56
Organizarea comunitară în teorie şi în practică Sau cum să înclini balanţa puterii în favoarea cetăţeanului

Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

  • Upload
    doanthu

  • View
    234

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

Organizarea comunitară în teorie şi în practică

Sau cum să înclini balanţa puterii

în favoarea cetăţeanului

Page 2: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

Organizarea comunitară în teorie şi în practică

sau cum să înclini balanţa puterii în favoarea cetăţeanului

A c e a s t ă p u b l i c a ţ i e e s t e r e z u l t a t u l u n e i i n i ţ i a t i ve c o m u n e a p a r t e n e r i l o r d i n p r o i e c t e l e G r u n d t v i g “C o m m u n i t y L e a r n i n g – B u i l d i n g C a p a c i t y a n d E m p o we r m e n t f o r A c t i ve C i t i z e n s h i p ”, “C e t ă ţ e n i î n a c ţ i u n e ” f i n a n ţ a t d e B l a c k S e a Tr u s t & R e ţ e a u a E u r o p e a n ă d e O r g a n i z a r e C o m u n i t a r ă - E CO N

C o p y r i g h t © 2 0 1 2 , R e ţ e a u a E u r o p e a n ă d e O r g a n i z a r e C o m u n i t a r ă - E CO N

Page 3: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

cuprins

sumar .....................................................................................................................................................3

introducere ............................................................................................................................................4

prefaţă – De ce să faci organizare comunitară? .......................................................................................5

ce este organizarea comunitară? ............................................................................................................6A. Definiţiaorganizăriicomunitare ..............................................................................................6B. Descriereaorganizăriicomunitare ...........................................................................................6C. Organizareacomunitarăcomparatăcualteformedeintervenţieîncomunitate ..............................7D. ScurtistoricşipracticicurentealeorganizăriicomunitareînStateleUnite ....................................7E. ScurtistoricalorganizăriicomunitareînEuropa ........................................................................8

De la teorie la practică – studii de caz de organizare comunitară ..........................................................9A. OrganizareacomunitarăînGermania ......................................................................................9

Saarbrücken–Dela„afacepentru”oamenila„afaceîmpreunăcu”oamenii .........................9

Bonn–Economisindbanişiprotejândmediulcuomaibunămetodădecolectareadeşeurilor .... 12B. OrganizareacomunitarăînRomânia ...................................................................................... 14

Bucureşti,LaculTei–Uncartiercuspiritcivic .................................................................. 14

Bucureşti,Callatis–Afacecapromisiunilesădevinărealitate........................................... 19

Bucureşti,Favorit–Povesteaunuicinematografcareuneşteocomunitateşi urneşteoautoritate ......................................................................... 22

C. OrganizareacomunitarăînSlovacia ...................................................................................... 26

BanskaBystrica,Radvan–CampaniaShell–Victorieînciudatuturoraşteptărilor ..................... 26D. OrganizareacomunitarăînRepublicaMoldova ........................................................................ 30

Cahul–CetăţeniînAcţiune ........................................................................................... 31

Cantemir–Câştigândunnouscuarşiterendejoacăîncartier ........................................... 34E. OrganizareacomunitarăînPolonia ........................................................................................ 39

Katowice–Rezolvândoproblemăuzualăîncartier:lipsalocurilordeparcare ....................... 39F. OrganizareacomunitarăînUngaria ....................................................................................... 43

Budapest–Budapesta–Oferindputereacelorcăroralelipseştecelmaimult –oamenilorcaretrăiescînsărăcie–prinorganizarecomunitară .......................... 43

Budapesta–“Oraşulestepentrutoţi”–Organizarecomunitarăcupersoanefărăadăpost ..... 46

concluzii ..............................................................................................................................................48

Bibliografie şi resurse online.................................................................................................................51

informaţii de contact .............................................................................................................................54

Page 4: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

sumAr

Ghidul, o iniţiativă a partenerilor dintr-un proiect finanţat prin Programul Învăţare pe tot parcursul vieţii al Comisiei Europene, un proiect finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation şi Reţeaua Europeană de Organizare Comunitară – ECON, prezintă organizarea comunitară ca o metodă de a implica cetăţenii în luarea deciziilor publice care le afectează viaţa. După o scurtă explicaţie şi descriere a organizării comunitare, atât în Statele Unite cât şi în Europa, şi o comparaţie cu alte metode de intervenţie în comunitate, ghidul prezintă zece exemple concrete de organizare comunitară. Aceste studii de caz ilustrează modul în care cetăţenii au reuşit, prin intermediul unor procese democratice, să identifice problemele prioritare ale cartierelor şi oraşelor lor şi să găsească soluţii în strânsă colaborare cu reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai mediului de afaceri. Lista de rezultate din aceste locaţii este impresionantă şi include îmbunătăţiri ale infrastructurii (construirea unui pod în Saarbrücken, curăţarea şi pavarea unei alei şi modernizarea unui parc în Bucureşti, construirea unei parcări în Katowice, un nou loc de joacă în Cantemir), metode mai ecologice de sortare şi colectare a gunoiului în Bonn, împiedicarea construirii unei benzinării în centrul oraşului Banska Bystrica etc.

Pe lângă îmbunătăţirile concrete care au avut loc ca urmare a implicării cetăţenilor în decizia publică, aceste studii de caz prezintă povestea oamenilor obişnuiţi care lucrează împreună pentru binele comun. Cele zece studii de caz (în special cele din Europa Centrală şi de Est), cuprind poveşti ale locuitorilor care au învăţat să se asculte şi să lucreze unul cu celălalt, depăşind teama post-comunistă de a se implica în viaţa publică. Este povestea unei lupte, de cele mai multe ori însoţită de dezamăgiri şi oboseală, urmată apoi de puterea victoriei finale, de responsabilizare şi de încrederea că atunci când oameni perseverenţi se adună în jurul unui scop comun, acesta poate fi atins. Este o poveste care a fost repetată de nenumărate ori de-a lungul istoriei, atunci când cetăţenii s-au implicat în procesul democratic. În timp ce fiecare poveste are aspectele sale unice, organizarea comunitară a furnizat cetăţenilor un set de strategii şi bune practici care au condus la succesele descrise în această broşură.

Grupurile cetăţeneşti şi organizaţiile prezentate în aceste studii de caz doresc să îşi continue munca, iar în unele cazuri, să se extindă şi în alte cartiere, sate, oraşe şi regiuni. Provocările comune pe care le întâmpină au fost subliniate de-a lungul studiilor de caz şi în concluziile acestei publicaţii. Printre aceste provocări se numără găsirea fondurilor necesare pentru a angaja un organizator comunitar, o componentă esenţială pentru un proces de organizare comunitară. O a doua provocare, în special în Europa Centrală şi de Est unde participarea civică a fost suprimată timp de patruzeci şi cinci de ani sau chiar mai mult, o constituie dificultatea locuitorilor de a înfiinţa organizaţii durabile şi democratice, capabile de a convinge cât mai multe persoane să se implice în rezolvarea problemelor pe o perioadă de timp cât mai lungă. Cu toate acestea, studiile de caz cuprinse în acest material oferă încrederea că aceste provocări pot fi depăşite cu succes.

Broşura se încheie cu o listă de referinţe bibliografice pe tema organizării comunitare şi resurse online în limba engleză şi alte limbi ale Uniunii Europene, pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul şi să aplice metoda în comunităţile lor.

Page 5: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

4

introDucere

Această broşură este rezultatul proiectului “Community Learning – Building Capacity andEmpowermentforActiveCitizenship”finanţatprinProgramulÎnvăţarepetotparcursulvieţiialComisieiEuropeneşialproiectului“Cetăţeniînacţiune”finanţatdeBlackSeaTrustforRegionalCooperationîncooperarecuReţeauaEuropeanădeOrganizareComunitară–ECON.

CeipatruparteneriaiproiectuluiGrundtvigaufostCentruldeResursepentruparticiparepublică(CeRe)dinBucureşti,România,AsociaţiaBonaFidesdinKatowice,Polonia,ReţeauaMaghiarăAnti-SărăciedinBudapesta,UngariaşiDiakoniedinBonn,Germania.Proiectulşi-apropussăcreezeuncontextdeînvăţaredenoimetodedeimplicareacetăţenilorînviaţacomunităţilordincarefacparteşidecapacitareaacestora.Proiectulaurmărit,deasemenea,săîncurajezecreareadeparteneriateîntreorganizaţiileeuropenecaresusţinparticipareaactivăacetăţenilorlaviaţapublică.

Proiectul“Cetăţeniînacţiune”finanţatdeBlackSeaTrustforRegionalCooperationafostderulatdeCentrul deResurse pentru participare publică (CeRe) dinBucureşti, România în parteneriat cuAsociaţiaCetăţenilor cu Iniţiativă (ACI) dinCantemir şi Centrul CraionContactCahul, ambele dinRepublica Moldova. Proiectul şi-a propus să consolideze metoda de organizare comunitară ca uninstrument de auto-organizare a cetăţenilor obişnuiţi în grupuri civice informale, active în luareadeciziilorpublicelanivellocal.Printr-unprocesdeorganizarecomunitară,douăgrupuricetăţeneştiaufostformateînRepublicaMoldovaşiasistatepentruarezolvaproblemelecomunităţiiîncarelocuiescprinacţiunicivice.ÎnRomânia,douăgrupuridejaexistenteaufostîntăriteşisusţinutepentruaderulacampaniideadvocacyşiatragelarăspundereautorităţilepublice.

Înpregătireaacesteibroşuri,organizaţiilepartenereaubeneficiatdeexpertizaReţeleiEuropenedeOrganizareComunitară - ECON. Fondată în 2008,misiunea ECON este de a promova, susţineşiextindeorganizareacomunitară înEuropa.Cumembri înnouăţări (Bosnia,Germania,Ungaria,Moldova, Polonia, România, Slovacia, Suedia şi Ucraina), ECON oferă training, consultanţă şi alteresurseorganizaţiilorcaredorescsădezvolteproiectedeorganizarecomunitară.ECONaorganizatdeasemeneaschimburideexperienţăîntreorganizatoricomunitarişivoluntari,atâtdinEuropacâtşidinStateleUnite,şigăzduieşteanualoreuniunedeformareşideschimbdeexperienţăşibunepracticiîntreorganizaţiilemembre.

OrganizaţiileparteneredorescsămulţumeascăComisieiEuropeneşiBlackSeaTrustforRegionalCooperationpentrusprijinulfinanciaracordat,atâtpentruproceseledeorganizarecomunitarădelanivellocal,câtşipentruexperienţafoarteproductivădeînvăţareşischimbcuceilalţipartenerişinuînultimulrândpentrurealizareaacesteipublicaţii.

Page 6: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

5

De ce să fAci orgAnizAre comunitAră?

UltimiidouăzecideaniauprodusschimbărimajoreînEuropaCentralăşideEst.S-aînregistratunprogresevident în tranziţia lastructurideguvernaredemocratică,economiedepiaţă, reluarealegăturilor cu Europa deVest şi dezvoltarea sectorului non-guvernamental. Aceste schimbări s-aurealizat, însă, înmodneuniformde la ţară la ţară, iar acum întreagaEuropă se confruntă cunoiprovocăricauzatedeactualacrizăeconomică,cumarfişomajul,reducereaserviciilordeasistenţăsocialăşicreştereasărăciei,naţionalismuluişiadiscriminăriiîmpotrivaminorităţilorrasialeşietnice.

Chiardacăs-aînregistratacestprogres,existănevoiadeadezvoltaoculturăaparticipăriiactiveşidemocraticeacetăţenilorlanivellocal,regionalşinaţional.Aceastănevoieafostobservatădemulteorganizaţiişiinstituţii,inclusivdecătreComitetulAfacerilorPublicedincadrulAdunăriiParlamentareaConsiliuluiEuropei,careasubliniatfaptulcă“Paradoxuldemocraţiilordeastăziestecă,deşiniciodatănuautrăitatâtdemultepersoaneîndemocraţiicapânăacum,niciodatănuaufostatâtdemultepersoanedezamăgitedecalitatea democraţieiîncaretrăiescşipecareoexperimenteazăzilnic...Suntemmartoriiuneiconcentrăriuriaşedeputereşibanişi,destuldedes,auneiconcentrăriuriaşedecanalemedia înmâinileacâţivaoameni,astfel încât instituţiilenoastredemocraticeaudevenitvulnerabile”.(“DemocraţiaînEuropa:crizăşiperspective”,26Mai,2010,paginile6şi10).

Şi după cum subliniază sociologul Ralf Dahrendorf, trebuie să ne aşteptăm ca procesul deconstruireauneidemocraţiisănătoaseşiauneiparticipăriactiveacetăţenilorsăfieunuldedurată:“Dureazăşaselunisăcreezinoiinstituţiipolitice,săscriioconstituţieşilegielectorale.Poateduraşaseanisăcreezioeconomiepejumătateviabilă.Vaduraprobabilşaizecideanipânăapareosocietatecivilă.Instituţiileautonomesuntcelmaigreuderealizat”.(“S-aunitEstulcuVestul?”,NewPerspectiveQuarterly,7:2,Spring,1990,pagina42).

Abilitateacetăţenilordeaparticipaînmodsemnificativşidea-şireprezentapropriileintereseîncadrulnoilorsistemedemocraticeşicapitalisteesteputernicafectatădelipsaexperienţeişiexpuneriilapracticademocratică.Strategiileoferitedeorganizareacomunitarăpotduce ladezvoltareauneiparticipăriactive,puterniceşidemocraticeacetăţenilor.

OrganizareacomunitarăcaformădistinctădeparticiparecetăţeaneascăaînceputcumuncaluiSaulAlinskyînStateleUnite în1938.MiideorganizaţiicomunitareexistălaoraactualăînStateleUnite şi în lume, acordând cetăţenilor obişnuiţi şansade a-şi schimba în bine satele, cartierele şioraşele.Organizareacomunitarăaadresatcusuccesproblemelegatedeîmbunătăţireainfrastructurii,locuridemuncăşispecializareprofesională,integrareaimigranţilor,activităţipentrutineret,sistemulmedical,locuinţeaccesibile,problemeîntâmpinatedepersoanelevârstnice,drogurişicriminalitate.Acesteorganizaţiilucreazăcupersoanedinclasadejosşidemijloc,imigranţi,persoanefărăadăpostşi cu dizabilităţi, cetăţeni vârstnici, şomeri şi alţii. Prin organizare comunitară, cetăţenii obişnuiţişi-au asumat un rol activ în cadrul procesului democratic şi au contribuit la transparentizarea şiresponsabilizareaautorităţilorpubliceşiamediuluideafaceri.

Decesăfaciorganizarecomunitară?Pentrucăparticipareaactivăşieficientăacetăţenilorînprocesuldeluareadeciziilorpublicecareletransformăcartierele,satele,oraşeleşiîntreagaEuropăreprezintăcomponentavitalăauneidemocraţiisănătoase.Şideasemena,pentrucăsocietatea încaretrăimarenevoiedecetăţenighidaţideechitate,îngăduinţă,toleranţăşideschidereînapreciereadiversităţii,pentruafiactoriputerniciînarenapublică.

Page 7: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

6

ce este orgAnizAreA comunitAră?

A. Definiţia organizării comunitare

Organizarea comunitară esteunprocesdemocratic,delungădurată,princareoameniisuntaduşiîmpreunăpentruaacţionaîninteresullorcomun.Aceştiaidentificăproblemeşisoluţii,apoiacţioneazăprinimplicareastructurilordeputereexistentepentrucaacelesoluţiisădevinărealitate.

4 paşi ai procesului de organizare comunitară:1. Ascultarea sistematică a cetăţenilor pentru a selecta şi prioritiza problemele cu care se

confruntăşipentruaidentificapotenţialilideri.

2. Identificareapotenţialelorsoluţiişiaoamenilorşiinstituţiilorcarelepotpuneînpractică.

3. Acţiunepentrurezolvareaproblemelorprinimplicareaaceloroamenişiinstituţiiidentificatecaresponsabile,prinnegociere,confruntareşipresiune.

4. Construireaunorgrupurinumeroase,sustenabileşidemocraticecapabilesăabordezevariateprobleme,nevoişidorinţealecomunităţii.

B. Descrierea organizării comunitare

Organizareacomunitarăpoateluadiverseforme(organizaţieformatădinindivizisauorganizaţiedeorganizaţii–ONG-uri,asociaţiiledelocatarisauproprietari,sindicatesaugrupuridefemei,congregaţiireligioaseetc.)şipoatevizacomunităţitotaldiferite(uncartiersauunsat,imigranţi,persoanecudizabilităţi,persoanefărăadăpostetc.).Cutoateacestea,procesuldeorganizarecomunitarăîncepeîntotdeaunaprinascultare–prinidentificareaintereselor,grijilorşipunctelordevederealecetăţenilor.Întimpulacestuiprimpasalorganizăriicomunitare,unobiectivimportantesteaceladeaconstruirelaţiideîncredereşirespectîntrecetăţeni,carevinadeseadinmediidiferite.Oameniiautendinţasăseimpliceînprocesuldeluareadeciziilorpubliceatuncicândprincipalelelorintereseşiproblemesuntabordateşiatuncicândsuntimplicaţialăturidepersoaneîncareauîncredereşipecarelerespectă.Dupăacestprocessistematicdeascultare,cetăţeniialegînmoddemocraticunnumărdeproblemeprioritarepecarelepotrezolva.

Pentrua identificapotenţialesoluţii,estenevoiedeodocumentareasupramodului încareoproblemăpoatefirezolvată(deexemplu,căutareaunormodeledesuccesdinaltecartieresauoraşecarearputeafiaplicateînzonadeacţiuneagrupului).Maimult,înaceastăetapădecercetareseidentificăaceleinstituţii(administraţialocalăsaucentrală,şcoala,poliţiaetc.)careauautoritateaşiresurselepentruasoluţionaproblemeleidentificatedecetăţeni.

Odatăidentificatepotenţialelesoluţiilaproblemă,cetăţeniitreclaacţiune.Acţiuneaseconcretizezăatâtprinîntâlniridenegocierecuautorităţile,întâlniriîncareproblemeleşisoluţiilepotfidiscutateşi

Page 8: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

7

tranşate,câtşiprinadunărimaimarilacareorganizaţiacomunitarăîşidemonstrează“putereaprinnumăr”şiîncadrulcăroralisecereautorităţilorpublicesărăspundăcuprivirelapaşiipecareîivorfacepentrurezolvareaproblemelor.Cândcetăţeniiseadunăînnumeremari,putereaşiinfluenţalorasuprafactorilordedeciziecreşteînmodsemnificativ.

Înparalelcuetapeledeascultare,cercetareşiacţiune,cetăţeniisuntimplicaţi înprocesuldeconstruireauneiorganizaţiicomunitarededurată,puternicăşiguvernatădemocratic,capabilădeaabordanumeroaseproblemeîncomunitate.Oastfeldeorganizaţiecreeazăcadrulîncarecetăţeniiîşidezvoltăabilităţideparticipare,inclusivabilităţidestrângeredefonduricarepermitorganizaţieisăangajezeunorganizatorcomunitarcaresăasisteînprocesuldeformare,recrutareşimobilizareamembrilororganizaţieişiaaliaţiloracesteia.

C. organizarea comunitară în comparaţie cu alte forme de intervenţie în comunitate

Într-unprocesdeorganizare comunitarăselucreazăcuoamenii,spredeosebiredeunprogramdefurnizare de serviciicarefacelucruripentruoameni.Advocacypresupunepersoanecarevorbescpentrualţii,întimpceorganizareacomunitarăîncurajeazăoameniisăvorbeascăpentrueiînşişi.

Dezvoltarea comunitarăimplicăadeseaparteneriateîntrecetăţenişiautorităţipublice.Organizareacomunitarăîşipropunesălucrezecuautorităţilepublice,darrecunoaştecăpresiuneaşiconfruntareasuntadeseanecesarepentruaresponsabilizaautorităţile.Într-unprocesdeorganizarecomunitară,responsabilizareaautorităţiloresteunscopînsine.

Mişcările şi iniţiativele civice se axează adesea pe câte o singură problemă, în timp ce prinorganizarecomunitarăcautămsăcreemoorganizaţiedurabilă,guvernatădemocratic,capabilăsăabordezecusuccesnumeroaseprobleme.

D. scurtă istorie şi practici curente ale organizării comunitare în statele unite

Organizarea comunitară a început în Statele Unite în 1938 cu munca lui Saul Alinsky. S-adezvoltatdestuldelentînprimiisăidouăzeci,treizecideani,darapois-aextinsrapidînanii‘60şi‘70.Miideorganizaţiicomunitareexistălaoraactuală,multedintreelecontectateprinreţelecapabilesăfurnizezetraining-uri,consultanţăşioportunitateadealucraîmpreunăpediversetemelaniveldeoraş, regiunesau lanivelnaţional.Organizareacomunitarăadevenit şimaibinecunoscută înStateleUniteîntimpulcampanieiprezidenţialedin2008atuncicândBarackObamaavorbitadeseoridespreexperienţelesalecaorganizatorcomunitarînChicago,muncăpecareafăcut-otimpdetreiani,imediatdupăterminareastudiilorsaleuniversitare.

ÎnStateleUnite,organizareacomunitarăestesprijinităfinanciardeungrupdince încemainumeros de fundaţii care recunosc că investiţia în participarea cetăţenească este una strategică,

Page 9: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

8

pentrucăaducerezultatepetermenlung.OorganizaţiecomunitarătipicădinStateleUnitereuşeştedeasemeneasăstrângăopartedinfondurilenecesarepentrupersonal,instruirealiderilorşicheltuielidebirou,princotizaţiialemembrilorşiactivităţidestrângeredefonduri.Aproapetoateorganizaţiilecomunitaresuntînregistrarecaorganizaţiinonprofit(ONG-uri),auunstatutîncaresuntprecizatevaloriledupăcareseghidează,precumşiprocedurilepentrualegerealiderilorşiluareadeciziilorînmoddemocratic.

E. scurtă istorie a organizării comunitare în europa

OrganizareacomunitarăexistăînEuropadeaproximativ20deani.ExempletimpuriialeacesteiaincludcreareaForumuluiGermandeOrganizareComunitară-FOCO,carealuatnaşteredupăcecâţivastudenţigermaniaucomparatorganizareacomunitarăamericanăcuformelegermanealeasistenţeisocialedegrupşiformareaCentruluiSlovacdeOrganizareComunitară–CKO,careafostsprijinitla începuturile sale de Institutul NaţionalDemocratic (NDI) şi alţi finanţatori interesaţi să sprijinepracticiledemocraticeînEuropaCentralăşideEst.

Înultimiicincianiorganizareacomunitarăs-aextinsrapidînţăridinEuropacentrală,deestşidevest.Prinorganizarecomunitară,cetăţeniiaucâştigatîmbunătăţiriîninfrastructuraoraşelor,omaibunăcolectareadeşeurilor,maimulteactivităţipentrutineri,maimultspaţiuverdeetc.EforturileloraufostsprijinitedegrupuricaReţeauaEuropeanădeOrganizareComunitară–ECONprintraining-uri,vizitedeconsultanţădinparteaorganizatorilorcomunitariamericanişischimburideexperienţăîntreorganizatoriicomunitarişivoluntariidinEuropa.Modelulorganizăriicomunitares-adoveditafisuficientdeflexibilpentruaputeafiaplicatîndiversecontexteculturaleşiinstituţionale.

Page 10: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

9

De lA teorie lA prActică – stuDii De cAz De orgAnizAre comunitAră

organizarea comunitară în germania

La începutulanilor1990,ungrupdestudenţide laUniversitateadinFreiburgşi-auscris tezadedoctoratcomparândorganizareacomunitarădinStateleUnitecuo formădeasistenţăsocială încomunitatedinGermania.Acest studiua condus laorganizarea înGermaniaadouă training-uri deorganizarecomunitarădecâtedouăsăptămâni,susţinutedecătreorganizatoricomunitariamericani,lacreareaForumuluideOrganizareComunitară–FOCO(oorganizaţiededicatăpromovăriiorganizăriicomunitare în Germania), şi la o vizită de studiu amembrilor FOCO la Chicago. FOCO a invitat şiajutatdoiorganizatoricomunitariamericanisălocuiascăşisălucrezeînGermania,fiepentruaajutalaînfiinţareadeorganizaţiicomunitare,fiepentruaasistaorganizaţiileexistentesăutilizezestrategiideorganizarecomunitarăînactivitatealor.

FOCO rămâne activ şi este un membru important în Reţeaua Europeană de OrganizareComunitară–ECON.Înplus,diverseorganizaţiidincadrulBisericiiProtestanteGermaneausprijinitdezvoltareaorganizăriicomunitareprintraining-urilanivelregional,naţionalşiinternaţional,training-urişiconsultanţălanivellocalşiimplicareabirourilorDiakonieşiaparohiilorînproiectelelocaledeorganizarecomunitară.

Caşiînalteţărieuropene,organizareacomunitarăseconfruntăînGermaniacuprovocărilegatede strângerea de fonduri pentru organizatorii comunitari şi crearea unor organizaţii democratice,sustenabileşicapabilesăimpliceunnumărcâtmaimaredelocuitoriînrândurilesale.Cutoateacestea,s-aînregistratunprogressemnificativînultimiicincianişiinteresulpentruorganizarecomunitarăseaflăîntr-ocontinuăcreştereînGermania.OrganizareacomunitarăesteînprezentfolosităînBaesweiler,Berlin,Bonn,Düren,Hamburg,Leipzig,Neuruppin,Saarbrücken,StuttgartşiUslar

1. saarbrücken – de la a face pentru oameni la a face împreună cu oamenii

introducereOrganizaţiaStadtteilbüroMalstattoferăogamălargădeserviciipentrulocuitoriidincartierul

MalstattdinoraşulgermanSaarbrücken.CartierulMalstattareaproximativ10.000de locuitori,cuoconcentraţiemaredepersoanecuveniturireduse,şomerişiimigranţi.CuajutorulFOCO,înanul2007,personalulorganizaţieiStadtteilbüroMalstattşicâţiva locuitoriaufost instruiţi înorganizarecomunitară.Astfel,îndecembrie2007,aceştiaauiniţiatprimulprocesdeorganizarecomunitară,careaadusuncâştigde1.1milioane€pentruîmbunătăţireainfrastructuriiînzonaMalstattşiadeclanşato schimbare în activitatea StadtteilbüroMalstatt, precum şi în relaţia dintre cartier şi autorităţilepublice.

Page 11: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

10

Page 12: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

11

primul proces de organizare comunitară – 2008 Îndecembrie2007şiianuarie2008,treidintreangajaţiiStadtteilbüroMalstattauiniţiatunprim

procesdeorganizare comunitară.Aceştiaau realizatpeste 50de întâlniri (vizite “one-on-one”) cuimigranţişilocuitoriaicartieruluicuveniturireduse,ascultându-leproblemeleşiviziunilecuprivirelacartierulîncarelocuiesc.Îndatade14februarie2008,aavutlocoadunarelacareauparticipat30delocuitorişiîntimpulcăreiaaufostdiscutateşiprioritizateproblemelecareaureieşitînurmavizitelorşipecarelocuitoriidoreausăleabordeze.Unuldintresubiecteledescoperiteîntimpulprocesuluideascultareerafaptulcăautorităţilelocaleplănuiaudistrugereaunuipasajpietonaldincentruloraşuluicaretraversacaleaferatăşiconectaceledouăsecţiuniprincipalealecartierului.Autorităţilelocaleaudeclaratcăpasajul,vechide50deani,devenisepericulosşinecesitareparaţiimultpreacostisitoare.

Locuitorii, cuajutorulpersonaluluiStadtteilbüro,audesfăşuratactivităţidecercetare în timpullunilorfebruarie-aprilie2008.Printrealtelucruri,auaflatcăpeste1.000delocuitoriutilizeazăpasajulzilnic(copiicaremerglaşcoală,persoanecaredorescsămeargălacumpărăturişisă-şivizitezeveciniietc.)Peste2.800desemnăturiaufostadunatepentruasprijinireparareasauînlocuireapasajului.Peste40deorganizaţiidecartier(bisericişicluburi)şialtepersoane interesate(proprietaridemagazine,medicietc),auscrisdeclaraţiidesprijin.Pe23aprilie2008,afostorganizatăoîntâlnirepublicăcu125delocuitori,lacareauparticipatşilideriicelorpatrupartidepoliticereprezentateînConsiliulOraşuluiSaarbrücken şi cărora li s-a cerut sprijinul pentru repararea sau înlocuirea pasajului. Toţi cei patrulideriaipartidelorpoliticeprezenţilaadunareaupromiscăvorsprijinilocuitorii.Îniulie2008,ConsiliulOraşuluiSaarbrückenavotatacordareaa1.1milioane€pentruconstruireaunuinoupasajpietonal.Pe22septembrie2010,acestaafostinauguratîncadrulunuifestivallacareauparticipataproximativ250de locuitori şi lideriaiorasului.20de locuitori s-au implicatactiv înplanificareaşiorganizareaevenimentului.

Pe lângă acest rezultat concret,multe alte lucruri au fost obţinute ca urmare a eforturilor deorganizarecomunitară.Înprimulrând,locuitoriiaurealizatcăideileşiacţiunilelorpotfacediferenţa,căparticipareacetăţenilorlaviaţapublicăarebeneficiidirecte.Înaldoilearând,aexistatodorinţăputernicădeacontinuaorganizareacomunitarăpentruaabordaşialteproblemepresantealecartierului.Darpentruafaceacestlucru,s-aajunslaconcluziacătrebuiegăsiteresurselenecesarepentruaangajaunorganizatorcomunitarcaresăajutelocuitoriiînacestedemersuri–personalulStadtteilbüroMalstattnuputeadesfăşuraatâtactivităţideorganizarecomunitarăcâtşimuncadeasistenţăsocială.Înaltreilearând,interesulpentruutilizareastrategiilordeorganizarecomunitarăacrescutîncartierelevecineşiînrândulautorităţilorpublicecareauvăzutînacesteaomodalitatedeaîncurajacetăţeniisăseimpliceînviaţapublică.Înultimulrând,aexistatodorinţădeaintraîncontactcualtepersoaneşiorganizaţiidinGermaniaşiEuropa,careutilizeazăstrategiisimilare,pentruaîmpărtăşiexperienţeşiaînvăţauniidelaceilalţi.

paşii următori şi concluziiDin2008,de laprimul lorprocesdeorganizarecomunitară,personalulStadtteilbüroMalstatta

colaboratşicualţifactoriinteresaţişicuautorităţileoraşuluiSaarbrückenpentrutransformareaunuiterenabandonat,înconjuratdedouăbisericişioşcoală,într-ounitatedestinatăactivităţilorpentrutineretşifamilie.StadtteilbüroMalstattşiautorităţileoraşuluiSaarbrückenaucolaborat,deasemenea,larealizarea

Page 13: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

12

unuiproiectpilotde18lunifinanţatdeguvernulgerman,cuscopuldeaextindeorganizareacomunitarăîncartierulMalstattşideaînfiinţaoorganizaţiecivică(“Malstatt–Puterniciîmpreună”).Înprimăvaraanului2012,aavutlocunaldoileaprocesdeascultareşiidentificareaproblemelordincartiercareaimplicat200delocuitori.Aurmatoîntâlniredeprioritizarecu45departicipanţi,lacares-auformatgrupurideacţiunecareauînceputsăcautesoluţiilaproblemelegatedesiguranţaşiînfrumuseţareacartierului,trafic,oportunităţiculturaleşiactivităţidedicatevârstnicilor.Înceledinurmă,întregpersonalulşivoluntariidincartierulMalstattaudevenitparticipanţiactivi încadrulForumuluiGermandeOrganizareComunitară(FOCO)şiReţeleiEuropenedeOrganizareComunitară(ECON).Aceastăparticipareleoferăşansadea-şiîmpărtăşisucceseleşipracticile,darşideaînvăţadinexperienţelealtoradeorganizarecomunitară.

Personalul Stadtteilbüro Malstatt şi autorităţile oraşului Saarbrücken au trecut de la modelulasistenţeisociale,delaafacelucruripentrulocuitori,lamodelulorganizăriicomunitare,decilaafacelucrurileîmpreunăculocuitorii–oferindglasproblemelorşiviziunilorcetăţenilorobişnuiţi.

2. Bonn – economisind bani şi protejând mediul cu o mai bună metodă de colectare a deşeurilor

CartierulTannenbuschestesituat înparteadenordaoraşuluiBonn.Acestaareaproximativ10.000delocuitorişipeste100deetniişiculturidiferite.Multeşcoli,magazineşifacilităţisportivesuntsituateînacestcartier,cutoateacesteaTannenbuschestecunoscutcafiinduncartiernesigurşidependentdeasistenţăsocială.Aspectulexteriorestedominatdeclădiriînaltedelocuinţesociale,opartedintreeleaflându-seîntr-ostarefoarteproastădincauzafaptuluicăcelemaimulteapartamentesuntdeţinutedecompaniiimobiliare.Acestecompaniinusuntdispusesăinvesteascăînclădirilepecareledeţinînaceastăzonă,ceeaceducelaostarededegradare–sistemedeîncălziredefecte,apartamenteplinedemucegaietc.Reticenţacompaniilordeaajungelaunconsensşidealucracuchiriaşiişiautorităţilelocalepentruadezvoltazona,afostsubiectulştirilorşireportajelorlanivellocalşiregional.

ProcesuldeorganizarecomunitarădincartierulTannenbuschafostiniţiatdeStadtteilbüroDiakonieşiaînceputcupeste120deinterviuricareauavutlocdinnoiembrie2009pânăînfebruarie2010.Dupăîntrunireadinmai 2010 s-au format grupuri de lucru axate pe subiecte precum locurile demuncă,siguranţa,educaţiaşicolectareadeşeurileîncartier.S-adeciscasubiectulcolectăriideşeurilorsăfieprimulpelistadetemecarevorfiabordate.

Problemadeşeurilordincartiers-adoveditafidestuldecomplicată.Clădiriledelocuinţesociale,construiteînanii1960,aufostechipatecuunsistemtubularsubterandeevacuareadeşeurilor,carenunecesitaselectareaacestora înavans.Beneficiinddeacestsistem,cartierulnuafostdotatşicutomberoane. Înmomentul în care autorităţile oraşului Bonn au decis să închidă sistemul subteran,companiileaufostobligatesăcreezeunaltsistempentrucolectareagunoiuluidincartier.Deşiacestecompanii au reuşit să furnizeze destule tomberoane, acestea nu au oferit opţiuni pentru separareagunoiului,unfactorecologicdarşideeficienţăeconomică.Dinaceastăcauză,costurilepentrudepozitareaşiridicareadeşeurilorsuportatedelocataris-autriplatîncadrulnouluisistem.

La câteva săptămâni după ce grupul de rezidenţi a fost constituit sub numele de inTakt (înTannenbuschactiv) şi a făcutpublic subiectulpe caredoreausă îl abordeze,unadintre companiile

Page 14: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

13

imobiliares-aadresatînmodsurprinzătorgrupului,solicitândsprijinînîncercareadeîmbunătăţisistemuldecolectareadeşeurilor.Dupădiscutareaoportunităţilorşiaeventualelorprobleme,inTaktadecissăcolaboreze cufirmade salubritateangajată de către compania imobiliară. La scurt timpdupăacestangajament,aufostadusesuficientetomberoaneîncartierpentruapermiteseparareadeşeurilor,orealizarecareaavutloclapeste8lunidelaînchidereavechiuluisistem.Aceastăsoluţiedeseparareagunoiuluinuestedoarecologică,darlepermitelocatarilorsăeconomiseascăaproximativ300deeuropean.

MembriiinTaktauînsoţitangajaţiicompanieidesalubritateînviziteladomiciliu,aulipitinformaţiidesprecolectareaselectivăadeşeurilorpetomberoaneşiauorganizatunevenimentînlunadecembrie2010cuscopuldeainformalocatariicuprivirelanoulsistemşilaavantajelefinanciarealeseparăriigunoiului.InTaktaprimitrăspunsuripozitivedelacompaniadesalubritateşidelaoficialiaioraşuluiBonn.Noulsistemdeseparareşicolectareadeşeurilorafostacceptatşiimplementatcusucces.

Dupăceaînceputunnouprocesdeascultareînfebruarie2011,inTakts-aconfruntatcuobstacolemari,unuldintreelefiindlipsadefonduripentruplataunuiorganizatorcomunitar.Deatunci,inTaktesteformatnumaidinvoluntari,ceeaceîngreuneazăfoartemultdiverseleactivităţialegrupului.

Participareamembrilor inTakt lavizitadeschimbdincadrulproiectuluifinanţatprinprogramulGrundtvig,înianuarie2011,aconstituitooportunitateenormădeconstruireşiconsolidarearelaţiilorpersonaledintremembriigrupului.ConstruireaacestorrelaţiişischimbuldeexperienţăcualtegrupuriprezentelaîntâlnireauconduslaoidentificareputernicăamembrilorgrupuluicuacţiunileinTaktşicumetodadeorganizarecomunitară.

În perioda 16-17 septembrie 2011, inTakt a fost gazda unui schimb de experienţă în cadrulproiectuluifinanţatprinGrundtvig.GrupulaprofitatdeocaziepentruaprezentametodadeorganizarecomunitarăuneiaudienţemailargişiainvitatreprezentanţiaioraşuluiBonn,aiadministraţieilocaleşipublicullargsăsealătureorganizaţiilorpartenereînGrundtvigîntr-odiscuţiededouăore.Întimpulacestuieveniment,inTaktaprezentatactivitateadesfăşuratăînTannenbuschşi,cuajutorulpartenerilorcareaudatexempledinmuncalor,apromovatmetodadeorganizarecomunitarăîngeneral.Deschidereaparţialăaviziteideschimbcătreautorităţişipublicacontribuitlaexpunereaposibilităţilorpecareleoferăorganizareacomunitară,prinschimbuldepoveştidesucces,precumşilaîntărireaideiicăorganizareacomunitarăesteometodăcareîncepesăfieaplicatăcusuccesînmultelocuridinEuropa.

Page 15: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

14

organizarea comunitară în românia

OrganizareacomunitarănuesteostrategiedeparticiparecivicăîntâlnităfrecventînRomânia,chiardacăanumiteelementealesalecumarfiidentificareaparticipativăaproblemelorcomunităţii,tacticidecampanie,confruntareacuautorităţilepubliceetc.,suntprezenteînprocesededezvoltarecomunitarăşiîncampaniideadvocacy..Plusuladusdeprocesuldeorganizarecomunitară,comparatcualtestrategii,constăînconstruireaunororganizaţiilocalecareseangajeazăsărezolveproblemeledincadrulcomunităţilorlor,petermenlung,prinnegociereşiconfruntarecufactoriidedecizie.

Începândcuanul2000,înRomâniaaufostorganizateseminariişitraining-uripetemaorganizăriicomunitare,însălaoscarădestulderedusă.Implementareapropriu-zisăametodeiaînceputînDrobetaTurnuSeverinprinintermediulARCS(AsociaţiaRomânădeConsiliereşiSprijin)şiînBucureşti,undeCeRe(CentruldeResursepentruparticiparepublică)aînceputunprogramdeorganizarecomunitarăînanul2009înmaimultecartieretipicedinBucureşti.

1. Bucureşti, lacul tei – un cartier cu spirit civicProtestele legate de probleme de

cartiernusuntcomuneînBucureşti,însăunuldintreacesteaafostorganizatînanul2008,încartierulLaculTei,cândlocuitoriiau fost deranjaţi de lipsa de strategie aautorităţilor locale în ceea ce priveşteproblema parcărilor. După o perioadădestuldelungăîncareauignoratdeficituldelocurideparcareînzonaLaculTei,înnoiembrie2008,autorităţilelocaleauluatodeciziefinalăcareafectaproprietariidemaşini.Autorităţileauadoptatohotărârede Consiliu Local care interzicereaparcerea pe bulevardul principal, cuscopuldeafluidizatraficul.Laozidelaadoptareadeciziei,ofirmăcontractatădePrimăriaSectorului2a început să ridicemaşinileparcatepeBulevardulLaculTei.Ridicarea maşinilor a devenit o practicădinceîncemaideasă,iaramenzileerauuriaşe.Majoritateamaşinilorridicateeraudeţinute de locuitori ai cartierului, carefoloseaubulevardulcalocdeparcare,înlipsauneiopţiunimaibune.

Page 16: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

15

Adurato lunăpânăcândcetăţeniidincartierau reuşit săsecoagulezeşi săorganizezeunprotest în decembrie 2008, cu scopul de a atrage atenţia asupra problemei – locuitorii au blocatatuncibulevardultimpdeoorăprintraversareaînfluxcontinuuatrecerilordepietoni.Protestulaatrasatenţiaprimarului,darsingurulsăurăspunsafostsătrimităpoliţiapentruacalmaspiriteleşiaseasiguradedesfăşurareapaşnicăademonstraţiei.Dezamăgiţidereacţiaautorităţilor,oameniiauabandonatlupta.Cutoateacestea,protestulamarcatîntr-oanumitămăsurăistoriaoraşului,astfelcăCeRealuatînconsiderareointervenţieînaceastăzonăînmomentulselectăriicartierelorpentrudemarareaprimuluiprocesdeorganizarecomunitarădinBucureşti.OrganizareacomunitarăaveasăducălaunaltnivelspiritulcivicallocuitorilordincartierulLaculTei,îmbogăţindu-lcuoviziunepetermenlung,cuomaibunăplanificareaacţiunilorşiangajamentcetăţenesc.

Începutul procesului de organizare comunitarăIntervenţiaCeReînLaculTeiaînceputcuunprocesdeascultare,metodătradiţionalăaorganizării

comunitare, la sfârşitul anului 2009.Organizatorul comunitar a discutat cu peste 120de locuitoridincartier,proprietaridemagazineşiprofesorişis-afamiliarizatcucelemaiimportanteproblemealecartierului.Deasemenea,organizatorulareuşitsăaducălaolaltăungrupdeoamenicareeraupregătiţisăacţionezepentrucartierul lor. Înaprilie2010aavut locprimaactivitateanouluigrupdeiniţiativă,acţiunecareaconstatîntr-oîntâlnirepublicăcuoameniidincartier.50delocuitoriauparticipatlaevenimentullacareaufostprezentaterezultateleprocesuluideascultareşis-auvotatproblemeleprioritare.Lipsalocurilordeparcareseaflaîncontinuarepeprimullocallistei,alăturidesiguranţacetăţeanului,izolareatermicăablocurilorşiproblemelegatedecurăţenie.

câştigarea campaniei legate de locurile de parcareAcesteaaufostcircumstanţeleîncarelocuitoriicartieruluiLaculTeiauînceputspresfârşitulanului

2010săseocupedinnoudeproblemalegatădelocuriledeparcare.Membriinouluigrupdeiniţiativăauanalizatproblema,aucercetatlegislaţiacurentăşiauîncercatsăgăseascăposibilesoluţii.Afostunproceslungşiobositorpentrugrupuldeiniţiativăcareseconfruntacuoproblemăfărăsoluţiievidenteşicareafectanunumaicartierullor,ciîntreguloraş.Uniidintremembriaupărăsitchiargrupuldeiniţiativăcândauînţelescomplexitateaproblemei.Cutoateacestea,asistaţideorganizatorulcomunitarşideunurbanist,grupulagăsitceamaibunăsoluţiepetermenscurt–adecissăsoliciteAdministraţieiStrăzilorsăpermităparcareapeBulevardulLaculTeiîntreorele19.30şi7.30întimpulzilelorsăptămâniişi24deorepeziîntimpulweek-end-urilorşisărbătorilorlegale.Soluţianuimplicacosturimajore,puteafipusărapidînpracticăşinuafectatraficuldintimpulzilei.

A fost scrisăopetiţiebineargumentatăpe caremembrii grupuluide iniţiativăauprezentat-oasociaţiilordeproprietaridepeBulevardulLaculTei,cărora le-ausolicitatsprijinul înacestdemers.Şaseasociaţiideproprietari,reprezentândpeste1000depersoane,audecissăsusţinăpetiţia,careafostdepusălaAdministraţiaStrăziloraPrimărieiMunicipiuluiBucureştiîniunie2011.ReprezentanţiiAdministraţieiStrăzilorauacceptatimediatpropunereaşiaupromispunereaacesteiaînaplicarepânălasfârşitulluniiaugust,spremulţumireagrupuluideiniţiativăcareapromovatsuccesulîncartier.Dartimpulatrecutiarschimbareapromisănuaavutloc.Inerţiaadministraţieipubliceaavutconsecinţenegativeasupraenergieişiaîncrederiioamenilor,aşacăorganizatorulcomunitaratrebuitsăaducă

Page 17: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

16

problemadinnouînatenţialocuitorilorşisăgăseascănoioamenicaresăajutegrupuldeiniţiativăsăfacăpresiuniasuprafactorilordedecizie.

Dupădouălunidetelefoane,plângeriscriseşioîntâlnirefaţă-în-faţăcudirectorulAdministraţieiStrăzilor,într-onoaptedinlunanoiembrie2011,multaşteptatelepanouriauapărutsubsemnelecareinterziceauparcareapeBulevardulLaculTei,anunţândnoileregulideparcare.

suişurile şi coborâşurile unei campanii de durată Perseverenţaafostcheiacâştigăriiproblemeiparcărilor,daraatrasdupăsinepierdereaenergiei

membrilor grupului.Deaceea, în toamnaanului 2011, am început unnouprocesde ascultare încartierulLaculTeiatâtpentrualărgigrupulcâtşipentruadescoperialteproblemeresimţiteîncartier.Noile forţe, dobândite astfel, au jucat un rol vital în finalizarea demersurilor şi punerea presiuniinecesarepentrurezolvareaproblemeiparcărilor.Maimult,auapărutnoiproblemedecareoameniieraudispuşisăseocupe.UnadintreproblemeleapăruteeralegatădeParculCircului–unparcpublicde40000m2,aflatîninimacartierului.

problema parcului circuluiParculCirculuiseaflăînapropiereaCirculuideStatBucureştişidemaibinede50deanieste

principalulspaţiupublicşideagrementdincartier.Înanul2011,PrimăriaMiunicipiuluiBucureştiadecisca11050m2dinsuprafaţaacestuiasăintrepentruoperioadăde5aniînadministrareaCircului

Page 18: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

17

deStatBucureşti,caocompensarepentruunterenpecareCircull-apierdutînurmaunuiprocesderetrocedare.Astfel,Circulcâştigadreptuldea-şiţineanimaleleexoticeînaceaporţiunedeparc,cucondiţiadeaprotejacopacii,aleileşideamenţineparculîncondiţiioptime.

Oamenii din cartier au aflat despre această decizie în luna noiembrie, când cei 11 050m2administraţideCircaufostîncercuiţicugard,blocândcompletaccesulşiînchizânddouădintreintrărileprincipaleînparc.

o campanie în ritm alertPelângăblocareaaccesuluiînparcşifrustrareacauzatădelipsaconsultăriipubliceînluarea

acesteidecizii,oameniiaufostnemulţumiţidemaimulteaspecte:mutareaanimalelorexoticepeterenulparculuiputeadevenisursaunorbolişiputeaaveaconsecinţenedoriteasupraspaţiilorverzişimaialesasupraarborilorocrotiţi,careseregăseauînzonaîmprejmuită.

Noulgrupdecetăţeni,nemulţumiţidesituaţiacreată,adecissă treacărapid laacţiune,dindorinţadeaprofitalamaximumdeapropiereaalegerilorlocale.Pânălaînceputulluniimaigrupularedactatopetiţieşiastrâns1300desemnăturidesusţinerecaredovedeauîngrijorareacartieruluicuprivirelaproblemaparcului.Următorulpasafostanunţareaunuiprotestpentrudatade19mai,chiarînmijloculcampaneielectoralepentrualegerilelocale.

Page 19: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

18

Cu două zile înainte de protest, bucăţile de gard care blocau accesul în porţiunea de parcadministratădeCircaufostdatejos.Neştiindcumsăreacţionezeşiîntrebându-sedacădeciziadeadeschideaccesulînparcestefinalăsaunu,grupulahotărâtsăcautepesite-ulPrimărieiCapitaleiactuloficialînbazacăruias-audatjosporţiunidingard.Înloculacestuiact,grupuladescoperitPlanuldemanagementalCirculuipentruperioada2012-2015,documentaprobatînlunaaprilieaaceluiaşiandecătrePrimarulgeneral.Planulprevedeaconstruireaînparca6„căsuţeîncopaci”,adăposturipentru90deanimaleexotice,alăturideosalădespectacolede400delocuripentruCirc.Sumatotalăainvestiţieiafostestimatălaaproximativ4milioanedeeuro.NoileinformaţiiaufăcutcagrupulsăbănuiascăCirculdeintenţiadeapăstradefinitivterenulobţinuttemporarînadministrareşidearidicaconstrucţiipespaţiulverde.

Înciudaploiidinziuarespectivă,protestulorganizatpe19maiaadunatînjurde100delocuitorişi a reuşit săaducăpeagendapublicăproblemaparcului.Răspunsulautorităţiloravenit indirect,acestea declarând pe un post public de televiziune că au somat Circul să înlăture gardurile careblocauaccesulînparc.Nuaufăcutînsănicioreferireîndeclaraţialorcuprivirelaadăposturilepentruanimale,“căsuţeledincopaci”sausalade400delocuriprevăzutăînplanuldemanagement.

câştiguri parţialeOdatărezolvatăproblemaaccesului,oameniiaucontinuatsă luptepentrucelelalteprobleme

legatedeparc.Pentrua leaborda,grupulacerut înmodrepetatoaudinţăcuPrimarulgeneral-printr-oscrisoaredeschisă,prindeclaraţiiledintimpulprotestului,prinprogramareauneiaudienţelaPrimăriaMunicipiuluiBucureşti.Primarulnuarăspunslaniciunadintreacestesolicitări.

Înlipsaunuidialog,oameniiauapelatlaconsultanţăjuridicăşiaudecissăredactezeocerereprincaresăsolicitePrimărieisărevocedrepturiledeadministrarealeCircului,aducândcaargumentprincipalincapacitateaCirculuideaadministraşiîngrijicorespunzătorzona.Unaltpasimportantafostgăsireadealiaţiînrândulorganizaţiilordemediu.CâtevadintreacesteorganizaţiiaurezonatlaproblemăşiautrimislarândullorscrisoricătrePrimăriaMunicipiuluiBucureşti.Subaceastăpresiune,municipalitateaademaratocampaniedecurăţareaîntreguluiparc.UnaltsuccesalgrupuluiafostobţinereauneiîntâlniricudirectorulDirecţieideMediudincadrulPrimărieiMunicipiuluiBucureşti,careapromiscăparculvafimaibineadministratînviitor,darasusţinutînacelaşitimpproblemalipseidespaţiuaCirculuişile-asugeratoamenilorsăacceptecainstituţiasăadăposteascăanimaleînparc.Grupuladeciscănuvaacceptaunastfeldecompromisşivacontinuasă luptepentrurevocareadrepturilor de administrare ale Circului, încercând în acelaşi timp să rezolve problememaimici -reinstalareamobilieruluiurbanînzonaadministratădeCirc,înlăturareaînîntregimeagarduluietc.

campaniile şi oameniiCeledouăcampaniidescriseauevoluatînjuruladouăspaţiipubliceimportantealecartieruluiîn

carelucrăm–bulevardulprincipalşiparcul.Ambeleproblemeaustârnitfoartemultinteresînrânduloamenilordin cartier,deşinudinparteaaceloraşi oameni.De-a lungulprocesului,grupul format laînceputulprocesuluideorganizarecomunitară,nuarezistatcaîntreg.Oameniis-auimplicatocazional,înfuncţiedeintereseşidedisponibilitate.

Provocareaînacestmomentestesăredefinimungrupcaresă-şiasumeresonsabilitateadealucrapentrubunăstareacartieruluipetermenlungşipeproblemevariate.

Page 20: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

19

2. Bucureşti, callatis – A face ca promisiunile să devină realitate

punctul de pornireDacăîncartiereprecumLaculTeisauDrumulTaberei(zonaFavorit),activismulcetăţenilorne-a

convinssăintervenimşisăîncurajămcaactivităţiledetipcivicsăsetransformeîncampaniistrategiceşisistematice,povesteaafostdiferităîncazulCallatis.Locuitoriidincartieraufostceicarenis-auadresat,plângându-sedeproblemelecartieruluişidelipsarăspunsurilordinparteaPrimăriei.

Lafelcaîncelelaltecartiere,organizatorulcomunitaraînceputunprocesdeascultare,prininterviuridinuşă-în-uşă.Aufostrealizatepeste100devizite,înperioadamai-iunie2010.ProblemeleerausimilarecuceleîntâlniteînaltezonedinBucureşti:lipsalocurilordeparcare,curăţareadeficitarăa spaţiilor verzi şi a străzilor, siguranţa cetăţeanului şi izolarea termică a blocurilor. Multe dintreproblemelemenţionateeraupreadificildeabordat,aşacăgrupuladecissăseocupe,pentruînceput,deoproblemămaiuşorderezolvat:curăţareaşipavareauneialeidintredouăşcolicarelegadouăzone importantealecartierului.Aleeasemănacuundrumdeţară- fărătrotuar,cunoroişi iarbăînaltăşi,maiales,plinădegunoişicâinicomunitari,lucrupericulospentrucopiiicaretrebuiausăotraversezeregulat.Afostnevoiededouăluni(septembrie-octombrie2010),oîntâlnirecuunconsilierlocal,opetiţieşiunevenimentpublic,pentrucaautorităţilelocalesăcureţeşisăasfaltezealeea.

După primul lor succes, grupul şi-a împrăştiat energia în mai multe direcţii: îmbunătăţireaspaţiilorverzi,aserviciilordesalubritate,colectareaselectivăadeşeuriloretc.Acţiunilelor–petiţiişiîntâlniricudiferiţioficiali–nuauconduslarezultateclare.Aufostnecesaremaimultelunipentrucalideriigrupuluisăacceptefaptulcăaunevoiesăseconcentrezepeoproblemăspecifică.Înceledinurmă,înseptembrie2011,grupularevenitlaproblemaspaţiilorverzi,dedataaceastapunândaccentpemodernizareaunuiparcdincartier–ParculIstru.

modernizarea parcului istru – paşi în campanie Înaintedeaseadresaautorităţilorlocale,grupulacolectatnevoileşiideilevecinilorlorcuprivire

lamodernizareaparcului.Pebazadorinţelorlorşicuajutorulunuiurbanist,aurealizatunplandelucrudetaliatpentruparc(înlocuireaaparatelordejoacădeteriorateşiachiziţionareadeechipamentenoipentrudiferitegrupuridevârstă,înlocuireasuprafeţeidenisipcusuprafaţăcauciucatăetc.).Cererea,depusălaAdministraţiaDomeniuluiPublic(APDU)şilaConsiliulLocal,afostsusţinutăde80desemnăturidinpartealocuitorilordinapropiereaparcului.

Înoctombrie2011,grupulaorganizatunevenimentpublicîntr-oşcoalădincartierprincareşi-apropus:săaducăîmpreunălocuitoriicartieruluiînjuruluneicauzecomune–renovareaparcului-şisăsefoloseascădeprezenţaacestorapentruapunepresiuneşiaobţineunrăspunspozitivdelaautorităţilepubliceinvitatelaeveniment.Aproximativ100depersoane–copii,părinţişibunici–,toţisusţinătoriaimodernizăriiparcului,auparticipatlaeveniment.Aflându-sesubpresiuneapublicului,unuldintreoficialiiinvitaţilaadunare–directoruladjunctalAdministraţieiDomeniuluiPublic–aoferitrăspunsuripozitivela80%dintrecererileoamenilor.

Temându-sedefaptulcăpromisiunilevorrămâneneîmplinite,grupulaavutoîntâlnirefaţăînfaţăcuacelaşidirectoradjunct,imediatdupăeveniment,cuscopuldeadezvoltaplanuldemodernizarealparcului.Întâlnireas-aîncheiatcuunraportsemnatdecătredirector,careincludeapromisiunilefăcuteîntimpulevenimentuluipublicşiangajamentulacestuiadeaoferiunrăspunsoficiallegatdemodernizareaparculuiîndecembrie2011.

Page 21: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

20

Page 22: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

21

Pentru că răspunsul aşteptatnuavenit la timp,grupul s-avăzutnevoit să continue săpunăpresiunepeautorităţilepubliceprine-mailşitelefon,solicitândrespectareapromisiunilefăcuteîntoamnă.Înianuarie,dupămaimulteapeluritelefonicedinparteagrupului,directoruladjunctavenitcuunrăspuns:parculurma înprincipiusăfiereamenajat,darmodernizarea luieraochestiunedeordinfinanciarşidepindeadebaniialocaţiînbugetullocalpe2012pentruacestobiectiv.Înacestmoment,atenţiagrupuluis-amutatdelanegociereacerinţelordeamenajareaparcului,lapunereapresiuniinecesarepentrucareabilitareaparculuisăfieinclusăînbugetullocalpeanul2012.

profitând de oportunităţi În ianuarie 2012, propunerea de proiect privind bugetul local al Sectorului 6 pe anul 2012 a

fostpublicatăpesite-ulPrimăriei.Îngrijoraţidefaptulcăînbugetnusespecificaînmodclaralocareafondurilor pentrumodernizarea Parcului Istru,membrii grupului Callatis şi-au unit forţele cu un altgrupdinsector–IniţiativaFavorit-şiîmpreunăcuCeReausolicitatodezbaterepublicăpemargineabugetuluilocal.Primăriaarefuzatsăorganizezeoasemeneaîntâlnire,chiardacăaceastaeraodecizieilegală,şiaaprobatbugetullocalaşacumfuseseacestaprezentatiniţial.Înlunafebruarie,întimpcegrupurilesepregăteausăcontestedecizia,primăriaapublicatunproiectderectificarebugetară.Încăodată,ajutatedeCeRe,celedouăgrupuriauprofitatdeocazieşiaucerutodezbaterepublică.Dedataaceasta,Primăriaaacceptatsăorganizezeîntâlnireapedatade28februarie.DezbatereaorganizatădePrimărieafostosurprizăatâtpentrulideri,câtşipentruorganizatoriicomunitari.Deşibinepregătitepentruodiscuţieaprofundatăpemargineabugetului,grupuriledecetăţeniaufostvulnerabileînfaţastrategieiprimaruluicareîiinvitaselaîntâlnirepesimpatizanţiisăipentruadiscutadespreproblemecarenuseaflaupeagendaîntâlnirii.Maimult,primarulaîncercatsăasociezegrupurilecupartideledeopoziţie,menţionânddenenumărateoricooperareadintreaceştia,lucrucareacontribuitlaagitareasimpatizanţilorsăi împotrivagrupurilorde iniţiativă. Înciudareacţieiagresiveaprimarului,grupuluiCallatis i s-apromis că sevoraloca290000RON,aproximativ65000Euro,pentrumodernizareaparculuişicălucrărilevorîncepeladatade1aprilie2012.

un succes cu gust amar După dezbaterea publică au mai urmat încă două întâlniri intense de negociere cu directorul

AdministraţieiDomeniuluiPublic.Înfinal,pe8aprilieauînceputlucrărilepropriu-zisedemodernizareaParculuiIstru.GrupulCallatisareuşitsăconvingăautorităţilepublicesăiaînconsiderareplanullordeamenajareaparcului.Celemaimultedintrecererilegrupuluideiniţiativăaufostpuseînpractică,iardupă9lunilocuitoriibeneficiazădeunlocdejoacămodernizat,deunterendefotbalşiunuldebaschetşideîmbunătăţirialespaţiilorverzi.Cutoateacestea,„bătălia”alăsaturme.Manipularea,reacţiileagresiveşiameninţărilevenitedinparteaprimaruluişiaaltoroficialiaudescurajatşiuneoriaudivizatmembriigrupului întimpulcampaniei.Reacţiafactorilordedecizienuafostsingurulobstacolpecaremembriigrupuluiautrebuitsă-lînfrunte.Încadrulcomunităţiiauexistatopiniidivergente,cares-autransformatuneoriînconflicte,cuprivirelamodulîncareartrebuisăarateparcul.

Gestionarea dezacordurilor a irosit mult din energia grupului, care s-a simţit epuizat la finalulcampaniei.Cutoateacestea,douălunimaitârziu,membriirămaşiîngrupsesimtpregătiţisăîşicontinuemuncaşiplănuiescsăorganizezeunevenimentpublicpentruasărbătorimodernizareaparcului,pentruaidentificanoiproblemeşi,celmaiimportant,pentruaatragenoimembri.

Page 23: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

22

3. favorit, povestea unui cinematograf care uneşte o comunitate şi urneşte o autoritate

Îndecembrie2009,CeReabordeazăîncadrulproiectuluideorganizarecomunitarăzonaFavoritdincartierulDrumulTaberei.Peparcursuladouăluni,organizatorulcomunitarintervievează120delocuitoridinzonăşiaflăcaresuntproblemelecucareaceştiaseconfruntă:lipsalocurilordeparcare,câiniicomunitari,stareadedegradareîncareseaflaclădireafostuluicinematografFavorit,spaţiileverziplinedegunoi,siguranţalocuitorilorînspaţiulpublicetc.

În21aprilie2010,cuocaziaprimeiîntâlnirialocuitorilordincartier,aufostvotateproblemeleprincipalealezonei.GrupulIniţiativaFavorits-acoagulatînlunilecareauurmatacesteiintâlnirii,înjurulideiideredeschidereafostuluicinematografsubformaunuicentruculturalcomunitar.

CinematografulFavorit,aldoileacinematografcamărimedinBucureştiînperioadafuncţionăriisaleîntreanii1964–2003,esteconsideratunelementdeidentitateşiunsimbolalcartierului.Dinanul2005cinematografulafostînchisşilăsatinparagină.În2010PrimăriaSectorului6apreluatadministrareaclădiriidelaRADEF–RomâniaFilmpentruoperioadăde6ani.

Page 24: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

23

grupul acţionează, autorităţile reacţionează Înprimulandeactivitate,grupulIniţiativaFavoritareuşitsăpunăreabilitareacinematografului

peagendaautorităţilorpubliceşisăsensibilizezelocuitoriizoneicuprivirelastareadedegradareîncareseaflăclădireaşilapotenţialulacesteia.

Iniţativa Favorit a organizat unevenimentde sensibilizare a locuitorilor din zonă– „FavoritRenaşte”–princareareuşitsăstrângăpeste300desemnăturidesusţineredincartierşiacolectatideicuprivirelafuncţionareaviitoruluicentruculturalcomunitar.

Lacâtevalunidupăeveniment,înnoiembrie2010,PrimăriaSectorului6organizeazăoconferinţădepresăîncadrulcăreiaprezintămachetaviitorului„mallcultural”Favorit–proiectulfiindprezentatcaoideemaivecheaprimăriei,susţinutădealţioamenipoliticişidecultură.Nuaufostmenţionatepropunerile Iniţiativei Favorit, deşi o parte dintre acestea (sala de spectacole, biblioteca) au fostpreluateînproiectulPrimariei.

În2011, IniţativaFavorit cere fără succesprimăriei răspunsuri concrete cuprivire laproiect(termene,sursedefinantareetc.)şiorganizeazăîncăunevenimentpublicînfaţacinematografului–„AmdeschisochiipentruFavorit”,oexpoziţiedefotografie–cuscopuldeapunepresiuneasupraautorităţilorpubliceînvedereagrăbiriiprocesuluidereabilitareacinematografului.Maimult,IniţiativaFavoritreuşeştesăstrângăpeste1000desemnăturidesusţinerepecareleînmânează,alăturidetablouridinexpoziţie,primaruluilaşedinţadeconsiliulocaldinmai2011.

Înaceeaşişedinţă,ConsiliulLocalalSectorului6faceprimulpasconcretînprocesuldereabilitareşialocăbanidelabugetullocalpentrurealizareastudiuluidefezabilitatealCentruluiCulturalFavorit.Douălunimaitârziu,aceştiasegrăbescsăvotezestudiulrealizat,încălcândtermeneledeconsultaredinlegeatransparenţeidecizionale,darCeReşiIniţiativaFavoritforţeazăprimăriasăorganizezeodezbaterepublicăpetemastudiuluidefezabilitate,înaugust2011.Încadruldezbateriipublice,membriiIniţiativeiFavoritnusuntlăsaţisăiacuvântul,suntinitimidaţişiapostrofaţicafiindnespecialiştiîndomeniuşisuntacuzaţidepartizanatpoliticatuncicandreclamăsupraestimareacosturilor.

Laurmătoareaşedinţădeconsiliulocal,studiuldefezabilitateestevotatfărăcapropunerilecetăţenilorsăfieluateînconsiderare:prelungireacontractuluidecomodatcuRADEF-RomâniaFilm,proprietaruldedreptalclădirii;organizareaunuiconcursdearhitecturăpentrurealizareaCentruluiCulturalcaresăprevadăşiconsultareapublică,validândastfelnevoilelocuitorilordincartier;creareaunuispaţiudesocializarepentrupersoanevârstnice,auneiludotecişiaunuispaţiupentruactivităţidestinatetinerilor;estimareacheltuieliloroperaţionaleanualealefuncţionăriicentruluietc.

Nu numai că propunerile cetăţenilor nu sunt luate în considerare, dar primăria refuză sărăspundă întrebărilor Initiaţivei Favorit legate demodul de funcţionare a centrului, necesarul definanţareal cheltuielilor operaţionalede la bugetul local, surseledefinanţarea lucrărilor pentrurealizareaCentruluiCulturalFavorit,termeneleprevăzutepentrurealizareaacestuiaetc.

succes sau eşec? redefinirea grupului În ciuda paşilor concreţi realizaţi de autorităţi pentru reabilitarea cinematografului, lipsa

transparenţei, dialogul defectuos, atitudinea sfidătoare a autorităţilor şi neluarea în considerarea propunerilor cetăţenilor – îi face pemembrii grupului să se simtă înfrânţi. Istoviţi de luptă, ei

Page 25: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

24

organizeazăînoctombrie2011unevenimentdeconsultareacartieruluişipromovareacampaniei,înurmacăruianoipersoanesealăturăcauzeişigrupulcapătăforţeproaspete.

Grupulcontinuăsăpunăpresiunepeautorităţipentrualedeterminasăcontinueplanuriledereamenajare a cinematografului Favorit: participă constant la şedinţele consiliului local, sesiseazăPrefectura şi Avocatul Poporului cu privire la nerespectarea legii accesului la informaţii de interespublic, informează permanent mass-media şi locuitorii cartierului asupra demersurilor grupului şireacţiilorprimăriei.

luptând pentru bugetul localÎn ianuarie 2012, Consiliul Local Sector 6 votează bugetul local pentru anul 2012 şi alocă

fonduri în valoarede800000RONpentruproiectul tehnic Favorit, dar încalcădinnou termeneledeconsultaredinlegeatransparenţeidecizionale(Legea52/2003).CeRe,IniţiativaFavoritşigrupulCallatis-DrumulTabereiforţeazădinnouorganizareauneidezbateripubliceîncareIniţiativaFavoritcere:realocareaa2,3milioanedeeuro(atribuiteconstruiriiunorstatui)reabilităriicinematografului,răspunsurilaîntrebărilelegatedesoartacinematografuluiFavoritşisolicităigienizareaşisecurizareacinematografului.Deşiaufostconfruntaţidinnoucuuntratamentdispreţuitor,manipulareşiminciunidinparteaautorităţilor,rezultateledezbateriinuau întârziatsăapară:Primăriareduce la800000eurosumaalocatăpentrustatui,igienizeazăşisecurizeazăclădireafostuluicinematografşitransmitegrupului în scris răspunsurile referitoare la etapele, calendarul şi sursele de finanţare preconizatepentrureabilitareaFavoritului.

lărgirea grupuluiCaurmareainformăriicontinueacomunităţii,prinemailurişiafişe,noipersoanedinzonăse

alăturăgrupului.Grupulastfellărgitîşidefineştenoiobiectivepentrucontinuareacampaniei:

1. DeterminareaConsiliului LocalSector6 să asigure fondurile necesarepentru reabilitareacinematografului.

2. Monitorizareacontractelordeachiziţiirealizatepentrureabilitareacinematografului.

De-alungulurmătoarelor3lunigrupulparticipălatreişedinţedeconsiliulocal,iacuvântulşidepuneinterpelări.MembriigrupuluipropunconsiliuluiosoluţiecareareficientizainvestiţiaşiargrăbiprocesuldereabilitareacinematografuluiFavorit:construireacentruluiculturalîndouăetape.

Caurmareaacestordemersuri,consiliullocalscadepentruadouaoarăsumaalocatărealizăriistatuilorînbugetullocalpe2012–dela2,3milioaneeurola157000euro.Diferenţaesterealocatăconstruiriideparcăriînsectorul6.Pesite-ulprimărieisuntafişatepentruprimadată,înmartie2012,propunerileşiinterpelărilegrupuluideiniţiativă.PrimăriaorganizeazălicitaţiaşiatribuiecontractuldeachiziţiipentrurealizareaProiectuluiTehnicFavoritîndatade28mai2012.

strategia grupului în campania electoralăPentru a pune pe agenda tututor candidaţilor la funcţia de primar subiectul reabilitării

cinematografului, IniţiativaFavoritorganizeazăpe5 iunie2012, cucinci zile înaintedealegerilelocale,unforumdecandidaţi.

Page 26: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

25

Atâtlaeveniment,câtşiulterioracestuia,grupulprimeşterăspunsuricuprivirelareabilitareacinematografuluidinparteaunuicandidat independentcuşansemari încursaelectoralăşide ladirectoruldeinvestiţiidinprimărie.Candidatuluiliberalabsentlaeveniment,darcarefaceoseriedepromisiuniînscrislegatedereabilitareacinematografului,câştigăînceledinurmăalegerile.Lasfarşitulluiiunie2012,grupulIniţiativaFavorittrimiteoscrisoarenouluiprimarşiîisolicităacestuiaoîntâlnire,reamintindu-ipromisiunilefăcuteîntimpulcampanieielectorale.

un nou început de relaţie primărie - comunitate?Îniulie2012,PrimăriaSectorului6invităînpremierăgrupulIniţiativaFavorit,presaşipetoţi

ceiinteresatideproiectlaosesiunedediscuţii.ReprezentanţiiprimărieioferărăspunsuricuprivirelaplanuriledeadministrareşifuncţionareaCentruluiFavorit,promitsăinformezeşisăconsultecartierulconstantprin întâlniri şi prin intermediulunuiwebsite, asigurăgrupul că realizarea centrului vafifinanţatădinbugetullocalpeanul2013şivafiterminatălafineleanului2014.

Grupulvamonitorizaîncontinuarerespectareapromisiunilorşiatermenelorasumatedeprimărie,vacontinuasăinformezeşisăconsultecomunitatealocalăşivacontinuasăpresezeprimăriaastfelîncâtfuncţionalităţileclădiriisăîndeplineascăomarepartedindorinţelecartierului-clubalseniorilor,ludotecă,spaţiupentrutinerietc.

Page 27: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

26

organizarea comunitară în slovacia

Organizarea comunitară a fost introdusă în Slovacia în 1994 atunci când Institutul NaţionalDemocratic(NDI–organizaţieamericanăcarefaciliteazătranziţiacătredemocraţie)alansatunproiectpilotînTrencin,oferindajutorunororganizaţiicaredoreausărezolveproblemelanivellocal.Doianimaitârziu,oadouaetapăaproiectuluiaînceputatuncicândmaimulţislovaciaufostinstruiţideNDIşiangajaţicaorganizatoricomunitari.Aceastăetapăadurattreiani,proiectulfiindimplementantiniţial întreioraşeşiulteriorextins înaltetrei.Numeroaseproiecteşicampaniidesuccesaufostdemarate în această perioadă. În anul 1999 se formează oficial Centrul slovac pentruOrganizareComunitară(CKO).

Proiecteleaucontinuatsăcreascăşisăsediversifice,culminândcuformareauneiorganizaţiicomunitareseparate,lanivelnaţional-CetăţeniînAcţiune.CKOalucratînzeceoraşeşisatediferitedinSlovaciapeparcursul a opt ani.Din cauzaproblemelorfinanciare,Centrul a fost nevoit să îşirestrângăactivitatealadouăoraşeşimaiesteprezentacumînZvolenşiBanskaBystrica.

Centrul pentru Organizare Comuntară (CKO) este unul dintre membrii fondatori ai ReţeleiEuropenedeOrganizareComunitară-ECON.CKOaajutatprintraining-urişiconsultanţănumeroasealteorganizaţiidinregiunesăînceapăprocesedeorganizarecomunitară.ObiectivulCKOestesăajuteoameniisărezolveproblemelecucareseconfruntăprinstrategiideorganizarecomunitară.Înacelaşitimp,CKO faceeforturipentruaconstruiorganizaţii sustenabiledecetăţeni. Înciudadificultăţilorîntâmpinateîndezvoltareaunorastfeldeorganizaţii,CKOcontinuăsăînveţeşisăîşiîmbunătăţeascămuncadeorganizarecomunitară.

Banska Bystrica, radvan – campania shell – Victorie în ciuda tuturor aşteptărilor

Cartierul Radvan, construit la începutul anilor 1960, este un cartier tipic socialist din suduloraşuluiBanskaBystrica.Aproximativ10.000decetăţenilocuiescaici.Laînceputulanului2000,auapărutzvonuricuprivirelaconstrucţiauneinoibenzinăriiîntr-ozonăpietonalăaoraşului.CetăţeniinuaufostdeacordcuacesteplanuriaşacăauapelatlaajutorulCKOpentruademaraocampanieîmpotrivaconstrucţieibenzinăriei.Oameniieraunemulţumiţidefaptulcăaufostignoraţiînmomentulîncares-aluatdeciziaşiauînţelescăaveaunevoiedeoaltfeldeabordare.

Astfel,ungrupdecetăţeniafostformatcuscopuldeaîmpiedicaconstrucţiabenzinărieiînzonapietonalăacartierului.IdeeacontactăriiCKOpentruajutoravenitdinparteaatreicetăţenicareştiaudesprealteastfeldeiniţiativecareavuseserăsuccessînaltezonedinoraş.

Nenumărateacţiuniauavutlocpeparcursuladoianişijumătatedecampanie(2000–2003),celemaiimportantefiind:

Page 28: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

27

Opetiţie iniţialăafostdepusă laConsiliulLocal.Nimeninuştiadesprecebenzinărieeravorba,dareraucunoscuţiinvestitoriilocali(acesteevenimenteaveaulocînaintecaLegealiberuluiacceslainformaţiiledeinterespublicsăfieadoptatăînSlovacia).

Unprotests-adesfăşuratînloculundeurmasăfieconstruităbenzinăria,cuoziînaintedevotuldinConsiliulLocalcareurmasăstabileascădacăplanuriledeconstrucţievorcontinuasauvorfioprite.Primaruloraşuluiaparticipatlaprotest,invitândcetăţeniilaodiscuţieînziuaurmatoarepentruaîncercasăclarificesituaţia.DelegaţiaamerslasediulConsiliuluiLocaldoarcasăaflecăvotulavusesedejaloc,iardecizialuatăeraînfavoareaconstruiriibenzinăriei.

Expunereaunuibannerde-alunguladouăbalcoanedinzonapietonalăîncareurmasăfieconstruităbenzinăria.PebannererauafişatevoturiledinConsiliulLocal,astfelcălocuitoriidincartierputeauvedeacineavotatînfavoareaproiectuluişicineîmpotrivă.

Odezbaterepublicălacareafostinvitatprimarulpentrua-lconvingesărespingăproiectuldeconstruireabenzinăriei.Şanseledereuşităaledezbateriieraumici,însămesajultransmisautorităţilorafostacelacăcetăţeniinusuntdeacordcuastfeldeiniţiativeşinicicumodulîncaredeciziileprivitoarelaproiectaufostluate.

Oseriedeacţiuniaufostîntreprinsepentrucacetăţeniisăpoatăparticipalaaudierilepublicedesfăşuratepemargineaproiectului.Autorităţileştiaucămulţicetăţenidorescsăparticipeladezbaterilepubliceşicăseopunproiectului.Eiauîncercatsămanipulezeprocesulpentruaîmpiedicacetăţeniisăparticipe.AcţiunileautorităţilorauatrasatenţiaCurţiiConsituţionale,careademaratoinvestigaţieasupralegalităţiisituaţiei.ImplicareaCurţiiConsitituţionaleaduslaîncetinireaproiectului.

După un an şi jumătate, cetăţenii au aflat numele companiei petroliere care plănuia sădeschidănouabenzinărie-Shell.Lideriil-auinvitatpedirectorulShellSlovacialaodiscuţiepeseamaproiectului.Laintâlnire,directorulapromissăiaînconsiderarenevoileşipreocupărilegrupului cu privire la proiect, însă după ce aceasta s-a consumat a ignorat scrisorile şitelefoanelevenitedinparteacetăţenilor.

La câteva luni după întâlnirea cu directorul Shell, grupul s-a alăturat altor cinci mişcăriasemănătoare lanivelnaţional şi împreunăaupregătitunplancomundeacţiune, iniţialprotestând în faţasediuluiShelldinBratislava.Ulteriors-auorganizatproteste lastaţiileShelldin5oraşedinSlovacia,inclusivBanskaBystrica.

Oîntâlnireafostorganzatălainiţiativaprimaruluipentruavedeadacăceledouăpărţipotsăsepunădeacordcuprivirelaonouălocaţieabenzinăriei.ReprezentanţiiShellnuaufostdeacordcualternativapropusă.

Page 29: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

28

LideriigrupuluiauhotărâtsăorganizezeunprotestdedouăoreprincareaublocatefectivstaţiileShellîntr-ovineridupă-amiază,înperioadadevârfavânzărilor.Grupuls-afolositdeevenimentşipentrualansaunboicotîmpotrivabenzinăriilorShell.Eiaustrânsformulareprincareoameniipromiteausănumaicumperebenzinăde lacompaniileShellşinicisăachiziţionezealteprodusepânăcândShellnupromiteasărenunţelaproiectuldinRadvan.

Membrii reţeleiCEECN (Central andEasternEuropeanCitizensNetwork) audecis să sealătureboicotuluişiautrimisscrisoricătresediulcentralalShelldinLondra.

Un alt protest a fost organizat în faţa sediului Shell din Bratislava pentru a „sărbători“onomastica directorului Shell Slovacia. 30 de persoane dinmaimulte oraşe din ţară auprotestatînaceaziînhainefestive,aducândcueişiprimele1000deformularedeboicot.

Ladouălunidelaevenimentulonomastic,ShellaanunţatcăvarenunţalaplanuriledeaconstruistaţiadebenzinăriedelaRadvan.Dupăaproapenouălunidelaanunţareadecizieideaopriplanuriledeconstrucţie,CurteaConstituţionalăadeciscăprocesuldeaudierepublicăafostmanipulat.Astfel,CurteaastabiltunprecedentlegalpentruaudierilepubliceînSlovacia.Lacâtevalunidelaaceastăvictorie,oproblemăsimiliarăaapărutînzonă.Dedataaceasta,primăriaachematgrupulcivicpentruadiscutaşinegocianoulproiect.Sistemulseschimbase.

Page 30: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

29

Multe provocări au fost întâmpinate în această campanie, inclusiv ameninţarea cu pierderealocurilordemuncăadusăliderilorgrupului.Mesajulînpresalocalăimediatdupăboicotafost„cetăţeniicareterorizează”staţiadebenzinărie.Activiştiiaufostconstantcriticaţiînpublicpentru„împidicareadezvoltăriioraşului”.

Campaniaafostunicăînmultefeluri.Aînceputcuocrizăşinucuunprocesdeascultare.Aduratmaimultdedoianişijumătate.Grupuldecetăţeniîncercasăinfluenţezeatâtocompanie,câtşiautorităţilepublice.A fostnevoiedeacţiuneconstantă, iarevaluareacareaurmatcampanieiaarătatcăputereagrupuluiavenitmaimultdinpermanentaenervarea„ţintelor”şinudindimensiuneagrupului.Înfinal,campaniaaavutnevoiedesprijinulaltorgrupuridinSlovaciaşidinregiuneaEuropeiCentraleşideEstpentruaaveasuficientăputere.

Page 31: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

30

organizarea comunitară în republica moldovaOrganizareacomunitarăsepoatedezvoltaatâtîncontextulunei„pieţeputernice”,câtşiîntr-o

„piaţăslabă”.Maiexact,aceastaînseamnăcăînuneleoraşeşisateexistăresurseînsăacesteanusuntdistribuiteechitabilsauînfuncţiedepriorităţi,cazîncarecerinţeleorganizaţiilorcomunitarese învârt în jurul unei distribuţii echitabile şi eficiente a resurselor. Dar în contextul unei pieţeslabe,autorităţilelocalenuauresurselefinanciareşiumanenecesarepentruarezolvaproblemelelocalnicilor. Aceasta este şi situaţia din Cantemir şi Cahul, Republica Moldova. Aici, organizareacomunitarădesfăşuratădeAsociaţiaCetăţenilorcuIniţiativăşideCentrulCONTACT-Cahulaavutdouăcaracteristiciprincipale.Înprimulrând,s-aapelatlaautorităţipentrusoluţionareaproblemelor,pentrucaulteriorsăsecearăşisprijinulşiresurselelocuitorilorpentruaseproduceîmbunătăţiriledoritelanivellocal.Înaldoilearând,celedouăorganizaţiişi-audatseamacăpentruaproduceoschimbaresemnificativăînlocalităţilelor,darşiîntoatăMoldova,organizareacomunitarătrebuiesăseextindăşisăconectezegrupuriledecetăţeniexistentesauviitoarepentruaaveaastfelputereanecesarădeacereschimbărilanivelregionalşinaţional.

Asociaţia Cetăţenilor cu Iniţiativă şi Centrul Contact sunt în proces de a construi relaţii cufinanţatoripentruacreaunplanpetermen lungdeextindereaorganizăriicomunitareşi înalte

Page 32: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

31

sateşioraşe,inclusivcreareaunuiCentruMoldoveandeOrganizareComunitară.Centrularurmasăasigureinstruire,consultanţăşisprijinînunireaeforturilorlocaleînjurulunorcampaniilanivelregionalşinaţional.

1. cahul, cetăţeni în acţiune „Dorinţa de a trăi mai bine în cartierul „Micro-15” este scopul nostru, al membrilor grupului

„Cetăţeni în Acţiune”, acesta ne uneşte şi ne dă forţă pentru a acţiona împreună în rezolvarea problemelor care ne afectează viaţa în comun.”

OraşulCahul,cuopopulaţiedepuţinpeste40.000de locuitori,esteal5-leacamărimedinRepublicaMoldova,daral3-leacadezvoltareeconomicăşiimportanţăsocială.Oraşulesteînsăfragilînceeacepriveşteocupareaforţeidemuncă,niveluldedezvoltareeconomicăşiimplicareacetăţenilorînprocesuldecizional.Descurajaţişiaproapeindiferenţidetotceînseamnăautorităţipublicelocale,cetăţeniisimpliiîncepsăînveţe„căstatulestepentrucetăţenişinucetăţeniipentrustat”.

În acest scop, Centrul CONTACT-Cahul, cu o experienţă de aproape 15 ani în dezvoltarecomunitară,puneînpractică,dinlunaseptembrie2011,unalttipdeabordare,noupentruRepublicaMoldova–organizareacomunitară–înunuldintrecelemaimaricartieredinoraşulCahul–„Micro-15”.Acestcartierafostalesdatoritănumaruluimaredeblocuri(12),existenţaunoriniţiativelocaledemobilizarecomunitarăşifaptulcăacestaesteuncartierdezvoltatdinpunctdevederealinfrastructuriieducaţionale(liceu,grădiniţă,biblioteci),economiceşisociale.

cum am începutTimp de 3 luni (octombrie-decembrie) ammers în cartier, am bătut la uşile locatarilor, am

făcutcunoştinţăşiamdiscutatcucopii,elevi,părinţi,bunici,directoride instituţii şi întreprinderi,reprezentanţi ai ONG-urilor şi agenţi economici. În urma numeroaselor conversaţii, am colectatinformaţiidesprecumardoricetăţeniisăaratecartierulîncarelocuiesc,caresuntproblemelecareleafecteazăviaţaşipecinevădeiresponsabilidesoluţionareaacestora.Printreprincipaleleproblemeseenumeră:lipsaunuicomplexdejoacăspecialamenajatpentrucopii,stareadefectuoasăapunctelordecolectareaadeşeurilordincartier,insecuritateaproprietăţilordincartier,colectareaneregulatăadeşeurilor,lipsauneistaţiideautobuzetc.

instituirea grupului de iniţiativă „cetăţeni în Acţiune” în cartierul „micro-15”Îndatade26februarie,înincintasăliidefestivităţialiceuluiteoreticdincartier,înjurde50

de locataris-auadunat încadruladunăriigeneralea locuitorilorcartieruluiMicro-15,organizateşidesfăşuratedelocatariighidaţideCentrulCONTACT-Cahul.Aufostprezentateproblemelemajorecareafecteazăviaţaoamenilordincartier.Toateproblemeleaufostdiscutate,analizate,trecuteprinfiltrulposibilităţilorderezolvarecamaiapoi,prinvotulcetăţenilor,săfieprioritizateastfel:

1. deteriorareagravăauneiporţiunidedrumdinmijloculcartierului;

Page 33: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

32

2. lipsacondiţiilordejoacăşiagrementpentrucopiiişitineriidincartier;

3. nesiguranţa persoanelor, proprietăţii publice şi private din cauza lipsei unor sisteme desupravegherevideoîncartier.

Documentare şi acţiune Pentruatrecelaacţiuneînrezolvareaacestorproblemes-auconstituitgrupuridelucrucare

au cercetat posibilele căi de soluţionare, s-audocumentat asupraproblemelor, au schiţat paşii deintevenţieşiautrecutlaacţiune.Etapadedocumentareadurat3luni(martie-mai),timpîncareamidentificat lungimeaexactăadrumului, careestestatutulporţiuniidedrum,cineeste responsabildesoluţionareaproblemei,cinenepoatesprijinietc.Deasemenea,amcercetatşispaţiileundearputeaficonstruitcomplexuldejoacă,cumdorimsăarateacestaşiamschiţaturmătoriipaşi:amscrisopetiţieprimaruluiprincarei-amaduslacunoştinţăsituaţiadrumuluidincartierşinevoiadeafireparat;ammersînaudienţălaviceprimaruloraşuluişiamexpusproblemelecartierului,dupăcareaurmatoîntîlnireîncartierîntremembriicomitetuluidecercetare,viceprimarşicâţivaspecialiştidincadrulPrimărieiCahul–secţiaDrumurişisecţiaArhitectură.

Cetăţeniiîmpreunăcureprezentanţiiprimărieiauidentificatcâtevaspaţiiundepotfiamenajateterenuride joacăpentrucopii, specialiştii primărieiau făcutmăsurătorilenecesareşiau realizat,la solicitarea grupului de iniţiativă din cartier, devize de cheltuieli pentru reparaţia şi plombareasegmentelor de drum, au discutat despre starea deplorabilă a punctului de colectare a deşeurilorsprecarenuexistăcăideaccespracticabile,problemeleiluminăriistradale,câinilorvagabonzietc.Încadrulîntâlniriiaufostdiscutateşiposibilităţiledecolaborareşisprijindinparteaprimărieipentrusoluţionareaproblemelorsemnalatedecetăţeni.

Auurmatmulteîncercăriformaleşimaipuţinformaledeatragereaatenţieiadministraţieiasupraproblemelor cartierului–petiţii, întâlniri cu reprezentanţii primăriei etc.Celmaiadesea răspunsulprimiteraunulşiacelaşi–„Bugetuloraşuluinudispunedeastfelderesurse!”,„Nuveniţisăcereţi,veniţicusoluţii”şi„Asteapentruprimărienusuntproblemeprioritare,noiavemderezolvataltele”.

Dacă iniţial cetăţenii au încercat să lucreze pe grupuri pentru identificarea soluţiilor la toateproblemeleprioritizate,ulteriorau înţeles căestedificil şi trebuie să se concentrezepeo singurăproblemă.Audatastfelprioritateproblemeilegatedelipsaunuicomplexdejoacăpentrucopii.

Grupulaorganizatocampaniedesalubrizareacartierului,astfelfiindcurăţatşispaţiulundesedoreaamenajareacomplexuluidejoacă.Însă,spredezamăgireaoamenilor,autorităţilelocalenuauvenitnicimăcarsăsaluteiniţiativacetăţenilorşinicinuşi-aurespectatpromisiuneadeavenisătransportedeşeurilelalocurilespecialamenajate.Abiadupă3săptămânişilainsistenţacontinuăacetăţenilor,reprezentanţiiserviciuluidesalubrizareaucolectatdeşeuriledincartier.

Cetăţeniiauîncercatsăgăseascăşialtesoluţii laproblemelecare-iafectează.Într-unatelierde lucruorganizatdeechipaCONTACT-Cahulgrupulde iniţiativăa învăţatcumsescrieunproiectşiaelaboratoschiţădeproiectpentruobţinereauneifinanţăripentrucreareaterenuluide joacă.Depunereaproiectuluinecesitaînsăconfirmareacontribuţieiprimăriei,daracestfapts-alăsatmultaşteptatdincauzaprocedurilorbirocraticealeinstituţiilordestat.Totcetăţeniiaupropussăselanseze

Page 34: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

33

ocampaniedestrângeredefonduri„Săreaducemzâmbetelepefeţelecopiilornoştri”,campaniecarecontinuăşiastăzi.

Descurajaţi,darnuresemnaţi,insistenţi,darblocaţideatitudineaguvernanţilor,membriigrupuluiauîncercatsăgăseascăşialtesoluţii.Iniţiativadenegocierecuautorităţilelocaleafostpreluatădedoimembriaigrupului.Inginericalificaţi,economişti,juriştidincartierausprijinitgrupulîndemersurilesale.

A fost elaborat proiectul complexului de joacă în baza topografiei terenului şi devizului decheltuieli.S-amaitrimisopetiţieprimărieiprincaresesolicitacontribuţiafinanciarăde12000MDLpentruamenajareaterenuluidejoacădincelecirca20000MDLnecesari.Răspunsuls-alăsataşteptatşidedataaceasta.

În data de 5 august s-a organizat evenimentul de mobilizare comunitară sub numele „Săreaducem zâmbetele pe feţele copiilor noştri!” cu programpentru copii şi expoziţie de fotografie,careaavutcascopsensibilizareaşideterminareaautorităţilorpublicelocalesăiaatitudineprivindnecesitateareamenajăriiterenuluidejoacă.Înurmaevenimentuluiaufostcolectate75desemnăturide lasusţinătoriigrupului ”Cetăţeni înacţiune”şionouăpetiţiea fostscrisăşi trimisăprimaruluioraşuluiCahul.

Page 35: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

34

Victorii şi promisiuni DupătoatepetiţiileadresatePrimărieiCahul,presiunilecetăţenilor,evenimenteleorganizateîn

comunitate,discuţiilecuadministraţia,presiunemediatică,aurmatşirăspunsulautorităţilor.Primarulşiviceprimaruluiauvizitatcartierulşiaupromisalocarearesurselornecesare(peste100000MDL)pentruconstruireaterenuluidejoacă.BaniiurmeazăsăfiealocaţideConsiliulRaionuluiCahul.Deasemenea,CentrulPro-EuropaCahulapromis12000MDLcasprijinpentruamenajareaterenuluidejoacă.Agenţieconomicidinzonăşiconsilierilocaliauoferitdejaopartedinmaterialelenecesarepentrurealizareacomplexului.

Promisiunile făcutedeautorităţilepublicedinCahulauarătatcăoficialii iau înconsiderareşiacordăatenţiecerinţelorcetăţenilormaimultdecâto făceau înainte.Dincolode terenulde joacă,cetăţeniiauintroduspelistadepriorităţidin2013sireparaţiadrumuluidincartier.Rămânedevăzutdacăacestepromisiunivordevenirealitate.

„Batefierulcâtecald!”şi„Cereşiţisevada!”sedovedescafidinnouvorbeadevărate.

2. cantemir – câştigând un nou scuar şi teren de joacă în cartier AsociaţiaCetăţenilorcuIniţiativă(ACI)esteprimaorganizaţiedinRepublicaMoldovacareafolosit

metodadeorganizarecomunitarăşiaobţinutrezultatenotabile,atâtlanivelulimplicăriicetăţenilorcâtşiprin îmbunătăţirileconcretepecarele-aobţinut.Rezultatelesuntcuatâtmai importantecucâtau fostobţinute într-uncontextdefavorabil:gradul scăzutdeparticipareacetăţenilor laviaţapublică,reacţiileagresiveşiacuzeleautorităţilorpubliceînfaţainiţiativeicetăţenilor,lipsaderesursefinanciareaoraşuluiCantemir,unoraşdeaproximativ5000delocuitoridinsudulMoldovei.Începândcutoamnaanului2011,ACIademaratunnouprocesdeorganizarecomunitarăînoraşulCantemir.Eforturile organizatorului comunitar s-au concentrat pe „centrul” oraşului, o zonă degradată cu opopulaţieîmbătrânită,apaticăşicumulţichiriaşialcărorinterespentrudezvoltareaşiaspectulzoneiestefoartescăzut.

Înurmaprocesuluideascultareprin interviuridinuşă-în-uşăau fost identificateoseriedeprobleme legate de infrastructură, starea spaţiilor verzi, sistemul de salubritate, iluminatul publicetc.Întopullisteis-aaflatînsălipsaspaţiilordesocializareşiagrementpentrucopii,tinerişiadulţi,problemăcareafostdealtfelabordatădeunuldintregrupuriledelucruformate.Membriigrupuluişi-aupropussăluptepentruamenajareaunuilocdeagrementcaresăcuprindăşiunterendejoacăpentrucopii.

campanie pentru amenajarea unui scuar cu loc de joacă Pentrua-şiatingeobiectivul,grupulşi-apropus:

1. Săconvingăadministraţiaoraşuluisăaloceunterenpentruamenajareaunuilocdepetrecereatimpuluiliber,destinatcopiilor,tinerilorşiadulţilor.

2. Săconvingăadministraţiasăamenajezeşisădotezeacestteren,pecareoameniil-aunumit „scuarcuterendejoacă”.

Page 36: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

35

Pentru primul obiectiv, a acţionatmaimult grupul de părinţi (preponderentmame), prindemersuriverbaleşiscrisecătreautorităţi,prin întâlniricuprimarul(încadruluneiadintreeles-aidentificatunterenpotrivitscuarului),şiconvorbiricuconsilieriioraşului.Înurmauneimeserotundeorganizatedecătregrupuldefemei, în lunaoctombrie2011,administraţiaaacceptat:să pună în discuţie subiectul, să colaboreze cu liderii pentru definitivarea mărimii scuarului,să aloce o parte din resursele financiare necesare amenajării terenului (16mii deMDL pentrubalansoare)şisăparticipeşicumuncăvoluntarălaamenajareaacestuia.Părinţiiaufostdeacordsăefectuezecampaniidemobilizarealocuitorilorşisăstrîngăînparalelfonduri.Anumitestructuridinadministraţieautărăgănatînsăprocesul,astfel,lideriiaufostnevoiţisărecurgălatacticidepresiune.Acesteaaudatroade–ConsiliulOrăşenescadecissăaloceunterende106,4m2,dincentruloraşuluipentruamenajareaunuiscuarcuterendejoacă.

Pentruîndeplinereaobiectivuluidoi–dotareaterenuluidecătreadministraţie–s-alucrat înparalel cu două grupuri distincte: grupul tinerilor şi grupul părinţilor. Administraţia a promis fărăezitarecăvaamenajaacelteren,darinacţiunileacesteiaaudemonstratgrupuluicătrebuiesăpunăîncontinuarepresiunepentruaobţinerezultateprin:

Page 37: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

36

1. O campanie de petiţii şi scrisori adresate autorităţilor locale şi raionale. În lunaaprilie,părinţii copiilordinoraş,de lagrădiniţanr.2şialtepersoane (grupul femeilor-lidere)aucerutalocarearesurselorfinanciarenecesarepentruamenajareascuarului,maiexact18miide lei (aprox1000euro)pentruachiziţionareaunui toboganşi20mii leicontribuţiepentruamenajarede laConsiliulRaional.Cerererile lor s-au izbitde refuzulautorităţilormotivatdelipsamijloacelorfinanciare.

2. Activităţi de responsabilizare şi presiune: Acţiuneadin30martiepentrusalubrizareaterenuluiobţinut,lacareauparticipatlocuitorii,

tinerii,darşiadministraţiaşiîntreprindereamunicipalădesalubrizare. Clubuldedezbatericutineriişicuprimaruldinaprilie(s-adiscutataportuladministraţiei

şialcomunităţiilaamenajareascuarului),înurmacăroras-aobţinutpromisiuneascrisădinparteaprimărieicăsevorinstalabăncişicoşuridegunoi.

Masarotundădinmai2012lacareauparticipatmembriiadministraţieipublicelocale,tineri,profesori,părinţi,şi încadrulcăreias-apromis iluminareascuarului, instalareaanteneiWi-Fi,amenajareaghivecelordefloripânălaînceputulluniiiunie2012,promisunicarenus-aurealizat.

„Discotecapicilor”dela1iunie:acţiunedesensibilizareşiresponsabilizareaautorităţilor,lacareauparticipatpeste150depersoane.

Discotecacutematică„Şitineriiaunevoiedespaţiu”.Rezultat:discotecaafoststopatădupă30deminutedecătrecolaboratoriipoliţiei,pemotivcăprimarulnua informatorganelededreptdespreacţiune.

Acţiunea„Cucopiii– înexcursie laPrimărie”din18 iunie.Mămicileaupichetatbiroulprimarului,demonstrându-icîtdemareestenevoiaunuispaţiuamenajat.

Publicareaunormaterialeînpresalocală.

reuşite Înurmaacţiunilordesfăşurateînperioadamartie-august,aufostobţinuterezultateconcrete:un

scuardelimitat,amplasatîntr-ozonăliniştită,undeseadunămultălumepentrurecreaţieşicomunicareşiundeaufostinstalate10bănci,3leagănepentruvârstade3-7şi7-14ani,1balansoar,1nisipieră,6coşuridegunoi,untopogan,unminicomplexsportiv,amenajărifloraleetc.

Maimultdecâtrezultatelevizibiledecarebeneficiazălocuitoriicartierului,unalttipderezultateaumaifostobţinuteînurmaprocesuluideorganizarecomunitară:

Oameniiaurealizatcăpentrusoluţionareaproblemeitrebuieşipotsăseimplice,cădacăsuntmulţi,bineorganizaţişiconsecvenţiformeazăoputere,carefuncţionează.

Oamenii au deprins arta şi cultura negocierii, au înţeles că solicitarea rezolvării uneiproblemenuînseamnăneapăratataclapersoană,cieundreptşiauînvăţatsă-şiasumeresponsabilităţi.

Page 38: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

37

S-auformat7lidericucapacitatedeimplicareşiresponsabilitatecaresuntvizibiliînoraşşicareservescdreptmodelpentrualţicetăţeni.Putereamodeluluiainspiratdealtfelungrupdepărinţidincartierulînvecinatsăamenajezeunminiterendejoacăpentrucopiiilordreptînfaţabloculuilor.

S-atrezitsentimentuldecoeziunealoamenilor,carepânăacumparcănuaveaunimicîncomun.

S-a redus din scepticismul cu care autorităţile îi priveau pe cetăţeni la începutul acesteicampanii.

obstacoleProvocărileprocesuluideorganizarecomunitarăauvenitpedeopartedinatitudinileşitemerilor

oamenilor,pedealtăpartedinreacţiileşicomportamentuladministraţieilocale.

Încredereaoarbăaoameniloratuncicîndautoritateapromite,fricadeconsecinţeleparticipăriiînacţiunideschisedepresiuneşi sensibilizare, incapacitateaşi teamacetăţenilordea luadecizii,de a vorbi în public, de a-şi asuma responsabilităţi, practic de a fi lideri, sunt doar câteva dintreobstacole.

Page 39: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

38

Acesteaaufostcumulatecupracticaadministraţieideaseeschivaderesponsabilităţişideatrimiteoameniidelaoinstituţielaalta,consolidândcajustăatitudineacelorcarestaude-oparteşispunsceptic„...dacănuaveţialtcevamaibundefăcut!!!”.Maimult,autorităţileaufolositrealizărileacestorgrupuripentrupublicitatealor,dezinformândpubliculcuprivirelascuarşilaalteacţiuni.

lecţii învăţate şi planuri de viitor Pentruaîmbunătăţiparticipareaoamenilorînprocesuldeorganizarecomunitară,estenevoie

deactivităţideinstruireconstantăagrupurilorimplicateşichiaraautorităţilorvizavidemodalităţiledecolaborarecugrupuriledeiniţiativă.Viziteledeschimbdeexperienţăînlocalităţilecareausuccesear încurajagrupuriledecetăţeni săse implice sausăcontinueastfeldeactivităţi.Arfinevoiedeasemeneadeeditareaunuibuletin informativpentruo informaremaiveridicăa locuitorilor, iar laşedinţelegrupuluiprezenţaconsilierilorlocaliarfioportună.

Grupulîşivacontinuaactivitateaînurmătoarelelunipentruadefinitivaamenajareascuaruluicuspaţiipentrucomunicare–adunări,întruniri,concerte–şiamenajareauneiscenedevarăşivaîncercasăimplicecâtmaimulttineriiînacestproces.

Page 40: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

39

organizarea comunitară în polonia

Metodeledeorganizarecomunitarăaufostfolositedeopoziţiaanticomunistăînanii‘70şi‘80.Mişcarea,careapornitcucâtevapersoanelaînceputs-adezvoltattreptatîntr-unsindicatsubcares-auorganizatcâtevamilioanedeoamenişicareaavutoinfluenţădirectăasupraschimbăriisistemuluipoliticînPolonia.

Ocaracteristicăasocietăţiipolonezeestecămembriiacesteiaseorganizeazăşiseunescdoarînperioadedecrizăşidetulburărisociale.Însituaţiidepaceşistabilitate,oameniinusuntpătrunşidespiritulcivicşiseconcentreazăaproapeexclusivpeviaţapersonalăşipepropriabunăstare.Răspunsullaatomizareasocietăţiipoatefiorganizareacomunitară,ometodăcare îi învaţăpeoamenicumsăcooperezeşicumsăcontribuielabinelecomun.AsociaţiaBonaFidesesteprimaorganizaţienon-profitdinPoloniacareaînceputsălucrezecuocomunitatelocalăfolosindmetodadeorganizarecomunitară.

Katowice – rezolvând o problemă uzuală în cartier: lipsa locurilor de parcareKatowiceesteunoraşînSilezia,înPoloniadesud.EstedistrictulcentralalMetropoleiSileziei

superioare.ÎnKatowicetrăiescaproape300.000delocuitori.Estecentrulştiinţei,culturii,industriei,comerţuluişitransporturilorşideasemeneauncentrupentruexploatăriledecărbuneşifier.

AsociaţiaBonaFidesesteoorganizaţie independentă,non-profitşineafiliatăpolitic,alecăreiproiecteprincipaleaucaobiectivcreştereacalităţiişiatransparenţeivieţiipublicelocaleşicreştereaparticipării cetăţenilor la luarea deciziilor care privesc oraşul. Asociaţia Bona Fides a început săimplementezeunproiectdeorganizarecomunitarăîniunie2011.

Alegerea cartieruluiÎn prima lună, organizatorul comunitar a ales cartierul potrivit pentru a începe un proces de

organizarecomunitară.ÎnKatowicesuntmultecentrelocaleşideasistenţăsocială,darorganizatorulcomunitaravrutsădemarezeproiectulîntr-ozonăîncarelipsescastfeldecentre.Astfel,afostalesBogucice–unuldintrecelemaivechidistrictedinKatowice.Majoritatealocuitorilordistrictuluiaulucratînmineledecărbuneactualmenteînchise.Esteozonăneglijată,careîmbinăclădiridatânddinsecolulalXIX-leacuconstrucţiirecente.Organizatorulcomunitaraînceputprinadiscutacuoameniipentrua-icunoaşteşiadescopericaresuntintereseleacestora.Dupăoanalizăiniţială,adecissărestrângăariaşisăseconcentrezepecartierulFranciszekŚcigała,acoloundecomunitateaaîncercatîntrecutsălucrezeîmpreunăpentruasoluţionadiferiteproblemelocale.

un început dificil La începutulmuncii sale, organizatorul comunitar a încercat să intre în contact cu persoane

cunoscutedinaceazonă,darstrategias-adoveditafiineficientă.Alteîncercări–abordatuloamenilorînparcşipestradă–s-audoveditşieleafizadarnice.Oameniierauneîncrezători,nudoreausăseîntâlneascăcuorganizatorulcomunitarşinuvroiausă-şilasedateledecontact.

Page 41: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

40

Înaceastăsituaţie,organizatorulcomunitaradecissămeargădinuşăînuşăîmpreunăcuunvoluntaralorganizaţieiBonaFides.Procesuldeascultareadurat3luni.Înacesttimp,80delocuitoridinBoguciceaufostvizitaţi,ceeaceaajutatlaatragereaunuigrupdeoameniinteresaţişiacâtorvaliderilocali.

Înoctombrie2011,organizatorulcomunitara începutsălucrezeculiderii identificaţi.AceştiaaustabilitşiorganizatprimaîntâlnireculocuitoriidinBogucice,careaavutlocînnoiembrie.25depersoaneaufostinvitatelaaceastăîntâlnire,darnumai7s-auprezentat.Nuafostunsucces,dincauzaprezenţeiscăzute,darlideriiaufoststăpânipesituaţie.Întimpulîntâlnirii,s-adezbătutcuprivirelanumelegrupuluişiaufostprezentateproblemelepecareorganizatorulcomunitarledescoperiseîntimpulprocesuluideascultare.Unaltsubiectabordatafostatragereadenoiparticipanţişimembri.Lideriiaudecissă-şiinformezeveciniişirudeleşisăafişezeinvitaţiipentruurmătoareaîntâlnireînscăriledebloc.

Deşiprezenţaafostmultmairidicată–30depersoaneauparticipatlaîntâlnireadindecembrie– şi de data aceasta au apărut provocări. Unele persoane care locuiau în alte zone din Katowiceaşteptaudinpartea liderilorşiorganizatoruluicomunitarsă lerezolveproblemele.Atuncicânds-aclarificat faptul că rezidenţii trebuie să ia problemele în propriilemâini, unii dintre participanţi aupărăsitîntâlnirea.Laînceput,totulafostdestuldehaoticşigreudegestionat.Nutoateobiectiveleaufostîndeplinite–numelegrupuluinuafoststabilitşinuaufostîmpărţitesarcini.Deasemenea,grupulnuareuşitsăaleagăproblemacareurmasăfieabordată.Întâlnireaareprezentattotuşiunexerciţiubunpentruliderişiolecţieimportantăpentruviitor.

Page 42: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

41

Dinnoiembrie2011, întâlnirile locuitorilorauavut loc regulat şi audevenitdin ce în cemaiproductive.Lideriiaudevenitprofesioniştiînacestdomeniu.Pentrucâtevalunigrupulaavutdificultăţiînaalegesubiectulprioritar,dispersându-şienergiaşiideileînmaimultedirecţiicares-audoveditafiniştepunctemoarte.Lideriiauînceputsăsesimtăfrustraţidelipsadeacţiune.

Într-unsfârşit,grupuls-ahotărâtsăseocupedefaptulcăprimaruldinKatowicenumaivizitasedemultăvremeBogucice.Grupuladecissăaranjezeoîntâlnirecuelşiatrimisoinvitaţielaprimărie.Câtevazilemaitârziu,primaruldinKatowiceaacceptatinvitaţia,dars-adoveditcănuafostsingurulcarea făcut-o–câtevaorganizaţii localeşi instituţii s-aualăturat întâlnirii.Voluntariiausimţit căacesteaşi-auasumatmeritelepentruinvitaţiafăcutădeei.Cutoateacestea,întâlnireas-adoveditafiimportantăpentrucăgrupulşi-aatinsunuldintreobiective–audecissăîşipromovezenoulnume–„Iniţiativavecinilor”sau„NaszeOsiedleŚcigały”înpoloneză.

Alegerea problemei parcărilor şi demersurile făcute Laîntâlnireadinmartie2012,grupulaalesoproblemăpecaresăoabordeze–lipsalocurilorde

parcaredinvecinătateazoneirezidenţiale.Aucercetataceastăproblemăşiaugăsitosoluţiecaresăoremedieze:auidentificatunterenviranundeseputeaconstruinouaparcare.Maimult,auaflatcăPrimăriadinKatowicenuaveaniciunplancuacelteren.Înacestcontext,grupuladecissăacţioneze.Maiîntâi,şi-auconstruitargumenteleşiauverificat:

de cât spaţiu de parcare au nevoie proprietarii din Ścigały (câtemaşini sunt parcate îngeneralşicâtedintreelesuntparcatepestradă);

Page 43: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

42

dacălocuitoriidorescnoilocurideparcare; câtegarajeaufostdemolaterecent; câtdemareesteterenulidentificatşidacăestefezabilăconstrucţiauneiparcăripeacestspaţiu; câtelocurideparcareaufostrealizateînKatowiceînultimii2ani; cebugetalocăPrimăriadinKatowiceunorastfeldeobiective.

Ulterior,grupulapromovat ideeaunuinumărmaimaredeparcări încartierşiaorganizatunevenimentexact în loculundevoiausăaibăspaţiuldeparcare.LocuitoriidinŚcigałyşimass-mediaaufostanunţaţicuprivirelaacesteveniment.Înacelaşitimp,grupulatrimisoscrisoareprimaruluidinKatowiceşi i-aceruto întrevedere în iunie.Voluntariiaumuncitdingreu,confecţionândmaşinidincartonşidecupândfotografiidinziareşiamplasându-lepeterenulviran–„viitorulnostruparcdemaşini”.Întimpulevenimentului,înaproximativdouăore,grupulastrânspeste100desemnăturiînfavoareaideii,iaroameniiauavutoatitudinepozitivăcuprivirelapropunereagrupului.Evenimentuls-aţinutsâmbătăşinumaitârziudelunivoluntariiauaflatcăprimarulle-aacceptatinvitaţiaşicăsevaîntâlnicueiînaceeaşisăptămână!

o victorie rapidă Înmomentulviziteipeterenaprimarului,aufostdiscutatemaimultesubiecte,darpentrugrup

celmaiimportantdintreeleafostcelreferitorlaparcări.Reprezentanţiigrupului i-auarătatterenulundepropuneauconstruireanoii parcări şi auoferit argumenteputernicepentrua-şi susţine ideea.Grupulştiacăastfeldedeciziinupotfiluatedecâtdupăconsultareaînprealabilcuexperţidinprimărie,aşacăaucerutoîntrevedereînacestsens.Dupăîntâlnireacuvoluntarii,primarulavorbitcucâţivaspecialiştişicâtevaminutemaitârziuapromisgrupului,înmodneaşteptat,căvaadaptazonaaleasădeeipentruunspaţiudeparcarecarevaficonstruitpânăînaugust2012!Imediat,grupulainformatlocuitoriidinBoguciceşimass-mediaînlegăturăcupromisiuneaprimarului.Voluntariinuauavuttimpsăsărbătoreascăaceastăpromisiunepentrucălucrărilelaparcareauînceputînprimelezilealeluniiiunieşis-aufinalizatpe21iunie!Grupulşi-aatinsobiectivulîntr-untimpmultmaiscurtdecâtseaştepta!

concluzii şi paşii următori Grupulderezidenţiseîntreabăcumaureuşitsăîşi îndeplineascăscopulîntr-untimpatâtde

scurt. Au remarcat faptul că în Polonia oamenii luptă pentru nevoile şi drepturile lor într-unmoddiferitfaţădeei–deobiceiîncepprinacerelucrurifactorilordedecizie,iaratuncicândnuprimescniciunrăspunsdinparteaautorităţilorhotărăscsăcearăsprijinşidelaalţicetăţeni–deexemplu,prin strângerede semnături.Oficialii nu suntobişnuiţi cumoduldeabordare folosit înorganizarecomunitară–oamenicaresălucrezeeiînşişipentruoproblemă,săcautesoluţiişisprijinulvecinilorşideabiaapoisăfacăapellaautorităţipentruapunesoluţiaînpractică.Probabilacestlucruexplicăparţialsuccesulrapidalgrupului„NaszeOsiedleŚcigały”,alăturidesprijinulAsociaţieiBonaFides,cunoscută de către autorităţile locale ca o organizaţie care a schimbatmult oraşul Katowice prinperseverenţaei,uneoriînciudaunorreacţiinegativedinparteaoficialităţilor.

Acum că spaţiul de parcare este terminat, grupul de rezidenţi plănuieşte să organizeze unevenimentnumit„ZiuaLocurilordeParcare”.Grupulvreasăsărbătoreascăacestprimşiimportantsuccescuîntreagacomunitate.Plănuiescdeasemenea,pentrutoamnalui2012,untrainingcarevaducelaunnouprocesdeascultare,cercetareşirezolvareaproblemelordincartier.

Page 44: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

43

organizarea comunitară în ungaria

Privind înurmă la istoriaUngariei, nugăsimpreamulteexempledeorganizare comunitară.NaştereamişcăriimuncitoreştilasfârşitulsecoluluialXIX-leaşiapariţiaprimelorsindicateaufostcelemaiimportanteevenimentecareauadusoameniiîmpreunăîntr-oluptăcomunăpentrua-şiîmbunătăţivieţile.Încei40deanidesocialism–similarcuces-aîntâmplatînalteţăriest-europene–întreagasocietateşieconomieaufostconstruitepebazauneiexacerbăriaideiicomunitare.Oameniiaufostforţaţisăintreîncooperative,aufostobligaţisăfacămuncăvoluntarăcucolegii lorîn„sâmbetelecomuniste”etc.Suntmultealteexemplede „comunităţi forţate” carearputeafimenţionateaici.Istoria noastră este probabil una dintre cauzele individualismului nostru extrem şi a împotriviriinoastredeaneafilialadiversegrupuri.ComparativcuţărileEuropeiOccidentalesaucuStateleUnite,procentulcelorcaresuntmembriînorganizaţiialesocietăţiicivile,grupurireligioasesaualteformedeorganizareestedestulderedus.

Unaltaspectcaretrebuieluatînconsiderareestefaptulcăînciudanumăruluifoartemaredeorganizaţiialesocietăţiicivile,lipsescorganizaţiilecareaucabazăunnumărmaredeoameniimplicaţi.Cândvinevorbadeorganizaţiicaresăseocupedeproblemesociale,mareamajoritateaaacestorasuntprestatorideserviciişidepind,multedintreele,decontractelecuautorităţilelocale.FaptulcăomarepartedinresurselefinanciarealeorganizaţiilorprovindelaStatesteoproblemăgeneralizatăînUngaria,carefacemuncadeadvocacyşioriceconfruntarecuautorităţileimprobabilăşidificilă.

1. Budapesta – oferind putere celor cărora le lipseşte cel mai mult – oamenilor care trăiesc în sărăcie – prin organizare comunitară

capacitarea celor săraci – de ce să faci organizare comunitară?Dupămaimulţianideadvoacypentrupersoanelecaretrăiescînsărăcie,ReţeauaMaghiarăAnti-

Sărăcie(HAPN)arealizatcăpentrua-ifacepeoamenimaiputernicişipentruadevenimaicredibili,trebuiesăîiorganizezesistematicpeceipecareîireprezintă.Dacăpânăîn2010guverneleeraumaimultsaumaipuţindispusesăintreîndialogcusocietateacivilă,sistemulactualdeluareadeciziilorestetotalînchis.Săpreieiproblemelepersoanelorsăraceşisăleexpuiprinintermediulunordezbaterinumaiestedeajunsşinumaifuncţionează.Pentrucăguvernulactualînţelegedoarlimbajulputerii,trebuiesăîidemonstrămcăputemvorbiaceeaşilimbă.Astfel,pentrucaînviitorsăputemmobilizamiideoamenitrăindînsărăcie,amînceputsăformămpentruînceputgrupurimici.

ReţeauaMaghiarăAnti-Sărăcie(HAPN)afostcreatăîn2004caoreţeainformalădecooperareîntreorganizaţiialesocietăţii civile care luptaupentruosocietatemai inclusivăşipentru reducereasărăcieiînUngaria.HAPNnumărăînacestmoment150deorganizaţiimembreşifacepartedinReţeauaEuropeanăAnti-Sărăcie (EAPN).HAPNaorganizat training-uri, întâlniri, seminariipentrupersoaneleaflateînsărăciepentrualeîmbunătăţiabilităţile,a-iajutasăîşifacăglasulauzitşisăfiemaiactiviînReţeaşiînsocietate.Caurmareacelorşaseanidelucruînacestdomeniu,amcreatoreţeadestulădestabilădeactiviştitrăindînsărăciepestetotînţară.Demulteori,estevorbadepersoanedindiferite

Page 45: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

44

oraşe,decinuamputeaspunecăavemobazălargă,daravemobazăpecareoputemdezvoltaşicarenefacesăluămîncalculposibilitateadeafaceorganizarecomunitarălanivelnaţional.

Alegerea unei problemeCumsăraciaesteunsubiectfoartegeneralşicomplex,esteimposibilsăabordezişisăimplici

toţisăraciişisăîncercisăsoluţionezitoateproblemeleînacelaşitimp.Acestaestemotivulpentrucareamdecissăalegemosingurăproblemăşisărecrutămoamenişisăîiorganizămpeaceiaafectaţideea.Pentruafisiguricămembriireţeleinoastresevorimplicaînprocesuldeorganizarecomunitarăşiînviitoareacampanie,amdoritsăalegemunsubiectimportantpentruceimaimulţidintreei.Caunrezultatalmaimultor interviurişiauneiaşa-zise întâlniridecampanie,amajuns laproblemaşomajuluişimaiprecis,lasistemulrecentdelucruînfolosulcomunităţii.Pescurt,şomeriiîndreptăţiţisăprimeascăajutorsocialtrebuiesăfacămuncăînfolosulcomunităţii,altfelîşipierdacestbeneficiu.Oastfeldemuncăînseamnăslujbeproaste(măturareastrăzilor,deexemplu)de3-6luni,încondiţiiprecareşipentruunsalariumultmaiscăzutdecâtsalariulminimpeeconomie.Studiileauarătatcăoastfeldemuncănuesteocalepentruaaccedelaoslujbăadevăratăiaractivităţilepecareoameniitrebuiesălefacăsuntdecelemaimulteorilipsitedesens(deexemplu,trebuiesătaieiarbamanualcândarfipututsăofacămultmaiuşorşimairapidcuomaşină).Aproximativ200000deoamenisuntimplicaţianualînacestsistem.

Page 46: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

45

cum am început organizarea comunitară?Dupăidentificareaproblemei,ne-amlovitdecâtevaîntrebărilegatedecumvomajungelacei

carefacastfeldemunci,ceresurseputemaloca,cinenesuntaliaţiişiinamicii.Suntemîncăînstadiuldeascultare,aşacădeţinemdoarcâtevadintrerăspunsurilelaacesteîntrebări.

Unde?

Muncitoriipublicisunttrimişidebiroulforţeidemuncăsălucrezeînmaimultelocuripentrudiferite instituţiişiorganizaţii. Într-unoraşmareprecumBudapesta,eiprimescomultitudinedesarcini:uniidintreei(custudiisuperioare)facmuncădeasistentînşcolisaupentrumunicipalitate,întimpceaceiacustudiimedii lucreazăpentruserviciulpublicdesalubrizare.Asta înseamnăcăexistăoameni–probabilceimaidezavantajaţi–uşordegăsitînzonelepublice,pecândceilalţinupotficontactaţiînacestmod.

DupăceamidentificattreidistricteînBudapesta,amînceputprinaneinteresaînlegăturăculocurileundepotfigăsiţimuncitoriipublici.Pentruagăsicelelaltegrupuri,amcontactatbirourileforţelordemuncăşiamcerutinformaţiidespreinstituţiileşiorganizaţiileundesuntangajaţi.Dupăcevomprimiacesteliste,îivomcontactaşilevompropunesăseîntâlneascăcunoi.

Cum?

Amfăcutprimelenoastreinterviuricupersoanecareaufostchematedecătremunicipalitatesăseîntâlneascăcunoi.Felulîncarene-amîntâlnitcueiafostfoarteuşorşiconfortabilpentrunoi,dararputeasăfiefrustrantpentruei.Fuseserăaleşidecătrefuncţionari,obligaţisăvinălainterviu,iarorganizatorulnostrucomunitars-aîntâlnitcueiînclădireamunicipalităţii.Înacestecircumstanţe,douădincincipersoaneaupărutinteresatesăseimpliceîntr-ungruporganizat.

Gândindu-ne cum să abordămaceste persoane pe stradă, am înţeles că ar fimai simpludacăamaveacevacesă leoferimoamenilor.Deaceea,amrealizatunpliant foartesimplu încaremenţionămcâtevadintreproblemelelocurilordemuncăînfolosulcomunităţiişicontacteleorganizatoruluinostrucomunitar.

Cu cine?

DinmomentcenuexistădecâtunsingurorganizatorcomunitarcaresălucrezepentruReţea,amcăutatînpermanenţămetodeîncareamputeasăatragemînacestdemersşialţioamenicaresăneajutecavoluntari.Pânăacum,suntdouăgrupuridepersoanecarefacvoluntariatînacestproces.PrimulgrupprovinedinrândulactiviştilornoştricaretrăiesclaţarăînsărăcieşicaresuntinteresaţisăafledespreorganizarecomunitarăşidesprecumpoatefirăspândităînafaraBudapestei.Aldoileagrupesteformatdinoameniimplicaţiîntr-un„grupdeînvăţare”despreorganizarecomunitară;mulţidintreeiaufostplecaţitimpde6săptămâniînStateleUniteîntr-uninternshippetemaorganizăriicomunitare.Grupuldeînvăţareafostcreatcuunanînurmădeoamenidedicaţifiepuneriiînpracticăaorganizăriicomunitarefiepromovăriiacesteiaşidezvoltăriiunuimediuprofesionalprintraining-uri,consultanţăetc.

Page 47: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

46

Organizatorul nostru comunitar şi voluntarii se întâlnesc regulat pentru a discuta metodelefolositeşipentruaplanificaactivităţileviitoare.Suntemconvinşicăacestmoddelucruesteimportantnunumaipentrucănesporeşteresursele,cişipentrucădezvoltăabilităţilealtorpersoanecarearputeadeveniorganizatoricomunitari.

ce urmează?Următorul pasmajor este să organizămprima întâlnire comunitară în care sănedezvoltăm

relaţiile personale cuoamenii, să construimgrupul şi să îl ajutămsăaleagăoproblemăspecificăpecaresăoabordeze.Dupăceidentificămproblema/problemelepecaretrebuiesălucrăm,putemîncepedezvoltareastrategieidecampanie.

În acord cu principiile organizării comunitare, ne vom concentra tot timpul pe dezvoltareapotenţialilornoştrilideri.Caoparteimportantăaacestuiprocesdedezvoltare,levomoferioformaredebazădesprerelaţiiledeputere,ointroducereînorganizarecomunitară,recrutareşiimplicare.

Deşiamabordatunnumărredusdeoameni,esteclarcăvafioprovocaresăconstruimgrupurisustenabileşiorganizaţiialeoamenilorcareseconfruntăcusărăcia,darsuntemconvinşicăprintr-omuncăsistematicăvomreuşisăorganizămsuteşichiarmiideoamenisăracidinUngaria.

2. Budapesta, oraşul este pentru toţi„Oraşul este pentru toţi” a fost întemeiat în august 2009 în Budapesta, Ungaria, de către

persoane fărăadăpostşiactivişti, la rândul lor fostepersoane fărăadăpost,şialiaţiiacestora înluptapentruosocietatebazatăpeegalitateşidreptate.Grupuldoreştesăcreezeoportunităţipentruoameniistrăziipentrucaeisăsepoată luptapentrupropria lordemnitateşipentrudreptul laolocuinţă.„Oraşulestepentrutoţi”organizeazăcampaniişiacţiunipentruaapăradrepturileoamenilorstrăzii,pentrualereprezentaintereseleşipentruaschimbapercepţiasocialăasupralor.

Chiardacăoamenii străzii joacăun rol important în toateactivităţilegrupului, componenţamixtăaorganizaţiei(persoanefărăadăpost,fostepersoanefărăadăpost,persoaneculocuinţă)facecaaceastasănuseîncradrezeperfectîntipareleuneiorganizaţiicomunitare.

Deasemenea,dinmomentcefiecaremembruactivesteconsideratafiunactivist,nuexistăorganizatoricomunitaridesemnaţi,ceeacefacecadiverselerolurialeunuiorganizatorcomunitarsăfieasumatedediverşimembri.Existăînsăaltecaracteristicialeacestuigrupcareîlapropiedeorganizarecomunitară:

abordareademocraticăşilafirulierbii; planificareastrategicădetaliată;metodelederecrutareşimobilizare; capacitareapersoanelormarginalizate,afectatedirectdeoanumităproblemăsocială; acţiunidirecteconfruntaţionale; obiectivuldeadevenioorganizaţiesustenabilăşideaconstruiomişcarepentrulocuinţe.

Page 48: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

47

Toateacesteaspecteamintescdemetodeleorganizăriicomunitare,chiardacăacestgruple-aînvăţatmaimultdinpractică.

Estediscutabildacăacestgruppoatefi încadrat cafiindoorganizaţiebazatăpeprincipiileorganizării comunitare, dar trebuie menţionat faptul că membrii acesteia au descoperit singurimajoritateaprincipiilorşiregulilorcareleagăstructuralordegrupdeorganizareacomunitară.

Page 49: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

48

concluzii

Celezecestudiidecazincluseînacestghidoferădoaropriviredeansambluasuprareuşitelor,dificultăţilor şi problematicilor ridicate de implicarea cetăţenilor în procesul decizional local prinintermediul organizării comunitare. Cu toate acestea, putem trage câteva concluzii în legătură cuimpactulpecareorganizareacomunitarăîlareasupracetăţenilor,comunităţilorşiautorităţilorpublice,precumşi în legăturăcuprincipaleleprovocărişiobstacoleîntâlnite în încercareadeaimplementaorganizareacomunitarăînEuropa,înspecialînregiuneasacentralăşideest.

orgAnizAreA comunitAră trAnsformă oAmeni, comunităŢi Şi AutorităŢi

1. organizarea comunitară aduce schimbări concrete în vieţile oamenilor Impactulpozitivalorganizăriicomunitare,subliniatadeseoriînaceastăbroşură,estelegatîn

primul rând de rezultatele concrete ale implicării oamenilor în deciziile publice care le transformămediul înconjurător.Omai bună infrastructură, spaţii verzi amenajate, salvarea centrului vechi alunuioraş,mecanismedecolectareadeşeurilormaiprietenoasecumediulsuntdoarcâtevadintrerealizărilepecaregrupuriledecetăţenile-auobţinutşicareaufostdescriseînstudiiledecaz.Prinorganizarecomunitară,problemeleşinevoileaflatepelistadepriorităţiaoameniloraufostabodateşisoluţionate.Maimult,oameniiaupututcontribuilagăsireaceleimaibunesoluţiipentrurezolvareaproblemelor,ceeaceaconstituitunfactordecisivînobţinereasuccesului.

2. organizarea comunitară îi face pe cetăţeni să se folosească de drepturile lor, dar şi să revendice alte spaţii de participare

Organizarea comunitară se dovedeşte a fi ometodă eficientă de a implica oamenii care seaflă înmod normal în afara procesului decizional şi de a le oferi puterea de a-şi schimba vieţile.Capacitareaoameniloresteaşadarunprocescomplexşidelungăduratăcarepresupuneoinvestiţieîn oameni, atât prin dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor acestora, prin informarea cu privire ladrepturilelorcetăţeneşticâtşiprinmotivareaşiîncurajareaacestorapentruaieşiînspaţiulpublicşiacereschimbări.Dupămulţianipetrecuţi într-unregimtotalitarcare le-a îngrădit libertateadeexprimare, oamenii au dezvoltat un fel de inerţie şi dezinteres. Primul obiectiv al organizatorilorcomunitariînacesttipdecontextafostsăîiajutepeoamenisăîşirecapeteîncredereaînsineşiîndreptullordeaacţionaatuncicândlucrurilenumergbine.Odatăceşi-aurecăpătataceastăîncredere,oameniiauînceputsăîşiverbalizezeproblemeleşiîngrijorărileşisăfoloseascăcadrulinstituţionalşilegalexistentpentruaparticipalaluareadeciziilor.Aşacumoaratăstudiiledecaz,primiipaşipecareoameniii-aufăcutaufostlegaţidescriereadepetiţii,cererideaudienţăşidezbateripublice,toatemecanismeinstituţionalizatedecomunicarecufactoriidedecizie.Demulteoriînsă,acestestrategii

Page 50: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

49

s-audoveditafiineficiente,iaroameniişi-audatseamacătrebuiesăfacăunpasînaintepentruaproduce impactul dorit. Prin organizare comunitară, grupurile informale de cetăţeni au început săfoloseascămetodemaidirecte–proteste,evenimentepublice,boicoturi,presiunemedia–şicelmaiimportantsăîşiconstruiascăputereaprinmobilizareavecinilorşiaaltoractoriaicomunităţiipentrualesusţinecauza.

3. prin implicarea lor în procesul decizional, oamenii pun în discuţie funcţionarea, cultura şi practicile autorităţile publice

Puţine dintre cazurile incluse în această publicaţie au prezentat exemple în care autorităţilepubliceaureacţionatrapidşipozitivlacererileoamenilor.ExemplulpolonezdinKatowicesauprimulsuccesalgrupuluiCallatisdinBucureştiparsăreprezintemaidegrabănişteexcepţiidelaregulă.Înmajoritateacazurilor, implicareacetăţenilornuestenicibineprimită,nici încurajată.Dincontră,înexempledinMoldova,SlovaciaşiRomânia,autorităţilelocaleauavutreacţiiagresive,aurecurslaameninţărişimanipularepentruadescurajacetăţeniisăacceadălainformaţiicarearfitrebuitsăfiepubliceşisăcearăschimbărilepecareledoreau.Perseverenţaoameniloraschimbattotuşimodulîncareinstituţiilepublicefuncţioneazăşiatitudineaaleşilor.Devoiesauforţaţi,eidevinconştienţidefaptulcăsuntrăspunzătoriînfaţacelorcarei-aualesşiîncepsăiaînconsiderarenevoileşidorinţeleoamenilor.Bătălianuesteunauşoară,pentrucămulţidintreoficialinusuntobişnuiţicuoastfeldepresiune,iarreacţiilelorvariazădelaaignoraşiamânacererileoamenilorlareacţiiagresive,acuzaţiişiameninţărimenitesădescurajezeoamenii,sădezbinegrupulsausălecompromităcredibilitatea.

orgAnizAreA comunitAră – proVocări Şi oBstAcole comune

1. construirea unor grupuri durabile care să abordeze multiple probleme din comunitate

Decelemaimulteori,oameniireacţioneazăşisemobilizeazăînsituaţiidecrizăpentruarezolvaproblemestringentecarenusuportăamânare.Odatăproblemelerezolvate,autendinţadeaseretragedinspaţiulpublicşideaseconcentrapesferadeinteresprivat.Acestămodalitatedeimplicaread-hocestemultmaifrecventădecâtparticipareapetermenlunglaviaţacomunităţii.Înacestcontext,estemultmaidificilsăreuneştioamenii înjurulunorproblememaipuţinarzătoareşisă îi facisălucrezeîmpreunăpetermenlung.Aceastanecesităunsimţcivicşioatitudineproactivă,întimpcemajoritateaoameniloraşteaptăcaceilalţi(veciniilor,autorităţileetc.)săobserveşisărezolveoriceproblemăcucarecomunitateaseconfruntă.

Înafarădeabordareaexpectativă,ogamălargădealteatitudini,credinţeşisentimenteexplicăde ce oamenii nu se implică în viaţa comunităţii: apatie, dezinteres, neîncredere în instituţiile şiautorităţilepubliceşi/sauînveciniilor,scepticismînlegăturăcuputerealordeaschimbalucrurile,fricadea seexpune şi deavorbi înpublic şi aşamaideparte.Mulţi oameni sunt înrădăcinaţi întrecutulcomunistşiîntr-otranziţielungă,dificilăşidezamăgitoarelademocraţieşieconomiedepiaţă

Page 51: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

50

înanii1990. Înaceste societăţi, exemplelede implicareaoamenilor îndeciziapublică soldate cuschimbăripozitive,servescdreptmodelşiimboldpentruceilalţi.

2. sustenabilitate – găsirea resurselor pentru organizare comunitară Datefiindtoateprovocărilemenţionateanterior,existăonevoieacutădeainvestiînparticiparea

cetăţenilor la decizia publică şi în procesele care le conferă un sentiment de putere în relaţia cufactoriidedecizie.Angajamentuldeaconstruigrupuriputernicedecetăţenitrebuiesăfieunuldelungăduratăpentruaavea impactasuprasocietăţilornoastre.Aşacumoaratăşistudiiledecaz,organizareacomunitarăesteoabordarecomplexăşidelungăduratăcarerăspundemaimultornevoişilipsurialedemocraţiilornoastreşicarenecesităimplicareapermanentăaunuiorganizatorcomunitarprofesionist.Rolulorganizatoruluicomunitarîncoagulareaşiasistareaoameniloresteabsolutcrucial.Înabsenţaorganizatorilorcomunitaricaresăîncurajezeoameniisăseuneascăînjurulunorproblemecomuneşisăacţionezestrategicşipetermenlung,vaexistadoaroimplicarecivicăsporadicăşiad-hoccareestelimitatăşisortitădemulteorieşecului.

Dinpăcate,organizaţiilecareauiniţiatprocesedeorganizarecomunitarăsezbatpentruagăsiresurselenecesarecucaresă îşicontinuemunca. În timpce înStateleUnite,numeroase fundaţiişi donatori au sprijinit crearea de organizaţii comunitare, organizaţiile din Europa sunt private desuportulşiresurselenecesareunorstrategiideparticiparecetăţeneascădelungădurată,cumesteorganizareacomunitară.Sperămcaînviitorfundaţiile,corporaţiile,persoaneleprivateşialţidonatoriîşivorîndreptaatenţiacătreconstruireaunororganizaţiicomunitareputernice,capabilesăproducăschimbăripozitiveîncomunităţilelorşisăresponsabilizezeinstituţiilestatului.

Page 52: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

51

BiBliogrAfie Şi resurse online

cărţi “Organizing forSocialChange:MidwestAcademyManual forActivists”,KimBobo, Jackie

Kendall,SteveMax,TheForumPress,2010;

“RulesforRadicals:APragmaticPrimerforRealisticRadicals”,SaulAlinsky,VintageBooksEdition,1971;

„CreativeCommunityOrganizing:aGuideforRabble-Rousers,ActivistsandQuietLoversofJustice”,SiKahn,Berrett-KoehlerPublishers,2010;

„StirItUp:LessonsinCommunityOrganizingandAdvocacy”,RinkuSen,Publisher:Jossey-Bass;1edition(March14,2003);

„Dynamics of Organizing: Building Power by Developing the Human Spirit”, Shel Trapp,[email protected],2007;

„WeMakeChange:CommunityOrganizersTalkaboutWhatTheyDo–andWhy”,KristinLayngSzakos,JoeSzakos,VanderbiltUniversityPress,2007;

“LessonsfromtheField:Organizing inRuralCommunities”,JoeSzakosandKristinLayngSzakos,SocialPolicyMagazine,2008.

resurse Online comm-org.wisc.edu — Comm-Org: The Online Conference on Community Organizing –

conţinesutedearticole,studiişireferinţepetemaorganizăriicomunitare;

neworganizing.com — The New Organizing Institute – conţine manuale şi materiale detraining,proiecte,trimitericătreblogurişialteresurseîndomeniulorganizăriicomunitare;

comm-org.wisc.edu/?q=node/10 — olistădematerialedetraining;

neworganizing.com/project/toolbox — unghidpentruorganizatoriicomunitari;

toolsforradicaldemocracy.com — fragmente din cartea lui Joan Minieri şi a lui Paul— Tools for Radical Democracy: How to Organize for Power in Your Community (Jossey-Bass/KimKlein’sChardonPress).

Page 53: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

52

resurse în limbi eurOpene

un modul de training de organizare comunitară în limba poloneză:

http://sllgo.pl/files/organizowanie_spolecznosciowe_kjr1.pdf.

resurse în limba germană

ForumCommunityOrganizing,e.V.:www.fo-co.infoincludeolistăbibliografică;

Penta,Leo(Hrsg.)(2007).CommunityOrganizing.MenschenverändernihreStadt.Hamburg:EditionKörber-Stiftung;

Szynka,Peter(2005).TheoretischeundempirischeGrundlagendesCommunityOrganizingbeiSaulD.Alinsky(1909-1972)–EineRekonstruktion.Bremen:AkademiefürArbeitundPolitikderUniversitätBremen.

resurse în limba română

Site-ulwebalCentruluideResursepentruparticiparepublică—www.ce-re.ro/programul-de-organizaresauwww.ce-re.ro/ENG/back-to-the-grassroots

Obroşurăcareinclude3studiidecazcupoveştideorganizarecomunitarădinBucureştişioparteteoreticădespremetodadeorganizarecomunitară—www.ce-re.ro/upload/catalog_OC_maimic.pdf

resurse în limba maghiară

Site-ulwebalgrupuluideînvăţareînorganizarecomunitară:

kozossegszervezes.wordpress.com

Site-ulwebalorganizaţiei“Oraşulestepentrutoţi”:avarosmindenkie.blog.hu

resurse în limba slovacă

Site-ulwebalCentruluideOrganizareComunitară(CKO)—www.cko.sk

Page 54: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

53

link-uri către OrgAnizAţii cOmunitAre şi reţele

reţeaua europeană de Organizare comunitară (ecOn)

PaginadeFacebookaECONpoatefiaccesatălaurmătoareaadresă:http://www.facebook.com/#!/pages/European-Community-Organizing-Network-ECON/119744504743884;

ECONestepecaledeadezvoltaunnousiteweb.Odatăfinalizat,acestavacuprindematerialedetraining,articoleşiinformaţiidespreproiectedeorganizarecomunitarădinEuropaşialteresurseutile.

reţele din suA

npa-us.org —NationalPeoplesAction,Chicago,Illinois;

www.ctwo.org —TheCenterforThirdWorldOrganizing,Oakland,California;

www.thedartcenter.org/learn-about-dart —TheDirectActionTrainingandResourceCenter,Miami,Florida;

www.gamaliel.org —TheGamalielFoundation,Chicago,Illinois;

www.industrialareasfoundation.org/index.html —TheIndustrialAreasFoundation,Chicago,Illinois;

www.piconetwork.org —PICONationalNetwork,Oakland,California;

www.communitychange.org—CenterforCommunityChange,Washington,DC.

Organizaţii din suA

www.cvhaction.org —CommunityVoicesHeard,NewYork,NewYork;

www.virginia-organizing.org —VirginiaOrganizing,Charlottesville,Virginia;

www.mvorganizing.org—MahoningValleyOrganizingCollaborative,Youngstown,Ohio;

tubmanorganizing.org—HarrietTubmanCenter,Detroit,Michigan;

www.lsna.net/index.html —LoganSquareNeighborhoodAssociation,Chicago,Illinois;

www.chicagohomeless.org—ChicagoCoalitionfortheHomeless,Chicago,Illinois;

www.lakeviewaction.org —LakeviewActionCoalition,Chicago,Illinois;

www.unitednorth.org —UnitedNorth,Toledo,Ohio;

www.vocal-ny.org —VoicesOfCommunityAdvocates&Leaders(VOCAL)NewYork;

www.povertyinitiative.org —PovertyInitiative,NewYork.

Page 55: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

54

pentru mai multe informaţii despre această publicaţie, vă rugăm să contactaţi:

coordonatorii naţionali ai proiectului grundtvig

GrzegorzWojkowskişiDagmaraKubik,BonaFides,Polonia—[email protected],[email protected]

NicoletaChiriţă,CentruldeResursepentruparticiparepublică-CeRe,România—[email protected]

TinaLauxşiChristianSchultz,Diakonie,Germania— [email protected],[email protected]

IzabellaMarton,ReţeauaMaghiarăAnti-Sărăcie,Ungaria —[email protected]

Coordonatorii proiectului „cetăţeni în acţiune”

NicoletaChiriţă,CentruldeResursepentruparticiparepublică-CeRe,România—[email protected]

SilviaStrelciuc,CentrulContactCahul,RepublicaMoldova—[email protected]

SofiaUrsul,AsosciaţiaCetăţenilorcuIniţiativă-ACI,RepublicaMoldova—[email protected]

echipa de coordonare ecOn

KajoZboril(Slovakia)—[email protected]

NicoletaChiriţă(Romania)—[email protected]

DagmaraKubik(Poland)—[email protected]

PaulCromwell(Germany)—[email protected]

ChuckHirt(Slovakia)—[email protected]

Page 56: Broșura Organizarea comunitară în teorie şi în practică

55

PublicaţiaafostrealizatăcusprijinulfinanciaralComisieiEuropeneprinprogramulÎnvăţarepetotparcursulvieţii–ParteneriateGrundtvigşicusprijinulBlackSeaTrustforRegionalCooperation.Conţinutul acestei publicaţii nu reflectă opinia oficială a Comisiei Europene, aBlackSeaTrust,aGermanMarshallFundsauapartenerilorsăi.Responsabilitateapentruinformaţiileşiopiniileexprimaterevineînexclusivitateautorilor. Copyright©2012,ReţeauaEuropeanădeOrganizareCOmunitară-ECON.