Ai pe ce face click!NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011

Dumitru Alexei, ne spune primul “Bună Dimineaţa” zi de zi în pag. 2

Decoperă rubrici noi: “Tips & Tricks“, “E bine să ştii...“ “Jurnalist pentru o zi“ etc. începând cu pagina 4

CENTRUL TÂNĂRULUI JURNALIST DIN MOLDOVA - 9 ANI ÎN RITM CU TINERII

2

Studii

Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicarii USM , Regie și Măestrie Actoricească USMExperiența în mass media de trei anișori.

3 calități de bază ale lui Dumitru Alexei:

Siguranță, sinceritate și bun simț. Poate că e bine să ai și sînge de vulpe în vene ca să îți colorezi mai rapid succesul, însă eu încă nu sunt pregătit pentru aceasta. Cu cît ești mai șmecher, cu atît mai mulți bani îţi aduce meseria aceasta. Am cu-noscut oameni care au suferit din cauza jurnaliștilor, dar am încercat să îi conving că fiecare profesie este uneori pișcătoare. În cazul acesta trebuie să fim atenți la ori-ce declarație. Noi – jurnaliștii pescuim și intriga și bunătatea.

De ce jurnalism?

Uneori am impresia că e viceversa, că această meserie m-a ales pe mine. Din copilărie nu aveam vise mărețe sau scopu-ri pe care să le urmăresc în viață, cu toate astea am fost foarte fericit. Eram impre-vizibil și chiar introvert. Nu obișnuiam să –mi împărtășesc ideile, căci eram sigur că oamenii din jur nu mă vor înțelege. Mă re-fugiam într-o lume aparte, o lume ciudată plină de lumină şi frumusețe și foarte departe de realitate palpabilă, pentru că oamenii prea realiști mă plictiseau. Poate un motiv este faptul că nu prea iubeam cifrele și la lecțiile de matematică scriam versuri. Totuși, am simțit că jurnalismul era cea mai potrivită alegere, chiar dacă eram împătimit și de actorie. Nu regret că am optat pentru jurnalism, acum incerc trep-tat să redescopăr această specialitate, să mă îndrăgostesc şi mai mult de ea, fiind că e prea devreme să spun ce gust are mese-ria aceasta.

Cea mai mare realizare de până acum:

Încă nu a fost… aștept și eu cu nerăbdare să fiu mîndru de cele mai mari realizari atît profesionale cît și personale, fiindcă sper că succesele mele să nu se reducă doar la televiziune. Suntem oameni și trebuie să

devenim eroi și în alte istorii de viață: iubi-re, familie și alte capitole care ne vor face fericiți. Consider că o mare realizare este să păstrezi fericirea atît pentru tine, cît și pentru cei dragi. Sunt la început de drum, un pic zăpăcit, dar voi face tot posibilul ca în domeniul mass-media să împletesc un lanț de realizări.

Invitatul care v-a impresionat cel mai mult:A fost o perioadă când 99 % din oamenii pe care îi întîlneam nu-mi îmi plăceau, însă de cînd am îmbrățișat această meserie, am început să descopăr ineditul în fiecare persoană. Îmi place să-i fac să se simtă bine în preajma mea și să-şi împărtășească întregul șir de amintiri. Mi-au plăcut toți invitații, și chiar dacă au existat neregularități, atunci problema e în mine. Eu încă nu am moștenit destulă siguranță de la viață.Lecții învățate de la invitați: „De la invitați am învățat cum trebuie să ascult mai bine, ca să înțeleg viziunea omului și să o descriu așa cum își dorește el.“

Planuri pentru Viitor:

Hmmm, sunt un pic visător și îmi doresc mai multe în viață. Vreau să îmi fac un nume bun în mass media, pentru că jur-nalismul și televiziunea nu înseamnă doar prezentare. Acum mă bucur de această ocazie, deși sunt conștient că nimic nu e veșnic. Oamenii se plictisesc repede de același chip și, permanent, trebuie să faci schimbări ca să îți menții audiența. Mo-mentan îmi este frică de viitorul meu, mă las în voia destinului. Dacă tot el mi-a adus pe tavă tot ce trăiesc acum, atunci îl mai las să mai domine, deși știu că în curând mă voi simți eu rege pe propria soartă.

De la tînăr la tînăr:

Dragii mei, din “Alchimistul” de Paulo Co-elho am învățat că atunci cînd îți dorești nespus de mult un lucru , tot universul conspiră la realizarea visului tău. Vă urez cît mai multă credință în propriile forțe, și nu uitați de Dumnezeu, căci cele mai bune lucruri în viața apar grație lui.

Profilul Tânărului Jurnalist

Dumitru Alexei: “Atunci când îţi doreşti foarte

mult un lucru, tot universul conspiră pentru tine“

3Retrospectiva CTJM

Timp de 9 ani, Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova (CTJM) a contribuit la dezvoltarea reţelei presei tin-erilor. În urma trainingurilor CTJM, cei mai buni participanţi au fost angajaţi la instituţii media precum: TV Moldova 1, Unimedia, Publika TV, Ziarul “Adevărul”, Radio Moldova etc. În acest an, CTJM a organizat primul Forum al Tinerilor Jurnalişti din Moldova la care au participat 50 de tineri jurnalişti din întreaga ţară, inclusiv din regiunile Transnistria şi Găgăuzia. La nivel online au fost create 20 de blogguri, campanii media de promovare a libertăţii de exprimare şi a participării tinerilor la viaţa socială: “Ai curajul să spui ce gîndeşti ?”, “Jurnalist pentru o zi”, “Becul de argint”, “Jurnalist cu talent? Fii atent”, “Fii mai bun, de Crăciun în stil CTJM” etc.

În vara aceasta am ajutat circa 40 de tineri jurnalişti să beneficieze de o ofertă mai largă privind locul de practică şi să comunice într-o atmosferă amicală cu managerii instituţiilor media, prin intermediul Târgului Locurilor de Practică pentru studenţii la Jurnalism.

O altă activitate cu care se poate mândri CTJM este Programul Stagiilor de Practică. Scopul programului a fost să oferim posibilitatea celor mai buni studenţi să practice meseria de jurnalist în cadrul a 10 instituţii media şi ofiţer de presă în cadrul unui ONG.

La nivel de reţea s-a realizat Recensământul Presei Tinerilor şi Strategia de Dezvoltare a reţelei mass mediei tinerilor. Toate aceste rezultate au fost împărtăşite în incinta restaurantului Passepartout în data de 22 noiembrie 2011 alături de prietenii şi membrii de echipă CTJM. Un aspect relevant în cadrul evenimentului “9 ani în ritm cu CTJM” a fost prezentarea Strategiei de Dezvoltare a Organizaţiei, un plan complex metodologic de consolidare a organizaţiei şi reţelei presei tinerilor din Republica Moldova.

Tot în acest an, a fost reeditat Buletinul tău, publicaţie ce apare lunar şi este realizată de către echipa Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova, în bază de voluntariat. Conceptul publicaţiei se focusează pe mesajul de la tânăr la tânăr, astfel, echipa Centrului Tînărului Jurnalist din Moldova, îşi propune să vină în întimpinarea curiozităţilor semenilor lor cu o serie de oportunităţi şi abordări de subiecte, menite să dezvolte şi să îmbunăteţească calităţile profesionale ale tinerilor jurnalişti de la noi.

De asemenea, a fost creat Radio CTJM. Un gen de “training-uri radiofonice”, cu implicarea opiniilor celor mai buni experţi în domeniu. Acesta se află în topul preferinţelor vizitatorilor www.ctj.md alături de publicaţia on-line Buletinul tău.

Amintim că la 22 noiembrie 2002, Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova (CTJM) fost înregistrat la Ministerul Justiţiei din RM. Misiunea CTJM este de a dezvolta mass-media tinerilor din Republica Moldova. În acest sens, CTJM susţine reţeaua presei tinerilor, organizează cursuri de instruire, oferă consultanţă şi facilitează schimbul de informaţii şi experienţă dintre tinerii jurnalişti.

Mulţumim partenerilor şi finanţatorilor noştri pentru susţinere: Centrul pentru Jurnalism Independent, Con-siliul Naţional al Tineretului din Moldova, Asociaţia Presei Electronice, Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice, Portalul de știri UNIMEDIA, Cotidianul TIMPUL, Ziarul de gardă, Vocea Basarabiei,Postul Public de Televiziune Moldova1, Ziarul “Adevărul” şi Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului FHI 360 Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP).

Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova şi-a sărbătorit 9 ani de activitate

Becul de argint aniversar: Olga Cheptene

Deţinătoarea trofeului „Becul de argint“, pentru minţi luminate şi idei de

milioane a CTJM pentru luna noiembrie a devenit Olga Cheptene pentru

dăruire, competenţă şi perseverenţă demonstrare în activităţile CTJM şi

acceptarea provocării de a conduce redacţia publicaţiei „Buletinul tău“.

Întreaga echipă CTJM o felicită pe Olga: la mai mult şi la mai mare!

4 “E bine să ştim ... “

„Şi jurnaliştii au propriul Cod Deontologic“

Jurnalistul este persoana care îşi câştigă mijloace-le de trai prin colectarea, redactarea şi publicarea de informaţii referitoare la fapte şi evenimente de interes public, cu scopul diseminării publice. Așa definește ”jurnalistul” noul cod deontologic al jurnali-stului din Moldova.

Jurnaliștii, alături de alți profesioniști, au un cod deontologic după care se conduc atunci cînd profesează. Acesta este un

document oficial, care conține un spectru de principii și com-portamente etice, dar și răspunsuri la diferite dileme profesio-nale.

Important de reținut este faptul că Noul Cod Deon-tologic al Jurnalistului din Republica Moldova a fost elabo-rat la 4 mai 2010, bazat pe textul ”Codul principiilor de etică profesională al jurnalistului din Moldova”, adoptat în 1999 de către Uniunea Jurnaliștilor din Moldova. Acest cod conține șapte capitole, și, în fiecare număr al ”Buletinului Tău”, vă vom prezenta cîteva dintre cele mai interesante prevederi ale acestuia.Așadar, partea a II-a, ASIGURAREA ACURATEŢEI

INFORMAŢIILOR, descrie cum jurnalistul trebuie să prezin-te informațiile, mai cu seamă că orice informație trebuie verificată înainte de a fi publicată. La fel, jurnalistul trebuie să ia în considerație mai multe opinii, în articolul său, iar citatele trebuie să fie ”exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate”.

Jurnalistul va respecta dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din ar-ticolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi autorul informaţiei şi indicat link-ul di-rect la sursă. De asemenea, Codul Deontologic prevede că jurna-listul trebuie să indice sursa informaţiilor sale şi va întreprinde demersuri pentru a obţine informaţia din surse citabile. Jur-nalistul ar trebui să facă o distincţie clară între fapte şi opinii, fără a-și prezenta propriile opinii drept informaţie.

Este important de reținut că jurnalistul trebuie să facă o separare clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar sunt marcate distinct şi sunt prezentate astfel încît să nu poată fi confunda-te cu cele jurnalistice.

În concluzie, Codul Deontologic este absolut nece-sar în practicarea meseriei de jurnalist. Fie că ești jurnalist „cu acte în regulă”, fie că ești jurnalist începător, prevederile Co-dului Deontologic trebuie respectate și revăzute cît mai des, ori fiecare articol realizat, trebuie să corespundă cerințelor profesionale.

Ghidul oratorului: Cum ne stăpânim emoțiile?

1. Înainte de a începe prezentarea avem nevoie de 5-10 minute ca să recapitulăm despre ce ne propunem să vorbim.

Se recomandă să avem o respirație ritmică.

Exercițiu: inspirație, pauză (reținerea respirației), expirație.

2. Cu câteva minute înainte de a începe discursul, avem nevoie de automotivare și încredere în forțele proprii. Se

recomandă următorul exercițiu:

Ex: strîngem palmele împreună, ținând mânile în regiunea toracală și apăsăm puternic de câteva ori până simțim o contractare

a mușchilor în umeri. Acest exercițiu ne va ajuta să ne simțim stăpâni pe situație și ne va inspira siguranță în fața publicului pe

care urmează să-l impresionăm.

3. Înainte de a lua cuvântul trebuie să respectăm o “regulă de aur” - pauza de început. Este momentul în care ne

cunoaștem publicul și este recomandabil să ne direcționăm privirea de-a lungul auditoriului sub forma literei “M”. Aceasta

înseamnă să privim partea stângă a primului rând, apoi ultimele rânduri, revenim cu privirea în mijlocul primului rând, privim

partea dreaptă a ultimelor rânduri și revenim cu privirea în primul rând, apoi putem începe prezentarea.

4. Pe parcurs, la fel, putem lua o mică pauză atunci când simțim că pierdem firul. Aceasta ne va ajuta să ne mobilizăm

pentru a ne continua discursul și totodată va capta atenția publicului.

5. Trebuie să fim foarte siguri pe ceea ce spunem pentru a nu stârni publicului senzații de incertitudine în privința

pregătirii noastre. Vom transmite emoții pozitive, vom fi entuziasmați şi ne vom implica la maxim în discuţii. Aceasta ne va ajuta

să ne lărgim zona de confort, astfel, vom aduce publicul mai aproape de noi.

Mult succes!

5Jurnalist pentru o zi

Beatrice-Daniela Tabacari: “Ce e mai bine să

poţi: a desena sau a scrie?“ Pentru un omulean cu părinţi artistici, eu distrug conceptul continuităţii talentu-

lui. De pe vremea când abia ajungeam să am un metru, nu foloseam acuarelele decât pe post de încă o şansă de a mă îndulci. Tare delicios era amestecul acela de culori in-dustriale şi aş putea afirma că ţi-ai trăit degeaba copilăria dacă nu le-ai încercat. Nu pot desena - tristă propoziţie. De scris - judecaţi voi. Mereu am crezut că prin intermediul desenelor, copii, în special, îşi exprimă ideile mai bine. Cuvintele, pur şi simplu, conferă adjectivitate; însă nu e deajuns, nu încape creativitate.

Am o invidie patetică faţă de pictori. Ei pot transpune gândul, dezordinea din encefal, pe foaie. Când zic dezordine includ şi vise, oameni imaginari, prieteni perfecti, amanţi pasionali, peisaje utopice. Foaia albă devine artă, iar arta se împleteşte în culori şi forme prea greu de crezut reale. Lumea creatorului - cum o vede el, cum o simte el - totul devine o imagine, o grozavă invenţie. Din acest- motiv, nu înţeleg tendinţa tinerilor din generaţia ̀ 90, o generaţie evident deosebită, de a se izola de acest talent. Ingineri, avocaţi, judecători, economişti – spintecători ai frumosului; mare păcat.Cândva, frigiderul sovietic „Fulguşor” era galeria ta de artă. Fă-l să reînvie, fă-mă să te invidiez!

Galeria talentelor: Rada Ursu, pictoriţa de la Drept care jonglează cu culori.

6 Tips & Tricks: Dress-code

Codul vestimentar în ziua de azi nu mai este atât de pretențios și riguros ca acum câteva decenii în urmă. Se poate spune și că unele norme etice pe plan moral, poate prea rigide, tind să fie înlocuite de altele mai noi și mai flexibile. Acest lucru ne lasă mai liberi în felul nostru

de a fi și în alegerea ținutelor, dar totodată, face ca limitele între formal și neformal să fie tot mai subtile, astfel pot apărea şi confuzii.

De ce ar trebui să ținem cont atunci când ne alegem o ținută? De per-sonalitatea noastră și de

onestitatea noastră. Dar este cunoscut faptul că fe-lul în care ne îmbrăcăm ne influențează imaginea în societate reflectând poziția socială, statutul, starea de spirit. În al doilea rând, ima-ginea ne poate influența chiar confortul psihic - ne comportăm diferit în haine diferite. Anumite ţinute ne pot încuraja anumite aptitu-dini, dar nu ne vor face, însă, să vorbim mai corect sau să fim mai educați. În popor există zicala “Nu haina face pe om”, ceea ce e foarte adevărat. Totodată, putem observa că din cauza unei perechi de pantaloni sau a unei cămăși prost alese are de „suferit” imaginea noastră în public. Și invers, dacă ținuta nu se potrivește cu ocazia, evenimentul la care vom merge, ne simțim sinchisiți în propriile haine. Spre exemplu: nu este atât de comod să porți o rochie de seară sau un frac atunci când nu ești familiar cu aceste haine. Dacă sun-tem invitați la o întrunire mondenă și ne-am pus ca scop doar să arătăm elegant atunci aceasta nu este sufici-ent. Există o multitudine de ținute impuse prin inter-mediul Dress code-ului pe care dacă nu le respectăm riscăm să pierdem din ima-gine. În afară de asta există o cultură a purtatului hainelor. Susținătorii Dress code-ului asociază orice abatere a unei anumite ținute cu lip-sa de respect, echivalentul nerespectării condițiilor de igienă. Dar atunci când pri-mim o invitație în care este menționat cuvântul Dress code, trebuie să știm că la acest eveniment se așteaptă o ținută anume. Deci, tre-buie să facem o distincție clară între diferitele tipuri de

ținute dar să știm şi a le pur-ta adecvat. De cealaltă parte a balanței ținutele formale sunt obiectul unor critici, asociindu-se cu lipsa de inițiativă, cu supunerea în fața părerii colective. Pu-tem observa cât de mult ne asemănăm unii cu alții la nunți sau la unele întâlniri de afaceri. Pe parcurs vom în-cerca să caracterizăm câteva tipuri de ținute pe care, mai mult ca sigur, oricare din noi am dori să le cunoaștem mai bine. Nu este vorba neapărat de un Dress code ci mai mult de o adaptare a modului de a te îmbrăca, la tipul de activitate pe care o exerciți în societate. Spre exemplu, dacă lucrezi în domeniul jurnalismului (la radio, televiziune, în publi-citate), atunci te afli într-un mediu permisiv, ceea ce înseamnă că nu necesită o ținută formală. Aici se pune accentul pe apariții distinse, nu foarte pretențioase, dar cu efect. Este important să fii îmbrăcat comod și să fii stăpân pe sine. Un aspect decent și adaptat profesiei va aduce un plus de credi-bilitate. Prin urmare, sunt interzise culorile stridente ce impun un punct de vedere și accesoriile vestimenta-re vulgare ce pot distrage atenția. Încălțămintea trebu-ie să nu aibă tocul prea mare și e de dorit să fie pantof de culoare închisă, în nici un caz sandale. Sunt binevenite accesoriile vestimentare ca puloverul în culori cal-de, top-urile și cardiganul. Barbații pot folosi blugii asortați la un sacou de cu-loare cu o cămașă deschisă dedesubt.

Tips & Tricks: Să redescoperim Dress-code-ul

7Tips & Tricks: Lecţii în foto jurnalism

Vrei să fii un fotojurnalist?

Urmaţi trei reguli de bază pentru a deveni un fotograf mai bun:1. Respectă regula treimilor. În ce constă?

Trageţi două linii imaginare pe cadrul imaginii astfel încât să îl împărţiţi in trei secţiuni egale, atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Intersecţiile celor patru linii se numesc punctele de forţă A,B,C,D, iar cele două linii verticale, linii de forţă. Se ştie că în cazul în care subiectele sunt si-tuate într-unul dintre aceste puncte sau pe una din cele două linii, imaginea obţine mai multă putere.

Amplasarea subiectului sau a elementelor principale ale compoziţiei pe centrul imaginii sau în extremitatea cadrului va fi monotonă, obositoare, sau va crea un dezechilibru profund.

2. Crează o poveste din fiecare fotografieAsigură-te că poza pe care vrei să o faci, va relata o poveste. Încearcă să capturezi acele elemente în imagine care oferă informaţii interesante . Conflictul. Emoţia. Mişcarea. Suspansul. Ciudăţenie. Aceastea sunt elementele unei fotografii care o fac expresivă. Cauta-le şi surprinde-le.

3. Regula asimetriei

Divizarea cadrului în părţi egale creează deasemenea monotonie. Dacă vreţi să încadraţi în cadru linia orizontului, evitaţi ca aceasta să fie exact la mijlocul imaginii. Situaţi-o la o treime de marginea superioară sau inferioară, după cum vi se pare mai interesant. Acelaşi lucru este valabil şi la compoziţia pe verticală. Într-o compoziţie reuşită mai contează şi ritmul, armonia sau echilibrul. Iată câteva fotografii în care sunt ilustrate ace-ste noţiuni.

8 Ciocolata de weekend

Produs de:

Colegiul redacțional

Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

CTJM este fondat la 25 septem-brie 2002 de către un grup de 11 tineri jurnalişti, care activau în cadrul ziarelor şcolare din diferite zone geografice ale Republicii Moldova, cu sprijinul Centrului Independent de Jurnalism şi a Reprezentanţei UNICEF în Moldova. La 22 noiembrie 2002, CTJM a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei din RM.

BULETINUL TĂU Publicaţie ce apare lunar, realizată de către echipa Centrului Tânărului Jurnalist din Moldova.

Olga Chepteneredactor- șef

Daniel Vodă redactor-coordonator

Reporteri:

Alina CodreanuAlina GâlcaAnastasia DoagăCătălina DumbrăveanuJosh BossevainIon AndrusceacNatalia Mogâldea

Adresa redacției:

Centrul Tînărului Jurnalist din Mol-dova (CTJM),Casa Presei, str. Puskin 22, of. 520,Chişinău, Republica Moldova, MD – 2012,tel: (022) 92 30 81, e-mail: ctjmoldova@gmail.com,web: www.ctj.md

Let’s the Magic begin - Să înceapă Magia! Deşi iarna se lasă aşteptată, magia sărbătorilor pluteşte în aer,iar vacanţa e tot

mai aproape. Din această cauză, am hotărât să vă recomand câteva filme deose-bite, care, cu siguranţă, pot transforma orice seară banală de decembrie într-una de poveste. Vizionare plăcută!

„Miracol pe strada 34” ( „Miracle on 34 th Street”)

Distins cu numeroase premii, „Miracol pe strada 34” prezintă o piesă clasică despre Moş Crăciun. Bătrânelul Kris Kringle este angajat de către Doris Wlaker în rol de Moş Crăciun la un mare magazin. Deşi îi cucereşte pe toţi new-yorkezii la parada anuală a moşilor, nu reuşeşte s-o facă pe fiica lui Doris, mica Susan, să creadă în el. Faptul că intră excelent în rolul de Moş îi provoacă şi anumite neplăceri. El este internat într-un spital de boli mintale, dar Fred Gailey, tânărul avocat logodit cu Doris, apelează la toate ajutoarele, pentru a demonstra în Justiţie că Moş Crăciun există. Pentru a afla

deznodământul, puteţi privi fimul în două variante: fie cea din 1947, fie cea din 1994.

„Crăciun fericit” („Joyeux Noel”)

Un film emoţionant, inspirat dintr-o istorie adevărată. Acţiunea se petrece în noaptea de Crăciun a anului 1914. Este evocată o întâmplare fără precedent, care are în centru 4 personaje: un locotenent francez, un preot scoţian, un tenor german şi o soprană daneză. Ceva extraordinar se întâmplă simultan în tranşeele franceze, britanice şi germane, căci armele sunt lăsate şi inamicii se unesc, pentru a-şi strânge mâinile, a împărţi frăţeşte ţigări sau ciocolată şi a-şi ura, simplu, „Crăciun fericit!”. E necesar să priveşti filmul acesta,ca să te convingi încă o dată de faptul că miracolele există!

„O viaţă minunată” ( „It’s a wonderful life”)

Clasat pe primul loc în topul celor mai inspirante 100 de filme, întocmit de Academia Americană de Film, „O viaţă minunată” prezintă povestea lui George Bailey, care este oprit din încer-carea de a se sinucide, de un înger, care îi arată cum ar fi fost lumea dacă el nu ar fi existat niciodată. Şocat de cele aratate de înger, George începe să îşi aprecieze, cu adevărat, viaţa. Pe parcursul celor 130 de minute, vei reuşi să râzi cu poftă, să plângi, poate, dar, totodată, să te simţi fericit, pentru că trăieşti. Un film cu adevărat impresionant, ce te face să conştientizezi că fiecare are un scop în această lume.