1

2016

Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate

în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii

acestor articole sau, după caz, redacţia.

BULETINUL INFORMATIV AL FILIALEI JUDEȚENE SIBIU A UAR

DECEMBRIE

CUPRINS

I.SEMNALE

ARHIVADEFOTOGRAFIIȘIDIAPOZITIVEAUAR

II.INFO

INFO1-BienalaNaționalădeArhitectură,edițiaa12-a2016,parteaaII-a,

deAnaDONȚU

INFO2--ÎntâlnireaanualăamembrilorFilialeiUARSibiu,dearh.MirceaȚIBULEAC.

INFO3-PROIECTECULTURALEfinanțatedeUAR-2016-sesiunedecomunicări,

deAnaDONȚU

III.PRIMIMDELACITITORI

COMOARADINCENTRULVECHI,delaing.VintilăDĂSCĂLIȚĂ

IV.VIEŢILEASCUNSEALEORAŞULUI-SERIALPENTRUMINTE,INIMĂŞI

ARHITECTURĂ,dearh.DorinBOILĂ:

DECONSTRUCȚIAIDENTITARĂAEUROPEI

V.ANUNȚURIAGERPRESS,dearh.DorinBOILĂ

SEMNAL1tehnoredactare:AnaDONȚU

ARHIVADEFOTOGRAFII

ȘIDIAPOZITIVEAUAR

Începândcudatade6decembrie2016,

estedisponibilăonlineoparteaarhiveifotoaUniuniiArhitecțilordinRomânia.Platformaonline s-a realizat în baza unui proiectcultural finanțat de Ministerul Culturii,contractnr.4628din16.11.2016. Platforma conține imagini curățate,scanateșiprelucrate,texte(galeriaarh.IoanaGrigorescu)șitexte(fiședescriptive),proiectrealizatdeoechipădeprofesioniști,căroralemulțumim. EchipadeproiectșiUARmulțumescdneiarh. Irina Tulbure (angajat al UAR – arhivafoto),dneiarh.RodicaPanaitescușioperatorIT Răzvan Hatea (angajați UAR – arhiva

proiecte)pentrudisponibilitateașiprofesionalismulcucareauselectatșipusladispozițieechipeideproiectparteadearhivăceafăcutobiectulproiectuluiculturaldedigitalizare.

Echipadeproiect:arh.AlexandruPanaitescu,arh.GabrielaPetrescu,arh.IulianaCiotoiu,

arh.DianaNicoletaMihnea,arh.OanaCristinaȚiganea,arh.IrinaMihaelaPatrulius

BuruianăMihaela,operatordigitizare,VasileAndrei,operatordigitizare

CrinaOanaBorlean,operatordigitizareMariusCristianStreinu,operatordigitizareElenaBiancaBădulescu,operatordigitizareBogdanSilviuȘandric,operatordigitizare

AndreiLotreanu,operatordigitizareRalucaȘtefan,specialistPRMarianaIonescu,traducatorAndreiRetegan,grafician

arh.AndreeaIuliaPanait,designplatformaon-linearh.ValentinUngureanu,programareplatformaon-line

Coordonatorproiect,AdrianaTănăsescu Pemăsurăcevomaccesafonduri,procesuldedigitalizareaarhiveivacontinua.

https://arhiva.uniuneaarhitectilor.ro/

INFO 1 BienalaNaționalădeArhitectură

edițiaa12-a2016,parteaaII-a

Miercuri, 19 octombrie

2016, a fost o seara dedicata sectiunii

Arhitecturapatrimoniuluicultural,

ı n c a re s - au p rezen ta t p ro i e c te l e

nominalizate si cel premiat. I�n calitate de

moderator a fost Adrian CRĂCIUNESCU,

curatorulsectiunii. Juriuls-aaflatınfatauneipaletelargi

deproiecte,cucalitateapropiata, sicarea

impus folosirea unor criterii suplimentare

celor cuprinse ın regulament pentru a

ajungelaceletreinominalizari.Identificand

proiectelecelemaicomplexedinpunctde

vederealproblemelordoctrinare,dar sial

dificultatilor tehnice de executie, s-au

selectatpreliminar7obiectivepentruvizita

in situ, ın vederea detalierii analizei prin

observareadirectaadouaaspectecuprinse

ıncriteriiledeevaluare,anumecalitateasi

adecvareamaterialelor folosite, precum si

calitatea executiei lucrarilor. S-au detasat

proiectele complexe de la Chiojdu, Sic si

Carturesti.

foto&videoarh.MirceaȚIBULEACdeAnaDONTU

Casa cu Blazoane din satul

Chiojdu,Premiulsecțiunii.

Cladireaafostridicatalamijloculsec.

al XVIII-lea si supusa unei interventii

radicale la ınceputul secolului al XIX-lea,

canda fostextinsacu ıncapereapoligonala

situataınextremitateatindeiopuseintrarii

si fatada a fost ımpodobita cu stucaturi

modelate la pozitie, cu un repertoriu

ornamental inspirat din lumea vegetala

(simboluri ale pomului vietii). Interesant

este sirul de blazoane circulare care

decoreazaparapetul foisorului,undepiesa

centralapoartasimbolulvulturuluibicefal.

Interventia de restaurare a vizat

recuperarea tuturor elementelor valoroase

care s-au pastrat, respectiv colonada

foisoruluicustalpidinlemnfasonatimanual

si grinda superioara cu decoratii complexe

sugerand coarnele de berbec, discul solar,

motive simbolice coborand din repertoriul

stravechi si decoratiile din stucatura

modelatelapozitiedatanddinanul1826.

linkvideo:https://we.tl/5LdyQ5IJ9V

BisericaReformatădinSic,

județulCluj

Biserica Reformata din Sic este una

dintrecelemaibinepastratecladiridecult

din perioada Arpadiana, ın Transilvania

centrala. Cu toate acestea, istoria ei a fost

plinadereconstructii,largirisitransformari.

Datorita acestora, conceptul arhitectural al

reabilitariirealizate ıntreanii2013-2015a

fost acela de a salva, de a pune ın valoare

elementele arhitecturale pastrate si de a

facilita citirea etapelor prin care a trecut

acest edificiu.Transformarileaudevenit ın

timpparteintegrantaaistorieisiexistentei

bisericii.Cutoateacestea,s-auavutınvedere

mentinereacoerenteiactuluiarhitectural.I�n

schimb, au fost ınlaturate elementele ce

deteriorau cladirea, detaliile arhitecturale

realizate deficitar, elementele care nu mai

erauviabiledinpunctdevederestructural

saucarenuasigurausigurantautilizatorilor.

linkvideo:https://we.tl/q8OlQl8aOi

CărtureștiCarusel

Imobilul este pe lista monumentelor

istorice cu cod LMI, sub numele „Casa cu

pravalie”, sfarsitul secolului al XIX-lea. I�n

1903 imobilul era ın proprietatea familiei

Chrissoveloni.I�n1904cladireavecheafost

demolata,iarınloculeiafostconstruitacea

existenta. Autorizatia de construire din

1904,cuproiectulluiNicolaeCutarida,afost

gasitadupafinalizarealucrarilor.

Deciziilederestaurareautinutcontde

1)rezulatultestelor,2)problemelejuridice,

d in punc t de vedere c adas t ra l , 3 )

descoperirile din timpul decopertarilor, de

dorintadeareaduceınimagineaLipscanilor

un reper cu cat mai multe elemente de

autent ic i tate posibi le , 4) problema

controlului bugetului proiectului, 5)

s t andarde le de con for t s i imag ine

contemporane.

linkvideo:https://we.tl/K3uo0qUhMd

Participareaıncadrulacesteisectiunia

Bienalei UAR 2016 a fost apreciata de

membriijuriuluicafiindunabogatasideo

calitatecareneındreptatestesaspunemca,

fata de editiile trecute, se ınregistreaza un

progresnunumaicantitativ,darsidinpunct

devederealconceptuluisialexecutiei.

Cele 20 de proiecte acceptate ın

concurs au avut o mare varietate atat ca

tematicasaucaamploare,darsicamodde

abordare sau ca dificultate a problemelor

tehnice sau conceptuale cu care s-au

confruntat sefii de proiect. O asemenea

varietate a pus, fara ındoiala, probleme de

evaluarepentrujuriu.

Valoare culturală versus

valoareeconomicăafosttemaserii-o

dezbaterecareaavut-odreptinvitatspecial

pednaOanaBOGDAN,membruın Comisia

Regala a Monumentelor Istorice din

RegiuneaFlamanda,Belgia,secretardestat

ınMinisterulCulturii.

I�n cadrul dezbaterilor s-a discutat o

masura de reforma legislativa privind

zonele protejate ın proiectul Codului

Patrimoniului Cultural , care a fost

prezentata de dl Adrian CRĂCIUNESCU,

membruınechipadeelaborareapropunerii

legislative.

De asememea, au fost prezentate

tendin te le imobi l iare ı n re la t ie cu

patrimoniulculturaldinzoneleprotejatede

catrepatronulagentiei imobiliareRegatta,

EduardUZUNOV.

linkvideo:https://we.tl/jQU4jlEC12

V i n e r i , 2 1 o c t om b r i e .

Arhitectura spațiului interior .

Sectiunea dedicata Arhitecturii spatiului

interioradebutatcuprezentareaproiectelor

nominalizatesiaproiectuluipremiat,apoia

urmat o dezbatere asupra reperelor

arhitecturii de interior, moderate de

Marius MARCU-LEPADAT , curatorul

sectiunii.

Pentru orice participant la Bienala,

selectarea si prezentarea unei lucrari ın

expozitia generala a Bienalei Nationale de

Arhitecturareprezintaodovadasiogarantie

aprofesionalismuluisau, iarnominalizarea

saupremierea acesteia sunt confirmari ale

excelentei la care toti participantii aspira.

Editia din acest an se ınscrie totodata pe

traiectoria imprimata de organizatorii

u l t ime lor ed i t i i , s i anume aceea a

transformariiexpozitieiconcursıncaresunt

prezentatecelemaibunerealizaridinultimii

doiani,ıntr-unfordedezbatereasuprastarii

arhitecturiiromanesti.

Juriul sectiunii Arhitectura spatiului

interior a fost format din personalitati ale

arhitecturiideinteriordinItaliasirespectiv

Franta,darsibunicunoscatoriaipeisajului

arhitecturiideinteriordinRomaniasicarora

li s-a alaturat creatoareaVeneraArapu, nu

doaroimportantapersonalitateadesignului

vestimentardinRomania,cisiautoareaunor

rafinateamenajarideinterior.

Juriulaavutdeevaluat63delucrari,

ce l mai mare numar de propuner i

prezentatelavreunadinultimeleeditiiale

Bienalei.

Douadintrelucrarilepropusejuriului

spre evaluare sunt executate ın alte tari

d e c a t ı n Rom a n i a , d e s i c o n f o rm

regulamentului ın expozitia concurs sunt

admise doar lucrari executate ın tara.

Vedem ın prezenta lor dovada interesului

internationaldecaresebucuraBienala si,

de aceea ele sunt prezentate ın expozitie,

darhorsconcours.

Numarul mare de lucrari propuse

juriuluilaaceastaeditiesinivelulridicatal

calitatiilorconfirmafaptulcaarhitecturade

interiordinRomaniaseaflaıntr-unproces

de consolidare a statutului, calitatii si

identitatiisalecevafiıncununatcusucces.

Pentrucele60deproiecte intrate ın

concurs, ierarhia a fost decisa ın baza

u rm a to a re l o r c r i t e r i i : ı n s c r i e re a

conceptului ın tema Bienalei; inovatia

spatiala si estetica; valoarea culturala si

sociala adaugata; puterea de seductie a

amenajarii/obiectuluipropus;tehnologie

siinovatie.

L u n i , 2 4 o c t o m b r i e .

Arhitectura spațiului public și

urbanismului. Comunicarile au fost

moderate : Mihaela HĂRMĂNESCU ,

curatorulsectiunii.Dezbatereacareaurmat

aavutdrepttemaProvocăriurbane:repere

și recuperări, cu un invitat special ın

persoana domnului Gheorghe PĂTRAȘCU,

fostarhitect-sefalCapitalei.

SectiuneaArhitecturaspatiuluipublic

si urbanismului se remarca prin varietatea

proiectelor ınscrise ce raspund temei

generaleaBienaleiNationaledeArhitectura,

editiaa12-a.Proiecteleınscrise,desiputine

lanumar,acoperaoarielargaadomeniului

delascaraumanaaobiectului,panalaceade

ansamblusicuprindamenajaripermanente

sau temporare de spatii publice prin

scenografii si instalatii; design urban;

documentatii de urbanism, de amenajarea

teritoriuluisipeisagistica.

Varietatea de proiecte din cadrul

acesteisectiuniconfirmaatatcontinuitatea

trecutuluiınprezent,catsidezvoltareasaın

viitor prin subtilitatea explorarii relatiei

dintre vechi si nou si continua reflectia

a supra va lor i lor fundamenta le a l e

ambientului urban sau rural. Principalele

repere sunt tratate distinct ın cadrul

proiectelor, ca tipuri caracteristicede tesut

u rban p ropuse spre conservare s i

valorificarereglementata.

. Ajuns la a douaSomeș Delivery

edi t ie , Somes Delivery e un proiect

independent care provoaca si testeaza idei

pentru integrarea Somesului ın viata

orasuluiCluj-Napoca.Ganditpetermenlung,

elabordeazaınfiecareanunaltsegmental

raului , pe care ı l analizeaza dintr-o

perspectiva pluridisciplinara si ın care

actioneaza pe patru componente: spatiu,

comunitate,evenimentesimediu.

P ro i e c t u l a f o s t p r i n t r e c e l e

nominalizate la sectiunea Arhitectura

spatiului public si urbanismul. Autorii lui

sunt: Mihai Mateiu, Vlad Sulea, Bogdan

Vrabie, Adriana Magerusan, Alexa Bacanu,

MariusCatalinMoga,DanBurzo,Anamaria

Felvinczi,CristinaBodnarescu.

Planul Urbanistic General Galați.

Principalele directii considerate definitorii

ınconceptiaPlanuluiUrbanisticGeneralcu

privire la valori le patr imoniale a le

municipiuluiaufost:luareaınconsiderarea

fragmentelorapartinanddiferitelortipuride

tesuturbandreptelementedeterminanteın

stabilireaUTR si ınscrierea lor coerenta ın

strategia de dezvoltare a municipiului.

Stabilirea reglementarilor fiecarei unitati

teritorialede referinta a fost gandita astfel

ı nc a t s a consacre s i s a accentueze

caracteristicile urbanistice existente: tipul

trameistradale,aparcelarului,araportului

dintre cladire si vecinata t i , functiile

compatibile cu cele existente, indicii

urbanistice, ınaltimea cladirilor, tipul de

volumetriesiarhitecturaacceptataetc...

linkvideo:https://we.tl/ruMEa8ZUAU

, ın spatiulMarți,25octombrie

expozitional alMuzeului UAUIM a avut loc

vernisajul expozitiei si masa rotunda

„Crucea-elementdeamprentarea

spațiului locuit”, moderata de Monica

BERCOVICI-RATOIU , coordonator de

proiect. Au vorbit Mihaela HA� RMA� NESCU,

partener UAUIM, Luiza ZAMORA, partener

Asociatia 37, precum si invitati,membri ai

echipei de proiect, voluntari colaboratori.

Acestei expozitii i-am dedicat un articol

separatınbuletinulprecedent.I�nregistrarea

p o a t e f i v a z u t a l a l i n k - u l :

https://we.tl/EKLtzS30SA

Tot ınPublicațiidearhitectură.

aceasta zi au fost prezentate proiectele

nominalizate si premiate la sectiunea

Publicații de arhitectură, moderat de

Kazmer KOVACS, curatorul sectiunii. S-a

discutat despre reperele profesiei, despre

ambiguitatea statutului arhitecturi i

construite si reflectarea ei ın arhitectura

scrisa. Printre invitatii speciali au fost:

Mariana CELAC, Ruxandra DEMETRECSCU,

AdaHAJU,NicolaeLASCU.

Recuperarea reperelor tine oarecum

firescdegenularhitecturiiscrise sinueste

doarcazullucrarilordeistoriaarhitecturiisi

a asezarilor. I�ntreaga reflectie teoretica

asuprafelurilorıncareprofesiileimplicate-

arhitectura siurbanismul, ingineriadearta

sau designul de obiect - dau realitate

materiala neıncetatelor schimbari ın

amenajarea locuirii are si misiunea de a

identifica, descrie, califica si, frecvent, de a

recupera reperele care definesc spatiul

antropic.

Numarul relativ mare al lucrarilor

ınscriselasectiuneaPublicatiidearhitectura

semnaleazasiunaltfelderecuperare:aceea

aunuidefazaj,dinpricinacaruia„arhitectura

scrisa” publicata ın Romania - fie ca este

vorba de traduceri sau de lucrari ale unor

autori autohtoni - era mult ın urma altor

genuriliterare.

Cartile de arhitectura, majoritare ın

concurs, reprezentand patru cincimi din

totalul lucrarilor prezentate la Bienala,

acopera o ımbucuratoare diversitate de

categorii: analiza multidisciplinara si

monografie, eseu si istorie, arhitectura,

urbanism, peisagistica... Calitatea generala

se ınscrie ın registrul superior, facand

departajareaıncasimaianevoioasa.Dincolo

deoierarhizare(panalaurmainevitabila)a

cartilor, castigul principal ınregistrat la

sectiunea Publicatii de arhitectura a

prezenteieditiiaBienaleiconstaınlargirea

semnif icat iva a temat ic i i abordate ,

ı nmu l t i r e a f e l u r i l o r d e s c r i i t u r a ,

diversificareaformatelor–detipar,darside

gandire.Efectuldoritsiprevizibilalacestui

spectaculos proces este o comparabila

cresteresidiversificareapubliculuicititor.

linkvideo:https://we.tl/saBcBIbzq5

Miercuri , 26 octombrie.

Arh i tec tura în învățământu l

preuniversitar. La aceasta sectiune au

participat invitati dinMinisterul Educatiei,

Ministerul Culturii, Inspectoratul Scolar al

Mun i c i p i u l u i Bu cu re s t i , P r im a r i a

Municipiului Bucuresti, cadre didactice,

reprezentantiiunorasociatiicarederuleaza

proiecterelevantepentrueducatiademediu

construit din ınvatamantul preuniversitar.

DiscutiileaufostmoderatedeVeraMARINsi

TanaLASCU.

Dat fiind complexitatea lui, acest

subiect va fi tratatmai aplu ıntr-un articol

separat din Buletinul Informativ din luna

ianuarie2017.

Conferințadedicatămemoriei

victimielor din clubul Colectiv .

ConferintaagazduitvernisajulexpozitieiA

House of Grief, curator Dan COMA, ın

comemorareacolegilorarhitectisiurbanisti,

gazde:dnaarh.IleanaTUREANU,arh.Lorin

NICULAE.

Jurizareacelor54deproiecteprimite

laconcursul„Ocasaadurerii”,initiatdearh.

DanComasi ınscrisınprogramulBienalei

Nationale de Arhitectura 2016, ın vederea

atribuirii premiilor revistei „Arhitectura” a

UniuniiArhitectilordinRomania,aavutloc

ındatade7noiembrie.

Arh.LorinNICULAE:„Suntaicipentru

căampierdutmulțiprietenianul trecut,pe

careaș fiavutocaziasă-i cunoscpoatemai

b ine dacă t impul ne-ar f i permis -o .

Posibilitateaaceastaafostlaunmomentdat

retezatăabruptșiastaeceeaceamresimțit

cutoțiifoarteacutșiîntr-unfelne-aadusmai

aproape,pentrucăsuntaicicolegipecarenu

i-ammaivăzutdeanultrecut.”

Dan COMA: „Vă rog, dacă tragedia

celor întâmplate v-a atins sufletul, să faceți

ceva să îi comemorați pe cei dispăruți în

condițiiatâtdetragice...cuatâtmaimultcu

câtopartedineiaufostcolegi,laMincu.Eu

cred că este datoria noastră, da. E datoria

comunității Mincu, în primul rând, și a

comunității arhitecților și studenților la

arhitecturădinRomânia,înaldoilearând,să

încercesă-icomemorezepeceicareaumurit

șipeceicareaufostrănițiînaceastăteribilă

tragedie.”

Arh.IleanaTUREANU:„S-aruptceva

înnoiacumunanși,casăvăspuncinstit,noi,

ceicareneocupămderevistaUrbanismul,am

cam încheiat ce am avut de spus cu acest

număr. Mi-e foarte greu să depășesc cele

întâmplate cu colegii noștri și prieteni unii

dintreei.Amvrutsăneamintimdeei,amvrut

să păstrăm ceea ce au făcut important, din

aceastăcauzărevistaUrbanismulvascoateîn

formatdecartedoctoratulCătălineișial lui

Mihai.Vorbimdespreei,vorbimșidesprenoiși

ca să vă spun cinstit uitându-ne în oglindă

după exercițiul acesta de amintire și de

evocare,vădcevadestuldeneplăcut.Suntem

uscați,suntempuținsensibili.Ceeaceafăcut

domnulCOMAesteexcepție.Eadevărat,sunt

oameni care plâng în Egipt pentru ei,

musulmanicareaufostimpresionați,echipe

dinNewYorkcaren-audormitnopțilecasă-și

termineproiectul,darcolegiinoștriauspuscă

nuautimpdeasemeneamanifestări.Suntem

trișticăeinumaisuntcunoi,suntemtriștică

nusuntemcapabilisă-Iiubimcugenerozitate

șicutotsufletul.”

Juriul premiilor „Arhitectura” a fost

alcatuit din: arh. Dan Coma, initiator si

presedintealjuriului;arh.MonicaLotreanu,

redactor-sef al revistei „Arhitectura”; arh.

VasileTelea.

I� n u rma eva lu a r i i p ro iec te lor

participante si a deliberarilor juriului,

rezultatelesunturmatoarele:

PremiulIex-aequo,400eurofiecare

14-09LK-autori:LenkaKormanikova,

MatúšKaboš-Slovacia

23-09MB-autor:

MateiBogoescu-România

PremiulIInus-aacordat.

PremiulIII,200euro10-10SB-autori:

CătălinaBibire-Cosmescu,Oana

AlexandraSiserman-România

Juriulaalcatuito listade9proiecte

mentionate onorific pentru conceptele

prezentatesipunerealorınpagina:

27-09RM - autori: Rodrigo Garcıa Macchiavello,

AndresBruzzese-Uruguay

23-09GG-autor:GiseleGraca-Portugalia

12-10VG - autor: Valentin Gheorghian - UK /

Romania

23-10RL-autor:RazvanLacraru-Romania

10-09AC-autor:AlexandruIoanCetea-Romania

12-09CM-autor:CalinaManisor-Danemarca

25-09LS-autor:MitziVargasdePigna-Venezuela/

Spania

14-09LS-autor:LauraSabau-Romania06-09AB-

autor:AndreeaBoldojar-Romania.

Juriul premiilor „Arhitectura” ıi

felicita pe toti participantii la concurs

pentru calitatea proiectelor si pentru

emotiasisensibilitateacucareauabordat

temaacestuiconcursfoartespecial.

Proiectele au fost expuse ın spatiile

Universitatii de Arhitectura si Urbanism

„IonMincu”Bucuresti ın27octombrie, ın

cadrulBNA2016sipotfivizualizatepesite-

ul sectiuneagrief.www.icarch.us

Revista „Arhitectura” va anunta

publicarearezultatelorconcursului„Ocasa

a durerii” (A House of Grief) ın numarul

urmatoralrevistei.

Premiilesuntınsumabruta,iarplata

lor se va face ın conditiile prevazute de

Codul fiscal, autorului principal sau

lideruluideechipaparticipantalaconcurs,

dupacaz.Autorilorproiectelorpremiatesi

mentionate li se va oferi un exemplar al

numaruluiıncarevafipublicatconcursul.

linkvideo:https://we.tl/ZUSICbInuL

, a fost ziuaJoi, 27 octombrie

dedicataBienaleidelaVeneția2016,unde

s-a discutat Pavilionul României la

BAV. Au vorbit Attila KIM, comisarul

Rom an i e i s i p re s ed i n t e l e j u r i u l u i

concursului pentru selectarea proiectului

pentruPavilionulRomaniei,OanaBOGDAN,

secretar de stat ın Ministerul Culturii,

membru al juriului, Andrei ȘERBESCU,

coautor al proiectului HILARIOPOLIS,

Arsenal, BAV 2016, membru al juriului,

TiberiuBUCȘA,reprezentantulRomanieila

BAV2016.

Tiberiu BUCȘA: „Selfie Automaton

vorbeștedespremecanismeșirolulindividual

în alcătuirea și funcționarea acestora.

Alcătuireavinedintreidirecții-aarhitecturii,

alumiispectacoluluișiaartei-șifuncționează

în jurul unui nucleu comun, automatele

mecanice. Obiecte bizare și comice, acestea

sunt pretext și modalitate de comunicare,

între autori și publicul bienalei. Automatele

animă caricaturi umane sau animale

fantasticeșisuntasamblateînformădescene

predefinite, frânturide spectacol, în careun

locspecialesterezervatvizitatorului.Plasat

pescenă,acestadevinedinamșiactorîntr-un

scenariucuformăfixășirepetitivă,unposibil

portret generic al relațiilor sociale, pus în

fragmente.

Marioneteledevinpersonajeprincipale,

dar sunt private de libertățile din lumea

spectacolului,undepotsfidalegilegravitației

sau pot deveni „conștiente” (în extremă

tragică,îșipotrecunoaștefirelecareleleagăși

sepotelibera).

Deși alcătuite cu articulații care le

permit „libertateademișcare”, în acest caz,

acesteasuntprivatedecorziși literalmente

fixate în cuie, într-un mecanism care le

permite o s ingură mișcare , ș i aceea

predefinită. Iar vizitatorul nu face excepție.

Poziționatcaoparteamecanismului,areo

singură opțiune: să-i asigure funcționarea

prinpropriasaacțiune,repetitivă…

Proiectul SelfieAutomatonpropune o

reflecție asupra caracterelor și acțiunilor

blocate în automatisme, dar și o temă

deschisă, cea a tiparelor, predefinite: există

elecuadevărat,facempartedinele,suntem

victimilelor,sauceicarelegenerează?”

A fost lansat numărul 2/2016 al

revistei ARHITECTURA, al carui dosar

tematic este ,Bienala de laVeneția 2016

prezen ta t de Cr i s t i an BL IDARIU ,

coordonatorulnumarului.

De asemenea, a fost prezentat

catalogul Expoziției Concurs Bienala

Națională de Arhitectură ediția a XII-a,

Bucurest i , 2016, de c atre Georgică

MITRACHE.

Festivitatea de ınchidere a Bienalei

Nationale de Arhitectura, editia a XII-a a

avut-o drept gazda pe doamna arhitect

Ileana TUREANU, presedintele Uniunii

ArhitectilordinRomania.

linkvideo:https://we.tl/Ujdp9aYZsR

INFO 2 LASIBIU,

TREIEVENIMENTEÎNTR-UNULSINGUR!

atade13decembrieafostoziDcunorocpentruparticipanţiilaevenimentul

organizatınSucursalaUARdinSIBIU.Aavut

loc amembrilorîntâlnireafestivăanuală

sai, gata sa-şi povesteasca ce s-a mai

ıntamplat peste an, cat de draguţi le sunt

nepoţii,cumomaiduccusanatateaetc.,etc.

Iarlafinals-auımbraţişatsis-aufelicitatcu

ocaziaSarbatorilordeIarna. Even imen t u l s - a p e t r e c u t l a

BibliotecaASTRA,gazdadejatradiţionala,

unde din 2011 s-a desfasurat majoritatea

evenimentelor organizate de Sucursala

noastra.I�ntalnireaamarcatsiaici,laSibiu,

SEMICENTENARUL DUILIU MARCU

(1966-2016) „Omul, arhitectul ș i

profesorulDuiliuMarcu“.

dearh.MirceaȚIBULEAC

I�n deschidere, am avut parte de o

conferinţa interesanta susţinuta de dna

profesor -dr. arh. Mariana CROITORU

coordonatorul acestui proiect cultural,

finanţatdeUniuneaArhitecţilordinRomania

ın par tener ia t cu Un ivers i ta tea de

Arhitectura si Urbanism „Ioan Mincu“ din

Bucureşti.

Dupa conferinţa, care ne-a potolit

seteadecunoştinţelegatedeviaţa siopera

marelui arhitect, a urmat deschiderea

sticlelorcuşampanie.I�ntimpcepaharelese

umpleau, a avut loco tombola ai carui trei

caştigatori au intrat ın posesia cate unei

broşuri „Duiliu Marcu”, pe care doamna

profesor,coordonatorulproiectului,le-adat

sicateunautograf.

Cu paharele ın m an a si ıntr-o

atmosferarelaxata,amfacutturulexpoziţiei.

Eaafostparcursadeıntreggrupulprezent,

beneficiinddeghidajuldneiCROITORU,care,

cupasiunesirabdare,adatexplicaţiiculux

deamanunteındreptulfiecaruipanou.

Dupaacestefortintelectual,foameade

cunoaştere s-a transformat ın foame

adevarata, stimulati fiind si de mirosul

bucatelor care erau etalate la vedere, care

mai de care mai ımbietoare. Petrecerea si

poveştileanimatedeoţuicadecasasiunvin

bundeRecasauduratpanasearatarziu,cand

cugreucolegiimeis-audesparţit,cuparere

derausicuangajamentulcaosaıncercamsa

nevedemmaides.

Va doresc, cititorilor acestor randuri,

saaveţisivoiideeaunorasemeneaıntalniri

ın care sa ımbinaţi cele doua obiective

principale aleUniunii noastre, promovarea

activitaţilorcultural-arhitecturale si a celor

sociale, ın interesul membrilor sai si a

vizibilitaţii noastre ca breasla ın randul

societaţiicivile.

SĂRBĂTORIșiCRĂCIUNFERICIT!

LaMulțiAni!

arh.MirceaȚIBULEAC

linkvideo:https://we.tl/jgp9ej1eC2

linkaudio:https://we.tl/ikJ9RollLu

linkfoto:https://we.tl/qD8SipAkhZ

linkcapturideecran:https://we.tl/cElgQxxsXH

INFO3 PROIECTECULTURALEfinanțatedeUAR-2016

Sesiunedecomunicări

,Luni, 28 noiembrie 2016

ıncepand cu orele 11.00, la Centrul de

CulturăArhitecturalăalU.A.R.dinStrada

Jean Louis Calderon, nr. 48, a avut loc

sesiunea de comunicare a rezultatelor

proiectelor culturale, finanțate de

Uniunea Arhitecților din România, din

fondul „Timbrul Arhitecturii”, în anul

2016.

Deschidereasesiuniiafostonoratade

profesorul dr. arh. ,Nicolae LASCU

presedinte al Comisiei de Selectie si

EvaluareaProiectelorCulturale:

„Deaproximativ 10ani, în fiecare an

acele finanțări ale Uniunii Arhitecților pe

diverseproiecteculturalesuntprezentatela

sfârșitul lunii noiembrie, pentru a vedea

rezultateleacestorproiecteșipentruaface

schimbdeexperiență,pentruacunoaștece

au realizat colegii noștri. În Comisia de

SelecțieșiEvaluareaProiectelorCulturaleau

fost: 1.Prof.dr.arh.NicolaeLascu 2.arh.AurelBotez 3.Prof.dr.arh.IulianaCiotoiu 4.Prof.dr.arh.VasileMitrea 5.Prof.dr.arh.LilianaRoșiu Membrisupleanți: 1.Prof.dr.arh.IoanLucăcel 2.arh.AlexandruPanaitesacu”linkvideo:https://we.tl/7x4SwTaQun

foto&videoarh.MirceaȚIBULEACdeAnaDONTU

Prof.dr.arh.NicolaeLASCU

PrimulproiectprezentatafostDealu

CERULUI în meșteșug , de Fundatia

Archaeus,coordonatorproiect:arh.Marius

MICLĂUȘ.

Arh.Marius MICLĂUȘ: „Prezentarea

meavaaveacelpuțindouăpărți,adicăomini-

istorie a evenimentului Dealu CERULUI în

meșteșug - denumirea nu-mi aparține, este

numele vechi găsit în cărțile austriece și

locațiaesteundevala40dekmdeHerculane,

RezervațianaturalăCheileNerei–Beusnița.

Fundația Archaeus dezvoltă la Dealu'

Cerului,demaimultde10anioplatformăde

studii interactive și interdisiplinaritate

aplicată, conferințe, întâlniri interactive și

workshop-uri, aducând împreună domenii

precum arhitectura, arta, filmul, fotografia,

dansul, muzica, design-ul…în cheie de

meșteșug,totulîmpletitcuaromedeviață.În

RezervațianaturalăCheileNerei–Beusnița,

vechiul “sălaș” (mai mult de 109 ani),

reabilitatși transformatadevenitcentrude

arhitectură experimentală. Aici, în locul în

care creativitatea este o stare de spirit,

dealurileseînalțășicerulcoboarăînnatura

înconjurătoare, în peisajul ce devine

conținător și în același timp o resursă de

materialdeconstrucție.”linkvideo:https://we.tl/wTbUgtr7PR

Restauratori români: ArhitectulȘtefan Balș (1902-1994) / InstitutulNational al Patrimoniului / coordonatorproiect:arh.AncaFILIP.

Arh. Anca FILIP: „Ciclul de proiecteculturale«Restauratoriromâni», finanțatdeUniuneaArhitecțilordinRomâniadinFondul«Timbrul Arhitecturii» e menit să evoce, săreaducă înactualitate și săpună în valoareopera înaintașilor arhitecți, cu contribuțiimajoreladezvoltareadomeniuluiprotecțieișirestaurării monumentelor istorice, care auactivat în cadrul Comisiunii MonumentelorIstoriceșialDirecțieiMonumentelorIstorice,cu un proiect menit să evoce complexaactivitateaarhitectuluiȘtefanBalș,celcarepoatefinumit«părinteleșcoliiromâneștiderestaurare». În cele peste șase decenii deactivitate,ȘtefanBalșarestauratmaimultde50demonumenteșiansambluriistorice,esteautorulazecidestudiipublicateînrevistedespecialitate, a unor lucrări cu caractermonografic, a importante comunicăriștiințificeșiaformatnoigenerațiidearhitecțirestauratori.Proiectulculturals-adesfășuratînperioadamartie-noiembrie2016,princarene-am propus cercetarea, reconsiderarea șipunerea în valoare a operei lui Ștefan Balș,atâtprinperspectivapractică,câtșiprinceaadiscursului teoretic . Prin cercetarea,inventarierea și digitizarea bogatului fonddocumentar datorat arhitectului, aflat înarhiva și biblioteca Institutului Național alPatr imoniu lu i , fondur i le Comis iun i iMonumente l o r I s to r i ce ș i D i re c ț i e iMonumentelor Istorice, care includ și odonațiededocumentefăcutădearhitectcătrearhiva institutului la începutul anilor `90,proiectul va contribui și la salvgardarea șipunerea în valoare a documentelor dearhitectură,care,printr-olargăpromovareșidifuzare,vafacilitaaccesulspecialiștilorșiapublicului larg interesat la arhiva derestaurare.”

linkvideo:https://we.tl/9ulySBg6RA

Brâncoveni–Undrumspretrecut,

o cale către viitor / Asocia t ia Art

ConservationSupport/coordonatorproiect:

restauratorAncaDINA,autori:profesordr.

ist.deartaTerezaSINIGALIAsiprof.univ.dr.

OliviuBoldura–expertrestaurator.

Coord. Anca DINA: „Cele 200 pagini

coloralecărțiisuntstructuratepedouăpărți,

prima fiind o prezentare foarte bogată în

informații a Ansamblului Domnesc de la

Brâncoveni–azidispărutșidesprecareexistă

puținetextescrise-,aMănăstiriiBrâncoveniși

a Bolniței sale. Sunt expuse date istorice

desprectitorișievoluțiaansamblurilor,sunt

prezentate programele iconografice, este

înțeleasășiarătatăimportanțaloculuipentru

arta și arhitectura medievală românească.

Parteaadouaacărțiiestededicatăprocesului

de conservare-restaurare a ansamblului

muraldinBolnițaMănăstiriipunândaccentul

peparticularitățileintervenției”.

Prof.univ.dr.OliviuBOLDURA:„Prin

restaurarea picturilor murale de la bolnița

mănăs t i r i i B râncoven i s - a u rmăr i t

recuperarea mesajului artistic autentic al

unei epoci cu totul remarcabile. Vom

descoperi că odată cu trecerea timpului

acțiuneafactoruluiumanafostagresivă,iar

degradările produse picturilor din Bolnița

mănăstirii au redus mult din întregul de

odinioară. Din acest motiv, dificultatea

intervenți i lor de restaurare a impus

adoptarea unei metodologii complexe prin

care s-a urmărit o eficientă conservare a

picturilor. În ansamblu, modalitățile de

prezentareesteticăauconstituitoprovocare

pentru echipa de restauratori, care a dat

dovadă de o remarcabilă sensibilitate și

abilitatetehnică,reușindojustăraportarela

mesajulartisticoriginal.”linkvideo:https://we.tl/gOW58JUW2a

C a p a c i t a t e a d e p r e d a r e ș i

promovare în școli /De-a Arhitectura /

coordonatorproiect:arh.ClaudiaPAMFIL

Arh. Claudia PAMFIL: „Voi face o

scurtă introducere încontext,tocmaipentru

căactivitateafinanțatădeUAResteobucățică

din tot ce facem, însă cea pe care se

construieștetotul.

Înprimulrândvreausăvăspuncăam

auzitînprezentareaprecedentănumedragi,o

perioadă dragămi-ați evocat, între 1993 și

1997 am lucrat la Direcția Monumentelor

Istoriceșiacumamajuns,dupănișteani,să

măocupdetransferulcătreeleviadragostei

pentru patrimoniu, eu elaborând în cadrul

cursuluidearhitecturăpentrucopiicapitolul

dedicatmemorialului.Darmăocup,defapt,în

cadrul asociației noastre de această

componen tă s p r i j i n i t ă d e Un i unea

Arhitecților, care sereferă lacapacitateade

predare și promovareaarhitecturii în școli,

deci nu cursul efectiv, ci gestiunea lui, de

pregătirea cadrelor didactice, împreună cu

arhitecții voluntari, să contribuim astfel la

cultura generală refritoare la mediul

construitacelormici,prinasta lacreșterea

rolului arhitectului în societate și creșterea

calitățiiarhitecturiișiacalitățiivieții.

Poatesunăpreamult,darsăștițicănu

este. Am observat deja efectele și prin

activitateaelevilorînșcolișiprinschimbarea

percepțieicadrelordidactice.”linkvideo:https://we.tl/kyYa9qR3KG

Arhitectul Victor ȘTEPHĂNESCU

întreStilulNaționalșiModernism/OAR–

F i l i a l a Te r i t o r i a l ă D o b ro g e a /

coordonator proiect/ autor: arh. Radu

ȘtefanCORNESCU.

Arh . Radu CORNESCU : „ Î n t re

arhitecții români mai însemnați care au

activat la început de secol XX în Constanța,

VictorȘtephănescuocupăpedeparteprimul

loc,atâtpentrunumărulconstrucțiilor,câtși

pentru importanța lor – toateaudevenit în

zilele noastre monumente istorice, făcând

parte din Patrimoniul Național. Victor

Ș t e p h ă n e s c u ( 1 8 7 6 - 1 9 5 0 ) , f i u l

compozitorului George Ștephănescu ,

întemeietoralOpereiRomânedinBucurești,

terminăFacultateadeArhitecturădelaParis

înanul1901cașefdepromoțieșidevinefoarte

rapid unul dintre arhitecții în vogă din

București, astfel că în 1905 este numit

arhitect-șefalexpozițieijubiliaredin1906,la

aniversareaa40deanidedomnieaRegelui

CarolI.Elproiecteazăsaucoordoneazăpealți

arhitecțipentruridicareaclădirilordinParcul

Carol,printrecare:PalatulArtelor,Pavilionul

Regal,PavilionulDobrogei,AreneleRomane,

TurnulluiȚepeș,BisericaCuțituldeArgintetc.

Victor Ștephănescu exersează, de-a lungul

cariereiluimaimultestiluri,înprincipalneo-

românesc (în primele decenii ale veacului

trecut) și modernist, dar a creat și în alte

stilurica:victorian,academist,neoclasicsau

neo-brâncovenesc. Astfel că, în 1911, el

primește,înBucurești,comandasăproiecteze

Biserica Anglicană (terminată în 1914, dar

funcționalădupă1922),realizatăînstilgotic-

victorian.Influențatdeaceasta,Ștephănescu

combină stilul victorian cu elemente neo-

românești,avândaspectmonumental,pentru

proiectarea înConstanțaa trei clădiri:Casa

Ecsarhu,CasaParianoșiCasaCănănău.”l ink v ideo : h t tps : //we . t l /KapKbYlrOw,

https://we.tl/jmQTK7xVCG

Tabăra de restaurare castelul

Banffy / Fundația Transilvania Trust /

coordonator proiect dr. ing. Makay

DorottyaLilly/prezintă:EKEZsuzsanna.

E K E Z s u z s a n n a : „ F u n d a ț i a

TransylvaniaTrustacontinuatși înaceastă

varăprogramulinternaționaldeinstruireîn

restaurarea patrimoniului construit ,

organizândtabăraderestaurareîntre25iulie

și7august2016,undeauparticipatstudenți

arhitecți, ingineri constructori, arheologi,

istoricideartă,darșimuncitoridinindustria

construcțiilorcareaudoritsăsespecializeze

în domeniu, persoane din Grecia, Anglia și

România.

O b i e c t i v u l p r o g r amu l u i e s t e

rev igorarea ș i instruirea meser i i lor

tradiționaledindomeniulconstrucțiilor.Timp

dedouăsăptămâniparticipanțiiaubeneficiat

deinstruireteoreticășipractică,astfelauluat

cunoștință cu principiile și metodologiile

reabilităriipatrimoniuluiconstruit.Alăturide

atelierele de zidărie (restaurare de zidărie,

restaurare/construcție de bolți, tehnici

murale), tâmplărie și restaurare mobilier

vechi, conduse de meșteri restauratori din

țarășidinstrăinătate,participanțiiauavut

posibilitateadeaoptapentrudouătipuride

cercetări,unaderelevarearheologică,altade

cercetare în domeniul i storie i artei ,

implicându-seactivînlucrărilederestaurare

alecastelului.”

linkvideo:https://we.tl/NL6LcJRr9d

Digitalizarea datelor de arhivăculese de istoricul de artă CezaraMUCENIC de la Arhivele Naționale –Direcția Municipiului București (1830-1 9 6 0 ) / A s o c i a ț i a R h a b i l l a g e ,coordonator proiect: arh. LoredanaBRUMĂ / prezintă: arh. AlexandraARDELEANU.

Arh.AlexandraARDELEANU:„Istoriaarhitecturală a Capitalei este de curândpublică, în format digital. Sunt documente,hărţi sau planuri care recompun istoriaCapitalei, salvate de criticul de artă CezaraMUCENIC. În anii '80, pe când coordonabiblioteca Institutului de Arte, CezaraMUCENICaaduslaluminăculturaurbanădinMicul Paris. Când în București se demolamasiv, Cezara Mucenic a făcut o pasiunepentruistoriaarhitecturalăaCapitalei.Voiasăafledecânddateazăpreocupărilepentruesteticaorașuluișicums-aconstruitînMiculParis,așacăamers laArhive.O întâmplarecareasalvatdeladistrugerepaginivaloroasedinistoriaCapitalei.

CezaraMucenicaaflatcăînBucureștiau început să se construiască monumenteistorice,maialesdupăPrimulRăzboiMondial.În 1911, s-a finalizat primul plan desistematizareaaBucureștiului.Particulariișistatulinvesteauînconstrucțiidinmaterialedecalitate, durabile. Așa au apărut și primeleregulideurbanism.PlanultrasamarilearteredecirculațiealeCapitalei,caresuntfolositeșiazi. Multe cladiri publice au fost construitepr in co lec te publ i ce . Legea as iguraconstructorilor scutirea de impozite pe operioadădezeceani.Între1920și1934s-auconstruitînCapitalăpeste29demiideclădiri.

Oricinedoreştesăaflecums-aconstruitînCapitală,înperioada1830-1960,vaputeacurând să descopere online, la adresahttp://www.arhivacezaramucenic.rhabillage.ro”linkvideo:https://we.tl/LzYPiIBgtC

Destineparalele:RaduMĂNĂILĂși

Ștefan LUNGU / Asociația Culturală

Arcatech/coordonatorproiect:prof.dr.

arh.MariusMarcu LAPADAT / prezintă:

dr.arh.MarianaCELAC

Dr.arh.MarianaCELAC:„Suntlegați

deocopilăriepetrecutăînacelașicartier,deo

adolescență petrecută în același liceu și în

aceeași clasă, o decizie comună de a face

arhitectura, colegi de an la Institutul (pe

atunci)IonMincușiprietenioviațăîntreagă,

așa că am dezvoltat un mic studiu care a

începutprintr-oincursiuneîncontextulepocii.

Am ales câteva exemple care să ilustreze

tendințele mari ale arhitecturii europene.

Momentul șaizecist în cultura românească

marcat de contribuțiile extraordinare ale

generațieideliterațișiartiștiplastici,darși

arh i tecț i , momentul dezghețu lu i , a l

deschiderii după perioada realismului

socialist care a funcționat ca un atractor

destuldeputernicînceledouădeceniicareau

urmat.Bineînțeleselementeleetnograficeau

format un corp separat de investigații și

analize.Ceeacevăprezintaicisuntplanșele

dinexpozițiacareaîncheiatproiectulnostru.”

linkvideo:https://we.tl/7ts9RFGukZ

/Batem fierul la conac! 2016

Asociația Maria / coordonator proiect:

arh.AlexandraMIHALCIUC.

Arh.AlexandraMIHALCIUC: „Batem

fierul la conac! Este un workshop de

meș teșugur i t rad i ț i ona le ș i t ehn i c i

experimentale de la Țibănești, care anul

acestaaavutlocîntre24iulie-7august.

Toate activitățile grupate în jurul

conaculuiPetreP.Carpconstituieoșcoalăde

meșteșuguri, destinată în primul rând

sătenilordinzonaȚibăneștiului,darșituturor

celor care conșt ient izează valoarea

patrimoniului cultural și nevoia de a-l

transmiteurmașilor.

AjunselaedițiaaX-a,workshop-urileau

coagulat ateliere ca: fierărie, metaloplastie,

frescă, sculptură în lemn, restaurare,

termoizolație cu baloți de paie, tencuieli

tradiționale cu lut și balegă, tencuieli

experimentale, dulgherie, nuielărit, sobărit,

olăritsauhârtiemanuală.

Adresatstudențilordelafacultățilede

arhitectură, restaurare, artă, construcții,

a rheo log ie , fo togra f i e , l oca ln ic i lor,

specialiștilor, precum și celor interesați de

subiect, “Batem fierul la conac!” este o

alternativălaofertastandarddeînvățare.

Anulacesta,școaladevarădelaȚibăneștia

fost cofinanțată deUniuneaArhitecților din

Român i a p r i n f o n du l " T imb r u l d e

arhitectură".

Atelierele au fost susținute de către

echipa: SebastienPalomas(fierărie), Vasilica

Martin și Maria Coltofean(pictură murală),

Constantin Palaghiu(sobărit), Alexandru

Rusu(tencuieli tradiționale). Școala de

Fotopoetică “Francisc Mraz” a susținut

prelegerileșiworkshopuldefotografie.”

linkvideo:https://we.tl/oBI67eOvam

Camera cu relevee. Digitizarea șidocumentareaarhiveidereleveeDITACP-UAUIM/UniversitateadeArhitectură șiUrbanism „Ion Mincu", coordonatorproiect:dr.arh.IrinaCALOTĂ/prezintă:dr.arh. IrinaCALOTĂ,dr.arh.AlexandraTEODOR.

Dr.arh.IrinaCALOTĂ:„Arhivaconținereleveele realizate de studenții UniversitățiideArhitecturășiUrbanism„IonMincu”,de-alungul existenței sale (vezi istoric UAUIM).Majoritatea lucrărilor au fost redactate încadrulpracticiidereleveu,careafăcutșiîncăface parte integrantă din pregătireastudenților arhitecți. Este dificil de estimatvaloareadeansambluaarhivei,eaalcătuindun patrimoniu artistic și documentar cumultiple fațete. O prezentare sumară acriteriilorcarepotdefinivalorilearhiveiesteîn măsură să contureze importanța ei. Unaspect esențial îl constituie vechimeareleveelor.Dinceeaceștimpânăînprezent,peste600dereleveeaufostrealizateînaintede anul 1950, iar celmai vechi datează dinanul 1903. Alte aproximativ 700 au redatstarea unor monumente între anii 1950 și1976.”

Dr.arh.AlexandraTEODOR:„Înanul2006 a demarat acțiunea de digitizare aarhiveiderelevee,subcoordonareadoamneiprof.dr.habil.arh.HannaDerer,continuatăapoi printr-un proiect bazat inițial pevoluntariat (2008-2012), sub coordonareadoamneiprof.dr.arh.AncaBrătuleanu,careulterior a beneficiat de finanțarea UniuniiArhitecților dinRomânia (2014 și 2015, dinfondul „Timbrul Arhitecturii”). Digitizareaarhivei se impune ca măsură de siguranțăpentru salvgardare a informației conținute;deasemenea, formatuldigitalo faceșimultmai accesibilă – atât specialiștilor, cât șipubliculuilarg.”

linkvideo:https://we.tl/oPbQ9BFScX

MeșteșugșiPatrimoniu.Țiglăritulîn viziunea arhitecților / AsociațiaMONUMENTUM / coordonator proiect:arh.VeronicaVAIDA.

Arh. Veronica VAIDA: „Proiectulcultural«MeșteșugșiPatrimoniu.Țiglăritulînviziunea arhitecților» este organizat deAsociaţia Monumentum, în parteneriat cuUniversitatea Politehnică Timişoara şiAsociaţiaSinapticașiestebeneficiaraluneifinanţări dinparteaUniuniiArhitecţilor dinRomâniadinFondul«TimbrulArhitecturii»înanul2016” şi cofinanţatdeARTTAşiGlobalHeritageFund.

Ceurmăreșteacestproiect:

1. protejarea arhitecturii tradiţionale asatelor,agresatede«arhitecturade import»(uneori realizată chiar cu concursularhitecţilor).

2.ameliorareacolaborăriidintreproiectantșiexecutanți, relație care a suferit în urmadesființării școlilor de meserii; aceastaînseamnă un plus de experiență și pentruexecutanți,darșipentruviitoriiarhitecți.

Proiectul s-a desfășurat între 19-28august 2016. S-au realizat două atelierepentru 15 s tudenț i arhi tecț i pentrudeprinderea prin practică a secretelormeseriei tradiționale, importantă pentrures taurarea c lăd ir i lor t rad i ț ionale :confecționareadețiglășicărămidămanuală.Atelierele au durat 10 de zile și au fostc o o r d o na t e d e m e ș t e r i i l o c a l i , d ereprezentanții celor două asociații și dereprezentanții Facultatății de Arhitectură șiUrbanism. Au fost efectuate toate fazeleprocesulu i tehnologic : se lectarea ş imăcinareaargilei,confecționareaformeiprinmatrițare și arderea în cuptor. Atelierul dețiglăritafostcompletatdeprezentărișivizitetematiceșideunatelierpracticderealizareaune i înve l i tor i t rad i ț iona le in s i tu .Participanțiiaubeneficiatdeasemeneadeunatelier despre managementul de proiectcultural.”

linkvideo:https://we.tl/uoicHGlWlm

Crucea–elementdeamprentarea

spațiului locuit / Asociaţia CENTRO /

coordonator proiect: etnolog Monica

BERCOVICI.

Monica BERCOVICI : „Expoziț ia

«Crucea-elementdeamprentareaspațiului

locuit»,vernisatăîncadrulBienaleiNaționale

de Arhitectură, este realizată de Asociația

Centro în parteneriat cu Facultatea de

UrbanismaUAUIMșiAsociația37,încadrul

concursuluiUniuniiArhitecțilordinRomânia-

sesiunea2016pentruacordareadefinanțare

proiectelor culturale din Fondul «Timbrul

Arhitecturii».

Proiectul produce documentaţia unor

elementedepeisajculturallocal(crucile)prin

materialulrezultatdinstudiuldeterenatrei

zone geografice cu specificităţi diferite

(localități din județele Prahova, Buzău,

Dâmbovița, Argeș, Vâlcea și Gorj), prin

cercetarea integrată a acestora de diferiţi

experţi în domenii conexe: etnologie,

urbanism, i s tor ia arte i , conservare-

restaurare.”

linkvideo:https://we.tl/W6GH3kBAMi

Unsecoldearhitecturăromânească(perioada 1918-1944) / FundațiaCulturală META / coordonator proiect:AndreeaDRĂGHICESCU.

Andreea DRĂGHICESCU: „Proiectulenciclopedic, inițiat de Fundația CulturalăMETA,afostdemaratlaînceputulanilor2000subformaunuidicționartipărit,primaetapămaterializându-seîn2001,odatăcuaparițiadicționarului «Un secol de sculpturăromânească»,publicat înColecția«Sinteze»,Editura META. În 2015, Fundația CulturalăMETAarevenitcuonouăenciclopedie,dedataaceastă dedicată arhitecturii românești șiintegrată într-un program cultural maiamplu,careconstădindouăproiecteculturalecomplementareșicareanulacestaseaflălaceade-adouaedițieasa:

1.Enciclopediabilingvăon-linedearhitecturăromânească,edițiaaII-a,1918-1944-www.e-architecture.ro;

2. Expoziția de fotografie Un secol dearhitectură românească (1918-1944),deschisăînperioada9noiembrie-4decembrie2016.

Cuunconținutspecificcomplexșibinedocumentat, enciclopedia și expoziția îșipropunrealizareauneiviziuniextinseasupraarhitecturiiromâneștidinultimiiaproximativ100deaniînpatruetapedistincte,înformatulpropus–on-lineșibilingv/expoziție,carevaconțineinformațiicuconținutistoricșicriticdeopotrivă, informații ample din istoriasecoluluiXX,darșiinformațiirecenteprivindactivitatea arhitecturală a celor selectați,nume consacrate, dar și numenoi, ale celormaitineriarhitecți.Edițiaon-lineesteprimaenciclopedie bi l ingvă de arhitecturăromânească cu acces l iber dedicatăarhitecțilordinspațiulromânescșireuneștepână în acestmoment fișele a peste 120 dearhitecți, care au activat în perioada 1890-1918,respectiv1918-1944.”

linkvideo:https://we.tl/UYvn1EDNWI

delaing.VintilăDĂSCĂLIȚĂtehnoredactare:AnaDONȚU

COMOARADINCENTRULVECHI

NucredsaexistepreamultiromanicaresanufiauzitdeHanulluiManuc.Darsunt

sigur ca-i numeri pe degete pe cei care mai stiu cate ceva despre soarta batranului

stabiliment.Iaraceloracarenustiu,lespuneu:ıncurteainterioara,stadeaproapecinciani

unCantacuzin,careısizidestetotibaniiınperetiihanului. Documente"secrete“

"Habarn-amavut,maibinede30deani,cămăleagăcevadeaceastăclădire.Abiaîn'90,

aimeiauscoslaivealădocumentele.Nutata,eleradusdin'82".Constantin(Dinu)Serban

Cantacuzinoeunbarbatdistins,carenuıncearcasaepatezeprinnimic.Poartaınprivire

calmulsicondescendentageneticaastripeisipareunpicıncurcatcaaıntarziat,maimult

decatpromisese,lafrizer. "Cândaapărutlegea,în'96,ne-ammobilizat,ampusacteleînordineșiamfăcutcerere

de retrocedare. În '97, am începutprocesul, iar în '99amavutprimul câștigde cauză, la

tribunal", spune Cantacuzino, odata asezat la masa, sorbind dintr-un ceai fierbinte.

"Judecătoreraunul,FloreaVișan-extraordinarom.Eleradeparteaproprietarilor.Edreptul

lui,domnule!Areomultoatedocumentele:semnate,parafate-cesăfac?!Îidau",zicea, si

restituia."Adatlatoțicareauavutdocumenteleînregulă".

CumaratănoulHanalluiManucrenovatdefamiliaCantacuzino.

Petimpulala,AVASpatrona"Carulcubere","HanulManuc"si"Gambrinus","printr-un

manager general care aduna o grămadă de bani negri din toată afacerea", spune Dinu

Cantacuzino.PrintrehartiileramasedelaTrocaderoSA-administratorahanului,controlata

deAVAS-,proprietaruldedreptagasitofisacare,ıntrealtele,faceareferirelagestiunea

hotelului."Nicimăcarnuși-aumaiascunsfărădelegile.Hotelulfiguracu24decamere,iarel

are32.Probabilcăbaniileintraudirectînbuzunar",povestesteCantacuzino.Untestamentdubios

"Eibine,în'97,cândsăîncheiemprocesul,aapărutuntestament,olograf,lăsatdesora

mea,unuicolaborator.Opovestedubioasă...Ceafostacolo,numaiDumnezeuștie",spune

Cantacuzino.I-aufostnecesariıncasapteanicas-oscoatalacapat. Din2007,castigatordefinitivsiirevocabil,s-aapucatdetreaba."Amîmprumutatla

bancăunmilionșijumătatedeeuroșim-ampuspetreabă.Doardinpodamscosaproape300

demetricubidegunoișimoloz.Cutotul,amevacut5600demetricubi,adicăpeste800de

containere.Unjaf,onenorocire.Totuleralapământ-instalațiielectrice,sanitare,canalizare.

Oindolențăfărămargini,cumnumaiîncazuladministratorilordestatpoțisăvezi".Hanul"penal"

Si,dacaaflatınexploatareastatului,zecideani,hanuln-ainteresatpenimeni,odata

retrocedat,si-arecapatat,pedeplin,interesulistoricsiarheologicınochiiedililor."Avenit

unuldelaprimărieșimi-afăcutplângerepenalăcăamschimbatoțeavășiamcârpitoparte

dintencuialacăzută",spune,farasaseenerveze,DinuCantacuzino.

"M-amdusșieulajudecătorșii-amspuscăam"stricat"maimultedecâtaleadouă,pe

carele-avăzutomulmeu.Darcă,totcefăcusem,eraimperiosnecesar,casămenținclădireaîn

picioare.Șiapoi,ce-arfifostdepăstrat,cusfințenie,dincemaireprezentahanul?Ruina?!

Rețetamaterialelorfolositeîn'70,larenovareacomunistă?Caremaieravaloareaistoricăa

hanului,trecutprinatâtearenovărișitransformăribezmetice?Pânălaurmă,s-adoveditcă

amavutnorocdeunjudecătordestupatlacap". Asezat seriospe treaba, Constantin SerbanCantacuzinoa schimbat, cuvoiede la

primarie,darpebaniisai,aproapetot:sasekmdeconducteıninstalatiisanitare,zecidemii

demetrideconductoriıninstalatiileelectrice,sutedemetripatratidepavajsiacoperis,a

refacuttocaria,aschimbatfagulcustejaracoloundeeracazul,areamenajat,delazero,toate

saloanele,restaurantelesianexele,azidit,avopsit,atencuit."Maiamsărezolvhotelulși

crama.Acumlucrezlacamere.Nu-iușor,pentrucăvreausăpăstrezstiluldeboutique.De-a

lungulvremii,pânăînanii'50,hanulaavuttotfeluldeclienți:ofițeri-turci,ruși,francezi-,

negustori,medici,somitățipolitice.Văimaginațică,stândlunișianiprinBucurești,oameniiși-

auadusdeacasămobilier,casăseinstalezecâtmaicomod.Sigur,dupăTrocadero,potopul.N-

ammaigăsitnimicdinceeravechi.Doaroparteamobilieruluimasiv,făcutdeArtaMobileișia

Tapițeriei,prinanii'60.Acumvreausărefactotul.Cautmobilăveche.Instalezobiectesanitare

dinpiatră,cubateriiclasice.Ampusparchetdestejarpestetot". Cucramaeoproblemaserioasa.Odatacuınaltareastrazilorıncentrulistoric,cupeste

30decm,toataapapluvialaseadunaıncurteahanului,implicitınsubsol,afectandzidurile

vechi,dincaramida.

Acoperiș,cubanieuropeni Pariul lui Serban Cantacuzino este sa puna toate lucrurile la punct. "Cu banii din

crediteșicuceamîncasatpânăacumdinspațiilereamenajate,amcheltuitcamdouămilioane

deeuro.Casăfiusincer,numaiambanișinicicreditenumaifac.Încercsărefacacoperișulcu

banieuropeni.M-aucertattoțică,înlocsăcautfinanțareUE,amluatbanidinbancă.Ceerasă

fac?!Sămaiașteptîncădoi-treiani,pânăsedărâma?!"Despreeventualecolaborari,Dinu

Cantacuzinos-alamurit."Amprimitcâtevaoferte...nesimțite.Deexemplu,șaptemilioanepe

tot.Oporcărie.Alții,căsăle vândnumaihotelul.Încăunii,că,dacăinvestesceiînhotelșiîl

administrează,săledaușirestaurantulșigrădina.Fiecarevrealade-agata...".Intentioneaza

ca,pemasuraceıncaseaza,sarezolvehotelul.Cucramaramanedevazut.Manucpegustultuturor

"Varaeminunatîngrădină.Eliniște;zgomotulorașuluinurăzbește.Osăfrigemmieiși

berbecilaproțap.Osănecânteoformațiedelăutariadevărați.Deschidemșirestaurantul...",

spune Cantacuzino. Pana acum, pe fatada dinspre Dambovita, sunt gata trei saloane:

Cafeneaua - "Manuc Cafe", Salonul "Manuc Levantin" si "Manuc Bistro". Totul arata

impecabil,delamobilierlanarghilea,iarofertaculinaraepusaın"opera"deunpremiantın

alebucatarieiorientale.Maisunt sitreispatii"externalizate"- ıncaocafeneaspreChiu'

Garlii,unPlafarsio"pravalie"demozaicuripelaturadinspreCurteaDomneasca.Peinterior,

suntgata"SalonulVoievodal",laprimuletaj,"SalonulHanului",ıncare,la1812,s-asemnat

TratatuldePaceruso-turc,ınurmacaruia,RomaniaapierdutBasarabia-nedenumitınca,

oficial-,siRestaurantulManuc.

"Măgândesccăîntoatespațiileasteasepotorganizatotfeluldeevenimente:culturale,

artistice,serideteatrușimuzică,deșah,întâlniri,recepții;untârgîncurte,săvinălumeasă

vândă...Da'trebuiebani,cătoatecostă." Constantin Serban Cantacuzino, priveste fix, ıntr-un punct, cumana lunecata jos,

langacanadesticlaıncareceaiuls-aracit.Poatevedeistorii,trecuteoriviitoare.Tuınsuti

simtiadiereatimpuluicaopaladevantpelangaureche... IstoriahanuluipovestitădeConstantinȘerbanCantacuzino

"Știți cum e - legenda sună întotdeaunamai bine decât istoria seacă.ManucBei,

armeandeorigine,afostunpersonajcutotuldeosebit.SespunecăsoartaMoldoveișiaȚării

Româneștiadepins,cuadevărat,deel.Eracelmaibogatomalvremiișicelmaiputernic

negustordinzonă.Cunoștea12limbi,miideoameni,șiîncercasălaseimpresiacă"lucrează"

pentruelînsuși.Inițiațiispuncălucrapentruruși. Hanul, început la 1806, l-a terminat pe la 1808, când a venit dinMoldova în Țara

Românească.În1812,lamasalungădinSalonulHanului,sesemnapaceaRuso-Turcă,înurma

căreiaRomâniapierdeaBasarabia. Arhitecturaînconfigurațiasainițialăsecunoaștepreapuțin.Descrierileînceputuluide

secolXIXspuncălasubsolseaflau15pivnițeboltite,laparterexistau23deprăvălii,două

saloanemari,10magazii,camerepentruservitori,bucătăriișiuntunelundeintraulavreo500

depersoane.Laetajerau107odăi,celemaimultefolositepentruoaspeți.Încurteainterioară

existaocafeneașiomicăgrădinăcufântânăarteziană.ÎntrefațadadinspreDâmbovițașirâu

se construise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai târziu, după ce gârla a fost

canalizată, în vederea deschiderii Halei de Carne, lângă fațadă s-aumai adăugat câteva

prăvălii.

Pe20iunie1817,Manucmoare,delocîntâmplător,într-unaccidentdecălărie,elfiind

altfel,unexcelentcălăreț.Chingacaluluidepecareacăzut,sespunecăeracrestată.

Așadar,Hanulrămânecopiilorsăi,care,nefiinddeaceeașianverguracuceaatatălui,se

retraglamoșiadelaHăncești,defricarepresaliilor.Vândhanulunuigrupdetreinegustori,

întrecareungrec,DimitrieIconomidis.Sepoatespunecăn-auprinsoperioadăpreabună-

incendiu,cutremur.Ziduldinspregârlăeragatasăcadăcutotul.

Înconsecință,pela1862hanulintrăînproprietateaaltuinegustorromân,penume

LambruVasilescu,careinvesteșteosumăimportantăînrenovareaclădiriișioredenumește

"MareleHotelDacia" - "GrandHotelde laDacie".Doar căVasilescu rămâne cuodatorie

frumușică,fiindgata-gatasăpiardăHanul.Înconsecință,în1881,îșimăritatfata,Aurelia,cu

AlexandruBăicoianu, boier de viță șimagistrat, care, odată cuhanul, preia și ipoteca lui

Vasilescu.

După război, hanul este naționalizat de comuniști și intră în circuitul unităților de

alimentație publică, scăpând ca prin minune de la demolare. În furia sa "novatoare",

CeaușescucerecaHanulluiManucsăfiedemolatînscopulsistematizariiPiețeiUnirii.

Numaicăarhitectulșef,cunoscându-l,sevedetreaba,destuldebine,îispunecăarfi

păcat să dărâme o clădire în încăperile căreia se întâlneau, adesea, în ședințe, ilegaliștii

comuniști. Încântatde veste, Ceaușescu, nunumai căa renunțat la idee, ba chiara cerut

renovareasubstanțialăaclădirii.

Din căsătoria Aureliei cu Alexandru, s-au născut doi copii - Cleopatra și încă un

Alexandru.CleopatraBăicoianuestestrăbunicamea.Eaaavut-opeElena-cares-amăritat

Cantacuzino,intrândînfamilie-șialtedouăfiice,fărămoștenitori.Elena(Ella)șiConstantin

Cantacuzinoauavutunfiu,MihaiCantacuzino,mortîn1982.

MihaiCantacuzinos-acăsătoritcuCorneliaPetrescușiauavutdoicopii:Smaranda,

soramea,careamuritîn1998șisubsemnatul,ConstantinȘerbanCantacuzino.Așaaajuns

HanulluiManucpânălanoi,surorilebuniciimeleneavândmoștenitori".

dearh.DorinBOILĂ

nafaraunorizvoareminore,colaterale,chestiuneacareastăziÎfaceravagiiînEuropa,atâtînestcâtșiînvest,apornitînprincipaldin

centrulGermanieișisepoatenumiscurt„ȘcoaladelaFrankfurt”(am

Main). Aceasta a fost creată de o adunătură de așa-ziși sociologi,

majoritateadeorigineevreiască,laînceputulperioadeiinterbelice.Fără

a fi prea pătrunzătoare filosofic, fără a-și asuma, cuminimă decență

academică,mileniiledecuceririeticealepre-creștinismuluișimaiales

aleCreștinismului,respectiviiauaruncatpepiațaideilor„novatoare”un

amestecdemarxismșifreudism(crescute,ambele,peacelașisubstrat

mocirlosde ateismanti-mozaic) – amestec ce și-adovedit potențialul exploziv în toate etapele luptei

ideologicededupăcelde-aldoilearăzboimondial!!

RefugiațiînSUAîncăînanii*930,pseudo-savanțiisociologiaucontinuat,subumbrela„democrației

universitare”naiv-americane,luptalorîncrâncenatăcuvalorilecreștine,umaniste,pacifiste...Bachiarau

preluatasemeneanoțiunișile-auinversatsensulșirostul,deschizândcaleaunorteribilerăsturnăridelegi

alesociologiei,antropologiei,conviețuiriișicomuniuniiîntreoameninormali,întreneamurișicategorii

socialenaturale!! Dupăzecideanideîndoctrinărialestudențilorceauaudiatcursurilemajoritățiiuniversităților

americane, și care au ajuns conducători în toate domeniile societății occidentale, au devenit posibile

modificărideanvergurăalefilosofieiviețiisociale,economiceșipoliticeațărilorcelormaiavansate–pe

caretoatecelelalteleluaudreptetalon...

Așas-aajunsca,înlocsăsedealovituridecisivecomunismuluișiterorismuluimondial,maiales

prinforțaideilorceconstruiescosocietatesănătoasășidurabilă,ceimaimaridușmaniaioccidentuluisă

poatăarăta,disprețuitorșicredibil,sprederapajeledenedescrisdinchiarprincipaleleinstituțiiceaufăurit

„LumeaI-a”!!

Pentrucăacesteinstituțiiauajunssăpromoveze,cupatalamaoficială,anti-creștinismul,mișcări

violentanti-bisericășianti-familiatradițională,auajunssăprediceauto-învinuireapropriilornațiuni,state

șigrupurisociale!!

Acestedeosebitdegravedistorsiuni,obținuteprinzecideanidepropagandăsubtilășimanipulare

printoatecanaleledeinformațiiexistentesaunou-apărute,explicăaceledeconstrucțiiideologice,detipul:

VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ DECONSTRUCȚIAIDENTITARĂAEUROPEI

tehnoredactare:AnaDONȚU

„flower-power”- deturnarea tineretului de la problemele reale ale vieții sale și ale scenei

internaționalecătreviațaindividualistă,sexși„distracțiemaximă”!Erauanii60,cândpăreacăcelemai

importante chestiuni sunt clasamentele de muzică ușoară, drogurile și eliminarea „constrângerilor”

religioase...Deundes-aajunslaaface„tabularasa”(exactconcepțiaunuirăzboicedistrugeoriceurmă!)

din tradiția etnică și religioasă a popoarelor, până la a credita toate emanațiile sulfuroase ale unor

analfabeți,darcareauavutmereuacceslamicrofoane...Pânălaaseoferi,înzilelenoastre,premiiNobelde

toatămirarea:unuipreședinteamerican„deculoare”,înaintesăfacănimic!!(casăvedemapoicăprestigiul

acestuipremiu„pentrupace”acauționatrăzboaieporniteînperioadamandateloracestuipreședinte...)

SAU premiul „pentru literatură” unui cântăreț din perioada „flower-power”, pentru textele sale de o

mediocritateincredibilă!!DovadăcăpânășiîncomitetulNobels-ainstalatmanipulareaideologică,dândla

oparteValoarea,BineleșiAdevărul...

„noua stângă”, „noua eliberare”, „noua revoluție” – când toate încercările comunităților de

oameninormali,careaucunoscutrăzboiulșidificultățileeconomice,deasesolidarizaînjurulideilorde

comunitate, într-ajutorarecivică,non-segregare,aufostdeturnatespremișcărilefeministe,amorliber,

ecologismși„bunăînțelegere”cuconducătoriicomuniști...

Deundes-aajunslasinistra„corectitudinepolitică”,careimplicăopermanentăauto-cenzurarea

cetățeanuluinormal,ofavorizaredecisivăaminoritățiicontraintereselornaturalealemajorității,unatac

concertatasuprapreceptelorviețiicreștinedinîntregalume,nunumaidințăriletradițional-creștine!!

„minimalismul”–onouăideologieagresivă,care,pentruaocolidificultățilestatuluibirocratizatși

manipulatdeinteresefinanciarecovârșitoare,proclamăcainteresantășifolositoaresărăciademijloaceși

„epurarea”înoriceartefactșioriceacțiunecupatalamadecontemporaneitate,adecvareșiprogresism...

Nutrebuieamintitdecâtvalulminimalistdinarteleplastice(undes-așialiatcusărăciadeideișide

expresie),dinarhitecturășiurbanism(undes-aajuns,dinnou,laeliminareaSpirituluiLoculuișiridicare

unorcartiereanti-umane,capentruoameni-roboți...),spreaneînglodaînminimalismeticșireligios,de

faptscopulfinal–casăseobținărenunțarealatradiții,normalitateșiluptăpentrucomunitate!!

Iatăcătoateacestea,spresatisfacțiadușmanilorasiațiaicivilizațieicreștine,seîntorcînEuropape

toate căile posibile, nu pentru a construi o lume mai bună și mai liniștită, ci pentru a deconstrui

IDENTITATEAȘINORMALITATEAcomunitățilorumane!!Nuartrebuisănelăsămpăcăliți–acesteasuntde

fapt singurele valori, aflate deasupra oricăror interese de grup social, care pot asigura coerența și

viabilitateagrupurilor,neamuriloreuropene!!

Cesemaipoate face,când„minunata lumenouă”a formatdejazecidemilioanedeanalfabeți-

funcțional,peambelemalurialeAtlanticului??Iată,dinnou,exemplulabsolutmiraculosalPoloniei,cucea

maicurajoasășicredincioasăclasăpoliticădinEuropaactuală:BIBLIAafostproclamatăLegesupremăîn

Polonia,iarIisusHristosafostproclamatRegelePoloniei!!

Aceastaesteîntr-adevărceamaimarevestededupă1990înEuropa!

arh.DorinBoilă.

AGERPRESS Modificăriînlegislaţiaprivindurbanismul

icepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, aVanunţatcăînurmătoarelesăptămânivorfifăcutemodificăriînprivinţalegislaţieilegatedeurbanismşi

planificareateritoriului."Înceeacepriveşteadministraţialocală,credcăîntr-osăptămânăsaudouăosă

vedeţicâtevamodificăriînceeacepriveşteLegea350şi50,caresuntlegatedeurbanismşiplanificarea

teritoriului,undemodificămuneleelementecareţindeangajareaspecialiştilorînurbanism,deexemplu,

sauaarhitecţilor".

"Unadintremodificăriestelegatădeposibilitateacamaimultelocalităţi(...)rurale,deexemplu,sau

unoraşmaimic,ozonă,săpoatăsăpartajezeunasemeneapost,săplăteascămaibineunpostdearhitect

(...),pentrucăînaintelegeanu-ţipermitea",adeclaratDîncu,laconferinţa"OraşulmeuînEuropanoastră",

organizatălaBucureşti,întrebatcareestestrategiapecareGuvernuloareînvederepentrualisepermite

autorităţilorlocalesăangajezespecialiştiîndomeniulurbanismului. VicepremierulDîncuamaispuscă

este o problemă lipsa specialiştilor în acest domeniu, la nivelul autorităţilor locale. "Este una dintre

problemelecucareneconfruntăm.Înmaimulterânduri,amdiscutatcudomnulministrualFondurilor

Europene,cudomnulGhinea,şicudomnulministrualMuncii,DragoşPîslaru,pentruaconstruinişte

programe integrate în ceea cepriveşte formarea în aceste domenii, parteneriate cu universităţile, cu

Academia.(...)Dupăcem-amîntâlnitcucâţivaprimari(...),m-amîntâlnitcumaimulţirectori(...)şii-am

întrebatsăvedemcâtemastere,deexemplu,avemîndezvoltareurbanăşiînplanificareşisăvedemce

capacităţi au facultăţiledeurbanismşi cele (...) de arhitectură şiconstrucţii.Amobservat că în acest

momentnustămfoartebineînacestdomeniu",aspusDîncu.Acestaaprecizatcăselucreazăşilaunnou

Cod al urbanismului. "Lucrăm la un nou Cod al urbanismului. (...) Împreună cu societatea civilă, am

declanşatacestproiect,încaresăadunămtoatălegislaţiaînaceastădirecţie",aprecizatDîncu.

Totodată, vicepremierul Dîncu a vorbit despre necesitatea dezvoltării parteneriatelor între

autorităţilelocaleşiONG-uri."CredcăparteneriatulpecareautorităţilelocaleîlpotfacecuONG-urileeste

unlucrucarevaschimbaRomâniaînviitorşieucredînasemeneainiţiative,darnusepottransmitedesus

înjos,maidegrabădejosînsus",aspusDîncu.

Acestaaprecizatcă,dacăadministraţialocalăvafaceparteneriatecuONG-urile,atuncişiGuvernul

sevaputeaimplicamaimult."Eucredcăacoloundeadministraţialocalăvagăsicucalesăfacăparteneriate

cuONG-urile,cuceiveniţicuideicreative,cuideiinovative,atuncişiGuvernulvaputeafacemaimult

pentruasta.(...)Vinuneleorganizaţiicunişteideifantastice,vinlaGuvern(...)săprimeascăunfelde

acreditare.(...)Nupotsă-lsunpeprimaruldintr-olocalitatesă-ispun:'Terogfrumossăfaciunproiectcu

ONG-ulăsta'.(...).Lanoietraficdeinterese,cred,saudeinfluenţă",amaiafirmatDîncu.

delaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU

ȘTIRIAGERPRESCOMENTATE

O inițiativă excelentă a unui mic consiliu județean, care însă are o viziune strategică asupra

dezvoltăriilocale!Unsprijinpentrucadreledespecialitate,inclusivproiectanți,carevadovedică1leu

investitîncercetare-proiectareseîntoarceînsutitcabeneficiidurabilepentruinvestitorșicomunitate!

Câteconsiliilocaleaufacutastaînultimele2decenii??

ConsiliullocalSfântuGheorgheoferă25debursepentrustudenţi,masteranzişidoctoranzi.

Consiliul local Sfântu Gheorghe va acorda anul viitor (2017) 25 de burse pentru studenţi,

masteranzişidoctoranziaflaţiînultimulandestudiu,carevorfifinanţatedinbugetullocalcusumade

100.000delei,adeclaratconsilierullocalZsigmondJozsef.

Potrivit acestuia, bursele se vor acorda pentru o perioadă de patru luni, studenţii urmând să

primească300delei,masteranzii500delei,iardoctoranziicâte1.000deleipelună.Aplicanţiitrebuiesă

aibădomiciliulînmunicipiulSfântuGheorghe,săfrecventezecursuriuniversitarelazioriundeînlume,

într-ounitatedeînvăţământrecunoscutăoficialdeţararespectivă,sănufiîmplinit35aniladatadepunerii

dosaruluişisăseafleînfazădepregătireatezeidelicenţă,disertaţiesaudoctorat.Oaltăcondiţieesteca

lucrărilesăfieaxatepesubiectelegatedemunicipiulSfântuGheorghesaujudeţulCovasnaorisăpoatăfi

transpuseînpracticăînzonă.TermenullimităpentrudepunereadosarelorlaPrimăriaSfântuGheorghe

este30ianuarie2017. Programuldeburseafost lansat în2014, la iniţiativaluiZsigmondJozsef, iar,potrivitacestuia,

bugetulalocatnuafostepuizatînniciunan,numărulsolicitărilorneacoperindsumaalocată.Zsigmon

Jozsefadeclaratcălucrărilerealizatedebursieriauvizatdiversedomeniideactivitate,aufostutileşi

interesante,iarunadintrealeaşifostpusăînaplicare,fiindvorbadespreunproiectdereabilitareaunei

străzidinmunicipiuaflatîncursdeexecuţie. Burselepentrustudenţivinîncompletareaprogramuluidebursedeexcelenţăpentrueleviidin

ultimulandeliceu,instituitînurmăcuaproapeşapteanideCLSfântuGheorghelapropunereafostului

consilierlocalMădălinGuruianu.

Înpragdesărbători,UARFilialaJudețuluiSibiuvădoreștemultăsănătate,

împlinireșifericire,iarCrăciunulsăvăsurprindăcuoatmosferădepovesteșisăvăaducămultăpace

însu�lete.

VĂMULȚUMIMPENTRUATENȚIAACORDATĂ!