ROÎn 2009, Institutul pentru gestiunea mediului din Bruxelles (IBGE) a acordat Comitetului Economic şi Social European prestigiosul titlu de „Întreprindere ecodinamică”. CESE a obţinut trei stele, ceea ce reprezintă cea mai înaltă distincţie a etichetei ecologice. Această etichetă recompensează întreprinderile pentru performanţele lor în materie de protecţie a mediului.

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

doi:10.2864/40631

QE-30-11-227-RO-C

Avizul CESE ECO/290 – CESE 993/2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 248, 25.8.2011, p. 75 www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.eco-opinions.15055

Unitatea pentru vizite şi publicaţiiTel. +32 25469604 • Fax +32 25469926

Rue Belliard/Belliardstraat 991040 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

www.eesc.europa.eu

EESC-2011-45-RO

Bugetul Uniunii Europene

Un buget adecvat pentru asumarea responsabilităților UE

Comitetul Economic şi Social European

Comitetul Economic şi Social European

CESE solicită ca banii contribuabililor să fie bine utilizațiComitetul Economic și Social European (CESE) consideră că Uniunea Europeană trebuie să dispună de un buget adecvat pentru asumarea noilor sale responsabilităţi conferite de Tratatul de la Lisabona și pentru realizarea ambiţiilor în materie de creștere și ocupare a forţei de muncă. Avizul Comitetului privind revizuirea bugetului UE, adoptat cu largă majoritate de către membri la sesiunea plenară din iunie 2011, ajunge la concluzia că, ţinând cont de amploarea provocărilor care reclamă un răspuns comun, creșterea bugetului european este nu numai de dorit, ci chiar necesară.

Viitoarele cheltuieli ale UE ar trebui să fie echitabile și bine direcționate: banii trebuie cheltuiți pentru politici și proiecte care să servească într-adevăr interesele cetățenilor UE și a căror implementare la scară europeană să genereze valoare adăugată reală.

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de mijloacele bugetare necesare pentru a pune în practică nici strategia sa politică, nici angajamentele care decurg din noul Tratat de la Lisabona. În consecinţă, este nevoie de imaginaţie pentru a defini un „buget european inteligent”, care să confere UE mijloacele necesare înfăptuirii ambiţiilor sale, fără a crește sarcina fiscală globală pe care o suportă cetăţenii și întreprinderile.

Comitetul subliniază necesitatea de a se asigura un buget adecvat obiectivelor și angajamentelor asumate în Strategia Europa 2020. Aceasta implică legături vizibile între intervenţiile prevăzute în acest buget și diferiţii piloni ai Strategiei Europa 2020.

CESE nu poate accepta ca procesul de integrare europeană, condiţionat de mijloacele bugetare care îi sunt acordate, să fie deturnat de chestiunea reducerii deficitelor publice.

Un plus de eficacitate la nivelul UEBugetul european trebuie să aibă și un efect de pârghie. Ar trebui să existe o complementaritate între bugetul UE și bugetele naţionale, pentru a evita suprapunerile și a acţiona împreună în direcţia unor priorităţi comune. Dezvoltarea de parteneriate public-privat (PPP), recurgerea la împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii și crearea de euroobligaţiuni ar putea susţine finanţarea unor proiecte de investiţii importante și sprijini realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Mai mult, în actuala criză financiară, constituirea unei „Trezorerii Europene” ar putea servi la punerea în comun a datoriilor naţionale, demonstrând astfel solidaritatea dintre statele membre și angajamentul în favoarea monedei euro.

Prin transferarea cheltuielilor spre nivelul UE și realizarea în acest mod a unor economii de scară, UE poate atinge un grad maxim de eficacitate în utilizarea banilor publici pe care îi primește.

CESE susţine cele patru priorităţi majore în materie de buget, enunţate de Comisie: punerea în aplicare a priorităţilor de acţiune fundamentale, consolidarea valorii adăugate, obligaţia de rezultat, optimizarea avantajelor reciproce ale solidarităţii. CESE dorește, de asemenea, să adauge un alt imperativ, și anume pe cel al vizibilităţii.

dl Henri MALOSSE, raportor pentru Avizul CESE privind revizuirea bugetului UE,

președintele Grupului „Angajatori”

dl Staffan NILSSON, președintele Comitetului Economic și

Social European (CESE)

CESE solicită ca banii contribuabililor să fie bine utilizațiComitetul Economic și Social European (CESE) consideră că Uniunea Europeană trebuie să dispună de un buget adecvat pentru asumarea noilor sale responsabilităţi conferite de Tratatul de la Lisabona și pentru realizarea ambiţiilor în materie de creștere și ocupare a forţei de muncă. Avizul Comitetului privind revizuirea bugetului UE, adoptat cu largă majoritate de către membri la sesiunea plenară din iunie 2011, ajunge la concluzia că, ţinând cont de amploarea provocărilor care reclamă un răspuns comun, creșterea bugetului european este nu numai de dorit, ci chiar necesară.

Viitoarele cheltuieli ale UE ar trebui să fie echitabile și bine direcționate: banii trebuie cheltuiți pentru politici și proiecte care să servească într-adevăr interesele cetățenilor UE și a căror implementare la scară europeană să genereze valoare adăugată reală.

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de mijloacele bugetare necesare pentru a pune în practică nici strategia sa politică, nici angajamentele care decurg din noul Tratat de la Lisabona. În consecinţă, este nevoie de imaginaţie pentru a defini un „buget european inteligent”, care să confere UE mijloacele necesare înfăptuirii ambiţiilor sale, fără a crește sarcina fiscală globală pe care o suportă cetăţenii și întreprinderile.

Comitetul subliniază necesitatea de a se asigura un buget adecvat obiectivelor și angajamentelor asumate în Strategia Europa 2020. Aceasta implică legături vizibile între intervenţiile prevăzute în acest buget și diferiţii piloni ai Strategiei Europa 2020.

CESE nu poate accepta ca procesul de integrare europeană, condiţionat de mijloacele bugetare care îi sunt acordate, să fie deturnat de chestiunea reducerii deficitelor publice.

Un plus de eficacitate la nivelul UEBugetul european trebuie să aibă și un efect de pârghie. Ar trebui să existe o complementaritate între bugetul UE și bugetele naţionale, pentru a evita suprapunerile și a acţiona împreună în direcţia unor priorităţi comune. Dezvoltarea de parteneriate public-privat (PPP), recurgerea la împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii și crearea de euroobligaţiuni ar putea susţine finanţarea unor proiecte de investiţii importante și sprijini realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Mai mult, în actuala criză financiară, constituirea unei „Trezorerii Europene” ar putea servi la punerea în comun a datoriilor naţionale, demonstrând astfel solidaritatea dintre statele membre și angajamentul în favoarea monedei euro.

Prin transferarea cheltuielilor spre nivelul UE și realizarea în acest mod a unor economii de scară, UE poate atinge un grad maxim de eficacitate în utilizarea banilor publici pe care îi primește.

CESE susţine cele patru priorităţi majore în materie de buget, enunţate de Comisie: punerea în aplicare a priorităţilor de acţiune fundamentale, consolidarea valorii adăugate, obligaţia de rezultat, optimizarea avantajelor reciproce ale solidarităţii. CESE dorește, de asemenea, să adauge un alt imperativ, și anume pe cel al vizibilităţii.

dl Henri MALOSSE, raportor pentru Avizul CESE privind revizuirea bugetului UE,

președintele Grupului „Angajatori”

dl Staffan NILSSON, președintele Comitetului Economic și

Social European (CESE)

Bugetul UE nu se referă numai la cifre, ci reprezintă în primul rând un instrument pentru realizarea unui proiect politic. Prin urmare, creșterea lui pe baza unor resurse proprii permanente este necesară pentru a face față amplorii noilor provocări care necesită un răspuns comun.

O prioritate majoră pentru bugetul european este consolidarea politicilor aparţinând triunghiului magic „cercetare, inovare, educaţie”, care se află în centrul provocării globalizării.

Politica de coeziune economică, socială și teritorială participă, de asemenea, direct la exprimarea unei solidarităţi europene. CESE se va opune oricărei încercări de desfiinţare a acestei politici, care reprezintă simbolul unei uniuni „între popoare”. CESE solicită însă reformarea acesteia, în vederea sporirii eficacităţii, în special prin simplificarea modalităţilor de administrare a acesteia, prin plasarea unui accent sporit pe proiectele emblematice vizând priorităţi europene și prin asigurarea unei participări mai strânse a actorilor economici și sociali.

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), CESE reamintește poziţia sa, în favoarea reformării acesteia. Este vorba de a o adapta noilor provocări, fără însă a o renaţionaliza și fără a abandona principiile sale care s-au dovedit valoroase: solidaritatea internă și externă, calitatea producţiei alimentare, preferinţa comunitară, coeziunea teritorială în favoarea zonelor rurale, în special a zonelor de munte și a celor insulare.

De asemenea, CESE consideră că, pentru situaţiile de urgenţă, s-ar putea impune o mai mare flexibilitate și mecanisme mai bine adaptate, cum este cazul Fondului de ajustare la globalizare.

dl Gérard DANTIN, coraportor pentru Avizul CESE privind revizuirea bugetului UE,

vicepreședintele Grupului „Salariaţi”

Abordarea procedurilor netransparenteProblema este că, în prezent, cetăţenii UE nu știu să aprecieze impactul bugetului UE. Procedurile sunt prea complicate și par „foarte netransparente” pentru opinia publică. „Cheltuielile operaţionale sunt prea adesea confidenţiale, risipite pe proiecte prea mici sau disimulate în cadrul unor cofinanţări complexe”, recunoaște CESE în avizul său. Acest fapt face mai dificilă câștigarea sprijinului cetăţenilor și furnizează argumente anumitor state membre pentru limitarea cheltuielilor.

CESE se pronunţă în favoarea unei „adevărate revoluţii”, în vederea accelerării procedurilor și a creșterii transparenţei acestora, pentru a transforma bugetul UE într-un model de guvernanţă, eficacitate, transparenţă și control al cheltuielilor administrative.

Bugetul UE nu se referă numai la cifre, ci reprezintă în primul rând un instrument pentru realizarea unui proiect politic. Prin urmare, creșterea lui pe baza unor resurse proprii permanente este necesară pentru a face față amplorii noilor provocări care necesită un răspuns comun.

O prioritate majoră pentru bugetul european este consolidarea politicilor aparţinând triunghiului magic „cercetare, inovare, educaţie”, care se află în centrul provocării globalizării.

Politica de coeziune economică, socială și teritorială participă, de asemenea, direct la exprimarea unei solidarităţi europene. CESE se va opune oricărei încercări de desfiinţare a acestei politici, care reprezintă simbolul unei uniuni „între popoare”. CESE solicită însă reformarea acesteia, în vederea sporirii eficacităţii, în special prin simplificarea modalităţilor de administrare a acesteia, prin plasarea unui accent sporit pe proiectele emblematice vizând priorităţi europene și prin asigurarea unei participări mai strânse a actorilor economici și sociali.

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), CESE reamintește poziţia sa, în favoarea reformării acesteia. Este vorba de a o adapta noilor provocări, fără însă a o renaţionaliza și fără a abandona principiile sale care s-au dovedit valoroase: solidaritatea internă și externă, calitatea producţiei alimentare, preferinţa comunitară, coeziunea teritorială în favoarea zonelor rurale, în special a zonelor de munte și a celor insulare.

De asemenea, CESE consideră că, pentru situaţiile de urgenţă, s-ar putea impune o mai mare flexibilitate și mecanisme mai bine adaptate, cum este cazul Fondului de ajustare la globalizare.

dl Gérard DANTIN, coraportor pentru Avizul CESE privind revizuirea bugetului UE,

vicepreședintele Grupului „Salariaţi”

Abordarea procedurilor netransparenteProblema este că, în prezent, cetăţenii UE nu știu să aprecieze impactul bugetului UE. Procedurile sunt prea complicate și par „foarte netransparente” pentru opinia publică. „Cheltuielile operaţionale sunt prea adesea confidenţiale, risipite pe proiecte prea mici sau disimulate în cadrul unor cofinanţări complexe”, recunoaște CESE în avizul său. Acest fapt face mai dificilă câștigarea sprijinului cetăţenilor și furnizează argumente anumitor state membre pentru limitarea cheltuielilor.

CESE se pronunţă în favoarea unei „adevărate revoluţii”, în vederea accelerării procedurilor și a creșterii transparenţei acestora, pentru a transforma bugetul UE într-un model de guvernanţă, eficacitate, transparenţă și control al cheltuielilor administrative.

Noi resurse proprii în locul principiului „profitului echitabil”CESE propune renunţarea la principiul profitului echitabil (juste retour), prin care fiecare stat membru al UE luptă pentru obţinerea unui beneficiu economic maxim din bugetul Uniunii. Această abordare a fost adoptată în anii ‘80, în urma solicitării Regatului Unit de reducere a contribuţiei sale. Or, acest principiu contravine valorilor solidarităţii și beneficiului reciproc care stau la baza construcţiei europene, iar Comitetul consideră că acesta este „în mare măsură la originea neajunsurilor, întârzierilor și eșecurilor sale”. Principiul subsidiarităţii, pe de altă parte, trebuie să implice transferul politicilor la nivel european atunci când acestea nu mai reușesc să dea cele mai bune rezultate la nivel naţional.

Într-adevăr, într-o uniune economică, monetară și politică, beneficiile și valoarea adăugată trebuie să fie prin natura lor în folosul tuturor. Toate progresele realizate de Uniunea Europeană s-au bazat pe efectul multiplicator al unei puneri în comun, care este la antipodul conceptului de „profit echitabil”.

În plus, CESE susţine apelul Comisiei Europene de a se reveni la principiul „resurselor proprii”, adică bani care intră direct în trezoreria UE. Acestea pot fi fonduri noi, obţinute, de exemplu, din taxarea emisiilor de dioxid de carbon sau a tranzacţiilor financiare sau pot proveni din transferul unei mici cote a taxelor naţionale. În acest sens au fost înaintate deja diferite propuneri și CESE consideră că îi revine Comisiei sarcina de a efectua o evaluare a impactului alternativelor propuse.

Costurile „non-Europei”CESE se pregătește să lanseze o evaluare a costurilor „non-Europei” (adică a punerii separate în aplicare a politicilor la nivelul fiecărui stat). Aceasta va arăta cum lucrurile pot fi făcute mai bine și mai ieftin atunci când ţările cooperează și evită dublarea eforturilor în bugetele naţionale și, totodată, va cuantifica costurile pe care întârzierile legate de integrarea europeană, de exemplu pentru un brevet comun sau pentru „cerul unic european”, le provoacă în detrimentul cetăţenilor Europei. Ultimul studiu în acest sens a fost efectuat în 1988.

Nu putem mări bugetul UE fără să câștigăm sprijinul opiniei publice în acest scop. (dl Staffan NILSSON)

Cetăţenii și contribuabilii europeni trebuie să cunoască valoarea facturii pe care sunt nevoiţi să o achite în prezent, din cauza costurilor duble inutile pe care le implică compartimentările care persistă atât în domeniile administrative, cât și în cele economice.

Noi resurse proprii în locul principiului „profitului echitabil”CESE propune renunţarea la principiul profitului echitabil (juste retour), prin care fiecare stat membru al UE luptă pentru obţinerea unui beneficiu economic maxim din bugetul Uniunii. Această abordare a fost adoptată în anii ‘80, în urma solicitării Regatului Unit de reducere a contribuţiei sale. Or, acest principiu contravine valorilor solidarităţii și beneficiului reciproc care stau la baza construcţiei europene, iar Comitetul consideră că acesta este „în mare măsură la originea neajunsurilor, întârzierilor și eșecurilor sale”. Principiul subsidiarităţii, pe de altă parte, trebuie să implice transferul politicilor la nivel european atunci când acestea nu mai reușesc să dea cele mai bune rezultate la nivel naţional.

Într-adevăr, într-o uniune economică, monetară și politică, beneficiile și valoarea adăugată trebuie să fie prin natura lor în folosul tuturor. Toate progresele realizate de Uniunea Europeană s-au bazat pe efectul multiplicator al unei puneri în comun, care este la antipodul conceptului de „profit echitabil”.

În plus, CESE susţine apelul Comisiei Europene de a se reveni la principiul „resurselor proprii”, adică bani care intră direct în trezoreria UE. Acestea pot fi fonduri noi, obţinute, de exemplu, din taxarea emisiilor de dioxid de carbon sau a tranzacţiilor financiare sau pot proveni din transferul unei mici cote a taxelor naţionale. În acest sens au fost înaintate deja diferite propuneri și CESE consideră că îi revine Comisiei sarcina de a efectua o evaluare a impactului alternativelor propuse.

Costurile „non-Europei”CESE se pregătește să lanseze o evaluare a costurilor „non-Europei” (adică a punerii separate în aplicare a politicilor la nivelul fiecărui stat). Aceasta va arăta cum lucrurile pot fi făcute mai bine și mai ieftin atunci când ţările cooperează și evită dublarea eforturilor în bugetele naţionale și, totodată, va cuantifica costurile pe care întârzierile legate de integrarea europeană, de exemplu pentru un brevet comun sau pentru „cerul unic european”, le provoacă în detrimentul cetăţenilor Europei. Ultimul studiu în acest sens a fost efectuat în 1988.

Nu putem mări bugetul UE fără să câștigăm sprijinul opiniei publice în acest scop. (dl Staffan NILSSON)

Cetăţenii și contribuabilii europeni trebuie să cunoască valoarea facturii pe care sunt nevoiţi să o achite în prezent, din cauza costurilor duble inutile pe care le implică compartimentările care persistă atât în domeniile administrative, cât și în cele economice.

ROÎn 2009, Institutul pentru gestiunea mediului din Bruxelles (IBGE) a acordat Comitetului Economic şi Social European prestigiosul titlu de „Întreprindere ecodinamică”. CESE a obţinut trei stele, ceea ce reprezintă cea mai înaltă distincţie a etichetei ecologice. Această etichetă recompensează întreprinderile pentru performanţele lor în materie de protecţie a mediului.

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

doi:10.2864/40631

QE-30-11-227-RO-C

Avizul CESE ECO/290 – CESE 993/2011 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 248, 25.8.2011, p. 75 www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.eco-opinions.15055

Unitatea pentru vizite şi publicaţiiTel. +32 25469604 • Fax +32 25469926

Rue Belliard/Belliardstraat 991040 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

www.eesc.europa.eu

EESC-2011-45-RO

Bugetul Uniunii Europene

Un buget adecvat pentru asumarea responsabilităților UE

Comitetul Economic şi Social European

Comitetul Economic şi Social European