Buletin informativ - traditiiclujene.rotraditiiclujene.ro/image/publication/32-ianuarie2008.pdfPrezentarea evenimentelor din luna decembrie FESTIVALUL-CONCURS DE COLINDE „RAZA SOARELUI”

Buletin informativnr 30, noiembrie 2007

Buletin informativnr. 32, Ianuarie 2008

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor f.n.(parterul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.traditiiclujene.ro

e-mail: ccp@cluj,astral.ro

director Tiberiu GROZA

Redactor coordonator: Colectiv redactional: Maria GOLBAN, Dana JUCAN,

Consuela JUCAN, Mircea CÎMPEAN; József BOTH, Ioan BRUCHENTAL

Grafica şi tehnoredactare: Dana JUCAN

Cuprins

Prezentarea evenimentelor din luna decembrie.....................................pag. 1

Festivalul-concurs "Raza Soarelui".........................................................pag. 1

Raport al CJCPCT Cluj 2007..................................................................pag. 6

Scenariu mitic la rascrucea dintre ani...................................................pag. 12

Doua spectacole interetnice la Buza şi Chesau....................................pag. 20

Sa fie una din minunile icoanei lacrimânde?.........................................pag. 22

Jocuri traditionale româneşti din judetul Cluj.........................................pag. 24

Dana Jucan

webmaster: Nerţan Nicolae

Prezentarea evenimentelor din luna decembrie

FESTIVALUL-CONCURS DE COLINDE„RAZA SOARELUI” EDITIA A V-A

15 DECEMBRIE 2007 CEANU-MARE

În prima zi a iernii, când prima zapada s-a asternut ca un covor moale, de un alb imaculat peste dealuri si câmpii, la Ceanu-Mare s-a desfasurat mult asteptatul festival-concurs al colindelor de iarna aflat acum la ce-a de-a V-a editie. Directorul festivalului, d-l. Szekely Stefan s-a straduit din nou ca si de aceasta data, organizarea manifestarii sa fie impecabila. A primit sprijinul total

pentru reusita acestei actiuni din partea d i rectorulu i Scol i i generale, d-l. Petruta N i c o l a e L e o n t i n , precum si din partea primarului comunei, d-l. Oros Gavril, care, ca î n t o t d e a u n a , s - a dovedit a fi o gazda foarte primitoare.

Sarbatorile de iarna aduc cu ele bucuria nemasurata a copiilor satului fiindca acest sezon este pentru ei unul bogat în evenimente. În urma

bunelor rezultate obtinute la învatatura urmeaza o vacanta binemeritata în care, Sarbatoarea Craciunului este una mult asteptata. Colindatul prin sat si colindele românesti traditionale pe care copiii le cânta cu aceasta ocazie readuc în memoria oamenilor vechile obiceiuri stramosesti, definitorii pentru românitatea crestineasca prin care pastram si conservam cu sfintenie datinile stravechi.

Interesul foarte crescut de participare la acest festival a fost dovedit de înscrierea în concurs a 31 de grupuri de colindatori din mai multe judete ale tarii: Cluj, Bistrita-Nasaud, Mures, Salaj, Alba, Dâmbovita, Hunedoara, Constanta.

Festivalul a cuprins în paralel si un concurs cu tematica religioasa ortodoxa intitulata „Nasterea Domnului” în cadrul caruia au fost prezentate icoane pe sticla si colaje realizate de elevi de la diverse scoli participante.

Festivalul a început la orele 10,00 si s-a desfasurat de-a lungul mai multor ore, premierea câstigatorilor având loc abia la orele 15,30, dupa o dezbatere foarte strânsa a rezultatelor concursului.

Buletin informativ, nr.32, ianuarie 2008

Suciu de Sus-Maramureş


Valea Largã - MS

Sâmpaul - Cluj

Juriul a fost alcătuit din personalităţi de seamă, specialişti din domeniul folclorului muzical şi inspectori şcolari de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

La secţiunea colinde tradiţionale premiile au fost obţinute de următoarele şcoli:

Marele Premiu: „Dubaşii” de la Brad, HDPremiul I: Şcoala gen. Suciu de Sus, MMPremiul I: Şcoala gen. Ceanu-Mare, CJPremiul II: Şcoala gen. Grebenişu de Câmpie, MSPremiul III: Şcoala gen. Cuza-Vodă, CTMenţiune I: Şcoala gen. Măguri-Bogdăneşti, CJMenţiune II: Şcoala gen. Ribiţa, HDMenţiune III: Şcoala gen. Valea-Largă, MSPremiul juriului: Şcoala gen. Sărmaşu, MSPremiul tinereţii: Şcoala gen. Berindu, CJPremiul Şcolii: Şcoala gen. Şcoala gen. Band, MSPremiul Primăriei: Şcoala gen. Noşlac, ABPremiul pt minorităţi: Şcoala gen. Sânpaul, CJ

La secţiunea pictură pe sticlă, secţiune introdusă acum la ediţia aniversară ca o întregire a manifestărilor premergătoare Naşterii Domnului şi a spiritului sărbătorilor de iarnă, au participat elevi reprezentanţi ai şcolilor prezente în Festivalul de colinzi ,,Raza Soarelui ediţia a V-a”.


Brad - Hunedoara

Dominanta atmosferei de concurs în care s-a lucrat a fost caldura, linistea interioara, emotia si dorinta evidenta de-a crea ceva frumos prin care sa contribuie la afirmarea iconografiei populare românesti. Ceea ce a iesit din mâinile lor, stângace la prima privire datorita tehnicii picturii pe sticla si a

tineretii, dar tot mai sigure în tematica, linii de contur si paleta coloristica, icoanele au consfintit certitudinea ca lucrar i le sunt ,,mântuitoare de suflet si izbavitoare de urât, de întuneric, pustiu si necredinta”, ferestre ale sufletului deschise spre cer al concurentilor, potent ia l i i c reator i populari de mâine, si nu lipsit de importanta, al c e l o r d i n s a t e l e românesti.

În urma jurizarii obiective a lucrarilor la aceasta sectiune, sau decernat de catre organizatorii Festivalului, urmatoarele premii:

Premiul I: Rus Ana Maria Nicula, jud. ClujPremiul II: Hoamea Roxana Maguri-Racatau, jud. ClujPremiul III: Constantin Cosmina Cuza Voda, jud. Constanta

Jiman Carmen Bontida, jud. ClujMentiuni: Dusan Livia Ribita, jud. Hunedoara

Stânga Lavinia Blajani, jud. Hunedoara Bora Marinela Sâmpaul, jud. Cluj

Premiul pentru cea mai buna lucrare din expozitie: Constantea IuliaPremiul tineretii: Merdan Roberta Berindu, jud. ClujPremiul pentru originalitate: Simon Florina Grebenisu, jud. MuresPremiul special al juriului: Orban Ioana Mociu, jud. ClujCa o încununare a succesului, lucrarea câstigatoare a premiului I a fost

inclusa si asezata la loc de cinste în cadrul ,,Salonului icoanei Ardelene sectiunea copii editia 2007”, organizat de catre Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj în colaborare cu Biblioteca Judeteana ,,Octavian Goga” Cluj în perioada 19. Decembrie 2007-07 Ianuarie 2008.

Felicitam pe aceasta cale toti participantii si organizatorii Festivalului ,,Raza Soarelui” Ceanu Mare pentru reusita acestei editii aniversare, precum si Autoritatile locale, care au demonstrat sprijinul direct si nemijlocit în perpetuarea obiceiurilor, mestesugurilor si traditiilor de iarna în aceasta


Imagine din concurs

minunată zonă a Transilvaniei; nu în ultimul rând le urăm ca acest nou an 2008 să le aducă multă bucurie în suflet şi realizari pline de succese.

Mircea Cîmpeanu şi Ioan Bruchental


Ceanu Mare - Cluj

Noslac - Alba

RAPORT AL CJCPCT CLUJ 2007

Anul 2007 a insemnat un an de maxima activitate in cadrul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj. Cu sprijinul consistent primit din partea Consiliului Judetean Cluj, s-au realizat 106 manifestari culturale.

Aceste manifestari s-au derulat in cadrul celor 6 programe pe care s-a structurat activitatea centrului in ultimii ani:

- programul de prospectare-cercetare a culturii traditionale din judetul Cluj

- programul de conservare si promovare prin spectacol- programul de educatie permanenta si perfectionare profesionala- programul de editare de carte (albume, studii, cercetari, culegeri

de folclor)- programul de editare muzicala- programul de ahivare a culturii traditionale Au fost initiate noi manifestari importante ca „Festivalul de

interpretare a cintecului popular romanesc „Dumitru Sopon” si Programul pilot de instruire a reprezentantilor primariilor comunale pentru accesarea fondurilor acordate de Ministerul Culturii pentru reabilitarea

caminelor culturale, instruirea referentilor si directorilor de camine culturale.

Au crescut numeric si calitativ manifestarile „Fiii sa tu lu i” , „Hora Satului” , „Casa dansului popular”. Dincolo de scopul principal al acestor manifestari, acela de r e v i t a l i z a r e a activitatii caminelor c u l t u r a l e , s - a urmarit si evaluarea stadiului actual al

culturii traditionale in localitatile respective, promovarea in rindul tinerilor a culturii traditionale si atragerea unui numar cit mai mare de participanti la aceste manifestari. In anul 2007 s-au realizat in colaborare cu primariile din comune un numar de 28 de manifestari „ Fiii satului” in cadrul carora au avut loc expozitii etnografice, expozitii de artizanat, concursuri de costume populare si jocuri la „Hora satului”.

Cu un numar de 60 de activitati culturale pe semestrul II al anului


Ansamblul Românaşul

2007, s-a ajuns la o medie de 10 activitati culturale pe luna ceea ce reflecta foarte bine efotul organizatoric imens facut pentru realizarea acestor manifestari.

Cele mai reprezentative ansambluri traditionale din judet au fost trimise sa reprezinte folclorul romanesc in doua manifestari de anvergura: Ansamblul „Zorile” din Mociu (ansamblu multietnic constituit din romani, maghiari si tigani) a reprezentat folclorul din Transilvania la festivalul international de la Strzegom-Polonia, iar ansamblul din Frata a reprezentat judetul Cluj la „Festivalul artelor si traditiilor populare din Romania” desfasurat la Muzeul National Astra din Sibiu .

De altfel judetul Cluj a reprezentat Transilvania la acest mare festival derulat in cadrul manifestarilor „Sibiu-capitala culturala europeana” printr-o delegatie de 100 de membrii compusa din profesori si copii practicanti ai mestesugurilor traditionale, tarafuri traditionale,mesteri populari, rapsozi populari, formatia de dansuri traditionale din Frata, grupul „Zestrea „ al Zegrenilor din Ceaba, bucatari, reprezentanti ai presei si membrii CJCPCT Cluj.

In semestrul II al anului 2007 s-au realizat cele mai importante manifestari din calendarul institutiei:

- Participarea la „Festivalul artei si culturii traditionale din Romania” in cadrul manifestarilor „Sibiu-capitala culturala europeana” cu o delegatie de 100 artisti populari.


Mariş Floarea 67 ani

- Festivalul international de folclor „Sfintul Stefan”- Participarea cu ansamblul traditional „Zorile” din Mociu la festivalul

international de folclor de la Strzegom-Polonia alaturi de reprezentantii altor 9 tari.

- Festivalul agrar „Turdafest”- Festivalul concurs national al cintecului de catanie- Festivalul Jocul fecioresc din Transilvania- Festivalul concurs national pentru voci barbatesti „Ion Cristoreanu”- Expozitia concurs national „Fotografia-document etnografic”- Salonul iconei ardelene- Aniversarea orchestrei profesioniste „Cununa Transilvana” la 50

de ani de activitate- Festivalul concurs de muzica instrumentala „Trio transilvan”- Festivalul concurs de muzica tiganeasca- Festivalul concurs-national de interpretare a muzicii populare

pentru copii „Tinere sperante”- Festivalul judetean de muzica si dans maghiar- Festivalul concurs national de colinde pentru copii „Raza soarelui”- Festivalul national „Colind Iancului”Citeva dintre aceste manifestari sunt unicat in tara de exemplu:

- Festivalul concurs national pentru voci barbatesti „Ion Cristoreanu”- Festivalul concurs national al cintecului de catanie (reluat dupa o

intrerupere de 3 ani)- Expozitia concurs national „Fotografia-document etnografic”- Festivalul Jocul fecioresc din Transilvania


Chiar daca unele dintre aceste manifestari s-au organizat in colaborare cu alte institutii (case de cultura, fundatii, muzee, etc) amploarea lor a solicitat eforturi financiare si organizatorice deosebite din partea CJCPCT Cluj.

Tinerii interpreti de muzica populara din judetul Cluj au participat la 15 concursuri nationale unde au cistigat 8 premii.

Nu a fost neglijata nici cultura minoritatilor nationale realizindu-se cercetari, culegeri si inregistrari, lansari de CD-uri si spectacole pentru cunoasterea si promovarea culturii maghiare, evreiesti si tiganesti.S-a editat un CD de muzica traditionala klesmer cu formatia evreiasca Mazel Tov, CD lansat in spectacolul organizat cu ocazia aniversarii a 5 ani de activitate a acestei formatii. Prin referentul de specialitate in domeniul culturii minoritatilor nationale, s-au realizat 6 spectacolele interetnice la Gheorgheni, Huedin, Rascruci, Gilau, Buza si Chesau; s-au sustinut cursuri de dansurile populare pentru aproape 160 de copii si tineri din Savadisla si Cluj-Napoca (Liceul de Muzica, Liceul Bathory Istvan, Liceul Onisifor Ghibu, Casa de cultura a Studentilor); acestia sustinind un numar de 22 spectacole si participind la 12 festivaluri din care 2 internationale (Gherla si Szeged).S-au facut 13 culegeri de folclor maghiar si tiganesc in 17 localitati: Jeica, Sieu, Suceagu, Sic, Bontida, Cojocna, Dimbau, Rascruci, Fizesul Gherlii, Gheorgheni, Visea, Buza, Suatu, Palatca, Chesau, Mociu si Haranglab.

Pentru promovarea culturii minoritatilor s-au mai realizat: spectacol de Ziua internationala a rromilor, festival de muzica tiganesca, festival judetean de muzica si dans maghiar, spectacol de colide tiganesti, expozitie de fotografie despre comunitatea armeneasca din Gherla si degustare de produse specifice bucatariei armenesti.

De Ziua internationala a rromilor s-a organizat un spectacol cu formatiile tiganesti din Gherla Bontida, Floresti si Cojocna la Casa municipala de cultura din Cluj-Napoca.

In cadrul festivalului „Serbarile transilvane” au participat si ansambluri folclorice evreiesti, maghiare si tiganesti

La tirgul national al mesterilor populari au participat mesteri populari ai tuturor etniilor. La fel si la faza judeteana a Olimpiadei Artelor si mestesugurilor din Romania

Pentru conservarea mestesugurilor populare s-au realizat, impreuna cu Asociatia mesterilor populari clujeni, numeroase activitati:

- expozitie de 24 ianuarie la Casa studentilor- tirgul national al mesterilor populari- faza judeteana a olimpiadei artelor si mestesugurilor traditionale, - expozitie la „Festivalul artei si traditiilor populare din Romania” -

Sibiu - expozitie in cadrul festivalului Turdafest,- Expozitia din cadrul jocului fecioresc din Transilvania- Expozitie de la Casa Matei Corvin- Salonul icoanei ardelene- Standul din Tirgul cadourilor de la Expo Transilvania


- Expozitie la „Ziua Muntelui” la Marisel- Filme de prezentare a mesterilor populari realizate in colaborare cu postul de televiziune NCN despre :

- Cusatoresele din Chinteni, - mesterul popular Veturia Suciu, membra a Academiei artelor si mestesugurilor traditionale din Romania- Nemeth Francisc - ultimul olar din Iara, - Ultimul fierar din Iara

Mesterul popular Vincze Francisc (cioplitor porti de lemn) si instrumentistul Iosif Ghemant (vioara) au fost primiti in Academia artelor si mestesugurilor traditionale din Romania.

Orchestra Cununa transilvana a sustinut 33 de spectacole in anul 2007, asigurind acompaniamentul orchestral la toate festivalurile importante organizate in judet. Au fost angajati tineri instrumentisti, s-au achizitionat pupitre si consumabile pentru instrumente.

Aniversarea a 50 de ani de activitate a orchestrei profesioniste „Cununa transilvana” a insemnat virful de activitate al colectivului CJCPCT Cluj pe anul 2007. Au fost distinsi cu diplome de excelenta toti cei care de-a lungul celor 50 de ani de activitate ai orchestrei au lucrat sau au colaborat cu aceasta. S-a realizat o carte despre istoria acestei orchestre, s-au editat 5 Cd-uri cu inregistrarile orchestrei si ale solistilor si s-a realizat un spectacol de cea mai buna calitate. CD-urile editate cu aceasta ocazie sunt:

1. Orchestra de muzică populară a Filarmonica de Stat din anii 1957 1975, dirijori: Ilie Tetrade, Gh. Mureşan, M. Cîmpeanu, O. Barteş

2. Dorel Merticaru, interpret acordeon fost dirijor al Orchestrei de muzică populară


3. Solistii vocali ai Orchestrei „Cununa Transilvana”: Amalia Codorean. Mariana Morcan, Maria Peter, Ana Pop Corondan, Ilie Mutiu, Felician Farcasu, Maria Marcu, Dumitru Sopon, înregistrati de-a lungul celor 50 de ani de activitate ai Orchestrei Filarmonicii Cluj

4. Gheorghe Muresan, interpret acordeon fost dirijor al Orchestrei de muzica populara

5. Festivalul „Trio transilvan” Gherla, editia a XXIII 6. Orchestra Cununa Transilvana, 2007

Tot in anul 2007 s-au mai editat urmatoarele CD-uri cu muzica populara si colinde:

1. Mazel Tov 2. Muzicantii din Mociu3. Iosif Ghemant si Bob Alexandru, Gherla

4. Sus, în vârfu' muntelui CD de colinde traditionale înregistrat cu localnicii din Rachitele.

Activitatea de prospectare a culturii traditionale in localitatile judetului Cluj a continuat parcurgindu-se pina la sfirsitul anului 19 comune si 35 de localitati si culegind informatii de la 85 de informatori.

In cadrul programului de editare de carte s-au tiparit urmatoarele lucrari:

1. Calendarul festivalurilor din judetul Cluj2. Album „Fotografia document etnografic”3. Albumul „Bisericile de lemn din judetul Cluj”4. Monografia satului Bedeciu5. Monografia satului Girbau6. Monografia satului Sinicoara7. Monografia satului Rugasesti8. Monografia comunei Mihai Viteazul9. „Etnos. Studii si cercetari de etnologie”, autor prof. Univ. Dr. Gheorghe Pavelescu10. „Sub semnul ceremonialului”, autor prof.univ. dr. Ilie Moise11. „Obiceiuri traditionale romanesti din Transilvania” (vol. III ) autor dr. Maria Bocse12. „Antologie de folclor somesan”, autor prof. Floarea Martian13. „Intelepciunile si minunatiile copiilor” autor Pavel Ferghete

Realizat in scopul informarii operatorilor culturali din judet despre activitate centrului, Buletinul informativ al CJCPCT Cluj se editeaza intr-un tiraj de 250 de exemplare si se distribuie gratuit ansamblurilor folclorice din judet, primariilor comunale, caminelor culturale, caselor de cultura, mesterilor populari din judet si tuturor Centrelor Judetene din tara.

Odata cu constituirea in anul 2008 a Asociatiei scolilor pastratoare de traditii, tirajul buletinului informativ va creste la 300 de exemplare, realizind in acest fel o buna comunicare cu toti cei interesati de cultura populara.

Numeroase informatii utile despre ansamblurile folclorice, mesterii populari, interpretii de muzica populara, despre programul Centrului,


manifestarile organizate, concursurile din tara si Buletinul informativ sunt accesibile pe site-ul institutiei la adresa

SCENARIU MITIC LA RĂSCRUCEA DINTRE ANI

Despre timp, Mircea Eliade afirma că, la fel ca omul, se naşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, ca apoi, simbolic, să fie oprit în noaptea dintre ani, pentru ca ciclul să se reia, mereu, mereu la nesfârşit.

În calendarul religios român, „vârstele anului” sunt reprezentate de Sf. Vasile, Sf. Gheorghe, Sf. Ilie şi Sf. Nicolae.

În înţelepciunea lui, ţăranul român spune că: „orice început, fie viaţă, an, treabă, drum, căsătorie, moarte, adică de trecere sau schimbare a unei stări în alta, reprezintă o perioadă de criză, în care lupta dintre forţele răului şi binelui este inevitabilă” (Traian Herseni Forme străvechi de cultură poporană românească).

Un asemena haos are loc la răscrucea dintre ani, când pe perioada celor 12 zile, forţele malefice se “încaieră” cu cele benefice, când se crede că cerurile se deschid, sufletele morţilor se întorc pe pământ, animalele vorbesc, etc. Acestea sunt credinţe sau superstiţii existente în tradiţiile tuturor popoarelor.

Pentru etnologi, regiunea balcanică reprezintă cea mai bogată zonă din Europa. Aici se află încă o uriaşă varietate de cutume unice, cu rădăcini în cele mai vechi timpuri.

Transmise peste generaţii, obiceiurile constituie un fel de memorie vie a neamului, în care se regăsesc structuri comportamentale arhaice, în care sunt surprinse mutaţii ce-au avut loc de-a lungul timpului în mentalitatea colectivităţii.

Dintre acestea, cele mai multe sunt legate de sărbătorile iernii. O datină, adânc înrădăcinată în spaţiul european, dar şi peste graniţele

continentului (acolo unde s-au aşezat coloniştii europeni), este Colindatul. Ritual străvechi, cu funcţionalitate magico-simbolică foarte complexă

(augurală, apotropaică, de stimulare a fertilităţii solului şi fecundităţii oamenilor, de iniţiere a tinerilor etc.) colindatul rămâne unul dintre cele mai evidente purtătoare de mesaje ancestrale.

Urările conţinute de colinde sunt cele care vizează dorinţe esenţiale ale satului arhaic: recolte bogate, sănătate, feciori vrednici, fete frumoase şi harnice, noroc la căsătorie.

Conform studiilor etnologice, obiceiul colindatului este preluat de la romani, care, la această dată, sărbătoreau “Naşterea Soarelui”. „Calendele”, sărbători romane închinate soarelui, desemnează un obiect rotund, o trimitere directă la discul solar, de aici şi obiceiul de a împărţi colaci, mere şi nuci colindătorilor, toate simboluri ale rotundului, ale perfecţiunii.

Încărcat de simbolistica vechii religii solare, peste care s-a aşternut celebrarea Naşterii Mântuitorului Isus Hristos, colindatul rămâne obiceiul cel

www.traditiiclujene.ro director Tiberiu Groza


mai bine pastrat si care poarta, an de an, veselia cetelor de colindatori, precum si bucuria gazdelor de a împarti daruri traditionale.

Primii care vestesc Nasterea Domnului sunt pitaraii (copiii), pe care gazdele îi asteapta cu mare bucurie, rasplatindu-i cu mere, nuci si colaci. Micilor colindatori le urmeaza ceata de feciori, constituita înca de la Sânnicoara.

Despre cete se stie ca au un rol foarte important si bine definit, fiind considerate adevarate institutii în viata traditionala a satului, prin intermediul lor asigurându-se transmiterea obiceiurilor între generatii.

Colindatul începe la casa preotului, apoi a notabilitatilor si, din casa, în casa, continua la tot satul.

Sarbatoarea este vestita printr-o colinda la fereastra, dupa care se intra în casa cu „colinda gazdei”. Daca gospodarul are fete, colindatorii cânta colinda fete”, daca are feciori, colinda feciorului, sau, dupa caz, amândoua. Repertoriul cetei cuprinde colinde religioase, dar si laice, cu continut tematic: variante ale Mioritei, Colinda cerbului, Colinda fetei, Colinda feciorului si altele.

Rasplata colindatorilor este „un colac mare si frumos”, cârnati, tuica, sau vin, pe care, cel mai tânar membru al cetei, denumit goaga sau iapa, le strânge pentru „ospatul colindatorilor”.

Dupa primirea darurilor, feciorii striga „multamita” sau „alduitul” acestora, „...oratie traditionala înrudita cu „Plugusorul” (Dumitru Pop Plugusorul în Transilvania ) apoi joaca fata gazdei, chemând-o si la jocul organizat de acestia în zilele de Craciun.

Ospatul colindatorilor, sau Balul turcii, Balul colinzilor, Bulciugul, are loc a treia zi de Craciun si „...prezinta analogii cu Saturnaliile romane, sarbatoare care se desfasura sub semnul prieteniei si împacarii între oameni, cu petreceri ce încercau sa reactualizeze domnia zeului Saturn pe pamânt. Ospetele erau însotite de focuri si practici orgiastice, desfrâu si veselie”. (Aurel Bodiu


Colindători din Răchiţele

Trecerea prin metafora). În t rad i t ia româneasca ,

ceremonialul de înnoire simbolica a t impulu i poar ta denumirea de „Îngropatul anului”.

Una dintre credintele populare, consemnate de Elena Niculita-Voronca în lucrarea etnografica Datinile si credintele poporului român, este urmatoarea: „Dumnezeu, la începutul anului e tânar si la sfârsit e batrân. De aceea se cheama „Anul Nou”, pentru ca atunci Dumnezeu întinereste, se face un tânar asa de frumos!”.

Tot aici gasim si o legenda despre Sfântul Vasile: „Sf. Vasile e mare betiv, el sta calare pe poloboc, de ziua lui se fac veselii si chefuri; de altfel e tare bun. El s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi. Acesta i-a daruit cea dintâi zi, Anul Nou. Bucuros, Sf. Vasile a luat un clopotel si a legat la toarta o crenguta de busuioc, si s-a suit la Dumnezeu sa ureze. De aceea la Sf.Vasile se ureaza”.

Se crede ca în ajunul Sfântului Vasile cerurile se deschid, iar animalele vorbesc.

Daca în aceasta noapte cerul este senin, anul va fi secetos, daca este înnorat, anul va fi ploios, iar daca este luna plina, va fi an manos.

În aceasta seara portile se lasa descuiate, iar lumina si focul, aprinse. În seara de Sf. Vasile au loc si o serie de practici pentru aflarea ursitului,

printre care Vergelul. În Transilvania, Banat si în Moldova, fetele si feciorii se-aduna la o

“gazda” pentru a-si afla “norocul”. Fetele aduc mâncare, feciorii aduc bautura simuzicanti.

Gazda aduce o covata acoperita, sau o cofa, în care tinerii îsi pun câte un obiect: inel, nasture, pieptene, pâine, ban, piatra etc. Vergelatorul (gazda) amesteca obiectele cu o vergea, zicând:

"Cine suna? Luncile Cu giuncile. Vaile, Cu oile. Verigelu cu fetile!Semnele din acest vasSa va fie tot de tras, De tras sort de bucurie, Din anul ce o sa vie". Obiectele scoase vor fi interpretate astfel: inelul este semn ca

posesorul lui se va casatori cu un sot frumos, "tras ca prin inel"; banul este semnul bogatiei; pieptenele e semn ca viitorul sot va fi "coltos" si va veni de


peste o padure; piatra nu este semn bun, înseamna ca cel ce-a pus-o va ramâne, ca piatra, tot necasatorit, etc.

Dupa identificarea semnelor, tinerii veseli sau mai tristi, în functie de predictia vergelului, încep “jocul”.

În anumite zone, în noaptea de Anul Nou, feciorii si fetele merg cu ochii închisi în livada si leaga un fir rosu cu busuioc de un pom. Dimineata, dupa cum e pomul asa le va fi ursita. Daca pomul este mare si fara noduri, e motiv de bucurie.

Dupa o alta traditie, ei alearga prin curtile vecinilor aruncând cu seminte de mei si cânepa în geam. Cei din casa raspund „ca mine, ca mine”. Daca cel care a raspuns e batrân înseamna ca si ursitul e la fel si tinerii se întristeaza.

Se crede ca viitorul nu poate fi numai descifrat, ci si influentat. Aceasta este si rolul colindelor si urarilor care se fac în aceasta perioada.

Tot în seara de Anul Nou batrânii erau preocupati de soarta agriculturii si realizau calendarul popular.

Calendarul de ceapa este un procedeu-oracol pentru aflarea vremii în anul urmator. Se pune sare în 12 foi de ceapa, fiecare reprezentând o luna a anului si se lasa pâna a doua zi. Foile în care s-a format apa multa, atesta ca lunile respective vor fi ploioase, iar cele fara apa vor fi luni secetoase.

Calendarul cerealelor - în ajunul Anului Nou se pune pe vatra câte un carbune aprins, fiecare reprezentând o cereala: grâu, orz, porumb, secara etc. Dupa cum si cât a ars carbunele transformându-se în cenusa, recolta cerealei respective va fi mai buna sau mai rea în anul urmator si în functie de asta taranii vor decide ce vor semana mai mult.

Unul dintre obiceiurile care stau marturie a felului în care poporul român a integrat multe cutume stravechi în cultura noastra traditionala este Plugusorul.

Obicei cu radacini romane, Plugusorul reprezinta cea mai cunoscuta a Anului Nou, legata indestructibil de specificul agrar si raspândita doar pe teritoriul fostei Dacii.

Cu privire la vechimea acestui ritual, la semnificatia sau timpul sau de executie, etnologii au emis o serie de ipoteze, printre care: “o urare colectiva ce-si are originea în sarbatorile romane numite Opalia” - G.Dem.Radulescu; „un descântec construit pe un rit de separatiune si de agregare, pentru expulzarea iernii si rechemarea verii” - Th.Sperantia; „o importanta sinteza folclorica româneasca si o marturie elocventa a vechimii si ponderii ce a avut-o agricultura în viata noastra etnica” - Dumitru Pop etc.

Plugul traditional are ca recuzita un plug adevarat si este executat de cete de flacai si adulti, sau grupuri mixte, fiecare având un rol bine determinat: plugarul tine coarnele plugului, mânatorul tine traista pentru covrigi, colaci, mere, nuci, iar uratorii recita poezia.

Pentru producerea zgomotelor, menite sa alunge duhurile malefice si sa purifice spatiul, se folosesc caldari sparte, clopote, buhaie, instrumente muzicale etc.


Ritualul se desfăşoară după tematica ce reflectă întocmai ritmul muncilor agrare, de la pregătirea uneltelor, aratul , semănatul , seceratul, treiratul, măcinatul şi prepararea pâinii, până la urări de noroc şi prosperitate, făcute gazdelor.

Sorcova , alcătuită din rămurele de pomi fructiferi puse în apă la Sf. Andrei, pentru a înmuguri la Anul Nou, sau din crengi strânse buchet, împodobite cu flori din hârtie co l o ra tă ş i busu ioc usca t , simbolizează fertilitatea, sănătatea

şi puritatea.În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii urează sănătate, belşug şi noroc

celor pe care-i sorcovesc, atingându-i cu acest obiect. Datorită semnificaţiei sale, în unele zone ale ţării, sorcova se păstrează lângă icoană tot restul anului.

Strigarea peste sat - În unele sate din Transilvania, în seara de Anul Nou, două grupuri de feciori se urcă pe două dealuri, de unde, apăraţi de întuneric, poartă un dialog satiric, în care sunt „judecaţi” cei din sat, fiecare cu „hibele” lui, abateri de la conduita etico-morală a satului: furtul, lenea, desfrâul, beţia, comportamentul brutal în familie, etc.

Strigarea peste sat este un “obicei care se încadrează în practica purificării c o s m o s u l u i , a r e n o v ă r i i t i m p u l u i calendaristic…purificare prin “tribunalul satului”…” (Aurel Bodiu Trecerea prin metaforă).

Tot în perioada Anului Nou, se practică şi jocurile cu măşti, datini cu valoare documentară şi expresivitate artistică deosebite. Acestea constituie întruchiparea fantastică a unor zeităţi arhaice ale vegetaţiei:

Capra, Brezaia, Cerbul, Turca, Ursul, Căiuţii, Frumoşii etc., simboluri ale fertilităţii şi fecundităţii, care, după aprecierea etnologilor, leagă spiritualitatea românească de antichitatea greacă şi de civilizaţiile orientale.

Făcând referire la jocurile cu măşti, Mircea Eliade sustinea: “Asemenea ceremonii sunt înca populare în Balcani, în România mai ales, în timpul celor 12 zile din Ajunul Craciunului, pâna la Boboteaza.

La origine, acestea erau ceremonii în legătură cu întoarcerea periodică


Premiul III ctg 6-9 ani, Popa Ioan Crãciun


a morţilor şi comportau tot felul de măşti animale cal, capră, urs (...). Avem destule probe ale moştenirii păgâne, adică geto-dacice şi daco-romane la români. Este de ajuns să te gândeşti la cultul morţilor şi la mitologia funerară, la riturile agrare, la obiceiurile sezoniere, la credinţele magice etc., care, se ştie, persistă abia schimbate de la o religie la alta, timp de milenii”.

Boboteaza - Datorită elementului magic central, apa, sărbătoarea este denumită şi “Apă botează”.

În această zi, preoţii sfinţesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau şi îşi stropesc casele şi vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac.

Astăzi, preotul se duce din casă în casă cu „Iordanul”.Spun bătrânii noştri că cine se aruncă în apă în această zi, va fi ferit de

toate bolile, iar dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine şi peşte.

În Ajunul Bobotezei se ţine post. În această zi se mănâncă grâu fiert cu miere şi nucă, plăcinte cu varză sau ceapă, borş etc. Pentru a fi sănătoşi şi pentru a fi feriţi de necazuri, unii oameni ţin post negru.

Fetele fecioare fac o pâinişoară din făină, apă şi mul tă sare, pe care-o mănâncă în această seară. Noaptea, fiindu-le foarte sete,

visează un fecior care le dă apă. Se crede că acesta este ursitul. Tot în această noapte, fetele de măritat pun busuioc sub pernă şi adorm cu gandul la cel drag. Dacă-l visează, acela le va fi ursitul.

Se spune că din cauza gerului, în această noapte ouăle de corb se crapă şi ies puii, încercând să zboare.

Tot în această noapte se deschid cerurile (ca la Ovidenie sau în noaptea dintre ani), iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplineşte dorinţele.

În Moldova şi Transilvania, la Bobotează se practică Chiraleisa, obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. Este practicat de către copii după modelul colindelor. În ajunul sau în ziua de 6 ianuarie, grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, holdele, sunând din clopoţei, tălăngi, fiare vechi, rostind în cor versurile :

“Chiraleisa, spic de grâu, Până-n brâu, Roade bune, Mană-n grâne!”

Jocul urşilor (arhiva Doina Isfănoni)


În Bucovina, în dimineata acestei zile, oamenii aprind focuri, joaca în jurul lor si apoi sar peste ele, acest obicei numindu-se ardeasca. „La Apa-boteaza, mai toti românii aprind paie si frunze si fac para mare si dupa ce se miceste para sar peste ea” (Simion Florea Marian-Sarbatorile la români).

Cuvântul Chiraleisa are la origine o formula liturgica greceasca si în limba româna înseamna “Doamne miluieste!”.

În sudul tarii se practica Botezul cailor si Încurarea cailor (alergarea cailor pe câmp), ritual care are drept scop purificarea vazduhului (prin zgomote) de duhurile rele. Într-un colind de fecior, calul amenintat ca va fi vândut, raspunde:

„-Stapâne, stapâne,De vândut me-i vindeDa-ti mai adu aminteAn la BoboteazaPe gheta rasneata,Caii potcovitiSi înca hraniti.Dar eu nici potcovitSi nici hranitSi eu m-am silitPe toti i-am întrecutPe cinste ti-am facutTie de voinicMie de cal bun”. În traditia poporului român, calul, pe lânga alte atribute magice, are si

calitatea de a ghici ori presimti intruziunea demonilor malefici, a puterii raului si poate indica locul unde se ascunde strigoiul batând pamântul cu copita” (Artur Gorovei- Literatura populara).

Toate aceste obiceiuri legate de Boboteaza au o dubla semnificatie: de alungare a spiritelor rele, care bântuie libere de la Craciun, dar si de atragere a belsugului. „La Boboteaza, când moaie preotul crucea în apa, toti dracii ies din apa si ratacesc pe câmp pâna trece sfintirea apelor. Si nimeni nu-i vede afara de lupi care se iau dupa dânsii si unde-i ajung, acolo se iau dupa dânsii” (Simion Florea Marian-Sarbatorile la români).

“Ultima zi a ciclului sarbatorilor de iarna, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospetele si manifestarile orgiastice. Petrecerea zgomotoasa a femeilor casatorite, organizata în ziua si noaptea de Sântion (7 ianuarie, a doua zi dupa Boboteaza), care pastreaza amintirea manifestarilor specifice cultului zeului Dionisios, este numita, în judetele din sud-estul României (Buzau, Vrancea, Braila, Tulcea si Constanta), Ziua Femeilor, Iordanitul sau Tontoroiul Femeilor” (Ion Ghinoiu Datini si obiceiuri de Boboteaza).

Se crede ca în aceasta zi femeile sunt mai puternice decât barbatii lor, carora nu le gatesc nimic si pe care, în aceasta zi, nu-i ajuta în gospodarie. Ele se aduna acasa la o "gazda", fac o petrecere cu lautari fara sa-i cheme si pe


barbati, iar când ies pe ulita îi prind pe barbatii întâlniti întâmplator si le cer câte o vadra de vin ca rascumparare, altfel îi arunca în râu sau îi "iordanesc" stropindu-i cu apa. Se spune ca aceasta este adevarata zi a femeii, "8 Martie" fiind o inventie a celor care locuiesc la oras.

Iordanitul - De la Boboteaza la Sf. loan, grupuri de feciori merg cu Iordanul. Ei împrumuta busuioc si agheasma de la preot (folosite de Boboteaza) si merg pe la casele oamenilor, “botezându-i si iordanindu-i”. Feciorii iau în brate fiecare membru al familiei si se învârtesc. Unii oameni se lupta cu acestia stiind ca

„iordanitorii” sunt ajutati de Sf. Ioan, care da putere si celui care se lupta cu ei. Se spune ca daca un flacau a fost „iordanitor” un an, trebuie sa continue

trei ani la rând.Sântion - Unul dintre cele mai des întâlnite nume la români este Ioan. În

dictionarul etimologic semnificatia acestui nume este “cel de care Dumnezeu are mila".

Patronul spiritual al celor care poarta acest prenume este Sfântul Ioan Botezatorul care se serbeaza în 7 ianuarie.

În traditia populara, Sântion este nanasul lui Iisus si protectorul copiilor mici, pe care îi ajuta sa nu moara nebotezati.

În Bucovina, se pune un brad împodobit la portile tuturor celor care poarta acest nume, iar Ionii dau o petrecere cu lautari.

Atunci când vremea se mai încalzeste, se spune ca Sf. Ioan a botezat gerul.

În Transilvania si Bucovina, cei care sunt numiti Ioan au o sarbatoare aparte, numita “Udatul Ionilor". Ritualul de botezare simbolica are integrat în el si momente care amintesc de sarbatorile grecesti sau romane ale începutului de an. Prin analogie se poate ajunge si la o asemanare cu ritualurile tracice care îi erau închinate lui Dionysos.

În Transilvania (Talmacel jud. Sibiu), flacaii cu nume de Ioan poarta un steag împodobit si sunt urcati într-un car alegoric, gatit cu crengi de brad. Animalul înhamat, cal sau bou, este si el împodobit cu betele colorate si în acest fel, cu totii, sunt purtati pâna la marginea satului, la un râu. Aici, Ionii sunt botezati si purificati de toate relele anului trecut, astfel, întreaga comunitate urmând sa aiba parte de un an îmbelsugat. Dupa acest ritual, se organizeaza joc, la care sunt invitate si fetele. Sarbatorea este încheiata, de obicei, acasa la unul dintre Ioni, iar acesta îsi cinsteste prietenii cu bautura si colaci.

În unele zone, femeile duc plocoane moasei care le-a ajutat sa aduca

Dionysoszeul vinului, al dansului şi al dezmăţului

pe lume copii. Are loc apoi o petrecere cu mâncare si bautura, în timpul careia femeile rup câte o bucata din colacul mare facut de moasa si încearca, dupa forma bucatii de colac, sa ghiceasca daca vor mai avea copii si daca vor naste fete sau baieti.

Asadar, acestea sunt datinile, obiceiurile si ritualurile stravechi ce compun, în mod simbolic, scenariul mitic de înnoire, de purificare cosmica la rascrucea dintre ani.

Maria Golban

DOUA SPECTACOLE INTERETNICELA BUZA SI LA CHESAU, 27 DECEMBRIE 2007

În ceea de-a treia zi de Craciun, la data de 27 decembrie au avut loc ultimele doua manifestari din anul 2007 ale Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj în satele Buza si Chesau, realizând câte un spectacol interetnic în fiecare sat dupa urmatorul program:

1. ora 14: Spectacol Interetnic la Buza2. ora 18.30: Spectacol Interetnic la Chesau3. ora 20: Bal Traditional la ChesauSpectacolul a fost sustinut de catre urmatorii participanti:- taraful “Zorile” din Mociu- grupul de dansatori maghiari din Chesau (batrâni)- grupul de dansatori români din Mociu (batrâni si tineri)- ansamblul maghiar de copii din Buza- ansamblul român de copii din Buza.

Caminul din Buza a fost arhiplin, spectatori i asteptând începerea manifestari i înainte de ora 14. Spectacolul a fost deschis de catre copiii localnici. Cu toate ca amândoua grupurile, cel românesc si cel maghiar, sunt la începutul activitatii am insistat sa participe la spectacol, ocazia fiind o motivatie pentru copii si instructori de a lucra mai serios, de a se pregati sa apara în fata satului. Instructorii grupei române ar trebui sa regaseasca traditiile zonei, fiindca jocurile si muzica folosite au origini dubioase, inspirate mai de graba din emisiuni de la televizor, prelucrari de mâna a doua a folclorului românesc. Le apreciez energia cu care încearca sa tina în viata un grup de copii într-un sat atât de izolat ca Buza, dar merita sa faca un efort mai mare pentru învatarea



Ansamblul Ordogtergye

folclorului bogat din sat si din zona, apelând si la cunostintele batrinilor din sat. Si grupa maghiara este un grup începator, dar la materialul prezantat de ei se vede efectul taberelor internationale de dans popular, care se organizeza în sat în fiecare vara. Mai au mult de lucru si le recomand sa caute batrânii dansatori din sat (sa întrebe pe bunici) învatîndu-le jocurile.

Batrânii si tinerii dansatori din Mociu si Chesau s-au urcat pe scena din sala, dintre specatori, cu un mars numit de catre ei “jocul miresei”, chiuind si româneste si ungureste, creînd astfel o atmosfera palpitanta, care a promis un

spectacol dinamic, cum s-a si întâmplat. Fiind a treia zi de Craciun au continuat cu colinde din folclorul românesc si cel m a g h i a r . S u i t a t r a d i t i o n a l a româneasca, în care s-a u p r e z e n t a t s i momente coregrafice ale tinerilor din Mociu si ceea maghiara din C h e s a u a u f o s t prezentate în forma lor

autentica. Pe lânga faptul ca înregistrarea spectacolului are o valoare mare de culegere de muzica si dans traditional, si spectatorii au apreciat foarte mult energia si voia buna cu care batrânii si tinerii au prezentat jocurile satelor lor. Colinda tiganeasca prezentata în numarul urmator de catre taraf a demonstrat un mare consens între membrii lui. Spectacolul a fost închis cu un joc comun: români si maghiari au jucat împreuna acompaniati de acelas taraf tiganesc,

amintind de atmosfera jocurilor din sura de odinioara.

Cum si Czégér József, primarul satului Buza a amintit, batrânii au demonstrat ca si la vîrsta lor înaintata (multi au trecut de 60 de ani) se mai poate juca pentru p l a c e r e a l o r s i a spectatorilor. Împreuna cu el si eu sper ca jucausii batrâni din Buza sa reînceapa activitatea,

dînd un exemplu de urmat copiilor din sat. Evenimentul a fost încheiat cu o masa festiva oferita de localnici.

Ansamblul Zorile Mociu

Grup colindãtori maghiari din Chesãu


În drum spre locul urmatorului spectacol, caminul cultural din satul Chesau, în autobuz s-a continuat petrecerea începuta la Buza. Din pacate la Chesau au venit foarte putini spectatori, dar voia buna dupa un spectacol reusit nu a avut de suferit: în timpul asteptarii spectatorilor a reînceput petrecerea, nou venitii putând sa participe la joc. Spectacolul din Chesau a fost mai scurt decât cel de la Buza (au fost prezentate numai momentele românesti si cel tiganesc), dînd un spatiu mai mare balului traditional, la care au participat toti oaspetii si localnicii prezenti. Consider ca este foarte important sa creem (chiar si artifical) astfel de manifestari, unde batrânii maestri al dansului traditional sa aibe ocazii de joc, sa foloseasca si sa pastreze cât mai mult folclorul lor atât de valoros, dar pe cale de disparitie.

referent Both József

SA FIE UNA DIN MINUNILE ICOANEI LACRIMÂNDE?NICULA 20 DECEMBRIE 2007

,,-Va rugam daca puteti, sa veniti mâine la noi în sat, la scoala, la vernisajul expozitiei de icoane…facem si o serbare de craciun cu copiii…asa ca la noi…va rugam, veniti daca puteti; ne-ar face mare placere…nu o sa va para rau; va asteptam cu drag.”

Invitatia de mai sus ne era adresata la vernisajul din 19.decembrie 2007 al Salonului icoanei Ardelene-sectiunea pentru copiii aflat la prima editie, de catre însotitorul câstigatoarei premiului I pictura pe sticla (eleva Rus Ana Maria) la Festivalul ,,Raza Soarelui” desfasurat cu putin timp în urma la Ceanu Mare jud. Cluj, în graiul simplu, modest, respectuos si cu speranta în suflet al omului ce traieste în spatiul satului transilvanean. Si parca intuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit a doua zi, croindu-ne timp în multitudinea activitatilor cultural-administrative caracteristice sfârsitului de an, ne-am deplasat într-un loc încarcat de energie spiritual-divina, într-un loc predestinat spre nemurire, considerat pe buna dreptate ,,capitala spiritualitatii si iconografiei traditionale românesti”.

Cum altfel poti defini satul Nicula decât leaganul, începutul unui gen artistic de exceptie, zamislit din lacrimile plânse a icoanei facatoarei de minuni, locul de unde au razbatut pâna în zilele noastre, iata, vreme de mai bine de 300 de ani, adevarate capodopere ale picturii iconografice taranesti de pe valea Somesului.

Despre Nicula si zugravii icoanelor pe sticla s-a scris mult si multi specialisti ( Iuliana si Dumitru Dancu, Ion Muslea, Ion Apostol Popescu, Stefan Metes, A.E. Baconsky, Virgil Vatasianu, Arhimandrit Dumitru Cobzariu, Ioan Podea si multi altii) si-au aplecat privirea asupra acestui gen de arta, cercetând si deopotriva hranindu-ne din acest tezaur nesecat al artei populare.

De-a lungul vremii, mestesugul taranilor zugravi de icoane s-a stins, Nicula devenind din satul de pictori iconari renumiti prin toate partile locuite de români si nu numai, într-un sat tacut, inert, asemeni jarului stins al cuptorului ce odinioara hranea atâtea guri. Si totusi, în lungul drum al nemuririi, mestesugul


a continuat asemeni focului mocnit, prin calugarii Manastirii aflate pe dealul satului, pâna în zilele noastre, oferindu-ne puţin câte puţin, din ceea ce a fost odata. Sa fie una din minunile icoanei lacrimânde?

În puţinul timp petrecut în Şcoala din Nicula, reprezentanţii C.J.C.P.C.T. Cluj au simţit spiritul sfintelor sarbatori a Naşterii Mântuitorului, aici acasa, în satul românesc contemporan, asistând la obiceiuri de craciun, colinde şi teatru popular prezentate în scena de generaţia tânara a acestor locuri, urmaşii satului de pictori iconari, sub îndrumarea directa a dascalilor de aici.

Însa marea surpriza la care am fost martori, avea sa confirme intuiţia care ne-a determinat sa fim prezenţi aici: Expoziţia de icoane pe sticla cu peste 150 de lucrari zugravite de generaţia tânara a satului, în purul stil niculean de acum câteva sute de ani; stil ce respecta de la simplificarea la maxim a formelor şi al liniilor esenţiale, la echilibrarea geometrica şi compoziţionala, la respectarea celor cinci culori de baza folosite de înaintaşi, a tonalitaţilor, dispuse în maniera de a scoate în evidenţa personajele ca elemente esenţiale a icoanelor, pâna la utilizarea ca elemente de decor marginale a benzilor contrastante faţa de tonurile fondurilor, precum şi al decorurilor florale sau geometrice simplificate pâna la maxim. Fiecare icoana prezenta în expoziţie dezvaluie mai mult sau mai puţin particularitatea tânarului autor prin introducerea unor elemente alese, decent şi atent distribuite, din punct de vedere artistic.

Una din primitoarele gazde ne-a informat în scurta (poate prea scurta noastra şedere aici), ca icoanele şi expoziţia s-au materializat prin multa munca, facuta cu daruire şi dragoste din partea tuturor celor implicaţi, în urma derularii unui proiect din vara anului 2007, când, la iniţiativa profesorului de religie Pop Dacian, alaturi de grupul de sprijin format din: prof. Fodor Zoltan, prof. Jimborean Florina, prof. Şerban Crina, prof. Mânecan Elisabeta Eliza,

prof. Vereş Camelia, înv. Roş Liliana, înv. Cornea Stelian, înv. Mişca Gavril în colaborare directa cu Manastirea Nicula prin stareţul Manastirii arhimandrit Dumitru Cobzariu şi parintele monah Timbuş Siloan, şi de asemenea cu implicarea Primariei Fizeşul Gherlii, s-au pus bazele reânvierii acestui meşteşug pentru a continua tradiţia satului şi a atelierului de pictura niculean din cadrul Manastirii. În acest proiect au fost implicaţi 45 de elevi din Nicula şi Sacalaia satul din apropiere, care, înţelegând importanţa demersului, au lucrat cu abnegaţie şi har din luna octombrie, sub supravegherea mentorului lor parintele Timbuş Siloan şi îndrumaţi în permanenţa de grupul de sprijin şi al celorlalte cadre


din învatamânt: Pasca Rada, Muresan Ioan, Sâmboan Cosmin, si sustinuti cu caldura de catre parinti si membrii comunitatii din care fac parte (se cuvine aceasta mentionare)si: Moldovan Ispas si prof. Anuta Fetchea, ambii cu aplecare practica în iconografia contemporana a locului, d-na Fetchea fiind nepoata ultimei pictorite de icoane din vremurile de demult, Maria Chifor.

Manifestarea expozitionala a generatiei tinere din Nicula a fost sa fie una simpla dar plina de succes si importanta, marcând un eveniment demn de a fi scris în paginile de istorie, caci iata, dupa mai bine de 300 de ani, aici, locul cu cea mai bogata traditie româneasca în pictura icoanelor pe sticla renaste din propia-i cenusa, Nicula redevenind satul cu pictori iconari, urmasi ai renumitilor artisti de odinioara. Sa fie una din minunile icoanei lacrimânde?

Ioan Bruchental

JOCURI TRADITIONALE ROMÂNESTI DIN JUDETUL CLUJ

Acum, la început de an, doresc sa urez tuturor colaboratorilor institutiei noastre un sincer La multi ani si sa-i asigur pe toti instructorii de formatii traditionale si ansambluri folclorice din judetul nostru ca le voi sta la dispozitie si în anul acesta cu toata energia si priceperea mea.

În acest sens, îmi propun, în anul acesta, sa prezint în fiecare numar al buletinului informativ câte un joc din subzonele folclorice ale judetului, cules în ultimii ani de la formatiile noastre traditionale sau de la diversi informatori, pentru a veni în sprijinul instructorilor, pentru împrospatarea repertoriului formatiilor cu care lucreaza si deasemenea pentru a le stârni interesul pentru notatia dansului, întelegerea ritmului de dans si al melodiei, pentru formarea lor ca viitori coregrafi.

Mi-am propus sa încep cu zona Câmpia Transilvaniei unde am întâlnit jocuri care apar foarte rar în repertoriul ansamblurilor si a formatiilor de copii de la tara si, daca apar, sunt deseori prost executate si acompaniate.

Câmpia Transilvaniei , ca zona etno-folclorica, cuprinde ( dupa prof.univ.dr. Zamfir Dejeu) localitatile asezate pe Valea Hasdatii, pe Ariesul inferior si cele situate între Dealul Feleacului si Dealul Mociului, pâna la localitatea Buza.

În aprilie 2006, în urma unei culegeri efectuate în localitatea Hajdate, am gasit jocul Muresana pe care doresc sa-l prezint în continuare.

Muresana ca tip de dans este Învîrtita schioapa (vezi Categorii si tipuri de dansuri din Transilvania prof.univ.dr. Zamfir Dejeu), nota distincta, în comparatie cu celelalte jocuri din Câmpia Transilvaniei, fiind data de ritmul ternar asimetric ( ). Este un dans de perechi care se desfasoara liber în spatiul de joc si are o functie de petrecere. Are doua parti rotirea perechii în jurul unui ax imaginar spre dreapta si spre stânga (dupa o masura de pauza în care dansatorii se familiarizeaza cu tempoul) si învârtirea propriuzisa care cuprinde acel “schiopatat” (de unde si denumirea acestui tip de învârtita), o schimbare de pas cu piciorul activ de tip anapestic ( ).

La Hasdate , în ciclul coregrafic, urmeaza dupa Româneasca. Tinuta dansatorilor este fata în fata prinsi de umeri.Pentru scrierea dansului am folosit sistemul de notatie al Institutului de Folclor iar transcrierea muzicala a fost realizata de referent Mircea Câmpean. Materialul filmat se gaseste în arhiva C.J.C.P.C.T. , primas- Valer Ignat din Maguri Racatau, 73 ani, informatori-grup de dansatori.

referent Ion Motoc

Sarbatori fericite şi La Multi Ani!va ureaza CJCPCT Cluj

Mu

reşa

n-

on

t ne

a

Ci

ua

r

Documents

Buletin informativ - traditiiclujene.rotraditiiclujene.ro/image/publication/32-ianuarie2008.pdfPrezentarea evenimentelor din luna decembrie FESTIVALUL-CONCURS DE COLINDE „RAZA SOARELUI”