Buletin informativEUROPE DIRECT Bucureşti

ACTUALITATEA EUROPEANĂ

• BugetulUE-cheltuielileşicontribuţiilepestatmembruîn2013(p.2)• ParlamentulEuropeansusţineacorduldeasocierecuMoldova(p.3)• AnalizaanualăacreşteriieconomiceînUEpentru2015(p.3)• ComisiaaaprobatprogramulRomânieipentrucombatereasărăciei(p.3)• ConferinţadelaLimaprivindschimbărileclimatice(p.4)• PlanuldeofensivăainvestiţiilorlansatdeComisiaEuropeană(p.4)• PapaFranciscînvizitălaParlamentulEuropean(p.5)• CâştigătorulPremiuluiSaharov(p.5)

EUROPA PENTRU CETĂŢENI

• NoulportalalpetiţiiloronlineadresateParlamentuluiEuropean(p.5)• OmânădeajutorpentruIMM-uri(p.6)

ACTIVITATEA EUROPE DIRECT BUCUREŞTI

• Dezbaterea„Agenda de reforme a UE şi stadiul implementării Strategiei Europa 2020”încadrulsimpozionului„Shaping Europe 2020: socio-economic challenges”(p.6)

• Dezbaterea„Noua perspectivă financiară 2014–2020. Oportunităţi şi provocări pentru România”(p.7)• Ceade-adouaediţieaClubuluiEuropeDirect:„Ce posibilităţi au tinerii în România după ce se întorc de la

studii din străinătate?” (p.8)• Ceamaifrumoasăpovestedemobilitate(p.9)• Dezbaterea„Noua legislatură a Parlamentului European 2014-2019: provocări şi priorităţi pentru România”(p.11)• SărbătorireaZileiNaţionalede1Decembrie–Româniaîncontexteuropean(p.12)• Participarea Europe Direct Bucureşti la prezentările concursului Europa Jurnaliştilor din Amfiteatre de la

UniversitateaCreştină„DimitrieCantemir”şiUniversitateadinBucureşti(p.13)• UniuneaEuropeanăpeînţelesulcopiilor(p.13)• DezbaterecuvicepreşedinteleComisieiEuropene,JyrkiKatainen(p.14)• GalaFondurilorStructurale2014(p.15)• Încheiereaanului2014cuSerbarea„Crăciunul în Europa”(p.15)

OPORTUNITĂŢI EUROPENE

• Concursulderedactare„Atât de asemănători. Atât de diferiţi. Atât de europeni”(p.16)• PremiulCharlemagne(p.17)• ParlamentulEuropeancautăasistenţiîndomeniulactivităţilorparlamentare(p.17)

ED JUNIOR

• 112Quiz (p.18)• JoculMaşina timpului (p.18)• Jocdebiliardcuîntrebări(p.18)

Anul II, nr. 12 - decembrie 2014

SUMAR

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 2

ContribuabiliidinUEtrebuiesăaibăoviziuneclarăasuprafeluluiîncaresuntcheltuiţibaniiUniuniişitrebuiesăştiedeundeprovinaceştia.

O aplicaţie prezintă aceste cheltuieli şi contribuţii într-un mod facil,infograficul fiind conform cu cifrele de la ultimul raport al ComisieiEuropene.Noiamfăcutoselecţiedecâtevastateşicâtevadateoferitedeaplicaţie,lanivelulanului2013,pentruaoferioperspectivăcomparativă:

• 7,21 miliarde de euroa fostbugetulcheltuit înBelgia.Majoritateacheltuielilor,4,63miliardedeeuro,suntdatorateprezenţeiinstituţiilorUEînBruxelles.Belgiaa contribuit cu 3,93 miliarde de eurolabugetulUEşiacolectat1,81miliardedeeuroprintaxecomercialeagricoleşivamaleînnumeleUE.BugetulnaţionalalBelgieiacrescutdela127,60miliardedeeuroîn2001la197,07miliardedeeuroîn2011(+54,44%).

• UE a cheltuit 1,98 miliarde de euro înBulgaria. Din această sumă, 943milioane de euro (48%) au fost alocatecheltuieliloragricole.Bulgariaa contribuit cu 423 milioane de eurolabugetulUEşiacolectat73milioanedeeuro.BugetulnaţionalalBulgarieiacrescutdela6,31miliardedeeuroîn2001la13,72miliardedeeuroîn2011(+117,35%).

• UE a cheltuit1,43 miliarde de euro în Danemarca. Din această sumă, cheltuielile agricole s-au ridicat la 1,05miliardedeeuro(73%),reprezentândceamaimareparteacheltuielilordinDanemarca.Danemarcaa contribuit cu 2,61 miliarde de eurolabugetulUEşiacolectat391milioanedeeuro.BugetulnaţionalalDanemarceiacrescutdela97,12miliardedeeuroîn2001la138,58miliardedeeuroîn2011(+42,69%).

• UEacheltuit14,24 miliarde de euroînFranţa.FranţaestecelmaimaredestinatarînceeacepriveştecheltuielileagricoleUE:9,62miliardedeeuroîn2013,adică68%dintotalulcheltuielilorUEdinFranţa.Franţaa contribuit cu 21,87 miliarde de eurolabugetulUEşiacolectat1,89miliardedeeuro.BugetulnaţionalalFranţeiacrescutdela772,65miliardedeeuroîn2001la1.118,73miliardedeeuroîn2011(+44,79%).

• UEacheltuit5,91 miliarde de euroînUngaria.Dinaceastăsumă,3,91miliardedeeuro(66%)aufostcheltuielipentrupoliticaregională.Ungariaa contribuit cu 920 milioane de eurolabugetulUEşiacolectat121milioanedeeuro.BugetulnaţionalalUngarieiacrescutdela28,2miliardedeeuroîn2001la49,5miliardedeeuroîn2011(+75,9%).

• UEacheltuit16,18 miliarde de euro înPolonia.Poloniaesteprincipaluldestinataralfinanţărilorpentrupoliticaregională:10,66miliardedeeuro(65,9%)în2013.Poloniaa contribuit cu 3,83 miliarde de eurolabugetulUEşiacolectat512milioanedeeuro.BugetulnaţionalalUngarieiacrescutdela92,99miliardedeeuroîn2001la161,08miliardedeeuroîn2011(+73,22%).

• UEacheltuit5,56 miliarde de euro înRomânia.Politicaregională(2,95miliardedeeuro)areprezentat53%dincheltuieli.Româniaacontribuit cu 1,37 miliarde de eurolabugetulUEşiacolectat141milioanedeeuro.BugetulnaţionalalRomânieiacrescutdela16,42miliardedeeuroîn2001la51,69miliardedeeuroîn2011(+214,72%).

Raportândlasituaţiageneralăabugetului,îninforgraficsemenţioneazăcă:„Bugetul UE a crescut cu 62% între 2001 şi 2011, dar trebuie să ne amintim două lucruri: în primul rând, 12 state noi au aderat la UE în această perioadă; în al doilea rând, bugetele naţionale au crescut mai mult decât cel european, cu excepţia statelor: Germania, Regatul Unit, Italia, Austria, Danemarca, Suedia, Franţa, Portugaliaia, Ţările de Jos, Malta, Belgia, Finlanda”.

Pentrumaimultedetaliişiinformaţiipeaceastătemăvăinvitămsăaccesaţi:http://bit.ly/1wGXbac.

ACTUALITATEA EUROPEANĂ

Bugetul UE - cheltuielile şi contribuţiile pe stat membru în 2013

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 3

Parlamentul European susţine acordul de asociere cu Moldova

ParlamentulEuropeana ratificat joi,13noiembrie,acorduldeasociereUE –Moldova.Acorduldeasociere include şi unacord comercial aprofundat şi comprehensiv şi este fundamentat peoasocierepoliticăşiointegrareeconomicăîntreUEşiMoldova,oferindliberaccesreciprocpepiaţă.DeputaţiiPEauvotatacordulcu535devoturipentru,94împotrivăşi44deabţineri.

RaportorulPetras Auštrevičius (ALDE, Lituania) adeclarat:„Ratificarea acordului de asociere UE–Moldova este o clară recunoaştere a succesului procesului de reformă politică şi economică în Moldova, care stabileşte perspectivele sale europene şi dovedeşte determinarea sa ca la un moment dat să adere la UE”.

Pentru mai multe detalii şi informaţii pe această temă vă invităm să accesaţi:http://bit.ly/1D9C9Ed.

Analiza anuală a creşterii economice în UE pentru 2015

Analiza anuală a creşterii (AAC) pentru 2015, publicată deComisia Europeană, îşi propune să readucă Europa pe caleacreăriidurabiledelocuridemuncăşiacreşteriieconomice.

Noua Comisie Europeană şi planul ambiţios de investiţii– peste 315 miliarde de euro în anii 2015 – 2017 - ducaceastăabordare laopoliticăeconomicăşisocialăbazatăpe trei piloniprincipali: (1) stimularea investiţiilor, (2) unangajament reînnoit în favoarea reformelor structurale şi(3)aderarealaopoliticăderesponsabilitatebugetară.

Valdis Dombrovskis,Vicepreşedinteleresponsabilcumonedaeuroşidialogsocial,adeclarat:„Acţionând împreună acum, putem face ca în viitor condiţiile pentru o creştere solidă şi durabilă să fie îndeplinite, iar cetăţenii noştri să aibă mai multe şanse de a-şi găsi un loc de muncă.”

Marianne Thyssen,comisarulUEpentruocupareaforţeidemuncă,afacerisociale,competenţeşimobilitateaforţeidemuncă,aafirmat:„Crearea de locuri de muncă şi politicile sociale ocupă un loc central pe agenda noastră şi constituie elemente fundamentale ale Analizei anuale a creşterii. Trebuie să ne angajăm cu toţii în această direcţie”.

Pentrumaimultedetaliişiinformaţiipeaceastătemăvăinvitămsăaccesaţiurmătoarelelegăturionline:http://bit.ly/1vO8ICu.

Comisia a aprobat programul României pentru combaterea sărăciei

România va primi peste 441 milioane de euro în 2014 – 2020,dinFonduldeajutoreuropeanpentrucelemaidefavorizatepersoane(FEAD),pentruaimplementaunprogramoperaţional.

Programul propus de România, şi aprobat de Comisie, are rolul de a oferiproduse alimentare persoanelor care au cea mai mare nevoie de acestea (persoanele asistate social, pensionariicupensiimici şipersoanelealcărorvenitestesub45%dinsalariulminimpeeconomie lanivelnaţional),precum şi articole de uz şcolar copiilor aflaţi în dificultate(copiicareprovindinfamiliicuunvenitlunarsub50%dinsalariulminimpeeconomielanivelnaţional).

FinanţareaUEvaficompletatăcupeste75milioanedeeurodinresurselenaţionale.Aprovizionareacualimentevaîncepedinacestăiarnă,şidin2015vaavealocdedouăoripean.Articoleledeuzşcolarvorfifurnizateodatăpean.

Marianne Thyssen, Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitateprofesională,adeclarat:„Salut călduros adoptarea programului FEAD pentru România. Având în vedere faptul că, în prezent, aprovizionarea cu alimente este planificată înainte de venirea iernii, fondul va oferi un sprijin vital persoanelor care trec prin momente grele. Sunt, de asemenea, bucuroasă că programul se concentrează asupra copiilor vulnerabili, astfel încât oportunităţile lor de învăţare să nu fie afectate de lipsurile materiale din familie”.

Pentrumaimultedetaliişiinformaţiipeaceastătemăvăinvitămsăaccesaţi:http://bit.ly/1v0RNfN.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 4

Conferinţa de la Lima privind schimbările climatice

Conferinţa de la Lima privind schimbările climatice este una din temele principalepentruagendaglobalăaultimeilunidinanul2014.UniuneaEuropeanăsperăca,prinConferinţa Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,careaavutlocînperioada1-12decembrielaLima(Peru),săsepregăteascăterenulpentruadoptarealaParis,anulviitor,aunuinouacordglobalprivindclima,obligatoriudinpunctdevederejuridic.UEesteîncrezătoarecănoulacordvaconsolidaşivaextindeînmodsemnificativeforturilecolective internaţionale de combatere a schimbărilor climatice. Convenirea de cătrelideriiUE,înlunaoctombrie,aobiectivuluidereducerecu40%aemisiilordegazecuefectdeseră,urmată, lascurttimpdupăaceea,deanunţareadecătreSUAşiChinaa obiectivelor lor viitoare, reprezintă dovezi clare ale gradului de hotărâre la nivelmondial.Acordulurmeazăsăfiesemnatanulviitor,laParis.

ParlamentulEuropeanatrimisodelegaţieformatădin12deputaţieuropenipentruasusţineConsiliulşiComisiaînnegocieri.DelegaţiaParlamentului Europeanaparticipatla negocieri între 8 şi 12 decembrie. Şeful delegaţiei,Giovanni La Via, preşedintelecomisieipentrumediu,menţioneazăîntr-uninterviuobiectiveleinstituţiilorUEpentruaceastă conferinţă: „Este clar că instituţiile europene şi statele UE sunt pregătite pentru a avea rezultate mai bune. Dar este necesar un efort mai mare din partea unor actori mari, precum SUA, India, China şi Brazilia. Este clar că vom avea condiţii climatice extreme şi în Europa. Trebuie să cooperăm dacă vrem să controlăm schimbările climatice”.

Pentrumaimultedetaliişiinformaţiipeaceastătemăvăinvitămsăaccesaţiurmătoarelelegăturionline:http://bit.ly/1wijUrb,http://bit.ly/1vIv9nR,http://bit.ly/1zFzLB0,http://bit.ly/1wilvx0.

Planul de ofensivă a investiţiilor lansat de Comisia Europeană

ComisiaEuropeanăaanunţatunplande investiţii în valoarede315miliardedeeuro. Scopuleste să relansezecreştereaeconomicăînEuropaşisăreaducămaimulţioameniîncâmpulmuncii.

Planuldeinvestiţiisebazeazăpetrei axeprincipale:un nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI)–caresămobilizeze cel puţin 315miliardedeeuro sub formăde investiţii suplimentarepentru următorii trei ani (2015 – 2017);o rezervă de proiecte credibilă -însoţitădeasistenţătehnică,pentrudirecţionareafonduriloracoloundeestenevoiedeele;o foaie de parcus mai ambiţioasă pentru combaterea obstacolelor în calea investiţiilor.

Jean-Claude Juncker,PreşedinteleComisieiEuropene,declarădesprenoulplandeinvestiţii:„Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea”,„Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare”,aremarcatdumnealui.

Werner Hoyer,preşedinteleBănciiEuropenedeInvestiţiispune:„Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă”.

Pentrumaimultedetaliişiinformaţiipeaceastătemăvăinvitămsăaccesaţi:http://bit.ly/12sHEwV.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 5

Papa Francisc în vizită la Parlamentul European

PapaFranciscavizitatParlamentulEuropeanlaStrasbourg,marţi25noiembrie2014.VizitaSuvernului Pontif vine în urma invitaţieifăcute de Martin Schulz, în numeleParlamentului European, în momentulvizitei efectuatedeacesta laVatican,pe11octombrie2013.

IntervenţiaînPEaSuveranuluiBisericiiCatolice,PapaFrancisc,aadusreferila: imigraţie, surse alternative deenergieşirespectareamediului,dreptul

laoeducaţiecompletăşiadecvatăşidreptullaunlocdemuncădemn.

PentrumaimultedetaliiînlegăturăcuacestevenimentextremdeimportantpentruEuropa,vă invităm să accesaţi următoarele legături online: http://bit.ly/1wxqmwt, http://bit.ly/1qu54gj.

Câştigătorul Premiului Saharov

Premiul Saharov pentru anul 2014 a fost câştigat de ginecologul congolez DenisMukwege.ParlamentulEuropeanadecernatpremiulpe26noiembrie,laStrasbourg,DenisMukwegeaprimitacestpremiucarecunoaştereamunciisalededicatemiilordevictimealeviolenţeisexualedinRepublicaDemocratăCongo.

PentrumaimultedetaliilegatedespreacestevenimentextremdeimportantpentruEuropa,văinvitămsăaccesaţiurmătoarelelegăturionline:http://bit.ly/1Aew2Zt,http://bit.ly/1ByaQl5.

Noul portal al petiţiilor online adresate Parlamentului European

Noul portal web pentru petiţii al Parlamentului European a intrat în funcţiune.AfostrefăcutîntotalitatepentruapermitecetăţenilorsăsemnezepetiţiionlineşisăurmăreascăprogresulacestoraînParlament.Obiectivulportaluluiestedeafacilitafolosireaproceduriişideaofacemaitransparentăpentrucetăţeni.

Toţi cetăţenii europeni au dreptul de a-şi comunica îngrijorările către ParlamentulEuropean. Plângerile se pot referi la aplicarea dreptului european sau la o cererecătreParlamentdeadoptareauneipoziţiiasuprauneichestiunispecifice.Noulportalfacilitează trimiterea unei petiţii. Petiţia dumneavoastră permite ParlamentuluiEuropeansăefectueze,prin intermediulcomisieipentrupetiţii,oanalizăconcretă

şiconstantăamoduluiîncarelegislaţiaeuropeanăestepusăînaplicareşisăevaluezemăsuraîncareinstituţiileeuropenerăspundpreocupărilordumneavoastră.

Noulsitevăpermitesăformulaţisausăcăutaţiopetiţiecaresăcorespundăsubiectuluitratatdedumneavoastră.Seevităînacestfelduplicareaeforturilordetrimiteşiurmărireapetiţiilor.Încazulpetiţiei„pehârtie”,nuexistăniciunformulardecompletatşinicioformăstandardcaretrebuierespectată.

Portalulpoatefiaccesataici:http://bit.ly/1sbTpUL.

Pentrualtedetaliireferitoarelaacestsubiectimportantpentrucetăţeni,văinvitămsăaccesaţi:http://bit.ly/1ukwp0Y.

EUROPA PENTRU CETĂTENI,

Ştiaţi căPapa Ioan Paul al II-lea a fost primul Suveran Pontif care a vizitat

Parlamentul European în octombrie 1988?

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 6

ACTIVITATEA EUROPE DIRECT BUCURESTI,

O mână de ajutor pentru IMM-uri

Ajutarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi contribuţia acestora ladezvoltarea locurilor de muncă rămân în atenţia Comisiei şi Parlamentului UE.Comisia Europeană a lansat programul COSME, care are ca obiectiv facilitareaaccesuluiIMM-urilorlapiaţă,precumşifinanţareaşiameliorareacompetitivităţiiacestora–bugetulCOSMEesteînvaloarede2,3miliardedeeuropentru2014–2020.În cadrul dezbaterii de laParlamentul European, deputaţii au salutat iniţiativaComisiei,manifestând,însă,îngrijorărilegatedeimplementareaacesteia.

Paul Rübig(PPE,Austria)considerăcăIMM-urileparticipăladezvoltareastrategiilorde internaţionalizare,caresă lepermităsăprofitedeoportunităţiledepepiaţaglobală,acestafiindşiobiectivullegislaţieiUE.În număr de 23 de milioane, IMM-urile reprezintăpeste99%dincompaniileUEşioferădouătreimidin locuriledemuncădinsectorulprivat,reprezentândcoloanavertebralăaeconomieieuropene,declarăparlamentaruldingrupulPPE.

Seán Kelly(PPE,Irlanda)prezintăimportanţacamerelornaţionaledecomerţ,care„pot contribui la conştientizarea importanţei IMM-urilor”.

Paloma Lopez Bermejo (GUE/NGL, Spania) a clarificat„Nu avem nevoie de mai mulţi antreprenori, ci de mai multă muncă, şi aceasta ar trebui să fie prioritatea Comisiei”.

PentrumaimultedetaliilegatedespreacestevenimentextremdeimportantpentruEuropa,văinvitămsăaccesaţi:http://bit.ly/1D8o49S,http://bit.ly/12rTMya.

Dezbaterea „Agenda de reforme a UE şi stadiul implementării Strategiei Europa 2020” în cadrul Simpozionului „Shaping Europe 2020: socio-economic challenges”

La data de 14 noiembrie 2014, Centrul de Informare EuropeDirect (CIED)Bucureşti,găzduitde InstitutulEuropeandinRomânia(IER),în parteneriat cu Pro Global Science Association (PGSA), a organizatdezbaterea„Agenda de reforme a UE şi stadiul implementării Strategiei Europa 2020”, eveniment desfăşurat în cadrul celei de-a IV-a ediţiia simpozionului internaţional „Shaping Europe 2020: socio-economic challenges”,organizatdePGSA.

Invitatele panelului de discuţii CIED au fost doamnele Carmen Mărcuş,analisteconomicStrategiaEuropa2020şiguvernanţaeconomicăeuropeană,ReprezentanţaComisieiEuropeneînRomâniaşiIoanaMorovan,editorsenior,coordonatorFinanţareUE,managerdeproiectfondurieuropene,EurActiv.

Deasemenea,cuaceastăocazieafostlansatăşibroşura„Strategia Europa 2020 şi stadiul implementării în România”realizatădeCIEDBucureşti.PublicaţiaafostprezentatădecoordonatorulCentrului,DianaFilip,alăturideoscurtătrecereînrevistăaobiectivelor,misiuniişiactivităţilorEuropeDirect.

DezbatereafacepartedinactivităţileorganizatedeCIEDBucureştiîncontextulcreşteriigraduluideinformareacomunităţiilocale/regionaleprivindimplementareaStrategieiEuropa2020lanivelulstatelormembreUE,cuprecădereînRomânia.AgendaeuropeanădereformearescopuldeaajutaEuropasăiasădincrizăşisădevinămaiputernică,prinstimulareauneicreşteriinteligente,durabileşifavorabileincluziunii.Educaţiaşiformareaprofesională,precumşidezvoltarealiniilorintegratepentrupoliticileeconomiceşideocupareînstatelemembreseregăsesc,deasemenea,încentrulStrategieiEuropa2020.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 7

Obiectivulsimpozionuluiafostdeaîmpărtăşiexperienţanoastrăîndomeniulsocio-economicîncontextulStrategieiEuropa2020.Trăimunmomentde transformare, iar singuramodalitatedea face faţăestedeaconstruio strategie suficientdeputernicăpentrucreştereaUniuniiEuropene,cesevareflectaasupravieţiinoastredezicuzi.ÎnvederearealizăriiscopuluiEuropa2020,aufostdeasemeneastabilitecinciobiectiveprivindocupareaforţeidemuncă:inovarea,educaţia,incluziuneasocială, climă şi energie.Acest set de obiective la nivelulUE este tradus în strategiile naţionale în fiecare statmembru,reflectândsituaţiişicircumstanţediferite.

Acestsimpozionesteorganizatdecelde-al4-leaForumInternaţionaladresatdoctoranzilorşipostdoctoranzilor,profesoriloruniversitari,lectorilor,conferenţiarilor,cercetătorilor,experţilorşialtoroamenideştiinţăinteresaţisăîşiprezintecontribuţiilepesubiecteleşitematicileconexeStrategieiEuropa2020.Fiindunsimpozioninternaţional,toateprezentările, lucrărileşidiscuţiiles-audesfăşuratînlimbaengleză.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-agenda-de-reforme-ue-si-stadiul-implementarii-strategiei-europa-2020-cadrul-simpozionului-shaping-europe-2020-socio-economic-challenges/.PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.766834596721499.1073741918.449047061833589&type=3&uploaded=51.

Dezbaterea „Noua perspectivă financiară 2014–2020. Oportunităţi şi provocări pentru România”

Centrul de Informare Europe Direct Bucureşti (CIED), găzduitde Institutul European din România (IER), a organizat joi, 4decembrie,dezbatereacutema„Noua perspectivă financiară 2014 – 2020. Oportunităţi şi provocări pentru România”.Evenimentulaavutlocîntreorele10:00–13:00,lasediulIERdinB-dulReginaElisabeta,nr.7-9,etajIV.

Dezbatereaareunitspecialiştiîndomeniulfondurilorşiprogrameloreuropene,reprezentanţidinmediulprivatşiadministraţiapublică,darşidinpresă,pentruadiscutadesprenouapoliticădecoeziune– principalapoliticăde investiţii aUE,programeleoperaţionaleregionaleşisectoriale,impactulproiectelorimplementateasupra

dezvoltării regiunii Bucureşti–Ilfov şi,mai ales, despre aşteptările din parteaMinisterului Fondurilor Europene (depunereaplanurilormultianuale,implementareadeproiectecufonduristructurale,reducereabirocraţieietc.).

CudoamnaGabrielaDrăgan,directorulgeneralalIER,încalitatedemoderator,specialiştiiinvitaţisăparticipeladezbatereîncalitatedevorbitoriprincipaliaufost:doamnaMihaelaToader,directorgeneral,MinisterulFondurilorEuropene,domnulCiprianCiucu,directordeprograme,CentrulRomânpentruPoliticiEuropene(CRPE),doamnaIoanaMorovan,senioreditorafacerieuropene,EurActivşinuînceledinurmă,doamnaClaudiaIonescu,şefDepartamentPromovareRegionalăşiInvestiţii,AgenţiadeDezvoltareRegionalăBucureşti–Ilfov(ADRBI).

Îndeschidereadiscuţiilor,doamnaGabrielaDrăganaprezentat„complexitatea mecanismului european”şiamenţionatcă„acum nu putem vorbi despre lucruri certe”, având în vedere incertitudinea aspectelor viitoare –mai ales incertitudineainvestiţiilor financiare.Temeledezbaterii s-au conturat penecesitatea investiţiilor, programelefinanciare şi acordurile departeneriataleRomânieicuUE,sintagmafonduristructuraleşideinvestiţiiredefinindnaturanoiiperspectivefinanciarepentruperioada2014–2020(sintagmaaînlocuitformulafonduristructuraleşidecoeziune,specificăperioadeifinanciareanterioare,2007–2013).

EvenimentulfacepartedinactivităţileorganizatedeCIEDBucureştiîncontextulcreşteriigraduluideinformareacomunităţiilocaledin regiuneaBucureşti–IlfovprivindCadrulFinanciarMultianual (CFM)2014 –2020,primulceurmeazăa seadopta,potrivit noilor prevederi ale Tratatului de la Lisabona. Pachetul CFM cuprinde următoarele categorii bugetare, construiteînacordcuStrategia Europa 2020: creşterea inteligentă şi incluzivă şi creşterea sustenabilă (resurse naturale, securitate şi cetăţenie, Europa ca actor global şi administraţie). În cadrul dezbaterii ne-am propus să identificăm oportunităţile şiprovocărilecarestauînfaţaRomânieiînnoulCadruFinanciarMultianual2014–2020.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/dezbaterea-noua-perspectiva-financiara-2014-2020-oportunitati-si-provocari-pentru-romania/.PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.776601962411429.1073741924.449047061833589&type=3.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 8

Cea de-a doua ediţie a Clubului Europe Direct: „Ce posibilităţi au tinerii în România după ce se întorc de la studii din străinătate?”

Miercuri,19noiembrie2014,CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)BucureştigăzduitdeInstitutulEuropeandinRomânia(IER)adesfăşuratadouaediţieaClubuluiEuropeDirect:odezbaterepetema„Ceposibilităţiautinerii înRomâniadupăcese întorcde lastudiidinstrăinătate?”.Dezbatereas-abucuratdeprezenţaatreiinvitaţispeciali:Alexandra Nicorici, preşedinte ESN (Erasmus StudentNetwork) România, Mihaela Voinea, asistent managergeneral GEYC (Group of the European Youth of Change)RomâniaşiRemusBrad,cercetătorşifostbursieralunuiprogramdestudiiînJaponia.

OscurtăintroducereînsubiectafostfăcutădecoordonatorulEuropeDirectBucureşti,DianaFilipşiLoredanaLicuţa,expertinformareşicomunicareîncadrulechipei,careşi-auexprimatentuziasmulfaţădeiniţiativaClubuluiEuropeDirect,aflatălaceade-adouaediţie,încareexistăîncredereacăacestediscuţiipracticeşiinformale,pesubiectedeactualitateşiinteresmajor,auunrolextremdeutilpentrupublic.MareamajoritateaparticipanţilorlaîntâlnireaufosteleviidelaColegiulNaţional„IonCreangă”dinBucureşti,însoţiţidedoamneleprofesoareDanielaGorgonşiAdrianaSava,alăturidecâţivastudenţi.

AlexandraNicorici,preşedinteleESNRomânia,adeschisdiscuţiaprinadresareauneiîntrebăripecâtdesimplă,peatâtdesemnificativă:„Cevreţisădeveniţicândveţifimari?”.Răspunsurileauvenit imediat,unuldintreacesteafiind:„Vreausăstudiezşisămăspecializezîndomeniuljuridic”.Alexandraamaivorbit,deasemenea,despreimportanţaESNînRomâniaşiajutoruloferitdeaceastăorganizaţiepentrutineriicaredorescsăstudiezeînalteţăricususţinereaunorburse,aducându-seaiciîndiscuţieburseledincadrulprogramuluiErasmus+.PovestinddealtfelşidesprepropriaexperienţăErasmusînPortugalia,Alexandraastârnitcuriozitateaparticipanţilordeaaflamaimultdespreacesteoportunităţi.

MihaelaVoinea,asistentmanagergeneralGEYCRomânia,adoritşieasăneîmpărtăşeascăexperienţasatrăităînItalia,înurmaaplicăriipentruobursăErasmus.Mihaela,acumabsolventăaFacultăţiidePsihologieaUniversităţiidinBucureşti,apovestitcufoartemultentuziasmdesprecumacestăexperienţăi-arămasînsufletşiaajutat-osăsematurizeze,încurajându-isipeparticipanţisăiaaceastădeciziedeaplecalastudiiînstrăinătatecuobursăErasmus,nunumaipentruaînvăţacâtmaimultedinpunctdevedereacademicşicultural,cişipentruaînvăţasătedescurcideunulsingur,pentrua-ţifacenoiprietenişipentruadovedicăpoţirealizaoricelucruîţipropui.

Printreinvitaţi,s-aaflatşiRemusBrad,tânărcercetătorcarearedejalaactivoexperienţădestudiicuobursăînJaponia.Printrelucrurilecarei-auţinuttrezeamintirileşigândurilebunedesprestudiulînJaponia,afostmentalitateajaponezilorremarcatăprincorectitudineşieficienţă,pelângăfaptulcăafostunadintrecelemaiconstructiveşifrumoaseexperienţetrăitepânăacum.DoruldeRomânias-aîmpletitşielsubtilînaceastăpoveste,însătimpulpetrecutînJaponiavafiîntotdeaunaoamintireplăcută.

Povestirilearmaifipututcontinuapoatecâtevaorebune,însăconcluziadiscuţiilorocazionatedeaceastăîntâlnireafostcăexistăofoartemarepreocupareatinerilorpentrua-şicontinuastudiileîndiferitedomenii,lafacultăţidinstrăinătate,iarinformaţiileşiexperienţeleaflatelaClubulEuropeDirectle-auadusparticipanţilormultmaimultăîncredereşientuziasmcuprivirelaacesteoportunităţiledecaremerităsăseprofite.

Informaţiiledespreevenimentpotfiaccesateon-line,aici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/cea-de-doua-editie-clubului-europe-direct/.PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.768969003174725.1073741920.449047061833589&type=3.

Înacelaşi ton, şi anumecelalexperienţelor frumoase trăitecuprilejuloportunităţilordemobilitate în alte state europene, doamna profesoară Veronica Constantin MalancădelaLiceulTehnologic„DimitrieFilipescu”dinBuzău,pecareamcunoscut-ocuocaziaparticipăriisaleladezbatereanoastrăcutema„Viitorul educaţiei în UE şi oportunităţile oferite prin Erasmus”,ne-aîmpărtăşitîntr-oscurtăpovesteexperienţasaînKosovo.Văinvitămsăfaceţişivoioscurtăcălătoriecitindmaterialulpecarenil-atransmis:

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 9

CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE MOBILITATE

În momentul în care am înţeles profund că orice este posibil, am vrut să am şi eu experinţa aceasta de a putea călători într-o ţară străină aflată între naţiune modernă şi diviziune etnică, la care nici nu visam chiar dacă aparent suntem foarte aproape.

Şansa pe care am avut-o se datorează unui ONG unde activez ca voluntar şi care m-a implicat într-un proiect frumos legat de migraţia oamenilor şi schimbările de viaţă pe care le poate avea asupra lor. Şi după cateva zile de la primirea veştii că voi pleca timp de 10 zile la Kosovo, am simţit că mă macină un sentiment de neputinţă în faţa destinului, presărat de multă emoţie şi curiozitate.

Cred că toţi cei care mergem într-o călătorie şi mai ales într-o fostă zonă de conflict avem acele sentimente care fac să gândim pragmatic şi să privim viaţa ca un joc. Analizând, mi-am dat seama că este magia pe care o va genera noua mea experienţă legată de o nouă formare profesională în domeniul educaţiei. Kosovo, cel mai tanăr stat european, pentru alţii inima Serbiei şi cea mai importantă provincie a acesteia, rămâne de departe una din cele mai controversate ţări din Europa şi din lume. Războiul din 1999 a atras atenţia întregii lumi asupra regiunii, iar când eram copil îmi aduc aminte cum în acea vreme

priveam îngroziţi la televizor bombardarea Iugoslaviei şi întreaga desfăşurare de forţe din Balcani. Până la urmă, Kosovo este la o aruncătură de băţ de noi, are o nouă faţă şi un nou început, dar umbrele trecutului bântuie încă regiunea şi viitorul incert al micuţei ţări care pare să fie condiţionată de trecut. Drumul a fost lung şi obositor pentru faptul că a trebuit să mergem cu maşina, şi în acelaşi timp fascinant pentru că natura, prin farmecul ei, şi-a făcut apariţia de nenumărate ori amintindu-ne să o ocrotim. Drumul şerpuieşte print-o zonă muntoasă unde în timpul celui de-al doilea Război Mondial, partizanii iugoslavi au ambuscat armata germană. Odată ieşiţi din munţi apar localităţi. Cu un ochi format să vânez detalii, sunt foarte atentă să observ orice urmă a conflictului şi să fac poze. Nu numai ţara pare a fi tânără, dar şi tot ce-i aparţine, mai puţin ura dintre etnicii albanezi, atât de bine evidenţiată prin semnalele bilingve care indică intrarea în localităţi, unde denumirea sârbă este tăiată sau ştearsă.

Curând drumul ia sfârşit şi ajung în Gracanica, într-o zonă muntoasă parcă desprinsă din basmele noastre populare. La prima vedere am avut impresia că sunt în ţara mea, pentru că peisajul era asemănător cu mici diferenţe vizibile. Aer curat de munte, verdeaţă cât cuprinde, plante, gospodării dotate cu utilaje şi multe construcţii, făceau ca peisajul să nu îmi pară străin şi să mă simt ca acasă. Acum apare şi rămâne gândul că orice început are şi un sfarşit, că orice se termină iar despărţirea leagă prietenii frumoase şi totul prinde contur în viaţa ta.

Acum aş vrea să vă relatez câteva momente plăcute din experienţa mea la această mobilitate, în care irealul se transformă în posibil atâta vreme cât îţi doreşti o schimbare.

Răcoarea dimineţii îşi spunea cuvântul, iar ploile se pare că erau la ele acasă. Aşa începea ziua, cu o mâncare destul de sănătoasă, preparată în gospodăria pensiunii şi ploi mărunte care te făceau să meditezi şi să uiţi de toate, observând astfel în adâncul sufletului tău că viaţa merită trăită şi că avem de învăţat indiferent de context, zonă, timp, eră, religie etc.

Programul era foarte intens, chiar încărcat, dându-mi de furcă tot timpul pentru că temele erau atractive, dar în acelaşi timp complexe. Încercam să ţin pasul cu colegii de grup care vorbeau foarte bine limba engleză şi care erau pregătiţi tot timpul să-şi expună poveştile de viaţă, venind cu idei noi şi atractive pentru echipa din care făceau parte. Pot adăuga că originalitatea şi creativitatea primau prin felul în care fiecare participant la curs îşi expunea rodul muncii sale, iar lacrimile nu încetau să apară. Prima întâlnire a fost de cunoaştere şi socializare, în care fiecare a relatat de unde provine, cu ce se ocupă, ce speră să înveţe de la această mobilitate şi ce se va schimba în urma acestei întâlniri. Intrând serios „în pâine” cu un program bine stabilit care nu ne dădea timp de odihnă sau vizite, decât pauze pentru hrană şi lucru, am încercat să-i fac faţă cu speranţa că drumul până aici chiar a meritat.

Activităţile vizau teme legate de imigranţi şi migranţi, război şi zone de conflict, principii şi valori, cultură şi multiculturalitate, precum şi educaţie nonformală. Am avut prilejul să cunosc oameni noi din diferite zone ale lumii cum ar fi: Turcia, Liban, Spania, Serbia, Italia, Portugalia, România, care împărtăşeau cu noi experienţe de viaţă trăite, relatându-le într-un mod original şi cât se poate de firesc, cu o delicateţe aparte pentru a nu supăra pe cineva.

Am legat prietenii cu aceşti oameni care, copii fiind, trăiau la cote maxime fiecare moment pe care îl expuneau. Am descoperit că unora le este ruşine să-şi recunoască originea, însă le este dor să-şi vorbească limba şi o fac ori de câte ori au prilejul,

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 10

cu oricine le ştie limba. Am aflat că italienii şi spaniolii sunt oameni foarte mândri, foarte patrioţi şi în acelaşi timp scârbiţi de cei care îşi neagă originea. Totodată am fost surprinsă să aflu că ei nu ştiu mare lucru despre România, în afară de Dracula şi comunism. Dar în schimb, au fost impresionaţi de frumuseţea costumului meu popular pe care l-am purtat la seara culturală unde am avut prilejul să-mi prezint în detaliu ţara, zona, profesia, ONG-ul unde activez şi tot ce mă leagă ca româncă. Au fost de asemenea impresionaţi să afle că bunicii mei au fost de origine sârbă şi că se trag din aceste meleaguri, mama fiind sârboaică, iar tata machedon, numele meu provenind de la fluviul Mal din Macedonia, iar denumirea acestuia în limbaj ştiinţific înseamnă floare rară, şi că, indiferent de zonă şi condiţii, ne iubim glia strămoşească şi ţara unde ne-am născut şi crescut, iar respectul şi stima de sine o putem avea cu toţii atâta vreme

cât mai credem în principiile şi idealurile noastre. Le-au plăcut foarte mult bucatele pe care le-am adus cu grijă, cum ar fi: cârnaţii de Pleşcoi, babicul realizat de rudele mele după reţete proprii de la Buzău, covrigii care sunt renumiţi în zona noastră, vişinata, caisata, dulceaţa de nuci, cozonacul... decorul pregătit pentru această seară zic eu că a fost spectaculos din punct de vedere al autenticităţii produselor oferite, prin faptul că am încercat să creez o masă autentică tradiţională îmbinând utilul cu plăcutul prin prezentarea costumelor populare din zona de unde provin, respectiv bucatele alese cu mare grijă pentru colegii mei, vasele de decor artizanale, cărţile, vederile şi micile suveniruri pentru formatori. Le-am confecţionat o trăistuţă din pânză şi bumbac, material vechi din lada de zestre a bunicii mele, iar în interiorul ei le-am oferit o lingură din lemn, semn că hrana este vitală pentru toţi. Nu ştiu ce au însemnat pentru ei aceste atenţii, dar pentru mine au avut o conotaţie aparte, dăruindu-le din suflet şi respect pentru confraţii noştri. La partea de karaoke le-am cântat şi dansat pe melodia Nemuritorilor, venind cu un repertoriu autentic din zona noastră.

După părerea mea, au fost impresionaţi de farmecul românilor, încât la final ţara noastră a ieşit câştigătoare. Zilele următoare au fost pline de surprize şi anume am avut prilejul să cunoaştem persoane speciale din diferite zone ale regiunii Kosovo cum ar fi: preoţi, poliţie comunitară , preşedinţi de ONG-uri şi oameni simpli care ne împărtăşeau cu emoţie şi bucurie fiecare moment petrecut în această zonă. La fiecare moment mai sensibil încercam să ne ascundem lacrimile care nu conteneau să apară pentru fiecare experienţă pe care localnicii o prezentau în urma războiului.

Am avut prilejul să vizitez Mânăstirea Gracanica care este o mânăstire de măicuţe situată în localitatea sârbească cu acelaşi nume aflată la 6 km de Priştina, capitala Kosovo. De asemenea, am vizitat şi o moschee musulmană unde la intrare ne-am descălţat, iar pe cap trebuia să purtăm batice. Am sesizat că tot ce înseamnă o proastă amintire pentru sârbi, aici este venerat. Odată ajunşi în capitală, în centru mi-a sărit în ochi figura lui Bill Clinton care avea un banner imens atârnat pe un colţ de bloc “Welcome to Clinton Boulevard” era mesajul scris cu litere de-o şchioapă pe banner.

La numai 46 km de Priştina se află din Mitroiţa, de departe cel mai emblematic simbol al diviziunii etnice dintre sârbi şi albanezi, malul sudic fiind populat de albanezi, iar cel nordic de sârbi. Am observat că podul este patrulat zi şi noapte de forţe de menţinere a păcii şi poliţie, iar pe malul albanez două taburi sunt parcate în permanenţă de o parte şi de cealaltă a podului.

Un alt aspect care mi-a atras atenţia, în afară de discuţiile aflate de la localnici, a fost acela legat de construirea unui „parc al păcii” pe partea de pod ce le revine. Tot aici se spune că simplul gest de a planta flori este văzut ca un act de provocare, iar acest aspect vine din partea minorităţii sârbe. Mi-ar fi plăcut să vizitez mai multe locuri, dar programul după care am funcţionat nu ne-a permis acest lucru, însă am convingerea că nimic nu a fost întâmplător şi că nimeni nu te poate opri să-ţi împlineşti visele.

Consider că participarea mea la acest curs a avut un impact major în îmbunătăţirea competenţelor mele lingvistice de limba engleză şi mi-a dat încredere să comunic liber în această limbă. Experienţa trăită a răspuns într-o mare măsură nevoilor mele de formare continuă dar şi de a fi la curent cu practicile europene, cu sistemul şi cultura. Este un mare câştig profesional o astfel de activitate, cel puţin pentru mine, dar şi pentru şcoală, iar datorită prieteniilor pe care le-am legat, sper în realizarea unor proiecte viitoare de parteneriat.

Am învăţat că utilizarea în diferite moduri ale metodelor nonformale de învăţare pot dezvolta gândirea critică şi creativă. Iar prin îmbinarea valorior culturale, tinerii voluntari pot fi mai deschişi şi receptivi la provocările societăţii. Totodată am constatat că agitaţia permanentă din oraş m-a făcut să cred că am depăşit atâtea graniţe culturale, încât doar să nu vrei şi restul vine de la sine. Majoritatea atelierelor de lucru au răspuns aşteptărilor mele prin faptul că au fost spontane, iar exerciţiile de energizare ne eliberau de tensiunile şi stresul cotidian. Legat de partea culinară pot spune că pentru mine nu a fost o problemă deoarece sârbii mănâncă foarte picant şi asemănător bucătăriei noastre tradiţionale, începand cu musaca de cartofi, supe, ciorbă de perişoare, cârnaţi, ardei umpluţi, salate boeuf, tochituri şi ghiveciuri etc. Primul lucru pe care l-am făcut când m-am întors acasă a fost să realizez o diseminare în care le-am relatat colegilor, respectiv persoanelor interesate, tematica cursului, pozele făcute şi multe materiale atractive realizate în timpul cursului. Unii afirmau că am avut curaj să plec acolo chiar dacă războiul luase sfârşit, iar alţii doreau să le relatez cât mai multe momente petrecute acolo, în inima muntelui. Datorez respect, de asemenea, şi formatorilor mei care au încercat în aceste zile să ne sprijine prin susţinerea acestei activităţi şi totodată să promoveze cetăţenia activă în rândul tinerilor, dezvoltând astfel sentimentul de solidaritate.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 11

Am plecat acasă cu multe lecţii învăţate care mi-au dat încredere în forţele proprii şi care m-au făcut să depăşesc zilnic anumite obstacole. În concluzie, noi ne facem ţara, avem un pământ frumos, avem minte, curaj şi încredere, însă abuzăm de convingeri şi de înţelepciune. Suntem oripilaţi la ideea de a trăi în România şi aşteptăm să facă alţii câte ceva pentru ţară, fugim pe alte meleaguri în căutare de mai bine şi realizări. Încerc să pricep de ce românilor le este ruşine că sunt români, că aşa s-au născut, în România. Dacă ţara este prost condusă şi dirijată, dacă este sărăcie, dacă avem un trecut dificil, aceasta nu este vina ţării în sine. Da, românii se deosebesc peste tot în lume, îşi croiesc o viaţă mai bună sau mai rea, inventează, creează şi îşi strâng prinosul de lacrimi, însă mă întreb unde, în ce punct, din parcursul drumului spre libertatea dorită şi asumată ne-am pierdut identitatea şi conştiinţa de neam.

Poate vi se pare patetic ce afirm eu acum, însă dacă aţi fi fost cu mine acolo să ascultaţi acele poveşti poate cutremurătoare pentru unii, sunt convinsă că aţi fi simţit la fel.

Totodată am învăţat că orice ţară are o politică a educaţiei care reflectă o anumită concepţie despre om, o anumită filozofie despre viaţă. Aceasta evidenţiază de fapt caracteristicile reformei învăţământului: generalitatea, universalitatea, globalitatea, caracterul integrativ şi dinamica. Cultura modernă aduce un amalgam de modele, capabile să se muleze pe cât mai multe individualităţi. Fireşte, societatea variază şi evoluează, dar noi ştim foarte bine că viitorul nu este al celor care întorc spatele moralei. Am învăţat că educaţia nu poate face minuni, dar noi trebuie să avem deplină încredere în ea fiindcă, lăsând deoparte minunile, omul se naşte pentru a fi educat, iar vocaţia lui educativă este mai puternică decât toate eşecurile, decât toate obstacolele şi lipsa de înţelegere ce i se pot aşeza vremelnic în cale.

Indiferent unde am locui, pentru oricare dintre noi este evident că trăim într-o lume multicoloră. Trăim într-un mozaic de structuri, de culturi, de formare. Tocmai această diversitate culturală, religioasă, lingvistică, economică ne salvează de la monotonie. Această pluritate de forme din ce în ce mai diverse reprezintă elementul ce dă culoare, sens şi dinamică lumii contemporane. Deşi pare un joc de cuvinte pot afirma următoarele: „Cunoscându-ne pe noi, facem primul pas spre a-i cunoaşte pe ceilalţi.”„Înţelegându-i pe cei din jurul nostru, ne înţelegem mai bine pe noi înşine”.

Profesor învăţământ primar: Veronica Constantin Malancă (Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu”, Buzău)

Dezbaterea „Noua legislatură a Parlamentului European 2014-2019: provocări şi priorităţi pentru România”

La data de 28 noiembrie 2014, Biroul de Informareal Parlamentului European în România a organizatdezbaterea„Noua legislatură a Parlamentului European 2014-2019: provocări şi priorităţi pentru România”.DezbatereaafostmoderatădejurnalistulLucaNiculescu.

UrmătoriimembriaiParlamentuluiEuropeanaurăspunsinvitaţiei de a fi prezenţi la eveniment şi de a aveaintervenţiipetemeprivindactualitateaeuropeană:

• Marian-JeanMARINESCU,MembrualParlamentuluiEuropean,VicepreşedintealGrupuluiPartiduluiPopularEuropean(CreştinDemocrat)(PPE)

• VictorBOŞTINARU,MembrualParlamentuluiEuropean,VicepreşedintealGrupuluiAlianţeiProgresisteaSocialiştilorşiDemocraţilor(S&D)

• Doru-Claudian FRUNZULICĂ, Membru al Parlamentului European, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şiDemocraţilor(S&D)

• MariaGRAPINI,MembrualParlamentuluiEuropean,GrupulAlianţeiProgresisteaSocialiştilorşiDemocraţilor(S&D)• ClaudiaŢAPARDEL,MembrualParlamentuluiEuropean,GrupulAlianţeiProgresisteaSocialiştilorşiDemocraţilor(S&D)

DinparteaBirouluideInformarealParlamentuluiEuropeanînRomâniaafostprezentădoamnaMădălinaBeatriceMihalache,ŞefulBIPEînRomânia.

Evenimentulaadus îndezbatereprincipalelepriorităţialedeputaţiloreuropenidinRomânia în legăturăcuagendanouluiParlamentEuropeanşiaintenţionatsăacoperedouătemeprincipaledediscuţiedinperspectivapriorităţilorlanivelnaţional:1.PoliticaexternăaUniuniiEuropene.Securitateaenergetică.2.Creştereeconomicăşilocuridemuncă.Dezvoltareasectoruluiagricol.Piaţainternăeuropeană.

AvândînvederefaptulcăevenimentulaavutlocînpreajmaalegerilordinRepublicaMoldova,multeîntrebărişirăspunsuris-aureferitlaacestaspect.„Dezbaterea nu mai este între partide, ci între Europa sau Rusia”,adeclaratdomnulMarian-JeanMarinescu,iardomnulVictorBoştinaruamaiprecizatcăalegeriledinRepublicaMoldovasunto„confruntare între seturi de valori complet diferite”.DoamnaMariaGrapiniacompletatcă„este nevoie de o susţinere a UE pentru Republica Moldova”.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 12

Toţiceiprezenţişi-auexprimatsperanţacăforţelepoliticepro-europenevoraveacâştigdecauzăînRepublicaMoldovaşiînacelaşitimps-auarătatrealişti,afirmândcătehnic,esteimposibilăextindereaUEînurmătorii5ani.

Abordândproblematicasecurităţiişiapărăriilaniveleuropean,domnulDoru-ClaudianFrunzulicăadeclaratcă„UE este un gigant economic dar un pitic din punct de vedere al securităţii şi apărării”.DomnulMarian-JeanMarinescuacompletatcă„Rusia nu poate fi oprită decât dacă UE ajunge la o politică energetică comună”.Dinacestpunctdevedere,aafirmatdomnulVictor Boştinaru, „este un război economico-politic complicat”. Domnul Frunzulică a adăugat că „România trebuie să îşi găsească o stabilitate internă înainte de orice”şică„trebuie explorate noi resurse alternative de energie”,caresăreducădependenţadeRusia.

Abordândtematicacreşteriieconomiceşia locurilordemuncă,doamnaMariaGrapini s-aarătatdeunoptimismrezervatvizavideprogramulComisieiJuncker.DacăîntimpulComisieiBarrosoaccentuls-apuspe„stabilitate şi austeritate”,nouaComisieEuropeanăvapuneaccentulînprincipalpe„investiţii şi creşterea locurilor de muncă”.DoamnaAna-ClaudiaŢapardels-areferitînintervenţiasalaproblemaşomajuluiînrândultinerilor,afirmând„necesitatea majorării cuantumului garanţiei pentru tineret”,grupulţintăvizatfiindtineriipânăîn30deani.

DezbatereaafosttransmisălivepeEuractiv.roşivizionatăîndirectşideCentreleEuropeDirectdinţară,existândposibilitateadeaurmări informaţiiledespreevenimentprin intermediulcanalelorsocialmedia,utilizândhashtag-ul#DezbaterePE.DinparteaEuropeDirectBucureşti,laevenimentaparticipatexpertulîninformareşicomunicareLoredanaLicuţa.

Discuţiileaufostfoarteinteresanteşiinteractive,participanţiidinpublicadresândnumeroaseîntrebărideputaţiloreuropeni.Invitaţiis-auangajatsărăspundălaîntrebărilelegatedetemeleîndiscuţieşidupăterminareadezbaterii.

Pentrumaimultedetaliidespreeveniment,vărugămaccesaţi:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/noua-legislatura-parlamentului-european-2014-2019-provocari-si-prioritati-pentru-romania/.

Sărbătorirea Zilei Naţionale de 1 Decembrie – România în context european

Apropiereazileide1Decembrie,ZiuaNaţionalăaRomâniei,afostprilejdesărbătoare,vineri28noiembrie2014,laColegiulTehnic„Media”dinBucureşti.Cuaceastăocazie,CentruldeInformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,prinreprezentantulacestuia,LiviaMirescu,expertinformareşi comunicare, a participat, la invitaţia doamnei profesor MihaelaVâjâitu,laevenimentulcutemaRomânia în context european.AcţiuneaafostorganizatăîncadrulClubuluiEuropeanalColegiuluiTehnic„Media”încaresuntimplicaţielevidinnumeroaseliceedinBucureşti.

Activitatea a cuprins două secţiuni: Strategia Europa 2020. Stadiul implementării în România şi1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2014, încadrul căroraeleviimembriaiClubului Europeanauprezentatdiverselucrări creative, pe care le-au realizat în contextul temei: prezentăricu tematică istorică, fotografii şi colaje video. Liceele partenere careau luat parte la acţiune au fost: Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”,Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”,LiceulTeoretic„MihailSadoveanu”,LiceulTeoretic„MarinPreda”.

ReprezentantulEuropeDirectBucureştiafostîntâmpinatcupâineşisareşialuatcuvântulalăturidedoamnaMihaelaVâjâitu,profesorcoordonatorşiorganizatoralevenimentuluişidoamnaMonicaPârlog,directorulColegiuluiTehnic„Media”.DinparteaCIEDBucureşti, elevii auprimitmateriale informativedespreUniuneaEuropeană şi le-a fostprezentatăbroşuraStrategia Europa 2020 şi stadiul implementării în România,precumşiobiectivelecareurmeazăafiîndepliniteînperioadaurmătoare.

Activitateas-abucuratdeunrealsuccesînrândulelevilorcareaurealizatimportanţazileide1Decembrie1918şimotivulpentru care este ziua naţională a românilor. Doamna profesoară Felicia Popescu a oferit unmoment muzical la chitară,evenimentulculminândcuomicăhorăaunirii.

Informaţiiledespreevenimentpotfiaccesateon-line,aici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/sarbatorirea-zilei-nationale-romania-context-european/.PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.772792462792379.1073741921.449047061833589&type=3&uploaded=34.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 13

Participarea Europe Direct Bucureşti la prezentările concursului Europa Jurnaliştilor din Amfiteatre de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi Universitatea din Bucureşti

Vrei să vizitezi Bruxelles-ul? Vrei să vezi cumfuncţionează instituţiile UE? Ai această ocaziedacă te înscrii în concursul Europa JurnaliştilordinAmfiteatre!

Reprezentanţa Comisiei Europene în Româniaorganizeazăînperioadanoiembrie2014–aprilie2015 această competiţie de comunicare peteme europene care se adresează studenţilor,masteranzilor şi doctoranzilor de la facultăţilecu profil de jurnalism sau comunicare şi relaţii

publice.Prinacestconcurs, tinerii studenţi sunt invitaţi să răspundăprovocăriideaabordaşiprezentapublicului largunsubiectdeinteresîndomeniulafaceriloreuropene.Potenţialiiparticipanţitrebuiesărealizezematerialedepresăînformataudio,videoşipentrumediulonline,petemeeuropenedeactualitate.

Peparcursulluniinoiembries-audesfăşuratcâtevadinviziteledeprezentareaconcursuluilafacultăţileimplicateînprogramdinîntreagaţară.Astfel,alăturideAmeliaDumitruşiGeorgianaPetcu de la Agenţia Chelgate (colaborator RCE) şi cunoscuţijurnalişti în domeniu, Centrul Europe Direct Bucureşti areoportunitatea să participe la aceste întâlniri de prezentarea competiţiei, cu scopul de a-şi face cunoscută activitateaîn rândul studenţilor.Astfel, în zilele de 13 şi 25 noiembrie,experţiiîncomunicaredincadrulCIEDBucureşti,LiviaMirescuşi Loredana Licuţa au fost prezente la Universitatea Creştină„DimitrieCantemir”dinBucureşti,FacultateadeŞtiinţePolitice,specializareaComunicareşiRelaţiiPubliceşiUniversitateadinBucureşti,FacultateadeJurnalismşiŞtiinţeleComunicării.LaacesteîntâlniriamaiparticipatşijurnalistulBogdanMunteanu,careapurtatundialogcutineriiinteresaţi,oferindu-lesfaturicumsătratezeanumitetemeşisăparticipecumaterialereuşite.

Reţeaua Europe Direct pune la dispoziţie potenţialilor participanţi suportul informativ necesar în realizarea contribuţiilorjurnalisticepetematicăeuropeană.

ToatedetaliilenecesaredesprecompetiţiadecomunicareEuropaJurnaliştilordinAmfiteatresegăsescaici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Pliant_EJA_2014.pdf.

Informaţiiledespreevenimentpotfiaccesateon-line,aici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/europa-jurnalistilor-din-amfiteatre-2014-la-universitatea-crestina-dimitrie-cantemir/ şi http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/europa-jurnalistilor-din-amfiteatre-2014-la-facultatea-de-jurnalism-si-stiintele-comunicarii-universitatea-din-bucuresti/.

Fotografiile de la vizita la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” pot fi vizualizate aici: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.766987026706256.1073741919.449047061833589&type=3&uploaded=8.FotografiiledelavizitalaFacultateadeJurnalismşiŞtiinţeleComunicăriidincadrulUniversităţiiBucureştipotfivizualizateaici:https://www.facebook.com/media/set/?set=a.775924779145814.1073741923.449047061833589&type=3&uploaded=12.

Uniunea Europeană pe înţelesul copiilor

CeesteUniuneaEuropeană?CaresuntprincipaleleinstituţiialeUniunii?CepresupuneprezenţaRomânieiîncadrulacesteicomunităţiinternaţionale?

Marţi,18noiembrie,AlbuAndreea-AlexandraşiAdochiţeiMonica,studenteînanulIIIlaAcademiadeStudiiEconomice(ASE),FacultateadeRelaţiiEconomiceInternaţionale,şi-aupropussăaflerăspunsulacestorîntrebărialăturideeleviiclaseiaVII-aA,aparţinândŞcoliigimnaziale„ElenaVăcărescu”dinBucureşti.Informareaelevilorcuprivirelacomunitateainternaţionalăreprezintăoetapăesenţială înprocesulde învăţare,fiindunprimpas cătreprocesulde responsabilizare cetăţenească şi

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 14

deconştientizareanecesităţii cunoaşteriidrepturilor şiobligaţiilor încalitatedecetăţeaneuropean.ÎnarmatecumaterialedidacticeoferitedeCentruldeInformareEurope Direct Bucureşti, cele două studente au încercat ca, în ora de practicăpsihopedagodică alocată în cadrul disciplinei Educaţie Civică, să aducă UniuneaEuropeanămaiaproapedeniveluldeînţelegerealcopiilorşisăafleîmpreunăcueicareesteimportanţaapartenenţeilaaceastăstructurăorganizaţională.

Despre experienţa aceasta se pot spune doar lucruri frumoase. Copiii au fostreceptivi,iarbroşurileşihărţilele-aufostdemarefolos,acesteacontribuindfoartemultînprocesuldecaptareaatenţieişidetransmitereainformaţiilor.

Dupăoscurtălecturareamaterialelorprimite,eleviiauprezentatcuentuziasmţărilecarefacpartedinUniuneaEuropeanăşiauvorbitcumândriedesprepersonalităţiledinRomânia.Auîmpărtăşit,îngrupuri,opiniilegatedeimportanţaeconomicăapieţeilibereşiauaflatîmpreunăcâtdeuşorsepoatecălătoriîncadrulcomunităţiieuropenedatoritămobilităţiilibereapersoanelorpeteritoriulUE.

Lafinalullecţieiaceştiaaufostfoartebucuroşisăaflecămaterialelecarele-aufostadusevorrămânelabibliotecaclaseişicăvoraveaoricândposibilitateadealerăsfoişidea-şiîmbogăţibagajuldecunoştinţecucâtmaimulteinformaţiidespreUniuneaEuropeană.

AndreeaaefectuatunstagiudepracticălaCentrulEuropeDirectBucureştilasfârşitulanuluitrecutşinebucurămfoartemultsăştimcăacumîşiasumăunrolfoarteimportant,celdemultiplicatordeinformaţiieuropene.Leurămfetelormultsuccesîncontinuare!

Informaţiiledespreevenimentpotfiaccesateon-line,aici:http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/uniunea-europeana-pe-intelesul-copiilor/.PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesândhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.772928672778758.1073741922.449047061833589&type=3&uploaded=9.

Dezbatere cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen

StudenţiidelauniversităţiledinBucureştiaufostinvitaţisădiscuteîmpreunăcuvicepreşedinteleComisieiEuropene,JyrkiKatainen(comisaruleuropeanpentrulocuridemuncă,creştere,investiţiişicompetitivitate),încadruluneidezbaterisubtitulatura„Viitorul Europei”abordândtemaoportunităţilorpentrutineretdin cadrul agendei pentru creştere şi crearea de locuri de muncă a UniuniiEuropene. Evenimentul a fost organizat de Reprezentanţa Comisiei EuropeneînRomâniaşis-adesfăşuratluni,15decembrie,înAulaMagnaaAcademieideStudiiEconomice(ASE)dinBucureşti.

DezbatereaaoferittinerilorparticipanţicareauadresatîntrebărioportunitateadeabeneficiadeovizitădestudiilaBruxellesînanul2015,urmândafipremiatecelemaiinteresantedintreacestea.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a discutat despre experienţa importantă şi diferită pe care o oferăstudenţilorviziteledestudiu într-unaltstateuropean.RecomandareadumnealuiafostcafiecarestudentsăcălătoreascălaBruxellesşiînalteoraşeeuropene.Apoiaadusîndiscuţiefaptulcălumeas-aschimbat,inclusivUniuneaEuropeanăs-aschimbat,înacestmoddeschizândcontextuldeprezentareaPlanuluideinvestiţiialUE.

Întrebărilestudenţiloraufostaxatepetemaviitorului Europeişiauabordaturmătoareleaspecte:dificultatea investiţiilor şi necesitatea unei scăderi a birocraţiei în UE şi România,posibilitateacaUniunea Monetară să fie un pas către o Uniune cu o singură graniţă,măsura în care dezvoltarea rurală deviază de la economie, relaţia UE – Rusia, euroscepticismul şi euroscepticii, cum poate un student care a terminat facultatea să facă parte din Comisia Europeană, care ar fi beneficiul României din programul cultural al UE pentru 2015,câtdemareesteposibilitateacaUniunea Europeană să devină Uniunea Statelor Europene în următorii ani.

Cuocaziaacestuieveniment,vicepreşedinteleJyrkiKatainenaanunţatturneulsăuprincele28destatemembreUEcarea începutcuRomânia,pentruapromovaPlanulde investiţii alUE, învaloaredepeste300miliardedeeuro, şipentruaexplicanoileoportunităţiapărutepentruguverne,investitori,întreprinderi,darşipentruautorităţileregionale,sindicateşicomunităţi.LaacestevenimentauparticipatşidnaAngelaFilote,şefaReprezentanţeiComisieiEuropeneînRomânia,dna Corina Creţu, comisarul european pentru Politică Regională, dnaAuraSalla,reprezentantalBirouluivicepreşedinteluiCEJyrkiKatainen,dlprof.univ.dr.PavelNăstase,rectorulASEşidlconf.univ.dr.DorelParaschiv,prorectorulASE.

ImpresiilevicepreşedinteluiComisieiEuropene,JyrkiKatainen,dupăaceastădezbatere:https://www.facebook.com/video.php?v=795712237142925&set=vb.107898832590939&type=2&theater.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 15

Gala Fondurilor Structurale 2014

Sub moto-ul „Succesul e... MOLIPSITOR!… şi, de aceea, EL trebuie: DESCOPERIT, ÎMPĂRTĂŞIT, APRECIAT şi URMAT”luni,15decembrie,aavutlocGalaFondurilorStructurale,evenimentorganizatdeReprezentanţaComisieiEuropeneînRomâniaşiStructuralConsultingGroup.

Evenimentul a fost moderat de Melania Medeleanu şi Cristian Birta. Îndeschiderea Galei a luat cuvântul dl Dan Barna, Partener StructuralConsultingGroup, care a prezentat acest demers de a facemai vizibile şimaicunoscutepoveştiledesuccesşioameniicarele-audatviaţă.Estevorbadespreproiectelecareauobţinutfinanţarede laUniuneaEuropeană şiau

fostimplementateînperioada2007–2013.AmfitrioniiGalei i-auinvitatapoisăiacuvântulpedoamnaAngelaFilote,ŞefalReprezentanţeiComisieiEuropeneînRomânia,pedomnulJyrkiKatainen,VicepreşedintealComisieiEuropene,precumşipedoamnaCorinaCreţu,ComisarEuropeanpentruPoliticăRegională.

DoamnaAngelaFilotele-amulţumitşii-afelicitatpeceicareauavutproiectedesuccesînperioadadeprogramare2007-2013şiaafirmatcăUniuneaEuropeană,cuajutorulacestorproiecte,adevenitprincipalulinvestitorînRomâniaşicelmaiactivsusţinătoralcreşteriicoeziuniisocialeşieconomice.DomnulJyrkiKatainenadeclaratcălaaceastăGalăsepremiazăspiritulantreprenorialşii-afelicitatpeceicareaufăcutmiracole,afirmândcăaceştiasuntceicarecreeazăEuropa.DoamnaCorinaCreţuadeclaratcăesteunmomentemoţionant,căpremiileseacordăîntr-ocompetiţiedincaretoţiieşimcâştigători.Înfinal,aceastaşi-aexprimatconvingereacăînviitorvomaveaproiectelafeldebune,caresăcreezelocuridemuncă.

Galaacontinuatcupremiereasuccesului.Premiileaufostacordatepeurmătoarelesecţiuni:• Bucuroşideoaspeţi!• Verdelaproiecte!• ŞcoalafaceomulOM• Administraţieuser-friendly• CuimpactINCLUS!• PrâsleacelvoinicînŢaraFinanţărilor• Schuman-uleuropeanînPoianaluiIocan!• Outofthe(inovation)box• ImpactMacrolanivelMicro• Infrastructura…pecatwalk!

CelemaibuneproiecteaufostpremiatecuvizitedestudiulaBruxelles,carevoraducebeneficiariifaţăînfaţăcufinanţatoriiproiectelor lor.Ocupanţii locurilor 2 şi 3pefiecare secţiuneauprimit traininguri gratuite, iar parteneriiGalei FondurilorStructuraleaumaiacordatşinumeroasepremiispeciale.

Gala Fondurilor Structurale s-a încheiat cu prezentarea echipei Structural Consulting Group dar… VA URMA perioada deprogramare2014-2020delacareaşteptămnoipoveştidesucces!

Înregistrareavideoaîntreguluievenimentpoatefiaccesatăaici:https://www.privesc.eu/Arhiva/55626/Gala-Fondurilor-Structurale--editia-2014.

Încheierea anului 2014 cu Serbarea „Crăciunul în Europa”

Magia Crăciunului şi farmecul său nu au ocolit nici anul acestaInstitutul European din România (IER) şi Centrul de InformareEuropeDirect(CIED)Bucureşti,careauîncheiatseriadeactivităţidinanul2014prinevenimentul„Crăciunul în Europa”,careaavutlocladatade17decembrie.

Sărbătoare importantă a creştinătăţii, Crăciunul este acelaşi şitotuşidiferitînstatelemembrealeUniuniiEuropene.„Crăciunul în Europa” a reprezentat un eveniment care a încurajatpromovareavaloriloreuropeneprinintermediulpăstrăriivalorilornaţionaleşitoleranţeiprintretineriidinEuropa.

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 16

Cuvântul de deschidere al festivităţii i-a aparţinut doamnei Gabriela Drăgan, directorul general al IER, care a mulţumitinvitaţilorşiaapreciatprezenţadoamneiIoanaBadeadinparteaReprezentanţeiComisieiEuropeneînRomânia,precumşiacadrelordidacticeFlorentinaDrugăşiIlonaTudor,împreunăcuungrupde24deelevideclaseleV–VIIdelaŞcoalaGeneralănr.7dinBucureşti.

Încontinuare,coordonatorulEuropeDirectBucureşti,DianaFilipadoritsăîmpărtăşeascăcâtevacuvinteîncărcatedeentuziasmşibucuriecuinvitaţiiprezenţi,desprespiritulCrăciunuluicelebratcuprilejulacestuieveniment.Astfel,într-oatmosferădesărbătoare,simţităatâtdeceiinvitaţicâtşidegazde,aînceputprogramulartisticpregătitcufrenezieşiinteresdinparteaelevilordelaŞcoalaGeneralănr.7dinBucureşti,subbaghetazânelor,întruchipatededoamneleprofesoare.

Dansurile populare prezentate de elevii costumaţi în port tradiţional, cântecele, piesa de teatru şi costumele adecvateactivităţiiauculminatîntr-undansplindeentuziasm.Fiecareelevne-aoferitcâtevacuvintesincereşiemoţiadinvocealors-afăcutsimţită.Deznodământulafostunulpreconizat:feţelelis-auinundatdezâmbeteatuncicând,dejavestitulMoşCrăciunle-adăruituncadoufiecăruia.

Râsetelecopiilor,ale invitaţilor şi alegazdelorau învăluitatmosferaconturatădemagie, zâmbet şi colindedragi.Astfel,festivitateane-aamintitîncăodatăcâtdeimportantestesădăruim,săfimmaibunişisăcreionămdoargânduribunepentrunoişiceidinjurulnostru.

PepaginadeFacebookaCentruluiputeţivizualizafotografiile,accesând:https://www.facebook.com/media/set/?set=a.781173895287569.1073741925.449047061833589&type=1,iarpecanaluldeYouTubepotfiaccesatefilmările:https://www.youtube.com/watch?v=2Bn2HJl_PF0&index=1&list=PLEzAfbRD94mpxkNDOCcvGENCb6QPPd2Nx.

Concursul de redactare „Atât de asemănători. Atât de diferiţi. Atât de europeni”

ComisiaEuropeanălanseazăconcursulderedactareintitulat„Atât de asemănători. Atât de diferiţi. Atât de europeni.”TineriidinîntreagaEuropăsuntinvitaţica,încadrulunuiarticoldemaximum1000decuvinte, să îşi împărtăşeascăopiniilecuprivire launadinurmătoareleîntrebăriprivindextindereaUniuniiEuropenesaulaambele:• CareesteexperienţataîncadruluneiUniuniEuropeneextinse?• CumpoaterăspundeUniuneaEuropeanăextinsăînfaţaprovocărilorviitorului?

Concursulderedactaresedesfăşoarăpânăladatade27 februarie 2015 (laamiază,oraEuropeiCentrale)şiestedeschistinerilorcuvârstacuprinsă între18şi25deani,caredeţincetăţeniaunuiadintrecele28destatemembrealeUniuniiEuropene.

Juriile naţionale vor alege un candidat din fiecare ţară, acesta/aceasta urmând să fieinvitat(ă)laBruxellesîncadruluneivizitedestudiudetreizile.Articolelecâştigătoarevor fi totodată publicate de către Comisia Europeană şi vor fi oferite spre publicareprincipalelorredacţiidepresădinEuropa.

Pentrumaimulteinformaţiireferitoarelaconcursulderedactareşilaînscriere,vizitaţi:http://www.writingcompetition.eu/.

OPORTUNITĂTI EUROPENE,

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 17

Premiul Charlemagne

Aveţi vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani şi gestionaţi un proiect cudimensiuneeuropeană?Începândcudatade2decembrie,proiectelecarepromoveazăEuropaînrândultinerilorpotconcuralacea de-a opta ediţie a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni.Proiectelecâştigătoarevor beneficia de recunoaştere şi acoperire media, dar şi de bani pentrudezvoltareainiţiativei.

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni este organizat în comun decătreParlamentulEuropeanşiFundaţiaPremiul InternaţionalCharlemagnedinAachenşiesteacordatproiectelorrealizatedepersoaneîntre16şi30deani, careajută lapromovarea înţelegerii întreoamenidindiferite ţărieuropene.Proiectelecâştigătoareartrebuisăserveascădreptmodelepentru

tineriicaretrăiescînEuropaşitotodatăoferăexemplepracticedeeuropenicaretrăiescîmpreunăcaocomunitate.

Cele trei proiecte câştigătoare vor fi premiate cu 5.000 euro, 3.000 euro şi respectiv 2.000 euro.CâştigătoriivorfiinvitaţisăvizitezeParlamentulEuropeanlaStrasbourgsaulaBruxelles,întoamnă.Reprezentanţiaicelormaibuneproiectedinfiecaredincele28destatemembrevorfiinvitaţilaAachen,înGermania,înmai2015,pentruaparticipalaceremonie.

Data limită pentru înscriere este 2 februarie 2015.

Pentruaaflamaimultedetaliidespreaceastăoportunitate,accesaţilink-ulurmător:http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/content/20141203STO82627/html/Premiul-Charlemagne-pentru-tinerii-europeni-%C3%AEnscrie%C8%9Bi-v%C4%83-acum.

Parlamentul European caută asistenţiîn domeniul activităţilor parlamentare

Parlamentul European (PE) este în căutare de asistenţi cu experienţă,talentaţi, deschişi şi extrem de motivaţi, care pot juca un rol cheie înorganizareamunciidezicuzi.

Caşiasistentvăveţibucuradeprovocăridiferiteînfiecarezi,cumarfi:

• Asistarea la lucrările parlamentare care variază, de exemplu, delapregătirea,formatareaşiverificareadocumenteloroficiale,cumarfirapoarte,opinii,amendamente,latrimitereaspretraducere,asistenţă în planificarea şi organizarea Comitetului / reuniunilordelegaţiilorşiaudierilorpublice,precumşiorganizareademisiunişialteevenimente;

• Gestionareacorespondenţeişiapoştei,prelucrareaşitrimitereadescrisoriinternestandardşinotecătredestinatariinternişiexterni.

Pentruaputealuapartelaaceastăprocedurădeselecţieriguroasăşiextremdecompetitivă,trebuiesăfiiuncetăţeanalUE,săaiaptitudiniorganizatoriceexcelente,precumşiobunăcunoaştereadouălimbioficialealeUE(limbaengleză,francezăsaugermană).Termenul limită în care poţi să aplici pentru această oportunitate este intervalul 4 decembrie 2014 – 13 ianuarie 2015.

Pentrumaimulteinformaţiiacceseazălink-ulurmător:http://europa.eu/epso/apply/jobs/perm/2014/parliamentary-work/index_en.htm.

Multsucces!

Buletin informativ - EUROPE DIRECT Bucureşti, 2014 18

112 Quiz

ExistăunsingurnumărdetelefondeurgenţăîntoatăUniuneaEuropeană–112,acestlucru însemnândcăoricinepoatecontacta serviciiledeurgenţă rapid, fiecă seaflăîn ţară sau în străinătate. Ştii cum să faci acest lucru?Află răspunzând la întrebăriprecum:La cine apelezi dacă eşti martorul unui accident, al unui incendiu sau al unei tâlhării?Unaltexempluîntâlnitînquizeste:„În faţa şcolii tale tocmai s-a produs un accident auto, iar câteva persoane sunt grav rănite. Ce faci?” Sunt trei variantederăspunsşidoarunasingurăestecorectă.Aflătotuldesprenumărulunicdeurgenţă112făcândacesttest.Pentruafaceacestquiz,intrăpepagina:http://ec.europa.eu/information_society/activities/112/kids/quiz/index.html?langue=ro.

Jocul Maşina timpului

Obiectivulacestuijocesteaceladealegaevenimentele istoricededate,numeşilocuri.Misiuneataestedearăspundelaîntrebărilecarevorapăreapeecran,înparteadreaptă.Pentrua-ţifimaiuşor,joculsevaopricâtevasecundepentruacitiîntrebarea.Nuuita!Trebuiesăfiirapid,deoareceailadispoziţieuntimplimitat:dacănurăspunziîndeajunsderepede,întrebareasevaschimbaautomat.

Poţi alege între două versiuni ala jocului: normal sau expert. Pentru atrece la nivelul următor, trebuie să răspunzi corect la 8 întrebări. Unelerăspunsurisuntînsoţitedeexplicaţii,astfelveiînvăţaşimaimulte!Apasăpeacceleraţie!Succes!

Pentruajuca,intrăpepagina:http://europa.eu/europago/games/space/space.jsp?language=ro.

Joc de biliard cu întrebări

Ştiai căaidreptuldea te simţi în siguranţă,deafi îngrijit,deamâncasănătos,deamergeladoctordacăeştibolnav,deaînvăţa,deatejucaşideateodihni?Joacăunjocdebiliardşidescoperătoatedrepturilepecareleai!

Cumsejoacă?Sunt3panourideinformaţii:scor,întrebareşitimpulrămas.Dacărăspunzicorectdinprimaîncercareasimilezi25depuncte,iardinadouaîncercare10puncte.Poţisăîţialeginivelul(începătorsauavansat)şimoduldejoc.Aideasemeneaoportunitateasăvezişivariantederăspuns.

Demonstrează-ţiabilităţiledejucătordebiliardprinintermediulacestuijoc!

Pentruajuca,acceseazălink-ulurmător:http://ec.europa.eu/0-18/pool-quiz/pool-quiz_ro.htm.

ED JUNIOR

ArticolelepublicateînacestbuletininformativnureprezintăpoziţiaoficialăaComisieiEuropene.

Centrul de informare EUROPE DIRECT Bucureşti

Institutul European din RomâniaBulevardulReginaElisabetanr.7-9,et.3,cam.314,Bucureşti,sector3Telefon:(+40)213147275,Fax:(+40)213142666E-mail:europedirect.bucuresti@ier.roWeb:europedirectbucuresti.ier.roFacebook:www.facebook.com/EuropeDirectBucurestiTwitter:www.twitter.com/ED_Bucuresti

Program de lucru cu publicul: de lunipânăvineri,întreorele10:00–15:00.

Colectiv de redacţie:DianaFilip,FlorentinaCostache,LoredanaLicuţa,LiviaMirescuDorinaAurelianaVladu,Stila–NicholasPuerava,AlinIliescu,Andreea–AlexandraAlbu(bursieriEuropeDirectBucureşti)Grafică şi DTP:MonicaDumitrescu

Ştiaţi că ?• SimplonIIestecelmailungtunelferoviardinEuropa(19.823m),celeagăElveţiadeItalia,pesubAlpi?

• GrotaMamutuluisituatăînMunţiiAlpidinAustria-Salzburg,desfăşuratăpe55kmesteceamailungădinEuropa?

• CeamaibogatăţarădinEuropaesteLuxemburgcuunvenitanualde45.530deeuropecapdelocuitor?

• CapitalaeuropeanăsituatălaceamaimarealtitudineesteAndorralaVella,capitalaAndorrei?

• În anul 1647, Crăciunul a fost interzis înAnglia?Oliver Cromwellconsidera că era imoral să sărbătoreşti şi să te distrezi într-o zisfântă.Cineeraprinseraarestat.

• PânăînsecolulalXVI-leaoameniinuaduceaudeCrăciunbraziîncasă pentru a-i împodobi? Tradiţia a fost inventată în Germania.SespunecăMartinLutherafost inspiratdestelelecestrăluceauprintrebrazi.Afăcutunlucrubun,altfelnuarfiexistatotradiţieatâtdefrumoasădeCrăciun.

• AgăţareacoroniţelordeuşacaseiesteunobiceioriginardinEuropa,unde,deCrăciun,porţilesedecoraucuramuriveşnicverzi?

Sărbători Fericite și Un An Nou Minunat!