3
C 2 Elemente de compozitie A. Cu ce ? Elemente constituent ale compozitiei: puncte, “bete”, suprafete Din punct de vedere vizual sau al compozitiei, aproape toate elementele constituente ale unei cladiri sau constructii pot fi reduse la puncte (elemente non-dimensionale sau cu dimensiuni cvasi-echivalente pe toate cele trei axe), bare (elemente liniare) si suprafete. 1. Punctul: poate functiona ca (1) element singular in plan sau in spatiu, in care context are efectul de a “centra”compozitia – citirea vizuala se va pretrece de principiu radial, de la punctul de interes inspre margine. Doua asfel de puncte de egala importanta produc bipolaritate, conflict cognitiv, disconfort de evitat; trei sau mai multe produc dialog, relationeaza, invita la o citire complexa. (2)Punctul poate functiona intr-un conglomerat de elemente de importanta egala in compozitie, creand suprafete texturate, bogate in informatie nediferentiata (zgomot de fond). 2. Elementele de tip bara - «betele»- pot functiona ca elemente singular in spatiu, subliniind directia pe care se desfasoara. Pot de asemenea genera suprafete plane sau curbe 3. Elementele de tip suprafata sunt cele mai intalnite la cladiri fatade, pereti, dusumele, etc. Intreruperile (golurile sau decupajele volumetrice) si texturile pot transforma sau altera substantial perceperea acestora B. Ce ? Spatii 1. Spatii pozitive / spatii negative Functia principala a elementelor constituente ale unei cladiri sau constructii o constituie delimitarea de spatii utilizate (inclusiv in cazul podurilor spatiul de rulare sau al turnurilor de emisie spatiul optim de generare a semnalului, etc). Dincolo de functiunea propriu-zisa, aceste spatii pot fi separate in spatii pozitive (acolo unde este adapostit un anumit tip de activitate) si spatii negative (de tranzit, de servire). Spatiile pozitive tind sa fie percepute apreciativ si puse in valoare, in vreme ce spatiile negative tind sa fie percepute ca reziduale, fara valoare ; nu sunt apropriate (sunt ‘ale nimanui’) si sunt expuse la degradare. Proportia dintre spatiile pozitive si spatiile negative din interiorul unei cladiri are efect asupra perceptiei globale a cladirii (Exemplu: un birou in interiorul unei hale industriale va fi perceput negativ, indiferent de confort si finisaje).

C 2 Elemente de Compozitie

  • Upload
    bertzy

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

estetica

Citation preview

  • C 2 Elemente de compozitie

    A. Cu ce ? Elemente constituent ale compozitiei: puncte, bete, suprafete

    Din punct de vedere vizual sau al compozitiei, aproape toate elementele constituente ale

    unei cladiri sau constructii pot fi reduse la puncte (elemente non-dimensionale sau cu

    dimensiuni cvasi-echivalente pe toate cele trei axe), bare (elemente liniare) si suprafete.

    1. Punctul: poate functiona ca (1) element singular in plan sau in spatiu, in care context are

    efectul de a centracompozitia citirea vizuala se va pretrece de principiu radial, de la

    punctul de interes inspre margine. Doua asfel de puncte de egala importanta produc

    bipolaritate, conflict cognitiv, disconfort de evitat; trei sau mai multe produc dialog,

    relationeaza, invita la o citire complexa. (2)Punctul poate functiona intr-un conglomerat

    de elemente de importanta egala in compozitie, creand suprafete texturate, bogate in

    informatie nediferentiata (zgomot de fond).

    2. Elementele de tip bara - betele- pot functiona ca elemente singular in spatiu,

    subliniind directia pe care se desfasoara. Pot de asemenea genera suprafete plane sau

    curbe

    3. Elementele de tip suprafata sunt cele mai intalnite la cladiri fatade, pereti, dusumele,

    etc. Intreruperile (golurile sau decupajele volumetrice) si texturile pot transforma sau

    altera substantial perceperea acestora

    B. Ce ? Spatii

    1. Spatii pozitive / spatii negative

    Functia principala a elementelor constituente ale unei cladiri sau constructii o constituie

    delimitarea de spatii utilizate (inclusiv in cazul podurilor spatiul de rulare sau al

    turnurilor de emisie spatiul optim de generare a semnalului, etc).

    Dincolo de functiunea propriu-zisa, aceste spatii pot fi separate in spatii pozitive (acolo

    unde este adapostit un anumit tip de activitate) si spatii negative (de tranzit, de servire).

    Spatiile pozitive tind sa fie percepute apreciativ si puse in valoare, in vreme ce spatiile

    negative tind sa fie percepute ca reziduale, fara valoare ; nu sunt apropriate (sunt ale

    nimanui) si sunt expuse la degradare.

    Proportia dintre spatiile pozitive si spatiile negative din interiorul unei cladiri are efect

    asupra perceptiei globale a cladirii (Exemplu: un birou in interiorul unei hale industriale va

    fi perceput negativ, indiferent de confort si finisaje).

  • 2. Spatii orientate

    Elemente de orientare a spatiilor :

    - raportul intre dimensiuni

    - pozitionarea si dimensionarea golurilor (ferestrelor) si luminilor

    - informatia de pe suprafete culoare, textura ; (repetitiva, accidentala, in acord, in

    contrast)

    C. Cum ? Ritm, ordin, simetrie

    Elementele unei cladiri pot fi ordonate dupa anumite reguli si canoane (cladiri clasice in

    sensul larg al cuvantului), sau dispuse deliberat intr-o succesiune de unicate care complica

    lectura intregului (cladiri contestatare)

    A. Ritm: o succesiune de mai multe elemente identice sau asemenea creeaza un ritm sau o

    secventa.

    B. Ordin : un ansamblu de mai multe secvente care acopera diferite tipuri de elemente de

    constructie (coloane, goluri, cornise) constituie un ordin

    C. Simetrie : regula de compunere cu origine in geometrie, bazata pe varii corespondente

    intre elemente aflate de o parte si alta a unei axe de simetrie.

    D. Cat ? Proportie, registru, scara, dominanta

    Dimensiunile constructiilor si ale elementelor constituente au efecte nu numai la nivelul strict

    al utilitatii (o clanta metalica de 40 cm poate ingreuna utilizarea) ci si in ceea ce priveste

    perceptia acestora.

    Diferentele resimtite nu sunt direct proportionale cu variatiile in dimensiune in sine (exemplu:

    diferenta perceputa intre un om (mai) inalt si unul (mai) scund, cand variatia in inaltime este

    de nivelul catorva centimetri).

  • Proportie : raportul partilor fata de intreg

    Registru : serie de elemente similare aflate in acelasi raport fata de intreg (care au aceeasi

    proportie), atunci cand exista mai multe astfel de serii

    Scara : raportul intregului fata de dimensiunea unui om

    Dominanta : element singular care are, sau este perceput a fi avand, o pondere cantitativa

    superioara in compozitie

    E. Device-uri

    Un device poate fi definit ca un ansamblu coerent si complex de demersuri care concura spre

    acelasi efect in cadrul unei compozitii (alegerea elementelor, a ordinii in care sunt prezentate,

    si a dimensiunilor lor).

    Exemplu : trompe leil ; alte tipuri de iluzii optice