografice continue definirea straturilor geologice şi hidrogeologice continue şi nu în ultimul rând pentru a stabilii conturul concentraŃiei poluării.

Metoda „Natural neighbor” este unul dintre metodele de interpolare cele mai robuste (fiind o metodă de interpolare prin netezire sau aproximare), generează rezultate conservative prin faptul că, alege în fiecare punct de interpolare, o valoarea a mediei ponderate a vecinilor sub-setului disponibil.

Metoda de interpolare "Natural Neighbor" este de regulă folosita la prezentarea poluării solului, în cazul în care acesta a fost delimitata corespunzător, având în vedere caracterul poluării mediului geologic, unde unele valori adiacente pot avea diferențe de gradul a câteva zecimale. Pe baza experienței elaboratorilor, această metodă de interpolare este cel mai adecvată în vizualizarea poluării solului.

HărŃile de contur cu izolinii afişabile din fişierul grid se pot realiza prin comanda Map – Contour Map a programului. Cu ocazia afişării se poate seta, ca pe hartă să fie trecute doar valorile concentraŃiilor care depăşesc limitele admise pentru un anumit poluant şi mediu dat. La afişare, metoda utilizată de noi în mod general, este evidenŃarea conturului relevant a valorilor limită printr-o linie roşie, albastru în cazul poluării apei subterane iar pentru poluarea solului sunt utilizate nuanŃele de maro.

OperaŃiunile matematice a programului sunt utilizate de obicei pentru definirea dispersiei spaŃiale a poluanŃilor. (Volume, Area).




Ca rezultat a operaŃiunilor efectuate, fişierul Surfer [.SRF], include setările și obiectele afișate în fereastra desenului realizat. Pe parcursul documentării, pe versiunea printată a acestor fişiere, prezentăm dispersia diferiŃilor poluanŃi într-un mediu stabilit.

4.2. AMPLASAREA SPAłIALĂ (DISPERSIA) A POLUĂRII SOLULUI ŞI A APEI SUBTERANE

Pe baza analizelor efectuate, se poate constata că în conformitate cu verificările anterioare, atât în cazul solului cât şi a apei subterane, am evidenŃiat valori ale concentraŃiilor poluanŃilor care au depăşit pragurile de referinŃă stabilite. Valorile limită de intervenŃie (valorile limită peste care se impune intervenŃia) sunt considerate praguri de referinŃă, atât în cazul solului cât şi al apei subterane.

În cele ce urmează vom prezenta metodele matematice utilizate pentru definirea dipersiei spaŃiale a poluărilor.

4.2.1. Solul

În cazul solului, probele prelevate din forajele realizate în diferitele puncte ale amplasamentului, au fost supuse analizelor de laborator, efectuând analiza a diferiŃilor poluanŃi, specifici activităŃii desfăşurate pe amplasament (produselor petroliere).

Principiul general al delimitării a fost identificarea conturului tridimensional al poluării prin desemnarea și analiza probelor de sol conform metodologiei descrise în capitolele anterioare. Această metodă se impune pe de o parte pentru reducerea costurilor, dar conform datelor din literatura de specialitate nu duce la o eroare de delimitare și nici nu influențează semnificativ rezultatele cantitative. Totuși prin această metodă, în vederea eliminării efectelor de distorsiune în redarea vizuală a rezultatelor se impune o interpolare manuală în zonele poluate unde nu s-au analizat probele prelevate. Interpolarea se face de regulă pe baza valorilor obținute, a observațiilor inregistrate in fișele de forare și sunt ajutate de valorile obținute din interiorul penei de poluant din zona capilară și din zonele unde s-a identificat o incertitudine și s-a impus analiza unor probe intermediare.

Conform metodei de prelevare a probelor și desemnarii selective a acestora spre analiză, descrise anterior, în cazul constatarii contaminarii într-un foraj, scopul fiind o decontaminare cât mai eficientă, coloana dintre 2 puncte poluate probate și confirmate de analize a fost considerata poluata.

În toate cazurile s-a analizat fișa forajului pentru confirmarea presupunerii. In cazul in care în cursul studierii fișei forajului am observat o incertitudine, în descrierea coloanei respective – din probele prelevate și păstrate în condiții adecvate – am indicat analiza probelor intermediare. În vederea asigurării acestei posibilități a fost realizată prelevarea de probe din 0,5 în 0,5 m.

La editarea pouării, am procedat în aşa fel încât, la adâncimile la care structura litologică a forajului, alături de analizele de laborator a arătat o depăşire a concentraŃiilor limită, dar la adâncimea respectivă nu s-au efectuat determinări, pe baza celor mai apropiate probe adiacente, s-au introdus valori estimate, peste limitele admise, stabilite prin mediere.

În straturile unde analizele de laborator au arătat concentrații sub pragul de intervenție, introducerea valorii s-a făcut prin mediere, sub pragul de intervenție, pe baza concentrațiilor obținute prin analiza în laborator a probelor adiacente.




În cazul poluării solului în zona amplasamentului poluantul relevant este TPH.

În cazul noilor foraje, din 28 puncte de forare executate în 8 am identificat valori care exced pragul de intervenție pentru TPH. În cazul a celorlalte 3 forări s-a observat contaminare doar cu Benzen

Input:

Prin metoda prezentată anterior am realizat propria baza de date pe care am utilizat-o pentru definirea distribuŃiei spaŃiale a poluării. La crearea bazei de date, în cazul solului, am folosit şi datele investigatiilor din 2009, deoarece de la aceasta data pe amplasament nu s-a efectuat nici o intervenŃie.

În principiu, baza de date a fost constituită din denumirile forajelor, din coordonatele geodezice ale acestora respectiv din câte 8 valori ale concentraŃiilor definite sau obținute/foraj, concentraŃii prin care este definită poluarea anumitor nivele subterane.

Am procedat conform metodologiei prezentate atât pentru zonele poluate cât şi pentru cele nepoluate. Prin această metodă – optimalizand numărul probelor prelevate – am asigurat existenŃa în fiecare punct a valorilor/datelor pe toate secŃiunile de hartă, pe baza cărora interpolarea putea fi realizată cu o exactitate cât mai mare, în acest fel volumul mediului poluat putând fi definit cât mai exact.

Output:

Prezentarea/editarea dispersiei orizontale a poluanților în cazul solului s-a realizat din metru în metru. Pe baza fișelor forajelor şi a analizelor de laborator, dispersia verticală maximă a poluării solului a fost identificata la adâncimea de 8,0 m, motiv pentru care, poluarea a fost prezentata pe 8 planse cu secŃiuni ale contaminării respectiv de de 1 m grosime. Prezentarea poluării solului s-a realizat prin metoda "Natural Neighbor".

Prin metoda prezentată mai sus, hartile indicatoare a poluării anumitor straturi de sol de 1 m grosime, cu ajutorul opŃiunii „Volume”a programului, a fost posibilă definirea suprafeței și a volumului mediului poluat, în stratul respectiv de 1m grosime.

HărŃile in care este prezentata poluarea solului sunt anexate prezentei (Anexa 5.)

Dimensiunile orizontale și volumul contaminării amplasamentului din Braila:

Determinarea poluării solului Adâncimea de la nivelul solului

Suprafața (m2) Grosime strat (m) Volum (m3)

1,0 m 4 800 1.0 4 800

2,0 m 7 800 1.0 7 800

3,0 m 7 500 1.0 7 500

4,0 m 6 900 1.0 6 900

5,0 m 7 100 1.0 7 100

6,0 m 5 000 1.0 5 000

7,0 m 750 1.0 750

Volumul solului contaminat 39.850 m3




În urma definirii volumului solului poluat, s-a evaluat cantitatea de poluant în sol. Pentru definirea concentraŃiilor medii au fost luate în calcul concentraŃiile cu valori peste limitele admise, acestea fiind valori reale, măsurate.

Determinarea cantității de sol poluat și a substanțelor contaminante în sol.

Cantitatea poluantului în sol

Concentrație medie TPH (>2000 mg/kg) 9 500 mg/kg 0.01 kg/kg Greutate specifică 1 600 kg/m3 Cantitate poluant în sol 606 270 kg

Cantitate poluant în sol 606 t

Evaluarea situaŃiei poluării

Pe baza calculelor efectuate s-a determinat existenŃa în sol a unei cantităŃi de 606 t de substanŃă poluantă. Volumul poluării însumate a solului este de 39.850 m3, extinderea maximă de 7.800 m2 şi adâncimea maximă în incinta amplasamentului este de 8,0 m.

Pe baza evaluării poluării solului, se poate concluziona că poluantii formează o singură pană de poluant. Totodată trebuie menŃionat faptul că poluarea a avansat corespunzător direcŃiei de curgere a apei subterane peste limita amplasamentului

Poluarea solului la adâncimile 2,0; 3,0; si 4,0 m prezintă oo imagine similară. La adâncimea de 1,0 m poluarea prezintă o suprafață mai restrânsă, fapt ce poate fi susținut de lucrările de amenajare a teritoriului si umplerea golurilor rămase după demontarea stebilimentelor de pe amplasament. Pe sectiunile de sub nivelul freaticului se poate observa cum plouantii în zona de oscilatie sezonieră au contaminat straturile de la adâncimile de 5,0 si 6,0 m. La 7,0 m de la nivelul terenului poluarea solului se reduce la câteva pene de mici dimensiuni si practic dispare.

Astfel se poate concluziona su certitudine că, poluarea a ajuns peste limitele amplasamentului și este urmarea activitătilor specifice de pe amplasament

Pentru interpretarea distributiei verticale a poluării s-a realizat o diagramă a cărei axa orizontală reprezinta concentraŃiile iar ceea verticală adâncimea în cauză.

Din curba diagramei reiese foarte clar că poluarea a ajuns la punctul de foraj prin propagarea apei subterane, deoarece, concentraŃia maximă a poluantului determinată în foraj se regăseşte în zona de oscilaŃie a apei freatice, deasupra acestui horizont obținându-se şi concentraŃii sub limitele admise.




4.2.2. Apa subterană

În cazul apei subterane – scopul nostru fiind şi în acest caz crearea unei baze de date care să asigure o proiectare cât mai eficientă a procesului de decontaminare – dispersia spaŃială a poluării a fost realizata cu referire la substanŃele relevante din punctul de vedere al poluării

Pe amplasamentul de la Braila, poluantul relevant în cazul apei subterane se consideră a fi TPH-ul urmat dintre compuşii BTEX de benzen, cu o distribuŃie semnificativa. Pe baza acestor puncte de vedere definirea dispersiilor spaŃiale s-a realizat cu referire la acesti doi poluanŃi.

Input:

În vederea definirii dispersiei poluării apei subterane, pentru crearea bazei de date s-au luat în considerare doar datele verificărilor recente, din 2011. Datele verificărilor anterioare nu au fost luate în calcul, deoarece în cazul apei subterane indiferent de faptul că nu a avut loc nici o intervenŃie pot apărea modificări semnificative.

Și în acest caz, baza de date a fost realizata din denumirile forajelor realizate, din coordonatele geodezice a forajelor şi din valorile de TPH şi benzen obtinute in urma analizarii probelor. Pe lângă rezultatele analizei probelor prelevate din forajele noi s-au utilizat toate rezultatele/valorile obŃinute pentru probele de apă luate din locuri/puncte adecvate prelevării de probe, astfel s-au luat în considerare rezultatele obținute din analiza indicatorilor cheie din puțurile realizate anterior.

Output:

Cu ajutorul programului Surfer am realizat dispersia pe orizontală a poluării apei subterane. Dispersia verticală maximă a poluării apei subterane, a fost identificată la o adâncime de 1m de la limita poluării solului.




Pentru editarea poluării solului am utilizat metoda "Kriging". Prin metoda prezentată anterior, prin opŃiunea „Volume” a programului a fost posibilă definirea dipersiei individuale a poluanților.

HărŃile care prezinta poluarea apei subterane sunt anexate prezentei (Anexa 4.)

Dimensiunea orizontală și volumul poluării apei subterane identificat pe amplasamentul din Braila:

Volumul apei subterane poluate

Suprafața contaminată cu TPH (>600 ug/l) 14 060 m2

Suprafața contaminată cu Benzen (>30 ug/l) 12 600 m2

Adâncimea medie de la nivelul solului a apei subterane 3.5 m

Grosimea stratului poluat a apei subterane (sol max +1m) 8.0 m

Volum de goluri (date din literatura specifică) 0.12

Volum apa subterană poluată (TPH) 7 592 m3

Volum apa subterană poluată (Benzen) 6 804 m3

Cantitatea de poluant în apa subterană Concentrație medie TPH (>600 ug/l) 5 000 ug/l

Concentrație medie Benzen (>30 ug/l) 5 850 ug/l

Cantitate TPH în apa subterană 38 kg

Cantitate Benzen în apa subterană 40 kg

Rata poluării sol/apă subterană 0.005% Apă subterană

99.99% sol

Evaluarea situaŃiei poluării apei subterane

Asemănător evaluării starii de poluare a solului se poate concluziona atât în cazul benzenului cât și a TPH-ului că poluarea formează o pană compactă. În cazul ambilor poluanți s-a stabilit că poluarea are o dispersie semnificativă în afara amplasamentului!

Pe baza calculelor efectuate, în total în apa subterană există o cantitate de 78 kg de substanŃă poluantă solubilizată (TPH si benzen). Volumul total al apei subterane poluate este de 7.592 m3. (pana poluării cu Benzen practic acoperă pana poluării cu TPH).

Verificând raportul dintre poluanŃii solubilizaŃi în apa subterană şi poluanŃii aderati de particulele solului, poate fi stabilit ca în proporŃie de 99,99 % poluanŃii se regăsesc în sol şi doar intr-un procent de 0,005%-sub formă solubilizată în apă.

Faptul că deși volumul solului poluat este considerabilă, cantitatea de poluant solubilizat în apa subterană totuși este mică, se datorează parametrilor de permeabilitate nefavorabile a orizonturilor superioare coezive a acviferului. Suprafața considerabilă a poluării apei subterane se datorează volumului mare a solului poluat, dar suprafața apei subterane poluate excede doar de 1,5 ori suprafața solului poluat.

Pe ampalsamentul de la Brăila nu s-a observat prezenŃa hidrocarburilor în fază liberă.



16. ianuarie 2012. CORAX-BIONER Zrt.

A�EXE:

1. ANEXA Plan de situatie

2. ANEXA Plan de amplasare punctelor de foraj

3. ANEXA Harta curbelor hidroizohipse

4. ANEXA Harta contaminarii solului (8 buc)

5. ANEXA Harta contaminarii apei subterane (2 buc)

6. ANEXA Tabel interpretativ al rezultatelor analizelor

7. ANEXA Procese verbale de forare

8. ANEXA Certificat de acreditare laborator

9. ANEXA Adresa ANAR

10. ANEXA Aviz de gospodarire a apelor pentru lucrarile de forare

SPECIFICATE

SEF PROIECT

NUME SEMNATURA Scara:

Data:

Beneficiar:

Titul proiect:

Titul plansa: Plansa nr.

Faza:

Proiect nr.

Hungray, 1119 Budapest, Etele str 57.Tel.: +36-1-209-0853,Fax: +36-1-464-9325

E-mail: [email protected]

corax bionerb i o t e c h n o l ó g i a

Hungary, 2013 Pomáz, Nyár u. 5.Tel.: +36-26-526-146,

Fax: +36-26-526-147E-mail: [email protected]

Romania, str.Seleusului nr. 40, OradeaTel.: +40 259 432 060

e-mail: [email protected]

01.2012.

22 Coralilor, Sector 1 010567 Bucharest Romania ( Petrom City)S.C. OMV PETROM S.A.

Decontaminarea solului si a apei subteraneSEF PROIECT

PROIECTAT

PROIECTAT

dr Nagy Imre

Nagy László

Filepkó Gábor

Petráss István

Locatia:BRAILA ORAS, Judetul BRAILA

CORAX-BIONER Zrt. LAWAND Mérnöki Iroda Kft. S.C. Direct Service

Ecologics S.R.L.

Plan de situatie

MatMod

01.

LOT3_Bra

2012

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12

B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

16.3

16.4

16.4

16.5

16.5

16.6

16.6

16.7

16.7

16.8

16.69

16.86

16.6

16.26

16.56

16.62

16.31

16.52

16.67

Cote normale in metri,in sistemul de altitudini Marea Neagra 1975

Lista Olandeza.: 600 ug/l

600

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

13000

14000

15000

16000

17000

TPH(ug/l)

Lista Olandeza.: 30 ug/l

30

30

30

30

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

30

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

13000

14000

15000

Benzen(ug/l)

2000 mg/kg

2000

2000

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

22000

24000

26000

28000

30000

32000

34000

36000

38000

40000

TPH(mg/kg)

2000

2000

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

12500

15000

17500

20000

22500

25000

27500

30000

32500

35000

40000

45000

50000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

2000

2000

2000

2000

2000

30000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

12500

15000

17500

20000

22500

25000

27500

30000

32500

35000

40000

45000

50000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

2000

2000

2000

2000

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

12500

15000

17500

20000

22500

25000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

2000

2000

2000

2000

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

12500

15000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

2000

2000

2000

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

12500

15000

17500

20000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

2000

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

3000

4000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)

B-BR-01

B-BR-02

B-BR-03

B-BR-04

B-BR-05

B-BR-06

B-BR-07

B-BR-08

B-BR-09

B-BR-10

B-BR-12B-BR-13

B-BR-14

B-BR-15

B-BR-16

B-BR-17

B-BR-18

B-BR-19

B-BR-20

B-BR-21

K-BR-01

K-BR-02

K-BR-03

K-BR-05

K-BR-06

K-BR-07

K-BR-08

K-BR-09

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F10

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

T1

T2

T3

T4

T5

F1

F2

F3

F4

F5F6

F7

F9

731840 731860 731880 731900 731920 731940 731960 731980 732000 732020 732040 732060 732080 732100

424900

424920

424940

424960

424980

425000

425020

425040

425060

425080

425100

425120

425140

425160

2000

2500

3000

3500

4000

2000 mg/kg

TPH(mg/kg)




6. A�EXA: Tabel interpretativ a rezultatelor analizelor

S.C. OMV Petrom S.A.

Depozitul de produse petroliere Braila Oras

Studiu de modelare matematica a dispersiei poluantilor

0.5m 1.0m 1.5m 2.0m 2.5m 3.0m 3.5m 4.0m 4.5m 5.0m 5.5m 6.0m 6.5m 7.0m 7.5m 8.0m 8.5m 9.0m

B-BR-01 731936.00 425037.01 251 10800 8220 5610 18

B-BR-02 731950.02 425011.99 18 8850 4800 766

B-BR-03 731980.98 425004.99 46.2 19.6

B-BR-04 731950.01 425061.97 28200 38000 66500 2910 47

B-BR-05 731974.01 425048.97 5220 4410 786 18.7

B-BR-06 732005.98 425036.99 11.6 10.3 38.1

B-BR-07 731972.01 425090.00 772 8630 3250 18

B-BR-08 731994.99 425072.01 479 4660 15200 512

B-BR-09 732017.00 425052.01 14.8 94.3 411 21.7 25.3

B-BR-10 731966.85 425122.39 13.1 14

B-BR-12 731986.78 425128.88 1490 6090 4390 2310 825

B-BR-13 732025.73 425124.86 17.4

B-BR-14 732043.34 425111.54 5.5 1690

B-BR-15 732035.00 425079.95 347 1040 1540 24.7

B-BR-16 731934.65 425095.88 9.8 40.5

B-BR-17 731940.92 425079.04 12.2 12.9

B-BR-18 731972.88 424987.77 439 5160 1200 968 3440

B-BR-19 731938.37 424995.81 16.1

B-BR-20 731912.45 425035.04 16.6

B-BR-21 731965.61 424970.70 13.2

K-BR-01 732003.97 425009.85 15.5 20.8 18.8 16.8

K-BR-02 732016.15 425019.37 13.9 12.3 26.9

K-BR-03 732047.67 425087.53 19.1

K-BR-05 732041.08 424989.22 14.9 23.5

K-BR-06 732039.75 425063.03 19.2 39.2

K-BR-07 732073.07 425109.99 27.7 114 34.4

K-BR-08 732056.44 425056.74 19.2 12.5

K-BR-09 732036.05 425006.69 13.3 16

Legenda:

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 2000 Prag de interventie (TPH): 2000 mg/kg

20

11

TPH Adancime (m)

Punct de prelevare Concentratie TPH (mg/kg)






B-BR-01 731936.00 425037.01 nd 0.5 0.8 0.74 nd

B-BR-02 731950.02 425011.99 nd 5.14 11.9 2.22

B-BR-03 731980.98 425004.99 0.34 nd

B-BR-04 731950.01 425061.97 nd 2.81 13.3 0.98 nd

B-BR-05 731974.01 425048.97 0.36 39.3 3.9 nd

B-BR-06 732005.98 425036.99 0.05 nd 4.7

B-BR-07 731972.01 425090.00 3.08 89.1 80.4 0.03

B-BR-08 731994.99 425072.01 0.02 5.64 148 10.2

B-BR-09 732017.00 425052.01 nd 3.12 8.6 2.02 nd

B-BR-10 731966.85 425122.39 0.06 0.08

B-BR-12 731986.78 425128.88 nd nd nd nd 2

B-BR-13 732025.73 425124.86 nd

B-BR-14 732043.34 425111.54 nd 0.05

B-BR-15 732035.00 425079.95 nd nd nd nd

B-BR-16 731934.65 425095.88 nd 0.2

B-BR-17 731940.92 425079.04 nd nd

B-BR-18 731972.88 424987.77 nd 2.1 2 nd nd

B-BR-19 731938.37 424995.81 nd

B-BR-20 731912.45 425035.04 nd

B-BR-21 731965.61 424970.70 nd

K-BR-01 732003.97 425009.85 nd nd 0.59 3.37

K-BR-02 732016.15 425019.37 nd nd nd

K-BR-03 732047.67 425087.53 nd

K-BR-05 732041.08 424989.22 0.01 nd

K-BR-06 732039.75 425063.03 nd 0.01

K-BR-07 732073.07 425109.99 0.01 0.07 0.06

K-BR-08 732056.44 425056.74 0.02 0.02

K-BR-09 732036.05 425006.69 0.01 0.01

Legenda:

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 2 Prag de interventie (Benzen): 2 mg/kg

20

11

Benzene Adancime (m)

Punct de prelevare Concentratie Benzen (mg/kg)






B-BR-01 731936.00 425037.01

B-BR-02 731950.02 425011.99

B-BR-03 731980.98 425004.99

B-BR-04 731950.01 425061.97 69.1

B-BR-05 731974.01 425048.97

B-BR-06 732005.98 425036.99

B-BR-07 731972.01 425090.00 34.8

B-BR-08 731994.99 425072.01

B-BR-09 732017.00 425052.01 0.2

B-BR-10 731966.85 425122.39

B-BR-12 731986.78 425128.88

B-BR-13 732025.73 425124.86

B-BR-14 732043.34 425111.54

B-BR-15 732035.00 425079.95

B-BR-16 731934.65 425095.88

B-BR-17 731940.92 425079.04

B-BR-18 731972.88 424987.77 3.25

B-BR-19 731938.37 424995.81

B-BR-20 731912.45 425035.04

B-BR-21 731965.61 424970.70

K-BR-01 732003.97 425009.85 0.007

K-BR-02 732016.15 425019.37

K-BR-03 732047.67 425087.53

K-BR-05 732041.08 424989.22

K-BR-06 732039.75 425063.03

K-BR-07 732073.07 425109.99

K-BR-08 732056.44 425056.74

K-BR-09 732036.05 425006.69

Legenda:

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 150 Prag de interventie (Sum PAH): 150 mg/kg

PAH Adancime (m)

Punct de prelevare Concentratie Sum PAH (mg/kg)

20

11






B-BR-01 731936.00 425037.01

B-BR-02 731950.02 425011.99

B-BR-03 731980.98 425004.99

B-BR-04 731950.01 425061.97 nd

B-BR-05 731974.01 425048.97

B-BR-06 732005.98 425036.99

B-BR-07 731972.01 425090.00

B-BR-08 731994.99 425072.01

B-BR-09 732017.00 425052.01 0.051

B-BR-10 731966.85 425122.39

B-BR-12 731986.78 425128.88

B-BR-13 732025.73 425124.86

B-BR-14 732043.34 425111.54 0.001 0.001 0.001 0.001

B-BR-15 732035.00 425079.95

B-BR-16 731934.65 425095.88

B-BR-17 731940.92 425079.04

B-BR-18 731972.88 424987.77 0.164

B-BR-19 731938.37 424995.81

B-BR-20 731912.45 425035.04

B-BR-21 731965.61 424970.70

K-BR-01 732003.97 425009.85 0.006

K-BR-02 732016.15 425019.37

K-BR-03 732047.67 425087.53

K-BR-05 732041.08 424989.22

K-BR-06 732039.75 425063.03

K-BR-07 732073.07 425109.99

K-BR-08 732056.44 425056.74

K-BR-09 732036.05 425006.69

Legenda:

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 150 Prag de interventie (Sum Fenol): 150 mg/kg

Fenol Adancime (m)

Punct de prelevare Concentratie Sum Fenol (mg/kg)

20

11






B-BR-01 731936.00 425037.01

B-BR-02 731950.02 425011.99

B-BR-03 731980.98 425004.99

B-BR-04 731950.01 425061.97 13.4

B-BR-05 731974.01 425048.97

B-BR-06 732005.98 425036.99

B-BR-07 731972.01 425090.00 11.1

B-BR-08 731994.99 425072.01

B-BR-09 732017.00 425052.01 11

B-BR-10 731966.85 425122.39

B-BR-12 731986.78 425128.88

B-BR-13 732025.73 425124.86

B-BR-14 732043.34 425111.54

B-BR-15 732035.00 425079.95

B-BR-16 731934.65 425095.88

B-BR-17 731940.92 425079.04

B-BR-18 731972.88 424987.77 10.8

B-BR-19 731938.37 424995.81

B-BR-20 731912.45 425035.04

B-BR-21 731965.61 424970.70

K-BR-01 732003.97 425009.85 11.5

K-BR-02 732016.15 425019.37

K-BR-03 732047.67 425087.53

K-BR-05 732041.08 424989.22

K-BR-06 732039.75 425063.03

K-BR-07 732073.07 425109.99

K-BR-08 732056.44 425056.74

K-BR-09 732036.05 425006.69

Legenda:

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 1000 Prag de interventie (Pb): 1000 mg/kg

Pb Adancime (m)

Punct de prelevare Concentratie Pb (mg/kg)

20

11





C5-12 C13-40 volatil % Benzen Toulen Etilbenzen Xilen MTBE ETBE TAME Sum PAH Naftalin % Fenol Krezol Sum Fenol Pb NO3 NO2 fosfat NH4

B-BR-01 731936.00 425037.01 1380 2350 37% 3730 20.5 1.4 nd 19.1 54.6 nd nd

B-BR-02 731950.02 425011.99 4380 984 82% 5360 1990 29.5 1.82 213 nd nd nd

B-BR-03 731980.98 425004.99 4720 37.5 99% 4760 1750 21.4 27.2 15.9 63.9 nd nd

B-BR-04 731950.01 425061.97 5300 314 94% 5610 2100 1850 1010 4900 55.6 nd nd

B-BR-05 731974.01 425048.97 11000 6430 63% 17400 10200 2420 947 4440 6700 nd nd

B-BR-06 732005.98 425036.99 3490 36.9 99% 3530 6830 179 67.6 208 34.3 nd nd

B-BR-07 731972.01 425090.00 8610 267 97% 8880 11000 1640 1370 5680 120 nd nd 473 470 99% 121 127 248 0.58 1.4 0.13 0.12 0.1

B-BR-08 731994.99 425072.01 4820 218 96% 5040 15500 521 1340 4820 77400 nd 35.5

B-BR-09 732017.00 425052.01 2100 50.2 98% 2150 3910 38.3 54.1 100 12700 nd nd

B-BR-10 731966.85 425122.39 48.6 39.7 55% 88.3 0.52 0.1 0.2 2.11 nd nd nd

B-BR-12 731986.78 425128.88 611 264 70% 875 6.51 1.09 nd 1.91 10.4 nd nd

B-BR-13 732025.73 425124.86 4 31.3 11% 35.3 nd nd nd nd nd nd nd

B-BR-14 732043.34 425111.54 179 652 22% 831 0.47 0.29 nd 0.73 nd nd nd

B-BR-15 732035.00 425079.95 1150 1520 43% 2670 7.2 1.44 0.23 4.02 nd nd nd

B-BR-16 731934.65 425095.88 45.9 32.5 59% 78.4 0.35 nd 0.34 1.21 nd nd nd

B-BR-17 731940.92 425079.04 24 50.2 32% 74.2 0.47 0.09 0.39 0.76 nd nd nd

B-BR-18 731972.88 424987.77 3820 4240 47% 8060 3330 115 343 925 33.7 nd nd 468 449 96% 38.9 4.9 43.8 0.42 0.9 0.05 0.16 0.21

B-BR-19 731938.37 424995.81 5.3 27.4 16% 32.7 0.51 0.1 0.23 0.55 nd nd nd 18.2 0.06 0.16 0.02

B-BR-20 731912.45 425035.04 5.4 16 25% 21.4 nd nd nd nd nd nd nd

B-BR-21 731965.61 424970.70 3.7 24.5 13% 28.2 nd nd nd nd nd nd nd

K-BR-01 732003.97 425009.85 7160 29.5 100% 7190 9380 78.3 660 nd 348 nd nd 28.3 27.5 97% 90.7 1.81 92.5 1.3 0.13 10.3 0.06

K-BR-02 732016.15 425019.37 223 44.5 7% 2990 5710 178 81.8 224 36.6 nd nd

K-BR-03 732047.67 425087.53 0 63.9 0% 63.9 0.45 0.22 0.16 0.71 nd nd nd 192 1.73 0.97 0.04

K-BR-05 732041.08 424989.22 0 34.5 0% 34.5 nd nd nd nd nd nd nd 120 0.09 0.06 0.1

K-BR-06 732039.75 425063.03 0 75.5 0% 1980 2930 51.1 63.3 120 13000 nd nd

K-BR-07 732073.07 425109.99 0 41.1 0% 41.1 nd nd nd nd nd nd nd <0.01 130 0.87 0.3 0.04

K-BR-08 732056.44 425056.74 196 51.6 79% 248 8.53 0.2 3.47 1.79 nd nd nd

K-BR-09 732036.05 425006.69 0 107 0% 107 nd nd nd nd nd nd nd

F1 731886.916 425027.533 0 46 0% 46 0.71 0.17 nd 0.37 nd nd nd 0.943 0.721 76% nd nd nd 0.07 7.8 <0.01 0.11 0.04

F2 731971.551 425138.811 0 68 0% 68 nd nd nd nd nd nd nd

F3 732059.721 425110.48 172 46 79% 218 0.5 0.03 nd 0.75 nd nd nd

F4 731957.494 424953.058 0 49.3 0% 49.3 nd nd nd nd nd nd nd 10.8 0.19 0.46 4.7

F5 731948.352 425037.924 120 273 31% 393 2.65 0.2 1.31 1.56 36.8 nd nd

F7 731974.356 425074.829 43.4 58.2 43% 102 nd nd nd nd nd nd nd

F8 732020.67 425046.56 5260 13.1 100% 5270 5650 41.5 28.3 20.9 35200 nd nd 17.4 17.1 98% 0.038 0.002 0.04 <0.01 1.9 0.01 0.08 0.04

F9 732022.184 425082.309 5700 101 98% 5800 7110 1930 1210 5340 45.2 nd nd 271 266 98% 0.026 0.051 0.077 0.03 1.4 0.26 0.13 0.1

F10 732011.988 425107.428 2070 557 79% 2630 344 33.2 nd 185 nd nd nd

Legenda: Prag de interventie: 600 30 1000 150 70 70 2000 200 75

Top. Stereo 298180.31 652291.87 Concentratia peste pragul 4

Concentratie (ug/litre) Concentratie (mg/litre)

PAH Fenol Alte studii

Punct de prelevare

20

11

TPH BTEX MTBE, ETBE, TAME





7. A�EXA: Procese verbale de forare




8. A�EXA: Certificat de acreditare laborator

NEMZETIAKKREDITit6

TESTU LTT

Nemzeti AkkreditSl6 Testlilet

Brilint Miriatigyvezeto igazgat6BALINT ANALITIKA M6rniiki Kutat6 6sSzolgdltat6 Kft.BudapestFehdrvari trt I44.l 1 t 6

HATAROZAT

A BALINT ANALITIKA M6rn<iki Kutat6 6s SzolgSltat6 Kft. (1116 Budaresr, Feh6rv6ri ifi 144.)kdrelm6re indftott akkredit6l6si eljilr6s eredm6nyek6nt a Nemzeti Akkreditril6 Testtilet (111iBudapest, T6t6nyi ifi 82. ad6ig. szim: 18076736-2-43) Akkeditrll6 Bizottsaga a 2005. eviLXXVIII. trirv6ny 12. $ (1) bekezd6sben foglalt jogkrire alkalmazfusilval a

I .

BALINT ANALITIKA M6rniiki Kutatti 6s Szolg6ttat6 Kft.Laborat6rium

(11 l6 Budapest, Fehdrvari ttt 144.)rdszlre

v izsg6l6 laborat6r iumk6nt

Ivdv[z ds palackozott iv6viz, termdszetes- ds palackozott dsvdny- ds gt6g1,,viz, felszin alattiviz, felszini v[2, energetika- 6s hddtvitel technol6giai vizei, tdgkari csapaddkok, vizes ki-vonatok fiirddvlz (termdszetes ds medencds), szennyvizek, csurgatdkvizek fizikai, kdmiai(dltaldnos kdmiai, szervetlen ds szerves milvoszennyezdk) ds mikroszk6pos bioldgiai la-b or at 6r iumi viz s gdl at a,

Szennyvizek, csurgal4kvizek, desztilldlt vizes-, h{g savas-, acetdt pufferes kivonatok,nagtviztartalmil illeddkek- 6s iszapok, komposzt fizikai, kdmiai (dltaldnos kdmiai, szervet-Ien ds szerves komponensek), milvoszk6pos biol6giai laborat1riumi vizsgdlata,

Talaj, tdzeg ds t1zegkdszitmdnyekfizikai, kemiai (dltaldnos kdmiai, szervetlen ds szervesmi lv o s z e nny e z 5 k) d s d ko t ox iko I 6 gi a i I ab o r at 6 r iumi v i z s gdl at a,

Hulladdkok (teleptildsi szildrd hulladdkok, folydkony hulladdkok, kis viztartalmil iszapokds aleddkek, kivonatok) fizikai, kdmiai (dltaldnos hlmiai, szervetlen ds szervesmi lcr o s z e nny e z 5k) d s okot oxikol 6 giai I ab or at 6r iumi viz s gdl at a,

l l 19Budapes t ,Td t6ny i [ t 82 . 'Te le fon :2033981 ,2045432 ,204s362 .Fax :2045075

Postai cim: 1464 Budapest, Pf. l58l E-mail: [email protected] Internet: www.nat.hu

Ar- ft loo t20rrUqviratszrim: NAT- I - 1 6 661201 1Ugyint6z6: Falusn6 Juh6sz EvaT6rey: Akkredit6lt st6tusz odaftdl6se

1 .

5.

6.

7.

8.

214

Elelmiszerek, dlelmiszer alap-ds nyersqnyagoh dtrendkiegdszitdk, takarmdnyok fizikai 6skd mi ai I ab or at 6r iumi v izs gdl at a,

El elmi s ter e k b elt ar t al om viz s gdl ata,

Elelmiszerekkel drintkezdsbe keri)16 anyagok ds tdrgtak laborathriumi kemiai vizsgdlata,Vegti anyaggal szennyezett dlelmiszerek, hilsok, dlelmiszer nyersanyagok, fdlkdsz- dskdsztermdkek, 1lelmiszer adaldkanyagok, dtrendkiegdsz{t6k, takarmdnyok ds termdszetesdl I ap o tri me z 6 gaz das dgi ter md ke k viz s gdl ata.

9. V{zkezeldsi technol1gidk vizei, knzdnvizek, ivdv[2, dsvdny- ds g,tdgn[2, palackozott ivdv[zds ds-vdnyviz, felszln alatti v{2, felszlni vlz, fiirddviz (termdszetes ds medencds), szennyvf2,csurgaldkvizek, vizes kivonat, ldgkori csapaddk, talajok, kis viztartalmil szenyviziszapok,felszini vizek illeddke, porok, helyhez katatt pontforrdsok vdggdza, kornyezeti levegd,munknhelyi ldgtdr, tdzeg ds t1zegkdsz{tmdnyek, komposzt, iszapok, hultaddkok ds telepi)ld-si szildrd hulladdkokfizikai, kemiai (dltaldnos kdmiai, szervetlen ds szerves komponensek,milcros zennyezrik) labor atdr iumi me ghatdr ozdsa,

10. Termdkek csecsemdk ds kisgtermekek rdszdre (elasztomer vag/ gumicucli ,is cumi), elekt-rotechnikai eszkozok, bdr ds bdrtermdkeh cellulilz, pap[r, karton, fotydkony szigetel1-anyagok, textil, mfranyagok ds gtermekjdtdkszerek szerves milvoszennyezdinek laborat|-riumi meghatdrozdsa,

11. Felilletaktiv anyag ds ill1olaj v{ztartalmdnak, cink ds cinlq;nozetek vastartalmdnok labo-r atdr iumi me ghat dr ozds a,

12. Kdmiai reagensek ds gtdgtszeralapanyagok hat6-ds szennyez| komponenseinek labora-t 6riumi me ghatdr ozds a,

13. KSolqiipari termdkek, ttlzelfianyagokJizikai, kimiai laboratdriumi vizsgdlata,

14. Takarmdnyok, mfrtrdgta, talajjav{tdk, talaljavltd anyagok ds tdpkIzeg, meszezdanyagokfizikni ds kdmiai laborat6riumi vizsgdlata,

15. Helyhez katau pontfurrdsokvdggdzdnakfizikai, kdmiai (szervetlen ,!s szerves komponen-s ek, milcr os zennyezdk) laboratdriumi vizs gdl ata,

16. Levegdmin6sdg (k)rnyezeti leveg6) fizikai, kdmiai (szervetlen tis szerves komponensek,mikroszennyezfk) I abor athriumi vizs gdlata,

17. Leveg6min6sdg (munknhelyi ldgtdr) fizikai, kdmiai (szervetlen ds szerves komponensek,milcr o szennyez1k) lab oratdriumi vizs gdlata,

Is. Helyhez katatt pontfurrdsok vdggdzdnak helysz{ni vizsgdlata, dramldsi paramdterek meg-hatdrozdsa,

19. Kornyezeti levegd helyszlni vizsgdlata, meteoroligiai paramdterek meghatdrozdsa,

20. Munkahelyi ldgtdr helyszini vizsgdlata, klimaparamdterek meghatdrozdsa,

z t . Bels 6tdri munkahelyi me ster s dges megvildg{tds helyszini mdr 6 s e,

22. Iv1viz ds palackozott iv6v{2, termdszetes- ds palackozott dsvdny- ds gt6gtv[2, felszln alattivlz, felszfni v[2, energetika- ds hddtvitel technol1giai vizei, l|gkori csapaddkok,is kivona-tok, fiirddvfz (termdszetes ds medencds), szennyvizek, csurgaldl<vizek, nagt viztartalmililleddkek- ds iszapok, energetika- ds hfidnitel technol1giai vizeinek helyszini vizsgdlata,

I I l9 Budapest, Tdtdnyi ttt82. . Telefon: 203 3981,204 5432,204 5362 . Fax:204 5075

Postai cim: 1464 Budapest, Pf. l58l E-mail: [email protected] Internet: www.nat.hu

3t4

23. Iv6viz ds palackozott iv6viz, termdszetes- ds palaclazott dsvdny- ds gy6gniz, felszin alattivlz, felszlni v{2, energetika- 6s hfldtvitel technol1giai vizei, ldgkdri csapaddkok ds kivona-tok, filrdfv{z (termdszetes 6s medencds), szennyvizek, nagt viztartalmri i)leddkek tls isza-pok mintavdtele ds mintael1kdszitdse fizikai, kdmiai (iltaldnos kdmiai, szervetlen ds szer-ves milcroszennyezdk) milcroszk6pos biol6giai laborat6riumi vizsgdlatdhoz,

24. V{zkezeldsi technol6gidk vizei, kazdnvizek, ivdv{2, dsvdny- ds gtdgniz, palackozott ivdvizds ds-vdnyvf2, felsz[n alatti v{2, felszini v{2, fiirdfv[z (termdszetes ds medenctis), szennyviz,csurgaldkvizek, vizes kivonat, llgkori csapaddk, talajok, kis vlztartalmil szenyvfziszapok,felszini vizek illeddke, porok, helyhez kr;tr;tt pontfurudsok vdggdza, kirnyezeti leveg6,munkahelyi 16gtdr, t6zeg ds tdzegkdszitmdnyek, komposzt, iszapok, hutladdkokmintaelSkdszitdse fizikai, kdmiai (dltaldnos kdmiai, szervetlen tis szerves komponensek,milv o s zennye zdk) lab or athriumi me ghatdrozds dhoz,

2s. Talaiok, tdzeg ds tSzegkdszitmdnyek mintavdtele ds mintaelfikdszitdse fizikai, kdmiai (dlta-ldnos kdmiai, szervetlen ds szerves mikroszennyezfik) ds dkotoxikol6giai laborat6riumivizsgdlatdhoz,

20. Hulladdkok (telepilldsi szildrd hulladdkok, folydkony hulladdkok, kis vfztartalmil iszapokds illeddkek) mintavdtele ds mintaelfikdszltdse fizikai, kdmiai (dltaldnos kdmiai, szervetlends szerves milvoszennyez6k) ds dkotoxikol1giai laboratdriumi vizsgdlatdhoz,

27. Elelmiszerek, t4lelmiszer alap-ds nyersanyagok, dtrendkiegdsz{tdk, takarmdnyok mintavd-tele ds mintaelflkiszitdse fizikai ds kdmiai laborat1riumi vizsgdlatdhoz,

28. Elelmiszerekkel drintkezdsbe keri)16 anyagok ds cikkek mintaelflklszit,ise laboratdriumikimiai vizsgdlatdhoz,

29. Gyermekjdtdkok, m{ianyagtermdkek mintaelfkdszitdse szerves milvoszennyez6k laborat|-r iumi me ghat dr o z ds dho z,

30.

? l

32.

33.

34.

3 5 .

36.

Kdmiai reagensek, gt1gtszeralapanyagok mintael6kdszitdse laborat1riumi kdmiai vizsgd-latdhoz,

K6olaiipari termdkek, szerves trdgtdk, mfrtrdgtdk ds meszezdanyagok mintavtitele,

K6olajipari termdkek, m{itrdg/dk, talajjavfthk, meszezdanyagok mintael6keszitdse fizikaids kdmiai laborathriumi vizsgdlatdhoz,

Tilzel6anyagok ds old1szerek mintavdtelefizikai ds kdmiai laboratdriumi vizsgdlatdhoz,

Helyhez katatt pontfurrdsok vdggdzdnak mintavdtele fizikai, kdmiai (szervetlen ds szerveskomponens ek, milcro szennyezdk) labor at6r iumi vizs gdl atdhoz,

Kornyezeti leveg6 mintavdtele fizikai, kimiai (szervetlen ds szerves komponensek,milvos zennyezd k) I ab or at6riumi vizs gdlatdhoz,

Munkahelyi ldgtdr mintavdtele fizikai, kdmiai (szervetlen ds szerves komponensek,milcro szennyezdk) I aboratdriumi vizs gdlatdhoz,

T al aj I ev e gd mint av d t el e,

Iv6viz, szennyv{z 6s hasznalt vizek, szennyvlziszap, komposzt, talaj, felszin alatti viz, fel-szini v{2, hulladdkok, helyhez katatt pontforrdsok vdggdza, kdrnyezeti leveg6, munkahelyildgtdr, dlelmiszerek, csecsemdk ds kisgtermekek szdmdra kisztilt feldolgozott gabona

37.

38.

I I 19 Budapest, Tdtdnyi rit 82.

Postai cim: 1464 Budapest, Pf.

' Telefon: 203 39E1, 204 5432.204 5362 . Fw<:204 5075l58l E-mail: [email protected] Internet: www.nat.hu

4/4

alapil dlelmiszereh termdszetes dsvdnyviz, forrdsvlz, ivdvlz, [zes[tett vtz mdrdsi eredmd-nyek vdlemdnyezdse, drtelmezd se

teriiletre NAT-I-166612011 nyilvantartrisi sz6mon 2011. december 7-t6l 2015. december 6-ig6rv6nyesen azMSZ EN ISO/IEC 17025:2005 szabvrinynak val6 megfelel6slgetigazol6

akkredi t f l t s t i tuszt odaft6l i .

A r6szletes akkredit6lt teriiletet ahatfirozatr1sz1tk6pez6 R6szletez6 Okirat adja meg.

A Nemzeti Akkredit6l6 Testtilet a nyilvantart6sba v6teli dij megfizetdsdt k0vet6en a 2005. 6viLXXVI. t0rv6ny 6. $ (4) bekezdds alapj6n azak|,reditiltszervezetet, amennyibenazakkedit6ltst6tusza fenn6ll, 2015. december 6-ig nyilvdntart6sba veszi. Az akkreditrilt st6tusz lejilratdnaknapj4t kdvet6 napon a szewezet a2005.6vi L)O(VIII. tdrv6ny 6. $ (4) bekezd6s alapjinvezetettnyilvrintartasb6l tdrl6sre keriil.

Budapest, 2011. december 7.

En6l6rtesiil:L Kdrelmez62. NAT Akkredit6l6si Iroda

Mell6klet: R6szletez6 Okirat (221 oldal)

! \ :

\ /

I 1 I 9 Budapest, T6tdnyi tt 82. ' Telefon: 203 3981, 204 5432, 204 5362 . Fax: 204 5075

Postai clm: 1464 Budapest, Pf. lsEl E-mail: [email protected] Intemet: www.nat.hu




9. A�EXA: Adresa ANAR




10. A�EXA: Aviz de gospodarire a apelor pentru lucrarile de forare

Documents

Bra Mat Mod 2012 Print