INSPECTORATUL GENERAL DE STAT PENTRU DIRECTIVARE ŞI CONTROL ÎN PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA

CONSTRUCŢIILOR

ORDIN Nr. 44 din 23 februarie 1976

PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII",

INDICATIV C. 3­76

Având în vedere referatul Inspectoratului pentru directivare, norme generale şi sinteză nr. 172 E din 10 februarie 1976,

În temeiul Decretului nr. 44 din 14 februarie 1973 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General de Stat pentru Directivare şi Control în Proiectarea şi Executarea Construcţiilor, se emite următorul

ORDIN:

1. Se aprobă "Normativul pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii", având indicativul C.3­76.

2. Normativul intră în vigoare pe data de 5 aprilie 1976 şi se va publica în Buletinul construcţiilor.

3. Pe data intrării în vigoare a normativului aprobat prin prezentul ordin, încetează valabilitatea următoarelor prescripţii tehnice:

­ Normativ privind executarea vopsitoriilor cu vopsele pe bază de acetat de polivinil, indicativ C.3­61, aprobat cu ordinul CSCAS nr. 115/1961;

­ Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii, indicativ C.66­70, aprobat cu ordinul M.C. Ind. nr. 125 N/1970;

­ Instrucţiuni tebnice pentru finisarea pe şantier a plajelor interioare executate cu plăci dure din fibre de lemn, cu desene în relief, indicativ C.96­70, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 127 N/1970;

­ Instrucţiuni tehnice privind executarea vopsitoriilor cu Vinarom şi vopsea decorativă în relief, aplicate direct pe stratul suport sau prin intermediul unui strat de netezire, indicativ C.124­ 72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 167 N/1972;

­ Instrucţiuni tehnice pentru folosirea emailului Polilac la vopsitorii în construcţii, indicativ C.143­72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 77 N/1972.

INSPECTOR GENERAL DE STAT, Ing. EMANOIL FLORESCU

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

CAIETUL I: PRESCRIPŢII GENERALE

indicativ C.3­76 înlocuieşte: C.3/61, C. 66­70, C. 96­70 C. 24­72 şi C. U3 72

I. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ este compus din "caiete " , fiecare cuprinzând prescripţii pentru executarea soluţiilor de zugrăveli şi vopsitorii asemănătoare din punct de vedere al materialului specific întrebuinţat sau al alcătuirii structurii de finisaj.

1.2. Conţinutul caietelor este următorul: Caietul I ­ Prescripţii generale, comune tuturor sistemelor de zugrăveli şi vopsitorii. Caietul II ­ Zugrăveli cu lapte de var. Caietul III ­ Zugrăveli în culori de apă, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de

ipsos. Caietul IV ­ Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac, imitaţie lovituri de ciocan,

bronz­aluminiu, pe bază de derivaţi celulozici, bituminoase, şelac, ceruire. Caietul V ­ Vopsitorii cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief. Caietul VI ­ Vopsitorii cu vopsele pe baza de acetaj de polivinil, nuanţate pe şantier. 1.3. Normativul de faţă stabileşte condiţiile şl modul de executare, condiţiile tehnice de

calitate şi modul de verificare a acestora, pentru lucrările de zugrăveli şi vopsitorii de tipurile indicate la pct. 1.2.

1.4. Nu sunt cuprinse în normal vopsitoriile ignifuge, (cu excepţia celor pe bază de var), cele anticorosive cu vopsele epoxidice, clor­cauciuc, copolimeri vinilici.

De asemenea, nu sunt cuprinse în normativ lucrările de zugrăveli şi vopsitorii ornamentale (aurire, ornamentarea stucaturilor, imitaţie de diferite esenţe de lemn, sgrafite, al fresco).

1.5. Prezentul normativ se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât la clădiri de locuit şi social­culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sînt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.

În cazul când vopsitor ia trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de prevederile din "Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea barierelor contra vaporilor", indicativ C. 108­70.

1.6. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii cuprinse în normativ se execută pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL, metal, glet de var, glet de ipsos, glet de nisip­aracet, glet de ipsos­aracet (Gipac), tencuieli cu mortar de var sau cu mortar de ciment, drişcuite; de asemenea se pot executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faţa văzută a elementelor de beton (prefabricat sau turnat monolit), elemente care rezultă din decorare cu faţa plană şi netedă.

1.7. La lucrări de restaurări şi reparaţii de clădiri monumentale şi la monumente istorice, proiectantul va putea prevedea condiţii şi detalii tehnologice necesare pentru asigurarea aspectului corespunzător, în funcţie de specificul clădirii.

2. MATERIALE

2.1. Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi normelor interne specificate în caietele respective.

3. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPS1TORIILOR

3.1. înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitari, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.

De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.

3.2. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri pentru protejarea stratului suport al îmbrăcămintei, pentru a­l feri de umiditate şi de murdărire, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi. în cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibro­lemnoase poroase bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.

3.3. Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.

3.4. La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire), luându­se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor.

3.5. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele.

4. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită

4.1. În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de drişcă să fie cît mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.

4.2. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (exemplu: panouri mari), toţi perii rămaşi de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment­var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşinde în relief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea, betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.

Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planeitate şi netezire prevăzute în "Normativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari" P.42­71.

Suprafaţa se va curăţa bine de praf, pentru a se asigura aderenţa stratului de finisaj pe suprafaţa suport.

4.3. În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăţa cu atenţie stropii şi resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar

Pregătirea suprafeţelor gletuite 4.4. Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să

fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.

4.5. Toate fisurile, neregularităţile etc, se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).

Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos­var, în proporţie de 1 parte ipsos şi 1 parte lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în cel mult 20 minute de la preparare.

Compoziţiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) şi aracet sunt indicate în Caietul V. 4.6. După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşti cu hârtie de şlefuit (în cazul

pereţilor începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate.

4.7. În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloză sau alte vopsele care formează după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuii să fie de maximum 8%.

Pregătirea suprafeţelor de lemn, PFL, PAL 4.8. Tâmplăria verificată de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, şi

reparată în ceea ce priveşte degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luată în primire de vopsitor.

Vopsitorul verifică si corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate, prelingerile de răşină sau alte murdării curăţate etc.

4.9. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%. Verificarea umidităţii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".

4.10. Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite cu grund anti­coresiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.

Pregătirea suprafeţelor metalice 4.11. Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi,

mortar, vopsea veche, noroi, gheaţă, zăpadă etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi,

piatră abrazivă sau prin sablare sau ardere cu flacără ; în cazuri speciale se vor folosi băi de spălare şi decapare acidă, în instalaţii industriale sau paste decapante.

Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate în solvenţi (white­spirit, terebentină, benzină uşoară). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului.

4.12. Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticorosiv corespunzător vopselei care se aplică.

Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj vechi 4.13. Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi

săpun şi după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.

4.14. Vopsitoriile vechi se vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi îndepărtate cu şpaclul înainte de rărirea lor. îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu piste decapante. Pasta se întinde cu un tampon, se lasă să se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curăţă cu şpaclul.

Dacă gletul de vopsea este prea crăpat sau s­a cojit odată cu scoaterea cu şpaclul a vopselei, gletul se va reface complet. După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.

4.15. Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod similar ca de pe suprafeţele gletuite.

După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul unor finisaje noi.

5. CONDIŢII DE EXECUŢIE

5.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul normativ.

5.2. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de cel puţin + 5°C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin + 15°C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.

Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.

5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea, se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.

5.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi suprafeţele gletuite 8%). Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură + 18...20X), după cea. 30 zile de la executarea mortarelor şi după circa 2 săptămâni de la executarea gletului.

Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variaţiei rezistivităţii electrice a materialelor funcţie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).

În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, se poate verifica dacă stratul suport de mortar sau beton s­a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (cea. 2x5 cm) din suprafaţa suport 0 soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz suport are o umiditate mai mare de 3%.

5.5. Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie nu trebuie să fie mai mare de 6 0 C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

5.6. La executarea finisajelor se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare caiet, în ceea ce priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.

5.7. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai după verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării ca racteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie.

6. MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PCI

6.1. La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:

­ Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975;

­ Norme de protecţia muncii (construcţii­montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970, cap. XVII. B;

­ Norme PCI în vigoare. 6.2. Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi

zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă. 6.3. În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie

aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil. 6.4. În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m,

trebuie să fie puse afişe uşor de citit de la distanţă, cu inscripţiile:

FUMATUL STRICT INTERZIS NU VA APROPIAŢI CU FOC DESCHIS

NU SUDAŢI NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI

6.5. În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu loc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivelele clădirii.

În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu precădere în spaţii închise).

6.6. La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având scris pe uşă.

PERICOL DE INCENDIU NU FUMAŢI

NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS

6.7. La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.

6.8. Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le transvazează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de loc.

6.9. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor etc.

6.10. La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.

6.11. În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecţie (în cazul când se poartă o semimască).

7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR

7.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu­se respectarea prevederilor din prezentul normativ.

7.2. Pe parcursul executării lucrărilor zugrăveli­vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):

a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, conform pct. 4; în cazuri de importantă deosebita consemnându­se acestea în procese­verbale de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie respective,

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; d) corectitudinea execuţiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecărui caiet. 7.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru

remediere sau refacere. 7.4. Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor

completă.

Zugrăveli 7.5. Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică ur­Bmătoarele: a) corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi

dispoziţiile ulterioare, spre a se constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora; b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio­vechio; ele

trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sînt vizibile până la o distanţă de cel mult 1m de la suprafaţa zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1m; pe suprafeţele finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, exceptând cazul când prin condiţiile speciale ale lucrării s­a prescris o repartizare neuniformă;

c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de sac; nu sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul execuţiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legătura a fâşii vecine, dar pe o lăţime de cel mult 1 mm.

7.6. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.

7.7. Rectiliniaritatea liniaturilor de separaţie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele trebuie să fie fără înnădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.

Vopsitorii 7.8. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la

vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s­a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte.

7.9. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându­se în vedere următoarele:

a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la "perfect curat" adică

să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc;

b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre, cremoane, olivere etc.) să nu fie pătate de vopsea;

c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite; d) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii

(curăţirea, şlefuirea, chituirea rosturi lor etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, în lăturându­se cu grijă vopseaua până la stratul suport;

e) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte; cu aceeaşi atenţie se va controla dacă pregătirea feţelor laterale şi spatele acestui piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite, umflături etc; pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executata conform proiectului (curăţirea de rugină sau mortar, aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);

f) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de ai i lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi de acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţa mai mare de 1 m;

g) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perele precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc; verificarea rectiliniarităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.

7.10. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi mod ca la celelalte lucrări de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.

8. ÎNTREŢINERE

8.1. Zugrăvelile cu lapte de var şi humă, calcio­vechio nepatinat şi patinat cu ceară, se întreţin prin curăţarea de praf cu perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice.

8.2. Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supra­lejele finisate cu calcio­vechio patinat cu vopsele de ulei, precum şi toate vopsitoriile care formează pelicule bariere de vapori se spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi, după care se revine şi se şterge cu o cârpă curată uscată. În cazul în care spălarea nu este necesară suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată.

Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile.

8.3. Suprafeţele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitivă în relief se pot spăla cu o cârpă muiată în apă şi stoarsă.

Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief, nu se vor spăla înainte de 30 zile de la realizarea lor.

9. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA

MATERIALELOR PE ŞANTIER

9.1. Varul gras în bulgări şi huma livrate în vrac se transportă în vagoane închise. Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise. Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi

ferite de umezeală. 9.2. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, produse de MICh livrate în bidoane de

tablă, cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, în locuri uscate şi ferite de îngheţ.

9.3. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securităţi împotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între + 7°C şi + 20 0 C.

9.4. În timpul depozitării se va urinări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor.

Elaborat de: INSTITUTULDE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­

Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul nr. 44 din 23 feb. 1976

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII CAIETUL II: ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR

indicativ: C. 376

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a zugrăvelilor cu lapte din var.

1.2. Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe zidării aparente, pe glet de var, pe beton, la construcţii de locuinţe şi social­culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeţe de lemn, ca dezinfectant sau pentru ignifugări.

1.3. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, la fel ca la pct. 1.2.

2. MATERIALE

2.1. Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină şi la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţii se vor introduce uleiuri.

2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:

­ Ulei de in sicativat, STAS 16­70; ­ Ulei tehnic de in, STAS 18­70; ­ Ulei tehnic de rapiţă, STAS 2078­70; ­ Ulei tehnic de floarea­soarelui, STAS 2710­70; ­ Var pentru construcţii, STAS 146­70; ­ Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790­73; ­ Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele

din sectorul L "Industria chimică" subgrupa "L 17"; ­ Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61; ­ Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593­68.

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var

3.1. Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1,5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la perfecta omogenizare. În caz că nu există pe şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgări (2...2,5 părţi apă la 1 parte var bulgări ­ în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, găleţi) din tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de var.

Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3—5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de

in, de rapiţă sau de floarea soarelui), în proporţie de 1...2% (în volume). Se poate folosi şi seu topit tehnic, în aceeaşi proporţie, care însă se va încălzi până la topire şi se va amesteca numai în cazul preparării laptelui din var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului.

3.2. În cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenţi în praf, până la nuanţa dorită. Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior), pentru a se evita variaţiile de nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.

3.3. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ), cu ţesătură din sârmă de alamă, pentru reţinerea atât a impurităţilor cât şi a particulelor de var nestins sau de pigment.

3.4. La locul de muncă, compoziţia din zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi de tablă zincată.

Aplicarea zugrăvelii

3.5. Spoielile (preparate din lapte din var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută în două­trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură dintre suprafaţa pregătită şi zugrăveală); el crează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare.

Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.

3.6. La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la începui suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin trasarea unor linii subţiri între suprafeţele respective (de exemplu inii. tavan şi pereţi). Trasarea liniilor se va face conform caietului III.

Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă. 3.7. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat (pct. 3.12...3.15). Pentru a

asigura o mai bună aderenţă de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea manuală cu bidineaua a tuturor straturilor zugrăvelii numai pe suprafeţe mici.

3.8. În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtându­se bidineaua pe direcţii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre fereastră) iar la pereţi în sens orizontal. în timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.

3.9. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent. 3.10. Zugrăvirea manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând

zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală partea inferioară a peretelui, pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.

3.11. În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării, spălătorii, săli de clase etc), se zugrăveşte mai întâi partea superioară a peretelui împreună cu tavanul, iar apoi se execută lambriul în ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşi cum s­a indicat mai sus.

3.12. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: ­ cu acţiune discontinuă, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de

zugrăveală este necesară întreruperea lucrului; ­ cu acţiune continuă, la care compoziţia de zugrăveală este absorbită de pompa

aparatului printr­un furtun dintr­un vas (recipient) alimentat continuu. 3.13. Aparatul cu acţiune discontinuă folosit curent este aparatul tip "Calimax". (lista

de scule, dispozitive, utilaje este dată în Anexă).

Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii pregătitoare;

­ se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveală, aşezându­se pe gura rezervorului o sită pentru strecurarea ei;

­ se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3...5 atmosfere; ­ se deschide robinetul şi se reglează jetul; ­ se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei. 3.14. Ca aparat de pulverizat cu acţiune, continuă se poate folosi aparatul electric de

zugrăvit (AEZ­1), cu compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu un recipient (găleată) separat pe măsura consumului, de unde este absorbită prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator.

Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveală se execută următoarele operaţii pregătitoare:

­ se prepară compoziţia de zugrăveală cu o astfel de consistenţă încât să se asigure posibilitatea de a fi pulverizată şi se strecoară prin sită;

­ se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbţie în acest recipient;

­ se acţionează pompa cu membrană până la presiunea de 5...6 atm. şi se deschide robinetul pulverizatorului;

­ se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbţie cu aparatul, legătura furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a pompei şi a pulverizatorului etc);

­ se reglează jetul. La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura

acestuia cu pământul.

3.15. Pentru executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizai se procedează în felul următor:

­ se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru (conf. pct. 3.13 şi 3.14), se deschide robinetul de la pulverizator şi se începe stropitul;

­ jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini şi în unghi drept iată de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de suprafaţă de 0,75... 1,00 m, astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu ricoşeze;

­ pentru o aplicare uniformă a compoziţiei de zugrăveală, se execută cu duza pulverizatorului mişcări în spirală;

­ fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent. 3.16. După terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cât şi în exterior

precum şi furtunul şi pulverizatorul, prin introducerea unei cantităţi de apă în interiorul aparatului, creându­se din nou presiune.

3.17. La zugrăvirea faţadelor, pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe boare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii iu după amiază (în lunile de vară). În cazul când este necesar să i lucreze pe timp însorit, suprafaţa se va uda cu apă în prealabil.

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­

Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul nr. 44 din 23 feb. 1976

NORMATIV PENTRU EXECUTARE LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

CAIETUL III: ZUGRĂVELI IN CULORI DE APĂ, ZUGRĂVELI ÎN RELIEF,

FINISAREA ORNAMENTELOR DE IPSOS

Indicativ C. 3­76

1. OBIECT Şl DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a zugrăvelilor în culori de apă, a zugrăvelilor în relief şi la finisarea ornamentelor de ipsos.

1.2. Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul construcţiilor, în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social­culturale, construcţii industriale (unde nu sînt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii.

2. MATERIALE

2.1. Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urmi vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea, trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvii se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele

2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:

­ Ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 545­66; ­ Caolin spălat de Aghireş, STAS 232­83; ­ Humă, condiţiile tehnice prevăzute in normele interne ale carierei producătoare; ­ Caolin spălat de Harghita, STAS 4888­68; ­ Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790­83; ­ Clei de oase, STAS 88­73; ­ Clei de piele, STAS 89­69; ­ Gelatină tehnică, STAS 2540­73; ­ Cretă măcinată de Murfatlar­Dobrogea, STAS2706­71; ­ Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorând produse absorbante, standardele

din sectorul "L. Industria chimică subgrupa "L 17"; ­ Praf de bronz alb şi galben; ­ Praf de mătase "Micalux", N.I. 4589­60 a UCECOM; ­ Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61; ­ Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 1582­61; ­ Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral, STAS 4593­66.

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Zugrăveli în culori de humă. Prepararea compoziţiei de zugrăvit.

3.1. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenţi şi soluţie de clei.

3.2. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg humă bulgări frământaţi mărunt. Cantitatea de apa poate varia în funcţie de calitatea humei.

Se toarnă întâi apă, atât cît să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă după înmuierea acestora.

Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va omogeniza bine cu o lopată.

3.3. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei. 3.4. Soluţia de clei se va prepara din clei şi apă în proporţie de 1 kg clei la 5 litri apă.

Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore. După aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe.

Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă. 3.5. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel: Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în proporţie de 100 g soluţie clei la

1 litru de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până la obţinerea nuanţei cerute de proiectant.

Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior) pentru a se evita variaţiile de nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.

Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . 3.6. Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la

circa 16 litri apă. Se introduce săpunul (pastă sau bucăţi) într­o cantitate mică de apă caldă, amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi rest vil de apă caldă, se omogenizează şi se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 .

Aplicarea zugrăvelii

3.7. Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la punctul 3.6, după care se face repararea defectelor mărunte la tavan şi pereţi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se v;i aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă.

Atât săpunul cît şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua. Ultimele două straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat,

conform prevederilor din caietul II, cap. II sau în cazuri speciale, pe suprafeţe mici, tot cu bidineaua.

3.8. Compoziţia de zugrăveală, după ce a fost amestecată n soluţia de clei, se va întrebuinţa în timp de 24...48 ore de la preparare, întrucât se alterează cu timpul, în special vara.

3.9. Toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii (modul de aplicare a stratului pe pereţi, uneltele necesare etc.) sunt indicate la zugrăvelile de lapte de var (Caietul II).

Zugrăveli în culori de apă cu caolină

3.10. Se întrebuinţează de obicei fără pigmenţi, pentru obţinerea unei compoziţii de zugrăveală de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinţează cu diverşi pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei.

3.11. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi proporţii, huma fiind înlocuită cu caolină. 3.12. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi ca la zugrăveli pe pereţi cu humă şi clei.

Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite

3.13. Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăveli stropite se vor executa pe suprafeţe zugrăvite în prealabil într­o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de fond se execută în conformitate cu prevederile de la pct. 3.1...3.9 de mai sus.

Prepararea compoziţiei

3.14. Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali. Soluţia de clei preparata în conformitate cu prevederile de la pct. 3.3 se diluează cu apă în

proporţie de 100 g soluţie de clei la 1 litru apă. În locul soluţiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeaşi proporţie.

Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant. 3.15. Desenele rezultate cu compoziţiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un

desen în culoare de bronz (galben sau alb). Compoziţia în culoare de bronz se prepară din: bronz 100 g amidon 100 g gelatină 50 g apă 500...600 ml Prepararea se face dizolvând amidonul în puţină apă caldă şi amestecând până la

desfacerea cocoloaşelor; după aceea se adaugă apă până se obţine o soluţie de consistenţa laptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml apă caldă şi se amestecă până la omogenizare completă.

În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând continuu. În timpul lucrului, vasul cu compoziţia se ţine în alt vas cu apă fierbinte, răcirea şi

întărirea trebuind să se iacă pe suprafeţe ce se finisează.

Executarea desenului cu rola

3.16. Compoziţia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecţionat din burete, cu ajutorul unei pensule.

Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de

suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.

Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară

3.17. Pânza de sac, de in sau de piele de căprioară, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziţia de zugrăvit şi se stoarce uşor, răsucindu­se ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obţine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri.

Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori.

Executarea desenului cu şabloane

3.18. Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizontală la partea superioară a peretelui şi altele verticale la colţurile camerei. Liniile de reper se vor trase cu o sfoară trecută prin praf de pigmenţi.

Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colţurile lor.

Şabloanele sunt confecţionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in şi, după uscarea acestuia, vopsit cu două straturi de vopsea de ulei de culoare închisă.

3.19. Modul de lucru cu şablonul este următorul: ­ se aplică şablonul pe perete; ­ se aplică culoarea cu ajutorul unei bidinele cu părul fin şi scurt, lungime 2...3 cm

(specială pentru lucrări cu şablon), peste locurile tăiate ale şablonului, prin mişcări circulare ale bidinelei.

3.20. Culorile folosite voi fi culori de apă, cu o consistenţă mărită. 3.21. Desenele compuse din câteva culori se realizează cu şabloane diferite, cu desene

corespunzătoare fiecărei culori. 3.22. Şabloanele pot fi folosi ic şi la realizate vopsitoriilor în ulei, bidineaua în acest caz

fiind înlocuită cu o pensulă cu părul moale. 3.23. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru

completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie să corespundă în ceea ce priveşte

dimensiunile şi coloritul detaliului, desenului de zugrăveală. 3.24. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri, bine răsucită, trasă prin praf

de cretă sau pigment (care nu pătează suprafaţa); trasarea se va face pe semne marcate în prealabil.

3.25. Liniatura se realizează cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior). Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din lemn sau material plastic).

3.26. Liniile care despart două suprafeţe vopsite în ulei se execută tot în ulei. Liniile ce despart o suprafaţă acoperită cu o culoare de apă de una vopsită în ulei, se execută în culoare de apă.

3.27. În cazul când detaliul desenului de zugrăveală prevede despărţirea tavanelor de pereţi printr­o baghetă de lemn, aceasta se va monta după o linie trasată în mod similar ca mai sus, prin prindere cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite în prealabil.

Executarea zugrăvelilor stropite

3.28. Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă, pe suprafeţe pe care s­a aplicat în prealabil o culoare de fond.

Pentru zugrăvirea în mai multe culori stropite, operaţiile se execută succesiv, stropirea unei culori făcându­se după ce s­a uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza imitaţii de mozaic, granit etc.

3.29. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 cm) sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. 3.32). Nu se vor folosi bidinele cu părul lung deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete.

Pentru a se evita pătarea suprafeţei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziţie. Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându­se

acelaşi sens de aplicare, astfel ca să se obţină o acoperire cît mai uniformă a suprafeţei ce se zugrăveşte. Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecţie.

3.30. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase. Prepararea compoziţiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mătase.

Zugrăveli în relief

3.31. Calcio­vecchio cu bob mărunt se aplică în general pe perei gletuiţi; se mai poate aplica şi pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe perete un grund din soluţie de clei preparată ca la pct. 3.4.

3.32. Calcio­vecchio cu bob mărunt se obţine prin stropirea pe perete a unei paste cu următoarea compoziţie (cantităţile sînt date pentru 1 m 2 de suprafaţă executată):

ipsos 1,000 kg humă 0,500 kg clei de oase 0,100 kg apă 1,000 litru Cantităţile pot prezenta mici variaţii (± 5%), în funcţie de calitatea materialelor, a

suprafeţelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor. Huma se pisează şi se pune într­un vas cu apă; după ce s­a dizolvat complet, se amestecă

bine şi se strecoară. Se adaugă cleiul, continuându­se amestecarea; apoi se adaugă ipsosul, până la consistenţa necesară.

Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesari pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1 ...2 zile); adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităţi ce se pot consuma în 30...60 minute de la preparare.

3.33. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte de mână, fie cu o bidinea din paie de orez şi a unei bucăţi de tablă îndoită în formă de "S"; o margine a tablei este ţinută cu o mînă iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei.

Stropirea pastei de calcio se poate face şi cu ajutorul unul dispozitiv de stropit compus dintr­o cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior de o manivelă. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală carie prlin rotirea periei şi lovirea acesteia de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereţi.

Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mal rari, după care se aplică încă 2—3 straturi până se uniformizează întreaga suprafaţă.

3.34. Colorarea pereţilor pe care s­a aplicat calcio­vecchio mărunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul pompei de zugrăvit.

În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanţează pentru fiecare strat în parte înainte de fiecare aplicare; calcio­vecchio mărunt nu se patinează.

3.35. Calcio­vecchio cu relief mare se aplică pe pereţi negletuţi, tencuiţi şi drişcuiţi fin. 3.36. Pe tencuială se aplică un grund dintr­o soluţie de clei, preparată după cum s­a

indicat la pct. 3.4 sau un grund de ulei. După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc

care are aplicat pe el un desen în relief, cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaţa peretelui şi prin smulgerea pensulei de pe suprafaţă.

3.37. Pasta se prepară în mod similar ca la calcio­vecchio cu bob mărunt, în care se adaugă 0,020 kg/m 3 ulei de in.

3.38. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă, care după uscare poate râmâne nepatinată sau poate fi patinată cu o vopsea de ulei, pentru obţinerea unor efecte estetice superioare.

Operaţia de patinare constă din aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio­vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise dccât culoarea de fond din adîncituri.

Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată cu benzină în proporţie de 1,5 kg ceară la 8 litri benzină, la care se adaugă colorant pînă la nuanţa cerută. Soluţia de ceară în benzină preparată cu cantităţile de mai sus este suficientă pentru patinarea a 10 m 2 de suprafaţă.

Coloranţii folosiţi vor îi coloranţi speciali solubili în grăsimi; coloranţii se prepară prin amestecare în prealabil cu puţin ulei. Aplicarea stratului de ceară se îace cu o cîrpă moale, curată şi uscată.

În lipsa coloranţilor speciali pentru ceară, suprafaţa se poate patina cu o cârpă muiată într­o culoare de apă, cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată.

Finisarea ornamentelor de ipsos

3.39. Finisarea ornamentelor se poate face cu zugrăveli în culori de apă sau cu vopsele de ulei.

3.40. Pentru finisarea cu zugrăveli în culori de apă se repară defectele, ştirbiturile şi fisurile suprafeţei, cu pastă de ipsos; porţiunile reparate se şlefuiesc după uscare şi se şterg de praf.

3.41. Suprafaţa se grunduieşte cu un strat de săpun, după care se aplică zugrăveala în culori de apă şi se patinează părţile profilate, conform procedeelor descrise la pct. 3.38.

3.42. Finisarea cu vopsele de ulei a ornamentelor cuprinde următoarele operaţii: şlefuirea suprafeţei şi ştergerea prafului, grunduirea cu ulei de in fiert (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de vopsea albă (uscare 24 ore), chituirea cu chit de ulei a fisurilor şi a zgârieturilor mărunte (uscare 24 ore), şlefuirea şi curăţirea prafului rezultat de la şlefuire, aplicarea unei vopsele mate în nuanţa cerută (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de lac colorat ­ lazur ­ sau a unui lac transparent incolor.

Părţile ieşinde ale ornamentului se şterg după aproximativ 1 ­ 2 ore de la lăcuire şi înainte de uscarea lacului cu o cârpă uscata şi curată, rămânând cu o nuanţă mai deschisă decît părţile adîncite În cazul în care nu se aplică lazur sau lac, după uscarea vopselei se poate aplica o vopsea deschisă pe părţile reliefate ale ornamentului.

Culorile şi jocurile de nuanţe trebuie indicate în prealabil de proiectant.

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­

Aprobat de I.G.S.C cu ordinul nr. 44 din 23 feb. 1976

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

CAIETUL IV: VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI, ALCHIDAL, POLILAC, IMITAŢIE LOVITURI DE CIOCAN, BRONZ ALUMINIU, PE BAZA DE DERIVAŢI CELULOZICI,

BITUMINOASE, ŞELAC, CERUIRE

indicativ: C. 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet stabilesc condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de vopsitorii de următoarele tipuri:

a) vopsitorii cu vopsele de ulei; b) vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice; c) vopsitorii cu email polilac; d) vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan; e) vopsitorii cu emailuri bronz aluminiu; f) vopsitorii cu emailuri pe bază de derivaţi celulozici. g) vopsitorii cu vopsele bituminoase; h) patinare cu şelac; i) patinare cu ceară. 1.2. Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal, email polilac se

aplică: a) la interior: — pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos­aracet, nisip fin­aracet sau din dolomită­

aracet (la băi, bucătării, grupuri sanitare, saloane, culoare de spitale, şcoli, magazine alimentare etc.)

— pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL, (la tâmplărie, lambriuri, pereţi despărţitori etc); — pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, radiatoare etc.) b) la exterior: — pe suprafeţe de lemn (tâmplărie, sageacuri etc.); — pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, alte elemente de construcţii metalice

similare). 1.3. Vopsitoriile cu email imitaţie lovituri de ciocan sau cu email bronz aluminiu se

aplică la exterior şi la interior, pe elemente de construcţii metalice, tâmplărie, stâlpi etc; de asemenea, se poate aplica (în cazuri mai rare) la interior şi pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn.

1.4. Vopsitoriile cu vopsele pe bază de derivaţi celulozici (emailuri şi lacuri nitrocelulozice) se aplică la interior şi exterior pe suprafeţe de metal, lemn, tencuieli gletuite cu glet de ipsos. Se utilizează numai la lucrări cu destinaţii speciale şi acolo unde se cer supraîeţe cu luciu puternic (la construcţii social­culturale).

1.5. Vopsitoriile cu vopsele bituminoase se aplică la interior şi exterior: — pe suprafeţe metalice supuse umezelii (conducte industriale aeriene, ţevi de scurgere

în subsoluri, cazane de calorifer, rezervoare pentru alimentarea caloriferelor cu păcură etc);

— pe suprafeţe tencuite, ca pelicule cu mare rezistenţă la apă (la construcţii industriale, în încăperi cu umiditate relativă a aerului ridicată: uscătorii de diverse materiale, hale de derulare a placajelor din buşteni etc).

1.6. Vopsitoriile cu scopul de patinare sau lustruire cu şelac sau cu ceară se aplică în mediu interior pe supraîeţe de lemn, PFL sau PAL.

2. MATERIALE

2.1. Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare:

a) Materiale pentru vopsitorii pe bază de ulei: — Benzină de extracţie, STAS 45­75; — Diluant 104 pentru produse pe bază de ulei, STAS 3124­75; — Grund pentru astupat porii, STAS 5192­75; — Ciuturi pe bază de ulei, STAS 6592­75; — Vopsele, lacuri şi emailuri pe bază de ulei, NI 90­61 anexe; — Grund anticorosiv pe bază de minium de plumb 351­6 NI 90­61; — Diluant pentru chit de cuţit pe bază de ulei D 001­3, conform caietului de sarcini

Policolor­Bucureşti. b) Materiale pentru vopsitorii pe bază de alchidal: — White­spirit rafinat, STAS 44­67; — Grund pentru astupat porii, STAS 5192­75; — Grunduri colorate mate, NI 1703­68; — Chit de stropit alchidal C 895­4, NI 1703­67; — Emailuri alchidice, NI 1703­68; — Lacuri incolore alchidice, NI 1703­68 şi anume: • L 005­20 pentru finisarea tâmplăriei de lemn (mai rezistent în mediu marin); • L 005­5 pentru finisarea tâmplăriei metalice; • L 005­32 pentru finisarea tîmplăriei din metale uşoare; • L 005­1 pentru finisarea tâmplăriei în mediu exterior (pe lemn şi metale); — Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice STAS I 3123­74. c) Materiale pentru vopsitorii pe bază de polilac: — Email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46; — Grund G 005­2, STAS 5192 sau grund pe bază de minium de plumb, simbol G 351­6,

NI 90­61;— Chit pe bază de ulei, STAS 6592­75; — White­spirit, STAS 44­67; — Hârtie de şlefuit, STAS 1581­61; — Feruginol, NI 1708­61; d) Materiale pentru vopsitorii cu: email imitaţie lovituri de ciocan, email bronz

aluminiu şi vopsele bituminoase: — Emailuri imitaţie lovituri de ciocan cu uscare la aer, NI 1703­68 şi anume: • E 815­500 pentru metal, cu soluţie de întărire L 005­501; • E 815­520 pentru lemn şi ipsos, cu soluţie de întărire l 005­521 ; — Email bronz aluminiu E 815­1, NI 1703­68; — Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice, STAS 1123­74; — Lacuri pe bază de bitum, STAS 3474­67; e) Materiale pentru vopsitorii pe bază de derivaţi celulozici: — Diluanţi pentru produse pe bază de derivaţi celulozici, STAS 3122­74; — Lacuri pe bază de nitroceluloză, STAS 3421­75;

— Chituri, grunduri, lacuri, emailuri pe bază de derivaţi celulozici, NI 306­61. Grundurile nitrocelulozice sunt destinate industriei metalurgice; în construcţii se aplică vopsele de nitroceluloză pe grunduri de ulei sau alchidal.

f) Materiale pentru vopsitorii patinate (lustruire) cu şelac şi cu ceară: — Ceară de albine, STAS 3064­74; — Ceară pentru parchet Intrep. Victoria, NI 1564­66; — Benzină de extracţie, STAS 45­75; — Şelac ­ materie primă sub formă de fulgi din import; — Alcool tehnic, MIA ­ NI 614­61; g) Materiale auxiliare pentru vopsitorii: — Hârtie pentru şleîuire uscată, STAS 1581­61; — Pînză pentru şlefuire uscată, STAS 1582­61; — Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593­68; — Lichid de lustruit, STAS 5190­75; — Decapant D 002­10, NI 1708­61; — Apă de lustruit Novolin Super D 002­31, NI 2062­62.

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Vopsitorii cu vopsele de ulei

3.1. Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor pregătitoare (Caietul I).

3.2. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor. Tâmplăria de lemn şi metalică se îurnizează pe şantier gata grunduită cu grundul de

îmbibare şi respectiv grund anticoroziv. În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au îost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundul pe şantier, cu grundurile indi cate la pct. 2, în îuncţie de natura vopsitoriei ce se execută.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai bună a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport.

3.3. După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpacluiri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.

3.4. Plăcile din aşchii de lemn (PAL) vor fi chituite şpacluite până la completa lor netezire. Plăcile fibrolemnoase (PFL) dure vor fi în prealabil şlefuite, pentru a transforma suprafaţa lor într­un suport absorbant, aderent, după care vor fi gunduite, şpacluite şi vopsite. În cazul când se finisează cu lacuri transparente suprafeţele nu vor fi şpacluite, ci numai şlefuite, grunduite şi lăcuite.

3.5. Chituirea şi şpacluirea se face cu chil de ulei pentru aplicarea cu şpaclu (chit de cuţit).

Materialul pentru şpacluit se prepară din chil de cuţit, prin diluare cu un diluant special D 001­3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.

Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru necesară pentru şpacluire.

3.6. Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pînză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit, cu granulaţii din ce în ce mai mici, pentru diferitele straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport de calitatea cerută.

3.7. În general se vor aplica 1...2 straturi de şpacluială în grosime de 0,2...0,5 mm; la lucrări de calitate superioară se vor executa 3 şpacluiri.

3.8. Aplicarea vopselei se face de obicei în două — trei straturi, în funcţie de calitatea cerută. În cazul finisării transparente se aplică un strat grund şi 1—2 straturi lac de ulei. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ) şi se potriveşte la consistenţa necesară de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzător cu natura vopselei respective (pct. 2); amestecul se face cu 5...10% diluant.

Vopseaua se va aplica într­un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de vopsea şi va fi întinsă pîna la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomandă ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală, în condiţiile arătate la pct. 3.3.

Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de celălalt. Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţă astfel: — de sus în jos pe pereţi; — în lungul fibrelor pe elemente de lemn; — pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină, pe acoperişuri). După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul

moale; după uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80. După aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule

moi, după cum se indică de către proiectant. În cazul că este necesar, după fiecare strat de vopsea (cu excepţia ultimului) se execută

şlefuiri sau eventual şi chituiri­şlefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. După fiecare şlefuire se şterge bine praful de pe suprafaţă, cu pensule moi sau cârpe care nu lasă scame.

Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia.

3.9. Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită, însă fără curenţi puternici de aer.

3.10. În cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi, bucătării, spălătorii etc), se recomandă ca suprafeţele vopsite să nu se tutuiască, acestea trebuind să rămână netede pentru o mai bună întreţinere.

3.11. Radiatoarele, după grunduire cu grund anticorosiv, se vopsesc în două­trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la căldură).

Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o formă specială cu coadă lungă, pentru a pătrunde între elementele radiatorului.

3.12. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu un grund şi chit anticorosiv, după care se aplică unu­două straturi de vopsea specială pentru învelitori.

3.13. Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte element detaşabile, pot îi vopsite şi înainte de montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf şi curent.

3.14. În cazul în care la terminarea lucrului, în vase rămâne vopsea neconsumată, se toarnă peste aceasta puţin solvent, pentru a se împiedica formarea unor pojghiţe tari până la începerea lucrărilor de vopsire.

3.15. În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mâlc sau semimate, se vor folosi vopsele destinate acestui scop, fără a face diluarea pe şantier.

3.16. La executanţi vopsitoriei cu mijloace mecanozate se vor lua măsuri ca toate lucrările de pregătire a lucrărilor să fie executate cu deosebită grijă.

3.17. Vopsirea se execută cu compoziţii gata preparate pentru vopsirea mecanizată sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru vopsirea manuală, care se diluează înainte de întrebuinţare până la consistenţa necesară stropirii (sub forma unei pulberi fine şi uniforme).

Diluarea se face adăugind diluant în proporţie de 10...15% din cantitatea vopselei. Înainte de încărcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase (900 ochiuri/cm 2 ).

3.18. Vopsirea se execută cu o instalaţie de pulverizat fabricată la Intrep. 6 Martie Timişoara compusă din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizai

Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3...5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1l ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pentru cantităţi mai mari de vopsea.

Lista de scule, dispozitive şi utilaje este dată în anexă. 3.19. Vopsirea se execută ţinându­se pistolul la o astfel de distanţă de la perete, încât

jetul de vopsea să acopere o suprafaţă cât mai mare posibil, iar ceaţa formată de stropi să fie mică; distanţa optimă de la pistol la perete este de 15...20 cm; pistolul se va ţine cu jetul perpendicular pe suprafaţa de vopsit şi se va purta în sens spiralat; după fiecare umplere a rezervorului dacă este necesar, se reglează deschiderea duzei pulverizatorului şi presiunea aerului.

Vopsirea propriu­zisă se execută după terminarea grunduirii, chituirii şi şlefuirii suprafeţei, ca şi în cazul vopsitoriilor executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu pistolul.

3.20. Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, numărul straturilor, păstrarea materialelor la locul de lucru, întreţinerea sculelor, sunt cele indicate la vopsirea manuală. în plus, se va avea grijă ca, la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie bine curăţat cu solvent (benzină sau White­spirit), atât la interior prin pulverizarea unei mici cantităţi de solvent, cît şi la exterior.

3.21. Suprafeţele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr­un ecran separator (carton, placaj, tablă etc).

Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice

3.22. Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât şi mecanizat.

Modul de lucru este acelaşi ca în cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu­se însă produsele alchidice indicate la pot. 2.

3.23. Succesiunea straturilor este următoarea: a) Pe suprafeţe de lemn sau din glet de ipsos; Finisarea cu email: • grund de îmbibare; • chit de cuţit (chit de stropit); • grund mat colorat; • email (1—2 straturi).

Finisarea cu lac: • grund de îmbibare; • iac diluat cu unul din diluanţii indicaţi la pct. 2, în proporţie de 10...15%; • lac (1­2 straturi). b) Pe suprafeţe metalice se aplică aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeţe de

lemn sau din glet de ipsos, grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv. 3.24. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesită operaţia

de netezire cu pensule fine sau operaţia de netezire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial şi de a uniformiza ultimele urme de pensulă.

3.25. În vederea aplicării, emailul se va dilua în aşa fel, încât să nu fie prea subţire şi să curgă din pensulă şi nici prea gros ca să reţină pensula la întindere. Se va folosi diluant D 005­11 gata preparat şi numai în lipsa acestuia white­spirit sau terebentină.

3.26. La terminarea lucrului se vor închide bine capacele bidoanelor pentru a se evita formarea de pojghiţe la suprafaţă. Deoarece vopselele pe bază de alchidal încleiază puternic părul pensulelor, acestea se vor curăţa de 2—3 ori pe zi cu unul din diluanţii indicaţi la pct. 2 precum şi la încetarea lucrului. în nici un caz nu se vor lăsa pensulele sau vasele de lucru să se usuce mur dare de email sau lac alchidal.

Vopsitorii cu email polilac

3.27. Aplicarea polilacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, în mod similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei.

3.28. După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor şi ştergerea prafului rezultat în urma pregătirii prafeţelor, se aplică un prim strat de Polilac sau de vopsea de ulei colorată la fel cu emailul Polilac ce se va aplica ulterior.

După 24 ore se aplică al doilea strat de Polilac. La aplicarea manuală, al doilea strat se va aplica pe direcţie perpendiculară faţă de primul. Ultimul strat trebuie să fie aplicat pe pereţi de sus în jos, iar pe suprafeţe de lemn, de­a lungul fibrelor.

Emailul se poate aplica în strat subţire, cca 100g/m 2 pentru un strat, fără a micşora calitatea finisajului.

3.29. Emailul Polilac, fiind preparat pe bază de răşini alchidice, se va dilua cu white­ spirit, atât la aplica cât şi la aplicarea mecanizată. Procentul maxim de solvent este acelaşi ca la vopsitoria pe bază de alchidal.

Vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan şi bronz de aluminiu

3.30. Vopsitoriile imitaţie lovituri de ciocan se obţin cu emailuri speciale pe bază de alchidal, cu anumite adaosuri, care după uscarea peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplică pe suprafeţe metalice şi mai rar pe suprafeţe de lemn sau glet de ipsos. Se vor folosi numai emailuri cu uscare la aer.

3.31. Emailurile, indicate la capitolul 2 pentru vopsitorii imitaţie lovituri de ciocan, se prepară, pentru aplicare, în felul următor;

— Se amestecă emailurile indicate (pentru lemn, glet de ipsos sau metal) cu soluţiile de întărire respective, în proporţie de 5% (5 g întăritor la 100 g email);

— Amestecul se aplică în maximum o oră de la preparare; din aceasta cauză, se va prepara o cantitate de email necesara pentru o folosire de maximum o oră.

3.32. Pentru obţinerea aspectului dorit, nu se vor aplica straturi groase, în special pe suprafeţele verticale, deoarece se obţine un aspect necorespunzător prin prelingerea vopselei. Straturile se pot aplica manual sau mecanizat.

Timpul de uscare la suprafaţa peliculei este de o oră; timpul ele uscare totală este de 24 ore.

3.33. Emailul bronz aluminiu se aplică în două straturi pe suprafeţe metalice, grunduite anticoroziv în prealabil. Se obţine o peliculă cu aspect de aluminiu.

Vopsitorii cu vopsea pe bază de derivaţi celulozici

3.34. Se verifică dacă suprafaţa a fost pregătită în prealabil, conform prevederilor din caietul I.

3.35. Pe suprafeţele de lemn sau tencuială gletuită se aplică întâi un grund de îmbibare pe bază de ulei sau alchidal, iar pe suprafeţele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal.

3.36. Pe suprafeţele grunduite se aplică un chit, care se şlefuieşte după uscare; după primul strat de chit de şpaclu se aplică un şpriţ­chit, care se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit fină (HS 180...220) după uscare. Apoi se aplică 2...6 straturi de email (în funcţie de calitatea cerută). Ultimele straturi de email se pot şlefui după uscare cu pastă şi lichid de şlefuit pe bază de nitroceluloză. După şlefuire, se şterge suprafaţa cu un tampon de vată sau pâslă.

3.37. Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalaţii de vopsire cu aer comprimat.

3.38. Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 ore. Timpul de uscare a unui strat de email este de o oră. În cazul când stratul de email se lustruieşte cu pastă de lustruit sau apă de lustruit, acesta

se lasă să se usuce 24 ore.

Vopsitorii cu vopsele bituminoase (asfalt­lac)

3.39. Se aplică pe tencuieli şi metale în două­trei straturi cu pensula. În cazul suprafeţelor metalice, asfalt­lacul se aplică pe un grund anticoroziv pe bază de minium.

Timpul de uscare a fiecărui strat este de 24 ore. 3.40. În lipsa asfalt­lacului se poate utiliza o soluţie de bitum în white­spirit în proporţie

de 1 : 1.

Patinare cu şelac şi ceruire.

3.41. Suprafeţele din lemn, PFL sau PAL (tâmplărie, pereţi despărţitori sau lambriuri la pereţi), în clădiri social­culturale şi de locuit, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de max. 60% pot fi finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu şelat sau cu ceară.

3.42. Lustruirea cu şelac sau cu ceară se va aplica pe suprafeţele pregătite în prealabil. Deoarece lustruirea cu şelac sau cu ceară lasă vizibil fibrajul lemnului, pregătirea

suprafeţelor se va face numai prin şlefuiri şi chituire locală, fără a mai şpaclu (cazul finisării lemnului cu pelicule opace de vopsea); şlefuirea şi chituirea locală se va face conform pct. 3.4...3.6.

3.43. Lustruirea cu şelac constitue un finisaj cu aspect semi­lucios, care se aplică pe suport, fără o grunduire prealabilă, pentru a evita închiderea culorii specifice esenţei de lemn. Constituie un finisaj scump.

Lustruirea cu ceară, nu formează o peliculă continuă, constituind numai o patinare, cu aspect lucios, mai ieftină decât cea cu şelac.

3.44. Finisarea cu şelac se face prin aplicarea a 3—5 straturi succesive de şelac cu ajutorul unui tampon confecţionat dintr­o cârpă moale şi curată. Soluţia de şelac se prepară din 200 g fulgi de şelac la 1 kg alcool tehnic.

Tamponul se va purta în sens spiralat alternativ pe verticală şi orizontală. La diferitele straturi succesive se vor efectua alternat mişcări în spirală şi rectilinii paralele; se va evita apăsarea puternică a tamponului pentru a nu se produce prelingeri.

3.45. Finisarea cu ceară se face în acelaşi mod ca la pct. 3.44 Folosind ceară emulsionată sau ceară dizolvată în petrosin (250...300 g petrosin la 1

kg ceară).

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul

nr. 44 din 23 febr. 1976

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII CAIETUL V: VOPSITORII VINAROM ŞI CU

VOPSEA DECORATIVĂ ÎN RELIEF

indicativ: C. 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare, alcătuire şi executare a vopsitoriilor cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief, aplicate direct pe suprafaţa de finisat sau peste un strat de glet de netezire, aplicat la rândul lui pe suprafaţa peretelui ce se finisează.

1.2. Aceste vopsele nu se pot folosi la vopsirea suprafeţelor metalice şi nici pe suprafeţe exterioare din lemn.

1.3. Vopsitoriile din prezentul caiet se aplică la construcţii de locuinţe, social­culturale, industriale, agrozootehnice şi lucrări de organizare de şantier, în mediu exterior sau în mediu interior, în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60%, iar în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de peste 60%, de la lambriuri în sus şi pe tavane, în următoarele moduri de alcătuire a finisajelor:

În mediu exterior

a) Vopsea Vinarom pe: — zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip); — panouri prefabricate de beton, turnate în poziţie orizontală cu faţa drişcuită; — panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraji verticale a căror suprafaţă a

fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25. b) Vopsea decorativă în relief (simbol 8203), colorată, pe: — panouri prefabricate de beton, turnate în poziţie orizon tală cu faţa drişcuită, având

suprafaţa vopsită cu vopsea Vinarom în două straturi; — panouri prefabricate de beton sau turnat în cofrale verticali a căror suprafaţă a fost

gletuită cu glet de netezire din nisip fin (dolomită) + Aracet DP 25 şi vopsită cu Vinarom într­un strat;

În mediu interior

a) Vopsea Vinarom pe: — zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, având faţa gletuită cu glet de ipsos

sau cu glet din ipsos şi Aracet DP 25 (glet — Gipac); — beton având suprafaţa gletuită cu glet de nisip fin (dolomită) şi Aracet DP 25 sau cu

glet din ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac); — beton sau zidărie de cărămidă tencuită, având suprafaţa gletuită cu glet Gipac în două

straturi, primul netezit iar al doilea sub formă de stropi; — suprafeţe de lemn, PAL, PFL; b) Vopsea şi glet cu produsul 8208 pe: — beton, având suprafaţa gletuită cu produsul 8208­I, necolorat şi vopsitorie cu produsul

8208­II, colorat, aplicat fie la consistenţa de livrare sub formă de strop, fie diluat cu apă sub formă de vopsitorie, în două straturi;

— idem pct. a, însă pe zidărie de cărămidă tencuită.

1.4. Pereţii din beton turnaţi în cofraje verticale, la care feţele au alveole, se vor finisa cu vopsea Vinarom numai pe un strat intermediar de glet de netezire.

1.5. Vopseaua decorativă în relief (simbol 8203) se va aplica numai în mediu exterior, fiind neindicată la interior datorită rugozităţii şi conţinutului de polimeri corespunzător rezistenţei la intemperiile din mediul exterior.

1.6. Vopsitoria cu produsul 8208 se va folosi numai la interior, datorită conţinutului scăzut de polimeri (faţă de vopseaua decorativă în relief).

1.7. Vopsitoria cu Vinarom aplicată pe glet de netezire reprezintă un finisaj superior vopsitoriei cu Vinarom aplicată direct pe tencuială sau pe beton greu, prin aceea că se obţine o suprafaţa plană cu rezistenţă mult mai bună la murdărire, datorită prafului din atmosferă, şi are o durabilitate mai mare în timp, fiind protejată de acţiunea alcalinităţii din beton.

1.8. Gletul de nete7.ire realizat cu nisip ţin sau cu dolomită şi Aracet DP 25 constituie un finisaj neted, etanş şi cu bună aderenţă de suport; se poate utiliza atât la interior cit şi la exterior.

1.9. Gletul de netezire realizat cu ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) constituie un finisaj neted, cu o bună aderenţă de suport, fiind indicat pentru finisaje interioare.

1.10. Finisajul cu vopsea decorativă în relief, simbol 8203, prin realizarea unei suprafeţe în relief, maschează lipsa de planitate a peretelui, însă având o tendinţă mărită de fixare a prafului, se recomandă să se evite folosirea lui în zonele din apropierea fabricilor care degajă fum şi praf, a termocentralelor şi a liniilor de cale ferată neelectrificată.

1.11. Finisajul cu vopsea decoralivă în relief peste 1—2 straturi de vopsea Vinarom se poate folosi la lucrări speciale, aplicând culori diferite la stratul de Vinarom şi la strop.

2. MATERIALE

2.1. Materiale principale: ­ vopsea Vinarom, pe bază de poliacetat de vinii în dispersit, STAS 7359­73; ­ vopsea decorativă în relief simbol 8203, Nil 4741­71; ­ vopsea 8208 1, necolorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr.103; ­ vopsea 8208 11, colorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr.103. 2.2. Materiale auxiliare: ­ apă, STAS 790­73; ­ Aracet DP 25 şi DP 50, STAS 7058­73; ­ nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS

3844­73; ­ făină de cuarţ pentru turnătorie, STAS 6737­75; ­ dolomită, STAS 6284­60; ­ grund pentru vopsele în dispersie apoasă simbol V 108­211k, NI 4138­1968; ­ ciment Pz 400, STAS 1500­67; ­ ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 545­66; ­ hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61.

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Succesiunea straturilor

3.1. Finisajul suprafeţelor de beton cu vopsea Vinarom se realizează în următoarea ordine;

— grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211, sau grund de Aracet DP 25; — chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor rămase de la turnare; — glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm sau făină de cuarţ, sau dolomită, cu

Aracet DP 25 (sau glet GIPAQ; — vopsea Vinarom diluată, aplicată în două straturi. 3.2. Finisajul cu vopsea decorativă în relief pe beton se realizează în următoarea ordine: — grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108­211 sau grund de aracet DP 25; — chit de nisip fin cuarţos cu Aracei DP 25 pentru chituirea alveolelor; — glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm, cu Aracet DP 25 (cu sau fără acest

strat); — vopsea decorativă în relief aplicată în două straturi. De asemenea, se poate aplica pe beton aceeaşi alcătuire de finisaj, în care primul strat de

vopsea decorativă se înlocuieşte cu două straturi de vopsea Vinarom diluată. 3.3. Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeţelor de zidărie tencuită sau a suprafeţelor de

beton cu faţa drişcuită din turnare, se realizează în următoarea ordine: — grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211 sau grund de Aracet DP 25; — glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm, cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu

sau fără acest strat); — vopsea Vinarom diluată aplicată în două straturi. 3.4. Finisajul cu vopsea Vinarom pe suprafeţele de lemn, PAL, PFL se realizează în

următoarea ordine: — grund de îmbibare din ulei de in incolor (sau înlocuitori, conform caiet II pct. 2.2); pe

tâmplărie acest grund poate fi aplicat din fabrică sau pe şantier; pe elemente ca pereţi despărţitori, parapete etc. se va aplica pe şantier;

— grund de vopsea Vinarom sau grund V 108—211 sau grund de Aracet DP 25; — vopsea Vinarom diluată în două straturi. 3.5. Finisajul cu produsele 8208 se realizează în următoarea ordine, în 3 variante: Varianta I: — gletuire cu produsul 8208 I, necolorat; — gletuire cu produsul 8208 II, colorat (la consistenţa de livrare); Varianta II: — gletuire cu produsul 8208 I, în două straturi; — vopsea cu produsul 8208 II, colorat (diluat până la consistenţa de aplicare), în două

straturi; Varianta III: — gletuire cu produsul 8208 I; — vopsire cu produsul 8208 II, colorat (diluat) într­un strat; — strop cu produsul 8208 II, colorat (la consistenţa de livrare).

Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton

3.6. În prealabil se va îace, veriiicarea şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat.

Suprafaţa se curăţă, înlăturîndu­se părţile proeminente cu şpaclul şi eventual cu dalta şi ciocanul, apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie.

În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu un mortar de ciment­nisip 0—1 mm (dozaj 1:3 în volume).

De la executarea reparaţiilor cu mortar de ciment şi până la aplicarea vopsitoriei propriu­ zise se vor lăsa 7 zile pentru uscare, în cazul alveolelor de la turnare sau al adînciturilor, repararea se face folosind un mortar de ciment cu adaos de Aracet în proporţie de 3:1:0,5 (nisip­ciment:Aracet).

Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui şi cu Aracet D 50.

Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei astfel: — adîncimea 0,5—10 mm nisip cuarţos 0,2 mm — adîncimea peste 10 mm nisip cuarţos 0—3 mm Mortarul se prepară în găleată prin amestecarea manuală în cantităţi corespunzătoare unei

perioade de lucru de maximum 3 ore. Mortarul se aplică cu şpaclu şi se netezeşte astfel încât să nu mai prezinte denivelări faţă de

suprafaţa înconjurătoare. Fiecare strat al mortarului de reparaţii cu adaus de aracet, trebuie să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului următor sau al vopsitoriei propriu­zise. După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la pin nitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform normativelor P 42­71 şi C 140­71.

3.7. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pre gătire un volum de vopsea Vinarom sau Aurel DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm 2 ) şi un volum egal de apă şi se omogenizează.

Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minimum 2 ore ia temperatura de +15°C şi de o oră la temperatura de +25°C sau mai mare.

3.8. Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier iar în cazul panourilor prefabricate se poate face şi la fabrică. După executarea reparaţiilor locale şi grunduire, se aplică un glet de netezire cu următoarea compoziţie: 3:1:0,5 (în volume) nisip cuarţos sub 0,2 mm; Aracet DP 25: apă. Nisipul cuarţos se poate înlocuit cu dolomită sau făină de cuarţ.

În cazul aplicării cu pistolul, volumul de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv 2 volume). Gletul se prepară prin amestecarea manuală, în cantităţi pentru cca. 8 ore de lucru. Gletul de dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel de nisip fin sau făină de

cuarţ numai prin aplicarea mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclul de cauciuc sau fierul de glet.

Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicai tencuială stropită şi masă de şpaclu. Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri/cm 2 se introduce în recipientul aparatului, pe o înălţime

de cea. 0,7 din aceea a recipientului După închiderea capacului recipientului, etanşat cu garnitură de cauciuc cu ajutorul unor cleme

rabatabile, se omogenizează materialul prin învârtirea agitatorului şi se porneşte compresorul, reglând presiunea la 6 atmoşiere (la ieşirea din compresor). Se reglează apoi reductorul de presiune de pe capacul vasului de presiune (care conţine materialul), astfel ca manometrul montat pe capac să arate o presiune de 3—5 atmosfere. La pistol se reglează cu reductorul respectiv o presiune de 4—5 atmosfere citită pe manometrul aferent. Stropirea suprafeţei se face, după verificarea prealabilă a jetului, începând din extremitatea stingă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină, în rânduri paralele, astfel ca să se acopere uniform suprafaţa. Stropirea se întrerupe la fiecare 1 —2 m 2 şi se netezeşte cu şpaclul de cauciuc sau cu fierul de glet. Pe suprafeţele învecinate: tâmplărie, placaj ceramic etc. se aplică plăci PFL sau carton pentru a evita stropirea cu jetul de la pistol. La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a deschide capacul recipientului, se închide ventilul şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranţă de pe capac. În caz contrar, se pot produce accidente. În cazul întreruperilor de lucru, pistolul se scufundă într­o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. La terminarea

zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă şi prin stropiri repetate se spală toată instalaţia la interior şi exterior.

3.9. Pentru aplicarea manuală a gletului de nisip în şi Aracet se va folosi fierul de glet cu lamă de oţel flexibilă de 0,4—0,5 mm grosime. Aplicarea se face pe suprafeţe succesive de cca. 1 m 2 , prin întinderea şi îndesarea materialului pe stratul suport în grosime de 1 mm (corespunzător consumului de 1200—1400 g/m 2 ). Stratul de glet se lasă să se usuce minimum 16 ore înainte de vopsire.

3.10. Executarea gletului de netezire cu pastă de ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) se face după aplicarea şi uscarea grundului şi chitului, în mod similar ca la aplicarea gletului de nisip fin (pct. 3.6 şi 3.7).

Prepararea pastei se îace cu următoarea compoziţie: ipsos: Aracet DP 25: întîrzietor de priză (clei de oase) + plastifiant (Disan): apă, în proporţie volumetrică 6:1:0,25: 2—4 (până la consistenţa de lucru). Amestecul de întîrzietor de priză şi plastifiant se face în proporţie de 19:1. Soluţia de clei se prepară ca la pct. 3.4. Caietul III, iar soluţia Disan se prepară cu apă în concentraţie 20%. Gletul se aplică manual sau mecanizat în mod similar ca la gletul de nisip fin şi Aracet cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu descrisă la pct. 3.6—3.9.

3.11. După executarea gletului se aplică vopseaua Vinarom Vopsitoria cu Vinarom se realizează pe şantier, aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de 4:1 (volumetric).

Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat. Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . Bidoanele şi vasele

cu vopsea se vor închide etanş, pentru a împiedica formarea de pojghiţe şi evacuarea apei din emulsie la reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogizată în prealabil.

Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat sau cu pensula lată. Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat tencuială stropită

şi masă de şpaclu, fabricat de Intreprinderea 6 Martie Timişoara, cu duza de Ø 1 alimentat din vasul de presiune de 50 l, folosind tehnologia arătată la punctul la pct. 3.8.

Executarea finisajului cu vopsea decorativă în relief

3.12. Aplicarea vopselei decorative în relief se faci prin stropire cu pistolul instalaţiei de aplicat tencuiala stropită şi masă de şpaclu, după tehnologia arătată la pct. 3.8.

Vopseaua decorativă în relief poate fi diluata, prnlni care, cu apă, până la o cantitate de maximum 5%.

Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidărie sau pe beton cu faţa drişcuită

3.13. Pe aceste suprafeţe vopsitoria cu Vinarom se execută la 30 zile de la terminarea tencuielii sau turnarea betonului. Succesiunea straturilor este cea indicată la pct. 3.3. Tehnologia de lucru pentru aplicarea grundului, gletului şi vopselei este cea indii la pct. 3.7­3.9 şi 3.11.

Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe suprafeţe de lemn, PAL, PFL

3.14. Pe aceste suprafeţe, vopsitoria cu Vinarom se execuţii în succesiunea straturilor indicată la pct. 3.4. Grundul de îmbibare şi grundul Vinarom se aplică manual cu pensula (după ce în prealabil pe elemente din PFL s­a înlăturat luciul prin şlefuire cu hârtie de şlefuit). Stratul de vopsea Vinarom se aplică manual sau mecanizat conf. tehnologiei de la pct. 3.11. Executarea finisajului cu produsul 8208.

3.15. Executarea stratului 1 şi 2 de finisaj cu produsul 8208 I se face prin aplicarea mecanizată cu maşina de proiectat pasta cu pompă elicoidală. Agregatul constă dintr­o pompă cu şnec îmbrăcată în cauciuc neoprenic, care preia materialul dintr­un rezervor de deasupra şi îl împinge prin furtun la tija de stropire. Capacitatea rezervorului este de cea 150 l, iar pentru alimentare uşoară rezervorul este prevăzut cu un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208.

După ce se introduce materialul în rezervor şi apa de completare, se omogenizează cu amestecătorul pneumatic. Pentru punerea aparatului în funcţiune se porneşte compresorul. În momentul când acesta atinge presiunea de 8 atm. se cuplează aparatul şi se reglează debitele la tija de stropire pentru obţinerea unui raport optim de material/aer. Funcţionarea pompei se întrerupe automat în momentul când maneta de la tija de stropire nu este presată. În modul acesta operatorul care proiectează materialul poate dirija de la locul de lucru oprirea sau pornirea pompei. Se aplică materialul la toate încăperile unui etaj.

Imediat după aplicarea materialului, în primele camere se începe operaţia de netezire şi îndepărtare a excesului de material.

În continuare se execută operaţiile de corectare în urma şpacluitorilor. Aceasta constă din aranjarea racordărilor la tocurile uşilor şi a ferestrelor, precum şi între tavan şi pereţi.

Excesul de material acumulat în colţuri se netezeşte cu o pensulă udă cu apă şi cu şpaclul de 20 cm.

Gletuitorii lucrează cu şpaclul de 100 cm, netezind întâi tavanul şi după aceea pereţii. Pentru porţiuni de perete mai mici de 1 m se foloseşte şpaclul de 60 cm şi 20 cm. Excesul de material luat de şpaclu se refoloseşte prin introducere în vasul de alimentare ai

pompei. La îndepărtarea excesului de material de pe tavane, la primul strat şpaclul se va deplasa în

direcţie paralelă cu peretele exterior al încăperii, iar la al doilea strat pe o direcţie perpendiculară pe prima.

Consistenţa materialului aplicat trebuie să fie de 12 cm la conul etalon, care se obţine prin adaus de apă, dacă consistenţa a devenit mai mare prin adausul de material recuperat de pe pereţi.

3.16. Executarea stratului de finisaj cu produsul 8208 II se poate face la consistenţa de livrare (12 cm pe conul etalon) sub formă de glet sau sub formă de strop. În cazul aplicării sub formă de glet se procedează ca la pct. 3.15. În cazul aplicării sub formă de strop se reduce proporţia de aer pentru a se ajunge la o stropire discontinuă a materialului.

În cazul când straturile 1 şi 2 se realizează cu produsul 8208 I, stratul final se realizează cu produsul 8208 II diluat cu apă, până la o consistenţă corespunzătoare aplicării cu pensula cu bidineaua.

Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit, alimentat din vasul de presiune al instalaţiei de aplicat tencuială stropită şi mase de şpaclu. Cu acest aparat se poate realiza şi aplicarea produsului 8208 II, sub formă de strop.

Executarea manuală a finisajului 8208

3.17. Pentru realizarea manuală a gletului se va folosi ciripea metalică cu lamă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime.

Aplicarea se face pe suprafeţe succesive de circa 1 m 2 descriind cu drişca o serpentină orizontală, mişcare care se repetă la fiecare zonă ce se finisează. Modul de lucru pentru netezire este cel descris la pct. 3.15.

Executarea manuală a vopsitoriei propriu­zise se realizează cu bidineaua sau cu pensula lată.

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobat de l.G.S.C. cu ordmul nr. 44 din 23 feb.1976

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII CAIETUL VI: VOPSITORII CU VOPSELE PE

BAZĂ DE ACETAT DE POLIVIN1L, NUANŢATE PE ŞANTIER

Indicativ C. 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la finisarea pereţilor tencuiţi sau a pereţilor de beton, cu vopsele din dispersie de acetat de polivinil, nuanţate pe şantier prin amestecare de vopsea albă (simbol 8202), cu paste colorate (simbol 8200), care pot înlocui vopselele Vinarom, din dispersie de acetat de polivinil nuanţate din fabrică.

Vopselele nuanţate pe şantier, sînt destinate a se aplica în mediu exterior, putând însă îi folosite şi la interior.

Prin posibilitatea nuanţării pe şantier se poate obţine exact nuanţa dorită, în special în cazul unor lucrări de reparaţii.

2. MATERIALE

Materiale principale: — Vopsea albă simbol 8202, conform caietului de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul

de Cercetări pentru Proiectări Antico­rosive de Lacuri şi Vopsele — CCPALV; — Paste concentrate de nuanţare simbol 8200, conform caietului de sarcini nr. 1,

elaborat de CCPALV. Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de nuanţare: roşu nr. 25; roşu nr. 252;

portocaliu nr. 35; galben nr. 45; galben nr. 48; galben nr. 482; galben nr. 49; verde nr. 54; verde nr. 54/1; albastru nr. 65; albastru nr. 652; ocru nr. 71;negru nr. 90.

Materiale auxiliare: ­ Apă, STAS 790­1973; ­ Aracet DP 25 şi D 50, STAS 058­73; ­ Nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni pentru fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS

3841 ­ Făină de cuarţ pentru turnătorie, STAS 6737­75; ­ Ciment Pz 400, STAS 1500­67; ­ Dolomită, STAS 6284­60.

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

Succesiunea straturilor

3.1. Finisajul cu vopsele nuanţate pe şantier se reallzează pe suprafeţe tencuite astfel; — grund de vopsea nuanţată diluată cu apă în proporţie 1 :2 (în volume);

— vopsea nuanţată diluată cu apă în proporţie 1:1 (în volume); — vopsea nuanţată la consistenţa de livrare din fabrică. Finisajul cu vopsele nuanţate pe

şantier aplicate pe suprafeţe de beton se realizează în următoarea alcătuire: — grund de Aracet DP 25 diluat cu apă în proporţie 1:1 (volumetric); — glet de nisip (Dolomită) şi Aracet DP 25; — vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă în proporţie 4:1 (volumetric); — vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă în proporţie 4:1 (volumetric). În funcţie de nuanţa dorită, în cazul vopselelor nuanţate pe şantier se amestecă 0...10

părţi (în volume) de pastă simbol 8200 de culoare dorită la 100părţi de vopsea de culoare albă (simbol 8202).

Executarea straturilor

3.2. Pregătirea stratului suport, înainte de executarea vopsitoriei, se recomandă a se face din fabrică în cazul panourilor, prefabricate din beton greu.

Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi netezire prevăzute în: "Normativul pentru executarea construcţiilor din panouri mari", P 42­71. Pe şantier se va iace o revizuire şi rectificare a suprafeţelor, conform Caietului V, pct. 3.6.

3.3. După terminarea rectificărilor suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la planitate mai mare de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m.

3.4. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de Aracet DP 25 (strecurat prin sita de 900 ochiuri/cm 2 ) şi un volum de apă şi se omogenizează.

Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura de + 15°C şi de o oră la temperatura de + 25°C sau mai mare.

3.5. Aplicarea gletului de netezire se execută pe şantier, iar în cazul panourilor prefabricate se recomandă să se facă la fabrică. Pentru suprafeţele de beton care urmează să fie finisate cu vopsea nuanţată pe şantier se aplică un strat de glet de netezire cu următoarea compoziţie: nisip fin de Văleni sub 0,2 mm (sau Dolomită sau făină de cuarţ): Aracet DP 25 şi apă, în proporţie volumetrică 3:1: 0,5. În cazul aplicării cu pistolul, cantitatea de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv două volume). Gletul se prepară prin amestecare manuală în cantităţi pentru circa 8 ore de lucru.

Gletul de Dolomită se poate aplica manual sau mecanizat, pe când cel cu nisip fin sau făină de cuarţ numai prin aplicare mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclu de cauciuc.

3.6. Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu.

Aplicarea manuală se face cu drişca metalică cu lamă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime.

Aplicarea gletului se face pe suprafeţe succesive de circa 1 m 2 , până la completarea unui rînd vertical şi după aceea se continuă cu rândurile următoare, până la acoperirea întregului perete.

Gletul se aplică în grosime de 1 mm. Stratul de glet se lasă să se usuce 16 ore înainte de aplicarea grundului pentru vopsire. Tehnologia de lucru pentru aplicarea mecanizată şi manuală a gletului este similară cu cea indicată în Caietul V.

3.7. Aplicarea straturilor de vopsea se poate face manual sau mecanizat, cu excepţia grundului de la pct. 3.4 care se aplică obligatoriu manual. Înainte de executarea vopsitoriei se pregăteşte amestecul de vopsea simbol 8202 şi pastă 8200, de cu indicată în proiect şi se strecoară prin sita de 900 ochiuri/m 2 . Orientativ se recomandă concentraţiile de 0...10 părţi pastă

simbol 8200 la 100 părţi vopsea simbol 8202, carese aplică pe porţiuni mici din suprafaţa de vopsit; după uscarea probelor martor de nuanţă, se va alege proporţia cu care se va executa întreaga suprafaţă. După alegerea nuanţei dorite, se pregăteşte cu proporţia respectivă o cantitate mai mare (un butoi), din care se ia după aceea şi se prepară diluţiile pentru diferitele straturi aşa cum s­a arătat la pct. 3.1 Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu bidineaua sau cu pensula lată.

Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizeazii cu instalaţia de aplicat vopsele compusă din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclucu duză de Ø 1mm folosind tehnologia arătată în caietul V.

Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea atât în cazul aplicării manuale cât şi în cazul aplicării mecanizaţi este de o oră în lunile calde iulie­august; în perioadele reci se va prelungi timpul până la 3 ore, la temperatura minimă de aplicare de +15°C.

În cazul vopsitoriilor nuanţate pe şantier aplicate mecanizat, la terminarea lucrului se va avea grijă să se scurgă restul de vopsea din vas, să se înlocuiască cu apă şi să se proiecteze prin pistol până la spălarea completă de vopsea din instalaţie.

Atât la aplicarea manuală cât şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere mai mare de o oră, se vor spăla cu apă sculele şi utilajele folosite.

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul nr. 44 din 23 feb. 1976

ANEXA

SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE

1. Pentru executarea manuală a lucrărilor — Site fine (900 ochiuri/cm 2 ) — Găleţi din tablă zincată — Vase portative de inventar pentru ţinut materialele la locul de lucru (din tablă zincată

de capacitate 0,5...3 litri) — Pensule de diferite mărimi din păr de porc, late şi rotunde, de liniat, tufăr din păr de

veveriţă sau bursuc pentru netezit — Perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă, pentru şters praful după

şlefuire — Bidinele rotunde sau dreptunghiulare — Lampă de benzină — Perii de sârmă — Răzătoare pentru rugină — Daltă — Şpaclu metalic — Şpaclu de cauciuc — Cleşte de cuie — Ciocan — Cancioc — Drişcă de lemn şi metalică — Aparat cu perie cilindrică şi manivelă pentru calcio­vecchio — Metru de buzunar — Scară dublă — Riglă de lemn, flexibilă şi uşoară, pentru liniatură — Schele demontabile, metalice sau de lemn — Schelă nacelă — Capre de lemn pentru vopsirea elementelor de tâmplărie detaşabile — Sfoară (10 m) — Butoaie de 100 kg din tablă zincată sau din lemn 2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor Pentru vopsirea mecanizată mai sunt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele

enumerate la pct. 1, următoarele: — Aparat de zugrăvit tip Calimax — Aparat de zugrăvit electric tip AEZ­1 sau AEZ­2 — Instalaţie de aplicat mecanizat vopsele de ulei, alchidal, polilac, nitroceluloză,

compusă din compresor şi pistol pulverizator produs de Întrep. „6 Martie­Timişoara" — Aparat electromagnetic pentru vopsit (fără compresor) producător UCECOM, Coop.

Electrobobinajul — Buc. — Aparat de aplicat tencuieli, stropite şi mase de şpaclu cu transport pneumatic al

materialului, producător Întrep. „6 Martie" — Timişoara

— Aparat de aplicat tencuieli stropite şi mase de şpaclu cu pompă elicoidală pentru transportul materialului, producător Întrep. „6 Martie" ­ Timişoara

Lista de utilaje este exemplificativă, nu limitativă, putând fi folosite şi alte tipuri cu funcţiuni identice.

BULETINUL CONSTRUCTIILOR NR.6/1977

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞL DIRECTIVARE

ÎN CONSTRUCŢII

DECIZIA Nr. 74 din 17 VI 1977

PENTRU APROBAREA COMPLETĂRII „NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII", INDICATIV C. 3­76, CU CAIETUL VII „PRE­

PARAREA ŞI APLICAREA PASTEI GIPAC".

Avînd în vedere referatul Direcţiei directivare, norme, normative şi prescripţii nr. 3329 din 9 iunie 1977,

În temeiul Decretului nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, se emite următoarea

DECIZIE :

1. Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii", indicativ C. 3­76, cu caietul VII „Prepararea şi aplicarea pastei Gipac".

2. Completarea prevăzută la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.

DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII. Caietul VII: Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC

Indicativ C.3­76

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prin prezentul caiet se stabilesc modul de preparare a pastei GIPAC şi tehnologia de aplicarea ei pe betonul proaspăt în fabrici de prefabricate, pe linia tehnologică de formare a panourilor mari de beton, cît şi aplicarea pe suprafeţe netede de beton şi beton celular autoclavizat pe şantier.

1.2. Pasta GIPAC înlocuieşte mortarele pentru executarea tencuielilor tradiţionale cu straturi multiple, la finisarea, suprafeţelor netede de beton şi beton celular autoclavizat din interiorul construcţiilor civile şi industriale.

1.3. În încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 65%, pasta GIPAC se aplică pe pereţi şi tavane, constituind stratul suport pentru zugrăveli şi tapete sau ca finisaj definitiv sub formă de strop, cu pasta colorată în masă.

În încăperi cu umiditate relativă a aerului peste 65%, pasta GIPAC aplicată pe pereţi şi tavane constituie stratul suport pentru zugrăveli cu humă, vopsea de ulei sau vinarom.

1.4. Pasta GIPAC face obiectul invenţiei unui colectiv din INCERC, brevetată cu dosar OSIM nr. 61. 777/1969.

2. MATERIALE, SCULE ŞI DISPOZITIVE

2.1. La prepararea pastei GIPAC se vor folosi următoarele materiale: — ipsos de construcţii, conform STAS 545/1­75; — Aracet D50 sau DP25, conform STAS 7058­73; — clei de oase, conform STAS 88­73;

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC –

Aprobat de ICCPDC cu Decizia nr.74 din 17 iunie 1977

— plastifiant DISAN, conform STAS 8625­70, produs de Fabrica de Celuloză şi Hîrtie — Zărneşti;

— apă, conform STAS 790­73. 2.2. La prepararea şi aplicarea pastei GIPAC se vor utiliza sculele şi dispozitivele

prevăzute în anexa la normativ, la care se adaugă următoarele: — mistrie; — fier de glet cu lamă de grosime 0,5 mm şi de 0,60 m lungime; — tărgi din lemn căptuşite cu tablă zincată pentru preparat pasta; — sapă cu ochiuri pentru amestecat pasta; — sită cu ochiuri ø 1 mm pentru strecurat pasta; — butoaie din material plastic de 50 l. 2.3. Consumul de materiale, manoperă şi utilaj pe m 2 de suprafaţă finisată se dă

orientativ în anexa 1.

3. PREPARAREA PASTEI GIPAC

3.1. Pasta GIPAC se va prepara după următoarea reţetă, exprimată în părţi de volum:

— 1 parte întîrzietor de priză plus plastifiant; — 4 părţi Aracet D50 sau DP25; — 23—24 părţi ipsos de construcţii; — apă, pînă la obţinerea consistenţei de lucru a pastei.

3.2. Amestecul de întîrzietor de priză plus plastifiant se realizează din o parte plastifiant Disan şi 19 părţi întîrzietor de priză.

3.3. Întîrzietorul de priză sub formă de soluţie se va prepara din clei de oase granular. Cantitatea de clei respectivă amestecată cu apă în proporţie 1: 4 părţi, în greutate, se va lăsa să se înmoaie timp de 24 ore, apoi vasul în care s­a dizolvat cleiul se va pune în alt vas cu apă care se află deasupra unei surse de căldură. Se va amesteca conţinutul şi eventual se va mai adăuga apă, pînă la obţinerea unei soluţii cu densitatea de 1,05 l, la temperatura de +24 o C.

3.4. Soluţia de întîrzietor de priză plus plastifiant, realizată conform pct. 3.2., se va adăuga în butoiul de Aracet în proporţie de o parte soluţie la patru părţi Aracet şi se va amesteca puternic.

3.5. În cazul cînd amestecul nu se va utiliza imediat, pentru o bună conservare, se va adăuga şi 0,04 părţi cristale de fenol la o parte soluţie de întîrzietor de priză plus plastifiant.

3.6. Amestecul de soluţie de plastifiant plus întîrzietor de priză şi Aracet constituie componenta lichida a pastei GIPAC, care se va prepara în laboratorul de trust sau întreprindere şi se va livra şantierelor la bidon.

Pe şantier sau în fabrica de prefabricate se va adăuga ipsosul respectiv şi apă pînă la obţinerea consistenţei de lucru.

3.7. Depozitarea componentei lichide a pastei GIPAC se va face în butoaie de polietilenă, în încăperi închise, la temperatură de peste + 5 o C.

3.8. Pasta GIPAC se va prepara pe şantier manual, într­o targa foarte curată; la fabrică se va prepara într­un malaxor de mică capacitate, aşezat pe linia tehnologică de realizare a panourilor mari.

3.9. În cazul cînd pasta GIPAC se aplică colorată în masă, cantitatea corespunzătoare de oxid se va adăuga componentei lichide la prepararea acesteia.

3.10. Cantitatea de pastă ce se va prepara odată va fi corespunzătoare acoperirii unui front de lucru ce se poate realiza în maximum 6 ore, timp în care pasta îşi păstrează consistenţa de lucru.

3.11. Înainte de aplicare, pasta bine omogenizată se va trece printr­o sită cu ochiuri de ø 1 mm.

4. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL PROASPĂT ÎN FABRICI DE PREFABRICATE

4.1. Aplicarea din fabrică pe panouri mari prefabricate a pastei GIPAC se poate realiza în tehnologia de formare a panourilor cu faţa interioară la suprafaţa cofrajului.

4.2. Faţa exterioară a panourilor, ce se află la fundul cofrajului, se finisează de obicei cu betoane aparente decorative realizate prin pozarea pe fundul cofrajului a unui strat de pietriş sau piatră spartă, prin pozarea pe fundul cofrajului a covorului de marmoroc, sau plăci ceramice, plăci de sticlă colorată etc. peste care se toarnă un strat de mortar, apoi betonul respectiv.

4.3. După turnarea ultimului strat de beton de consistenţă vîrtoasă şi drişcuirea fină a suprafeţei, se va aplica cu canciocul

pe suprafaţa betonului pasta GIPAC de consistenţă fluidă şi se va întinde cu fierul de glet în strat foarte subţire.

Imediat se va aplica cel de al doilea strat, avînd grijă să se insiste cu fierul de glet ca suprafaţa realizată să fie perfect netedă.

Pasta GIPAC nu se va aplica pînă la marginea cofrajului, lăsîndu­se o bandă de circa 10 cm, ce urmează a se finisa pe şantier, după terminarea operaţiei de montaj.

4.4. Panourile pentru pereţi despărţitori se vor finisa pe o faţă pe betonul proaspăt, iar pe cealaltă faţă pe betonul întărit după tehnologia de la cap. 5. Finisarea pe betonul întărit se va face după decofrare, în fabrică sau pe şantier, odată cu finisarea benzilor ce mărginesc rostul de îmbinare între elementele prefabricate.

4.5. După finisarea panoului de beton proaspăt în fabrică, se va acoperi cofrajul cu capacul respectiv şi se va începe tratamentul termic pentru întărirea betonului.

4.6. Înainte de depozitare, panourile finisate vor fi prerecepţionate intern sub aspectul calităţii execuţiei finisajului. Eventualele porţiuni degradate vor fi refăcute.

4.7. Panourile nu se vor depozita la exterior sau interior în locuri cu o temperatură mai mică de +5°C, decît după o perioadă de minimum 5 zile de la confecţionarea lor.

4.8. Panourile finisate vor fi aşezate cu grijă în rastele, luîndu­se toate măsurile, atît la fabrică cît şi pe şantier, ca să se evite lovirea, zgîrierea sau ştirbirea lor.

4.9. În cazul cînd panourile se depozitează în aer liber, faţa interioară, finisată cu pastă GIPAC, se va proteja împotriva intemperiilor cu folii de polietilenă.

4.10. Transportul panourilor finisate trebuie efectuat cu mijloace de transport (trailere) special amenajate, prevăzute cu suspensii, roţi cu pneuri şi rastele cu dispozitive care să împiedice balansul panourilor şi să asigure protejarea panourilor cu manşoane de pîslă sau de cauciuc în punctele de sprijin.

5. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL ÎNTĂRIT PE ŞANTIER

5.1. Aplicarea pastei GIPAC la şantier se va face pe suprafeţe netede de beton întărit din panouri mari prefabricate, diafragme de beton turnat în cofraje metalice, pereţi de beton realizaţi cu

cofraje glisante şi pereţi despărţitori din fîşii de beton celular autoclavizat. 5.2. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele

lucrări: — închiderea rosturilor dintre elementele prefabricate, cu mortar de ciment; — repararea cu mortar de ciment a porţiunilor de beton degradate, astfel încît să se

obţină o suprafaţă neteda, cu abateri de la planitate sub 5 mm, măsurat sub dreptarul de 1,5 m lungime;

— închiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor; — raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de închiderea rosturilor,

repararea porţiunilor degradate etc; — montarea tîmplariei şi a geamurilor; — turnarea şapei pentru montarea pardoselilor; — asigurarea unei temperaturi în încăperi unde se vor executa lucrări de finisaj cu pasta

GIPAC de peste +5°C. 5.3. Înainte de aplicarea propriu­zisă a pastei de finisaj se vor executa următoarele

operaţiuni: — frecarea cu peria de paie sau de sîrmă a suprafeţei de beton pentru înlăturarea prafului

de ciment şi urmelor de mortar rezultate de la reparaţii; — aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul pulverizator a unei amorse de Aracet: apă, în

proporţie de 1:4. 5.4. Pasta GIPAC se va aplica într­un singur strat cînd pe suprafaţa respectivă se

aplică ulterior tapete, acest strat fiind necesar pentru astuparea alveolelor existente în beton, cît şi pentru obţinerea unei suprafeţe perfect plane.

În cazul cînd pasta GIPAC constituie şi finisajul definitiv se va aplica al doilea strat colorat în masă. Cînd pasta GIPAC urmează a fi finisată cu humă, Vinarom sau vopsea de ulei, aceasta se va aplica în două straturi succesive. Grosimea totală a pastei nu va depăşi 1 mm.

5.5. Dacă pe suprafaţa betonului există goluri cu adîncimi de peste 5 mm, acoperirea lor se va face în straturi succesive ce nu vor depăşi grosimea de 2 mm. Acest lucru este valabil şi pentru pereţii realizaţi din fîşii b.c.a, care prezintă abateri de la planitate mai mari de 5 mm.

5.6. În funcţie de amploarea lucrărilor, aplicarea pastei GIPAC se va face manual, cu fierul de glet, sau mecanizat, cu aparatul de aplicat tencuială stropită, dotat cu un pistol pulverizator cu duze de diferite mărimi.

5.7. Primul strat de pastă se va aplica după 1...2 ore de la executarea amorsei, (pct. 6.3) şi se va netezi cu fierul de glet, care va fi mînuit cu putere pentru închiderea alveolelor existente în beton şi a unor eventuale denivelări. Suprafeţele fără denivelări şi alveole pot rămîne neacoperite complet cu pastă, în urma aplicării primului strat.

5.8. In cazul cînd pasta se aplică în două straturi, nu este necesară revenirea cu fierul de glet peste suprafaţa acoperită pentru eliminarea urmelor uşoare lăsate de fierul de glet,

urme ce dispar la aplicarea celui de al doilea strat. 5.9. Stratul al doilea de pastă, avînd consistenţa mai fluidă, se va aplica după ce

primul strat de pastă s­a zvîntat (nu este absolut necesară uscarea lui). Aplicarea celui de al doilea strat de pastă se poate face: — cu fierul de glet în strat foarte subţire (0,1...0,2 mm), revenind cu fierul de glet

pe suprafaţa acoperită, ca să nu rămînă urme; — cu pistolul pulverizator al aparatului de aplicat tencuieli stropite, finisajul rezultat

fiind sub formă de strop, cu pastă colorată în masă sau peste care se aplică zugrăveli cu humă. Ca strat suport pentru vopsitorii, pasta aplicată cu pistolul pulverizator se netezeşte cu fierul de glet.

6. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

6.1. Controlul în timpul execuţiei se va face de către executant prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu­se respectarea prevederi lor din prezentele instrucţiuni tehnice.

6.2. Pe parcursul executării lucrărilor de aplicare a pastei GIPAC, se va verifica în mod special;

— îndeplinirea condiţiilor de calitate a pregătirii suprafeţelor suport, consemnîndu­se aceasta în procese­verbale de lucrări ascunse;

— calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie respective;

— respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; — corectitudinea execuţiei lucrărilor în conformitate cu cele înscrise în prezentele

instrucţiuni tehnice. 6.3. Suprafaţa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi, cute, băşici,

scurgeri, crăpături sau fisuri, urme de la fierul de glet etc. 6.4. Se va controla rezistenţa stratului de pastă, care trebuie să fie aderent la

suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară cu un ciocan de lemn, în mai multe puncte, trebuie să rezulte un sunet plin.

6.5. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.

6.6. Recepţia lucrărilor se va face numai după uscarea completă a straturilor de pastă.

ANEXA 1

CONSUMUL ORIENTATIV DE MATERIALE, MANOPERĂ ŞI UTILAJePE m 2

DE SUPRAFAŢĂ FINISATĂ

a) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată într­un singur strat

1. Materiale

Aracet D50 sau DP25................................. 0,06 kg/m 2 Ipsos de construcţii ................................ 0,38 kg/m 2 Plastifiant Disan ..................................... 0,0008 kg/m 2

Întîrzietor de priză ................................. 0,0162 kg/rn 2 (clei de oase) Apă......................................................... 0,001 m 3 /m 2

2. Manoperă

Ipsosar categ. 6 ...................................... 0,25 ore/m 2 Ipsosar categ. 3 ...................................... 0,10 ore/m 2

b) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată în două straturi

1. Materiale

Aracet D50 sau DP25.. ...............................0,132 kg/m 2 Ipsos de construcţii... .............................0,856 kg/m 2 Plastifiant Disan .....................................0,0017 kg/m 2

Întîrzietor de priză .................................0,0323 kg/m 2 (clei de oase) Apă ...........................................................0,001 kg/m 2

2. Manoperă

Ipsosar categ. 6 ...................................... 0,50 ore/m 2 Ipsosar categ. 3 ...................................... 0,20 ore/m 2

c) Finisarea mecanizată cu pastă GIPAC aplicată în două straturi

1. Materiale

Aracet D50 sau DP25................................................0,132 kg/m 2 Ipsos de construcţii ................................ 0,856 kg/m 2 Plastifiant Disan .................................... 0,0017 kg/m 2 Întîrzietor de priză.............................. .. 0,0323 kg/m 2 Apă.......................................................... 0,001 m 3 /m 2

2.Manoperă

Zugrav categ. 6 ...................................... 0,10 ore/m 2 Zugrav categ. 4...................... ................. 0,13 ore/m 2

3. Utilaje

Instalaţie de aplicat tencuială stropită, masă de şpaclu şi glet prod. Intrep. „6 Martie —Timişoara .... 0,028 ore/m 2

d) Finisarea în fabrică a panourilor mari prefabricate cu pasta GIPAC aplicată în două straturi pe betonul proaspăt

1. Materiale

Soluţie de întîrzietor de priză plastifiant....... 0,026 kg/m 2 Aracet D50 sau DP25.......................................... 0,104 kg/m 2 Ipsos de construcţii ................................ ......... 0,596 kg/m 2 Apă........................................................................... 0,003 m 3 /m 2

2. Manoperă

Ipsosar categ. 6 .......................................0,30 ore/m 2 Ipsosar categ. 3 .......................................0,10 ore/m 2

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII Biroul executiv

DECIZIA Nr. 35 din 3.11.1989

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PENTRU UTILIZAREA VOPSELELOR DASIROM, VEPA­ ROM, VEPATIM ŞI A VOPSELELOR STROP DECORATIVE"

INDICATIV: COMPLETĂRI C 3­76

Biroul executiv al Consiliului Ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;

Avînd în vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul nr. 170/1976, cît şi avizul CTE­ICCPDC nr. 119 din 28 martie 1989;

În temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983, privind organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, cît şi a Legii nr. 5/1978, republicată în 1982, emite următoarea,

DECIZIE:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru utilizarea vopselelor DASIROM,

2. VEPAROM, VEPATIM, şi a vopselelor strop decorative avînd indicativul completări C 3­76.

3. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Dr. arh. GHEORGHE POLIZU

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE „DASIROM" V­8415, „VEPAROM" V­8430, Indicativ: C 3­76

„VEPATIM" V­8630 ŞI A VOPSELELOR STROP

DECORATIVE V­8411

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la modul de preparare, alcătuire şi executare a vopsitoriilor cu vopsele Dasirom V­8415, Veparom V­8430, Vepatim V­8630 şi a vopselelor strop decorative V­8411, aplicate direct pe suprafaţa de finisat sau peste un strat de glet de netezire, aplicat la rîndul lui pe suprafaţa peretelui ce se finisează.

1.2. Vopsitoriile din prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la construcţii de locuinţe, social­culturale, industriale, agrozootehnice, în mediu interior sau în exterior, în următoarele moduri de alcătuire a finisajelor:

În mediu exterior

a) Vopsea „Dasirom V­8415 şi vopsea „Veparom V­8430, pe: — zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip). — elemente din beton armat sau beton precomprimat cu faţa drişcuită; — panouri prefabricate de beton, a căror suprafaţă a fost gletuită cu glet de

netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25. — elemente din BCA tencuite sau gletuite (cu glet de netezire din nisip fin sau

dolomită şi Aracet DP 25).

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN Aprobate de CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ICCPDC cu decizia ­ INCERC. nr, 35 din 3.11.1989

b) Vopsea strop decorativă V­8411, în culorile 1,9 — 20, 35—40 din cartela de culori CCPALV, pe panouri prefabricate de beton sau beton turnat în cofraje pe şantier, avînd suprafaţa grunduită cu amorsa de Aracet DP 50 : apă (1 : 1).

— pentru efecte speciale se pot aplica 1—2 straturi de Vinarom, Veparom V­8430 sau Dasirom V­8415, peste amorsa de Aracet DP 50 : apă (1 : 1 ) , în culoare contrast cu stropul decorativ V­8411.

In mediu interior

a) Vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430, Vepatim V­8411 pe: — zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, cu faţa gletuită cu glet de,

ipsos şi Aracet DP 25 (glet — Gipac); — beton sau elemente din BCA avînd suprafaţa gletuită cu glet din nisip fin

(dolomită) şi Aracet DP 25 sau glet din ipsos si Aracet DP 25 (Gipac); — suprafeţe de lemn, PAL, PFL. b) Vopsea strop decorativă V­8411 pe amorsa de Aracet DP 50 : apă, (1 : I) se

poate aplica pe suprafeţele de beton, elemente din BCA, zidărie de cărămidă tencuită

ca mai sus, dar numai în încăperi cu lambriul executat din alte materiale, de la lambriu în sus (datorită rugozităţii materialului).

2. MATERIALE

2 .1. Materiale principale

— Vopsea emulsionată „DASIROM" scria 8415 STR. 12.831­­88, pe bază de copolimer acrilo­stirenic, Romacril — DAS, care se livrează într­o paletă de 48 nuanţe, conform cartelei de culori CCPALV.

— Vopsea emulsionată „VEPAROM" seria 8430, STR12.832­88 pe bază de copolimer acrilo­stirenic, Romacril DAS­50, care se livrează într­o paletă de 30 nuanţe, conform cartelei de culori CCPALV.

­ Vopsea emulsionată „VEPATIM" seria 8630, C.S. 67/26.1.1988, pe bază de copolimer vinil­maleic, Romacril DVM, care se livrează într­o paletă de 24 nuanţe conform cartelei de culori CCPALV, precum şi în alte nuanţe la cererea beneficiarului.

— Vopsea strop decorativa., seria V­8411, STR 12035­86, pe bază de emulsie stiren­ maleică, Romacril D­SAM­35, care se livrează într­o paletă de 40 nuanţe conform cartelei de culori CCPALV.

2.2.. Materiale auxiliare ­ apă STAS 790­84; — nisip cuarţos 0—1 mm, STAS 3844­76; — ciment PA 35 STAS 1500­78; — Aracet DP 25 şi DP 50 STAS 7058­80; — ipsos pentru construcţii STAS 545/1­80; — hîrtie pentru şlefuire uscată STAS 1581/2­8

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE

3.1. În prealabil se va face verificare şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat. Suprafeţele se curăţă, îndepărtîndu­se părţile proieminente cu şpaclul şi eventual

dalta şi ciocanul, apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie. In cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu

mortar de ciment cu adaos de Aracet în proporţie 3 : 1 : 0,5 (nisip : ciment : aracet). Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada

rece, iar în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui şi cu Aracet D'50. Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei astfel: — adîncimea 0,5—10 mm — nisip cuarţos 0,2 mm; — adîncimea peste 10 mm, nisip cuarţos de la 0—3 mm.

Mortarul se prepară în găleată prin amestecare manuală în cantităţi corespunzătoare unei perioade de lucru de max. 3 ore.

Mortarul se aplică cu şpaclul şi se netezeşte astfel încît să nu mai prezinte denivelări faţă de suprafaţa înconjurătoare. Fiecare strat al mortarului de reparaţie cu adaos de Aracet trebuie să se usuce minim 16 ore înainte de aplicarea stratului următor al vopsitoriei propriu­zise.

După terminarea reparaţiilor, suprafaţa stratului suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vre­o undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m conform Normativului C 140­86.

După .uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa, se şlefuieşte cu o hîrtie de şlefuit, începînd de la partea superioară a pereţilor spre partea inferioară, după care se curăţă de praf cu perii sau cu bidinele curate şi uscate.

3.2. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire, un volum de vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430 Vepatim V­8630 sau Aracet DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm 2 ) şi un volum egal de apă şi se omogenizează.

Grundul se aplică numai manual, cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minim 2 ore la temperatura de + 15°C şi de 1 oră la temperatura de + 25°C sau mai mare.

3.3. În cazul vopselelor Dasirom V­8415, Veparom V­8430' sau Vepatim V­8630, peste grundul realizat din vopseaua respectivă diluată cu apă 1 : 1, se aplică 2 straturi din aceeaşi vopsea în consistenţa de livrare.

3.4. Vopseaua strop decorativă V­8411, se aplică prin stropire direct peste amorsa de Aracet DP 50 : apă (1 : 1). Pentru efecte decorative speciale, vopseaua strop decorativă se poate aplica peste 1—2 straturi de Vinarom, Dasirom V­8415, sau Veparom V­8430, aplicînd culori diferite la stratul de vopsea şi la strop.

3.5. La zugrăvelile vechi, pereţii se vor spăla cu apă şi săpun, se vor răzui cu şpaclul şi după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.

4. CONDIŢII DE EXECUŢIE

4.1. Lucrările de vopsitorie se vor începe numai la temperatură a aerului în mediul ambiant de cel puţin +15°C.

La interior, acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi timp de 5 zile după executarea lor.

4.2. La exterior se va evita lucrul în orele cu vînt puternic pentru a evita pierderile de vopsea şi stropirea neuniformă a suprafeţei.

4.3. Aplicarea vopselei se poate efectua şi pe ceaţă şi la.interval de minim 3 ore de la încetarea ploii.

4.4. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai după verificarea si confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele de fabricaţie.

4.5. Se afişează vizibil anunţuri în zona unde se aplică mecanizat vopseaua, pentru a preveni stropirea şi se va feri cu stricteţe vopseirea altor elemente de construcţie..

5. EXECUTAREA VOPSITORIEI

5.1. Vopseaua strop decorativă V 8411 se aplică peste grundul de Aracet DP 50 : apă, ( 1 : 1 ) mecanizat prin stropire, cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu fabricată de întreprinderea „6 Martie" Timişoara.

Vopseaua se introduce în recipientul de 50 1 al aparatului, pînă la circa 0,7 din înălţimea recipientului. După închiderea capacului recipientului, etanşat cu garnituri de cauciuc şi strîns cu ajutorul clemelor rabatabile, se omogenizează materialul prin învîrtirea agitatorului şi se porneşte compresorul reglîndu­se presiunea la 8 ± 0,5 atm. (la ieşirea din compresor).

Apoi se reglează reductorul de presiune al aparatului pentru ca manometrul montat pe capacul vasului de presiune (care conţine materialele) să arate o presiune de 3 — 5 atm.

Stropirea suprafeţei se face după verificarea prealabilă a jetului, începînd din extremitatea stingă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină în rînduri paralele astfel ca să acopere uniform suprafaţa.

Pe suprafeţele învecinate: tîmplărie, placaj, ceramic, etc, se aplică plăci PFL sau carton, pentru a evita stropirea cu jetul de la pistol.

La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a deschide capacul recipientului, se închide ventilul şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranţă de pe capac. În caz contrar, se pot produce accidente. în cazul întreruperilor de lucru, pistolul se scufundă într­o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. Pentru stropire se indică a se folosi duze cu 0 5± 0,5 mm. La terminarea zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă, şi prin stropiri repetate se j, spală toată instalaţia la interior şi exterior.

5.2. Vopselele Dasirom V­8415, Veperom V­8430 şi Vepatim V­8630, se aplică după uscarea gletului, manual sau mecanizat.

Succesiunea straturilor

— 1 strat de Vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430 sau Vepatim V­8630, diluat 1 : 1 (în volum) cu apă (grund) se aplică manual, cu bidineaua sau cu pensula lată.

— 2 straturi din acelaşi tip de vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430 sau Vepatim V­8630, cu consistenţa de livrare. ­ Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu bidineaua, cu pensula lată sau cu rola şi

mecanizat, folosind Instalaţia de vopsit „6 Martie" Timişoara (duză 0,64—0,79 mm).

6. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR

6.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control tehnice de calitate precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu­se respectarea preve­ derilor din prezentele instrucţiuni.

6.2. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru).:

a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, conform cap. 3, consemnîndu­se acestea în procesele­verbale de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie respective;

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; d) corectitudinea execuţiei.

6.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.

6.4. Recepţia lucrărilor de vopsitorii, se va face numai după uscarea lor completă.

1 MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.C.I.

7.1.La executarea lucrărilor de vopsitoric se vor avea în vedere prevederile din: — Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi

Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/75 şi nr. 60/75. — Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj / aprobate de

M.C.Ind., cu ordinul nr. 1233/D/1980. — Norme P.C.I. în vigoare.

7.2. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor etc.

7.3. La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea, aparate de măsură şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate.

7.4. Vopselele emulsionate Dasirom V­8415, Veparom V­8430 Vepatini V­8630 şi vopselele strop decorative V­8411 nu sînt toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată ca solvent.

8. AMBALAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER

8.1. Vopselele emulsionate Dasirom V­8415, Veparom V­8430, Vepatim V­8630 şi vopselele strop decorative V­8411 se livrează în vase nemetalice închise ermetic sau metalice prevăzute cu saci de polietilenă pentru a se evita evaporarea apei şi impurificarea produselor.

8.2. Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise, uscate, la temperaturi cuprinse între 5—40°C evitîndu­se îngheţul care poate duce la deprecierea completă a produsului.

8.3. Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiunea directă a razelor de soare şi de îngheţ.

8.4. În condiţiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele emulsionate Dasirom V­8415, Veparoni V­8430, Vepatim V­8630 şi vopselele strop decorative V­8411, au un termen de garanţie de 6 luni de la data fabricării. în acest interval de timp vopselele nu trebuie să­şi schimbe esenţial caracteristicile. Se admite o creştere a viscozităţii, lucru care se poate remedia prin diluare cu apă.

9. SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE

1. Pentru executarea manuală a lucrărilor:

— site fine (900 ochiuri/cm 2 ); — găleţi din tablă zincată sau polietilenă; — pensule de diferite mărimi late şi rotunde; — perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă, pentru şters praful după

şlefuire; — bidinele rotunde sau dreptunghiulare ; — perii de sîrmă; — daltă; — şpaclu metalic; — ciocan; — cancioc; — scară dublă; — butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalice pentru pregătirea amorsei.

2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru vopsirea mecanizată mai sînt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la punctul 1, următoarele:

— aparat de aplicat tencuieli stropite şi mase de şpaclu de la întreprinderea „6 Martie" Timişoara;

— compresor; — aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop.ELECTROMETALICA

Ploieşti); — Instalaţie de vopsit de la „6 MARTIE" — Timişoara.

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN

CONSTRUCŢII

DECIZIA Nr. 179 din 29 oct. 1977

PRIVIND APROBAREA COMPLETĂRII „NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII”, INDICATIV: C.3 ­ 76, CU CAIETUL VIII „VOPSITORII PERMEABILE LA VAPORI, PENTRU AZBOCIMENT PRESAT”

Având în vedere referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7191 din 20 octombrie 1977,

în baza Decretului nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii se emite următoarea

D E C I Z I E :

1. Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii", indicativ C.3—76, cu caietul VIII „Vopsitorii permeabile la vapori, pentru azbociment presat", conform anexei la prezenta decizie.

2. Completarea de la pct. l intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.

DIRECTOR GENERAL,

Ing. VALERIU CRISTESCU

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII Caietul VIII. Vopsitorii permeabile la vapori, pentru

azbociment presat

Indicativ: C. 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la protecţia şi finisarea azbocimentului presat (sub formă de plăci plane, ca de exemplu panourile de azbopan, sau sub formă de plăci ondulate), cu vopsele acrilice rezistente la alcaliile azbocimentului şi permeabile la vapori.

Vopselele rezistente la alcal ii şi permeabile la vapori sînt destinate a se aplica în mediul exterior, putînd fi folosite şi la interior.

2. MATERIALE

2.1. Materiale principale: —Vopsea gri deschis 8352 (se utilizează ca grund) —Vopsea albă 8352 (se poate u t iliza şi ca grund) —Vopsea roşu oxid 8352—2 —Vopsea roşu oxid 8352—6 —Vopsea verde 8352­2 —Vopsea verde 8352­6 —Vopsea galbenă 8352­6 —Vopsea albastră 8352—2 —Vopsea galben­deschis 8352 —Vopsea galben mijlociu 8352 —Vopsea albastră 8352 —Vopsea verde 8353 —Vopsea Vinarom conform STAS 7359—73

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI IN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 179 din 29 oct. 1977

2.2. Materiale auxiliare: —Apă, conform STAS 790 —73

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE Succesiunea straturilor

3.1. Finisajul cu vopsele rezistente la a lcali i , pe suprafeţe de azbociment presat, se poate realiza în următoarele alcătuiri:

—grund: grund vinil acrilic gri 8352 sau grund acrilic alb 8352 (pentru vopseaua albă), în două straturi, di­luţie cu apă, 4 : 1 în volume;

—vopsea acrilică, simbol 8352 sau 8353, în două straturi, diluţie cu apă 4 : 1, în volume, sau vopsea Vina­rom, în două straturi, d i lu ţ ie cu apă 4 : 1, în volume.

Aceste alcătuiri de vopsitorii pot fi aplicate pe azbociment atît la exterior cît şi la interior, cu menţiunea ca în cazul încăperilor cu umiditate peste 65%, la exterior să se folosească grundul acrilic cu vopseaua acrilică.

Executarea straturilor

3.2. Plăcile de azbociment trebuie să fie montate cu faţa plană de la presare spre exterior. în cazul cînd unele plăci apar cu feţe neregulate la exterior, se va aplica un strat de grund suplimentar faţă de alcătuirea indicată la pct. 3.1.

3. Pentru prepararea grundului se introduc, în vasul de pregătire, 4 volume de vopsea gri simbol 8352 sau vopsea albă simbol 8352 (structurată prin sita de 900 ochiuri pe cm 2 ), un volum de apă şi se omogenizează.

Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată.

Timpul de uscare între straturi este de minimum 2 ore la temperatura de +15°C şi de 1 oră la temperatura de +25°C sau mai mare.

3.4. Pentru prepararea straturilor de vopsea se introduce, în vasul de pregătire, 4 volume de vopsea (strecurată prin sita de 900 ochiuri pe cm 2 ), un volum de apă şi se omogenizează.

Vopseaua se poate aplica manual, cu bidineaua sau cu pensula lată, sau mecanizat. Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu instalaţia de aplicat vopsele, compusă

din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclu, folosind tehnologia arătată în caietul V.

Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea şi între stratul de grund şi vopsea, atît în cazul aplicării manuale cît şi în cazul aplicării mecanizate, este de 1 oră în perioadele calde (peste +20 0 C); în perioadele reci (la temperatura minimă de aplicare de +15 0 C), se va prelungi timpul pînă la 3 ore.

Atît la aplicarea manuală cît şi la cea mecanizată, la terminarea lucrului sau la orice întrerupere mai mare de 1 oră, se vor spăla cu apă sculele şi u t ilajele folosite.

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ŞI DIRECTIV ARE IN

CONSTRUCŢII DECIZIA Nr. 1

din 16 ianuarie 1978

PENTRU COMPLETAREA „NORMATIVULUI PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE A DEVIZELOR PE CATEGORII DE LUCRĂRI ŞI PE OBIECTE PENTRU LUCRĂRILE DE

CONSTRUCŢII­MONTAJ, INDICATIV P. 91­77

Avînd în vedere Decretul nr. 170 din 16 iunie 1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii.

În baza ordinului nr. 75/IX.1976 al Viceprim­ministrului guvernului Gheorghe Cioară, Directorul general al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii

emite următoarea

DECIZIE :

Articol unic. Se aprobă completarea punctului 2.2.4. şi anexelor 3 şi 5a din „Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii­montaj", indicativ P.91­77, aprobat cu decizia Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii nr. 106 din 12 august 1977, cu prevederile din anexa la prezenta decizie.

DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE IN CONSTRUCŢII Biroul executiv

DECIZIA NR. 102

din 18 noieriibrie 1980

PRIVIND APROBAREA COMPLETĂRII „NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII", INDICATIV C. 3­76, CU CAIETUL IX „PREPARAREA CENTRALIZATĂ A PASTELOR DE FINISAJ ŞI APLICAREA LOR PE SUPRAFEŢE NETEDE DE BETON ŞI BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT"

Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea şi funcţionarea institutului central de cercetare, proiectare si directivare în construcţii si avizul CTE nr. 197 din 11 iulie 1979

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii", indicativ C. 3­76, cu caietul IX „Prepararea centralizată a pastelor de finisaj şi aplicarea lor pe suprafeţe netede de beton şi beton celular autoclavizat, conform anexei la prezenta decizie ;

2. Completarea de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Ing. VALERIU CRISTESCU

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII Caietul IX: Prepararea centralizată a pastelor de finisaj şi aplicarea lor pe suprafeţe netede de beton şi b.c.a.

Indicativ C 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentele prescripţii tehnice stabilesc modul de preparare a pastelor de finisaj pentru

interior şi exterior, în staţii centralizate de întreprindere precum şi tehnologia de aplicare a lor pe santier.

1.2. Pastele respective se aplică pe suprafeţele netede de beton ale diafragmelor de beton realizate pe şantier în cofraje plane, pe pereţii realizaţi din fîşii de b.c.a, precum şi a panourilor mari prefabricate, în cazul, cînd acestea nu sînt finisate din fabrică.

1.3. Pastele de exterior constituie finisajul definitiv. Pasta de interior poate rămîne ca atare atunci, cînd este colorată în masă sau serveşte ca strat suport pentru zugrăveli, tapete etc.

2. MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE 2.1. La prepararea pastelor de finisaj se vor utiliza următoarele materiale:

— nisip fin Ø 0­0,5 mm folosit la fabricarea teracotei, conform STAS 1667­76; — nisip Ø 0—1 mm, conform STAS 1667­76; — praf de cretă, conform STAS 2706­79; — filer de calcar, conform STAS 539­79;

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR — INCERC —

Aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 102 din 18 noiemb. 1980

— var hidratat,.conform STAS 9201­78; — Aracet D 50, conform STAS 7058­80; — carboximetilceluloza, conform NID 4702­71; — Romsil, conform Caiet de sarcini elaborat de Combinatul Chimic Rm. Vîlcea — apă, conform STAS 790­73; — praf marmură Ø 0—1 mm, rezultat ca deşeu la tăierea marmurei ; — emulsie acrilică sau Aracet D 50, conform STAS 7058­80; — ciment alb, conform STAS 7055­71. 2.2. Staţia de preparare cuprinde următoarele utilaje şi dispozitive legate tehnologic

conform schemei din Anexă: — cale de rulare; — vagonet pentru conteinerul de primire a materialelor uscate (1); — betonieră cu amestecare forţată şi schip (2); — buncăr intermediar (3); — ciur oscilant din tăblii de oţel cu găuri Ø 3 mm, acţionat de un microvibrator, prevăzut

pe unul din pereţi cu o trapă de curăţare; — buncăr­pîlnie (5); — pompă de mortar (6); — instalaţie cu trolii pentru ridicarea emulsiei (7); — bidoane de plastic cu capacitate de 50 1; — saci de polietilenă. 2.3. La aplicarea pastelor de finisaj se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa

la normativ. 3. PREPARAREA PASTELOR DE FINISAJ 3.1. Pastele de finisaj se prepară, într­o staţie centralizată de întreprindere, organizată

conform­schemei tehnologice din Anexă, amplasată într­o construcţie care să­i asigure protecţia la intemperii si obţinerea unei temperaturi interioare care să nu scadă sub +5°C .

3.2. Construcţia în care se amplasează staţia de preparare centralizată trebuie să dispună de spaţii pentru depozitarea materialelor necesare cît şi pentru depozitarea bidoanetor cu pastele preparate.

3.3. Prepararea pastelor de finisaj se va desfăşura după următoarea tehnologie: — materialele componentei uscate a pastei, dozate conform reţetelor respective, se toarnă

în conteinerul de pe vagonetul aflat pe calea de rulare şi se transportă la staţie; — se răstoarnă materialele în schipul betonierei şi se malaxează în betonieră timp de 5

minute pentru omogenizare; — se introduce în betonieră apa şi emulsia respectivă, ridicată prin intermediul unui troliu

pînă la gura betonierei;

— se amestecă în betonieră componenta uscată cu componenta lichidă prin malaxare timp de 20 de minute;

— se lasă să cadă pasta din betonieră în buncărul prevăzut cu o trapă de închidere; — prin manevrarea trapei buncărului, se dă drumul treptat pastei pe ciurul oscilant avînd

fundul de tablă de oţel cu găuri de diametrul Ø 3 mm, acţionat de un microvibrator montat pe unul din pereţi;

— prin intermediul buncărului­pîlnie pasta cade în pompa de mortar prevăzută cu un furtun de minimum 15 cm diametru;

— cu ajutorul furtunului, pasta este dirijată în sacii de plastic din interiorul bidoanelor; se leagă sacii etanş si se înşurubează capacele; bidoanele se umplu cu pastă la jumătate de capacitate, pentru a se putea manipula cu uşurinţă; bidoanele vor purta etichete cu reţeta şi data fabricaţiei;

— bidoanele de plastic se depozitează sau se transporta direct la şantier pentru aplicare. 3.4. Durata maximă de păstrare a pastelor astfel preparate este de 3 luni la temperatura

cuprinsă între + 5 ... +20 º C. 3.5. Pentru asigurarea unui flux continuu, prepararea amestecului următor va începe

imediat după golirea betonierei. 3.6. Pastele de finisaj interior şi exterior se pot prepara alternativ, în aceeaşi staţie sau se

pot crea două linii tehnologice de preparare. 3.7. Pentru folosirea la maximum a utilajelor, staţia va funcţiona în trei schimburi.

Reţetele de preparare a pastelor de finisaj exprimate în procente de greutate 3.8. Pentru pasta folosită la finisajul interior se va utiliza următoarea reţetă: — nisip Ø 0—5 mm . . .......40% — praf calcar (fiIer său praf de cretă) 30% — var hidratat .................... . . :......10% — Aracet D 50....... . . . . ............ .3% — carboximetilceluloză ........2% din cantitatea de var — Romsil .... ... . . . . . . 1% din greutatea amestecului uscat — apă.....................................17% 3.9. Pentru pasta folosită la finisajul exterior se va utiliza următoarea reţetă la prepararea

centralizată: — nisip Ø 0—1 mm . . . . . . . .21,7% — praf marmură sau piatră Ø 0 —1 mm 12,0% — granule marmură Ø 2 mm . . . .12% — var hidratat .................................. .12% — emulsie acrilică sau Aracet D 50 ....4,6% — carboxilmetilceluloză . . . ...............0,1% din cantitatea de ciment — apă .............. .................................. .16,0% Pe şantier, înainte de folosire, se adaugă în bidoanele cu pastă pentru finisajul exterior: — ciment alb . . . . . . . ..... . 21,7% sub formă de pastă (2:1 ciment: apă). Amestecarea se face cu o lopăţică de lemn pînă la complecta omogenizare. 3.10. Pasta de finisaj interior se poate colora în masă la preparare folosind oxizi obişnuiţi.

Cantitatea de oxid utilizată nu va depăşi 1/80 din greutatea amestecului uscat. 4. APLICAREA PASTELOR DE FINISAJ

4.1. Pastele de finisaj se aplica mecanizat, pe suprafeţe netede de beton şi b.c.a, cu instalaţia pentru executat tencuieli stropite şi masă de şpaclu, produsă de întreprinderea „6 Martie­Timişoara”

Tehnologia de aplicare a pastei de interior

4.2. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au fost executate următoarele lucrări:

— închiderea rosturilor între clementele prefabricate, cu mortar de ciment; — repararea cu mortar de ciment a porţiunilor degradate, astfel încît să se obţină o

suprafaţă netedă cu abateri de la planitate sub 0,5 mm, măsurată sub dreptarul de 1,5 m lungime; — inchiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor; — raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de inchidere a rosturilor, repararea

porţiunilor degradate etc; — montarea tîmplăriei şi a geamurilor; — turnarea şapei pentru pardoseli; — asigurarea unei temperaturi, în încăperile unde se vor executa lucrări de finisaj, de peste

+5°C. 4.3. Inainte de aplicarea pastei se vor executa urmatoarele operaţiuni: — înlăturarea prafului de ciment şi a altor impurităţi de pe suprafaţa de beton prin frecare

cu peria de sîrmă şi suflare cu pistolul pulverizator cu aer sub presiune; — aplicarea cu pistolul a unei amorse de Aracet: apă în proporţie de 1 : 3. 4.4. Primul strat de pastă se aplică după zvîntarea amorsci, sub formă de strop, cu pistolul

pulverizator. Pe porţiunile unde betonul prezintă alveole din vibrare, este necesar a se interveni cu fierul de glet, pentru umplerea acestora. La panourile ce prezintă suprafeţe întinse cu alveole, întreaga suprafaţă se va netezi imediat după aplicarea mecanizată a pastei.

4.5. Al doilea strat se aplică după ce primul strat s­a zvîntat. Distanţa de lucru cu pistolul se reglează funcţie de mărimea stropului ce se doreşte a se obţine.

4.6. In cazul cînd pasta de finisaj vine de la staţia de preparare colorată în masă, al doilea strat constituie finisajul definitiv. Dacă nu s­au adăugat oxizi coloraţi, peste ultimul strat sub formă de strop, se pot executa zugrăveli în culori de apă sau peste ultimul strat netezit, tapete.

4.7. La executarea finisajelor pe tavane, ambele straturi de pastă se aplică cu pistolul şi se netezesc cu fierul de glet.

4.8. In încăperile cu umiditate relativă a aerului peste 65% (băi şi bucătării), se finisează cu pasta respectivă numai suprafeţele de la lambriu în sus, suprafeţele care se vopsesc cu vopsea de ulei urmînd a fi finisate cu pastă GIPAC.

4.9. Formaţia optimă de lucru se compune din doi muncitori calificaţi care se alternează la lucru cu pistolul. In timp ce un muncitor aplică pasta, celălalt o netezeşte cu fierul de glet pe por­ ţiunile cu alveole, la tavane sau pe toată suprafaţa.

4.10. Aplicarea pastei se începe din partea superioară a peretelui, executînd cu pistolul o mişcare de rotaţie, pentru a se obţine un strop uniform şi a aplica pe suprafaţă cantităţi aproximativ egale de material.

4.11. Grosimea fiecărui strat nu trebuie să depăşească 1 mm, astfel încît finisajul rezultat să fie pînă la 2 mm grosime.

4.12. Presiunea de lucru a aparatului va fi fixată la 6 atmosfere.

Tehnologia de aplicare a pastei de exterior 4.13. Finisarea faţadelor va începe după ce s­au executat următoarele lucrări: — matarea rosturilor dintre panouri; — curăţirea de praf a suprafeţelor ce urmează a fi finisate prin frecare cu peria de sîrmă şi

suflare cu pistolul cu aer sub presiune ; — aplicarea cu pistolul a unei amorse din Aracet diluat cu apă, în proporţie de 1 : 4

(Aracet : apă).

4.14. Lucrările de finisaj se execută de pe o schelă autoridicătoare, pe care se instalează aparatul, bidoanele cu material şi cantitatea necesară de ciment şi.apa.

4.15. Aplicarea pastei se începe de la partea superioară a clădirii, pe tronsoane corespunzătoare lungimii schelei.

4.16. In momentul cînd s­a terminat aplicarea primului strat, de pastă pe tronsonul respectiv, se poate începe la partea superioară aplicarea stratului următor.

4.17. Grosimea fiecărui strat fiind în jur de 1,5 mm, finisajul rezultă în grosime totală de circa 3 mm. Mărimea stropului se reglează după distanţa de aplicare şi deschiderea duzei folosită la pistol.

4.18. Finisajul exterior se va executa complet mecanizat. Nu este necesară netezirea cu fierul de glet.

4.19. Echipa de lucru va fi compusa din doi muncitori calificaţi care execută alternativ operaţiile de finisare şi anume: în timp ce unul din ei lucrează cu pistolul,celălalt prepară pasta de ciment, o amestecă în bidonul cu compoziţia preparată în staţie si se ocupă cu alimentarea cu material a aparatului:

4.20. Presiunea de lucru a aparatului este de 7 atmosfere. 4.21. Peste pasta de finisaj nu este necesar a se mai executa zugrăveli, culoarea finisajului

fiind dată de praful şi granulele de marmură colorată natural.

5. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUICII ŞI PCI In afară de prevederile din caietul I cap. 6 al prezentului normativ, se vor lua în plus

următoarele măsuri: — la prepararea pastelor în staţia centralizată, muncitorii vor purta măşti care să oprească

praful de var hidratat să pătrundă în plămîni; — la execuţia lucrărilor de finisaj pe şantier sînt obligatorii mănuşile de cauciuc.

6. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR

In afară de prevederile din caietul, I cap. 7 se va urmări în plus: — marcarea pe bidoane a datei la care s­a preparat pasta şi reţeta; — etanşeitatea sacilor de plastic şi închiderea corectă a bidoanelor; — depozitarea pastelor preparate în locuri ferite de călduri excesive sau temperaturi sub

+5°C; — umplerea bidoanelor la jumătate din capacitatea lor pentru a putea fi manipulate uşor şi

a avea loc suficient pentru amestecarea cu pastă de ciment pe şantier (în cazul pastei de exterior).

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢIILOR ŞI LUCRĂRILOR PUBLICE

ORDIN NR. 5/N din 17.04.1991

Avînd în vedere avizul Consiliului tehnico­economic nr. 63­din 14.03.1991; În temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 964/1990; Secretarul de Stat, Şeful Departamentului Construcţiilor şi Lucrărilor Publice emite

următorul

ORDIN :

1. Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii” indicativ C 3­76, cu caietul X „Instrucţiuni tehnice de utilizare a vopselelor cmulsio­ nate pentru lemn, BINACRIL V­8510, LUCICRIL V­8513 şi a vopselei pentru binale V­ 8810.”

2. Completarea de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor. 3. Direcţia Generală de Prescripţii Tehnice va aduce la îndeplinire prevederile prezentului

ordin.

SECRETAR DE STAT, VICTOR DUMITRACHE

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII

INDICATIV C 3/76

CAIETUL X INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE PENTRU LEMN „BINACRIL” V­8510, „LUCICRIL” V­8513 ŞI A VOPSELEI PENTRU BINALE V­8810.

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII­INCERC

Director ştiinţific: ing. Rizea Dragoş Şef laborator PCC: Dinu Teodorescu Responsabil lucrare: ing. Baciu Victoria

Coordonare şi avizare : Direcţia Generală de reglementări tehnice Director : ing. Hacerian Ion Responsabil temă: ing. Stan Sabina

CUPRINS

1. Obiect şi domeniu de utilizare 2. Materiale 3. Ambalarea, transportul şi depozitarea materialelor pe şantier 4. Condiţii tehnice 5. Lucrări pregătitoare 6. Execuţie 7. Condiţii tehnice de calitate şi verificarea lucrărilor 8. Scule dispozitive şi utilaje 9.Măsuri de tehnica securităţii muncii şi PCI

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

CAIETUL X: INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR EMULSIONATE PENTRU LEMN

„BINACRIL” V­8510, „LUCICRIL” V­8513 ŞI A VOPSELEI PENTRU BINALE V 8810

Indicativ C 3­76

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1. Prevederile prezentului caiet stabilesc condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de vopsitorii cu vopselele emulsionate „Binacril” V­8510, „I.ucicril” V­8513 şi a vopselei pentru binale V­8810

1.2. Vopsitoriile cu vopselele cmulsionate „Binacril” V­8510 „Lucicril” V­8513 şi vopseaua pentru binale V­8810, se aplică:

a) la interior: — pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL (la tîmplărie, lambriuri, pereţi despărţitori, etc.) b) la exterior: — pe suprafeţe de lemn (tîmplărie, sageacuri, etc.)

2. MATERIALE

2.1. Materiale principale

— Vopsea emulsionată „Binacril” V­8510 pe bază de răşini acrilice care se fabrică conform C.S. nr. 53/1984 la I.L.V. „Policolor” şi CCPALV

Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI

PENTRU CONSTRUCŢII: INCERC

Aprobat de: MLPAT­DCLP­DRT Nr. 5/N din 17.04.1991

— Vopsea emulsionată „Lucicril” V­8513 pe bază de răşini acrilice care se fabrică conform C.S. nr. 399/1982 la I.L.V. „Policolor” şi CCPALV

— Vopsea emulsionată pentru binale V­8810 pe bază de răşini matacril maleice care se fabrică conform C.S. 340/1990 la „Sintcza”­Oradea şi CCPALV

— Grund pentru astupat porii 4333 pe bază de răşini vinil­maleice în solvent care se fabrică conform C.S. 328/1981 la CCPALV

— Grund pentru astupat porii 8440 pe bază de hidrosol acrilo­stireni Ronacril HAS care se fabrică conform C.S. nr. 82/1984 la CCPALV.

2.2. Materiale auxiliare

— apă STAS 790­84 — hîrtie pentru şlefuire uscată STAS I581/2­S3

3. AMBALAREA, TRANSP0RTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER

3.1. Vopselele emulsionate pentru lemn „Binacril” V­8510, „Lucicril” V­8513 şi vopseaua pentru binale V­8810 se livrează, în materiale nemetalice închise ermetic sau metalice prevăzute cu saci de polietilenă pentru a evita evaporarea apei şi impurificarca produselor.

3.2. Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise, uscate la temperaturi cuprinse între 5 — 40 0 C evitîndu­se îngheţul care poate duce la deprecierea completă a produsului.

3.3. Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiune directă a razelor de soare şi de îngheţ.

3.4. În condiţiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele emulsionate „Binacril” V­8510, „Lucicril” V­8513 şi vopseaua pentru binale V­8810, au un termen de ga­ ranţie de 6 luni de la data fabricării. În acest interval de timp vopselele nu trebuie să­şi schimbe esenţial caracteristicile. Se admite o creştere a vîscozităţii, lucru care se poate remedia prin diluarea cu apă.

4. CONDIŢII TEHNICE

4.1. Lucrările de vopsitorie nu vor fi executate într­o atmosferă care poate favoriza apariţia condensului, nici pe suporturi îngheţate sau supraîncălzite.

4.2. Pentru executarea lucrărilor de vopsitorie la exterior, temperatura ambiantă trebuie să fie de minim +5°C, iar umiditatea atmosferică trebuie să fie de maxim 75%.

4.3. Pentru executarea lucrărilor de vopsitorie la interior, temperatura ambiantă trebuie să f ie de minim +8°C, iar umiditatea relativă de maxim —70%.

4.4. Umiditatea lemnului în momentul aplicării lucrărilor de vopsitorie nu trebuie să depăşească 18% în greutate pentru suprafeţele expuse la intemperii şi într­o atmosferă umedă şi 12% în greutate în încăperi încălzite continuu.

5. LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR

5.1. Verificarea calităţ ii vopselei pe şantier. Lucrările de vopsitorie se vor executa pe suprafeţe curate şi desprăfuite, după terminarea

lucrărilor care se efectuează înaintea vopsitoriei.

Lucrările înaintea vopsitoriei sînt lucrările care pregătesc substratul pentru aplicarea vopselei şi constau în:

— lucrări pregătitoare care în funcţie de gradul de finisare solicitat cuprind desprăfuire, periere şi şmirgheluire.

— în cazul în care lucrările de vopsitorie se execută pe substraturi vopsite anterior se va efectua o spălare a suprafeţei cu apă rece şi detergent în cazul suprafeţelor fără pete de grăsime şi spălare cu apă caldă şi detergent în cazul suprafeţelor pe care sînt pete de grăsime, urmată de o clătire cu apă rece.

5.2. Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorie, se vor verifica pe şantier următoarele caracteristici ale vopselelor.

— aspect — culoare — putere de acoperire — timp de uscare.

6. EXECUŢIA

6.1. Vopsitoria se aplică pe suprafeţe de lemn după terminarea lucrărilor pregătitoare. 6.2. Tîmplăria de lemn se va grundui cu grundurile indicate la pct. 2 în funcţie de natura

vopsitoriei ce se execută. Pentru vopsitorii la exterior se recomandă folosirea grundului 8­ 140.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legătură mai bună a vopsitoriei cu suprafaţa suport.

6.3. După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi ştergerea de praf după uscare. În cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau două şpăcluiri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat.

6.4. Chituirea şi şpăcluirea se face cu chit aplicat cu şpaclu. 6.5. Şlefuirile succesive se fac cu hîrtie sau pînză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit, cu

granulaţii din ce în ce mai mici, pentru diferitele straturi, în func ţ ie de rugozitatea suprafeţei suport: şi de calitatea cerută.

6.6. În general se vor aplica 1—2 st ratur i de şpăcluială în grosime de 0,2—0,5 mm; la lucrări de calitate superioară se vor executa 3 şpăcluiri.

6.7. Pentru suprafeţele grunduite (şi eventual chituite) se aplică vopseaua în următoarea succesiune:

— stratul 1 : vopsea diluată cu apă în proporţie de 1:1 (în volum) — amorsa, care se aplică manual cu pensula peste grund, peste grund + chit, sau peste straturile vechi de vopsea. — stratul 2: vopsea la consistenţa de livrare — stratul 3: vopsea la consistenţa de livrare. Consumul de vopsea pentru cele 3 straturi este de cea. 350—400 g/m. Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu pensula şi mecanizat folosind

„Instalaţia de vopsit” — fabricată la întreprinderea „6 Martie” Timişoara. Vopseaua se va aplica într­un strat uniform, fără a se lăsa urme mai groase sau mai

subţiri de vopsea şi va fi întinsă pî­nă la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Intervalul de timp între straturi va fi de cca. 2 h, la o temperatură de 20°C şi umiditatea

relativă 60—70% şi se va mări în cazul executării vopsitoriei la temperaturi mai scăzute. Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare unul faţă de celălalt,

ultimul strat de vopsea fiind aplicat de preferinţă, în lungul fibrelor, pe elementele de lemn. 6.8. Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi

înainte de montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsitorie a acestora şi depozitarea elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf.

6.9. În cazul în care la întreruperea lucrului în vase rămîne vopsea neconsumată, acestea se vor acoperi pentru a se împiedica formarea unei pelicule, pînă la reînceperea lucrărilor de vopsitorie.

După terminarea lucrărilor de vopsitorie, pensulele se vor curăţa cu apă pentru a se evita uscarea vopselei pe pensule.

6.10. La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua măsuri ca toate lucrările de pregătire a suprafeţelor să fie executate cu deosebită grijă.

Vopsirea se execută cu vopsea diluată cu apă la consistenţa necesară stropirii (sub formă unei pulberi fine şi uniforme).

6.11. Vopsirea mecanizată se execută cu o instalaţie de pulverizat fabricată la întreprinderea „6 Martie” Timişoara compusă din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizat.

Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3—5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1 litru ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pentru cantităţi mai mari de vopsea.

6.12. Vopsirea propriu­zisă se execută după terminarea grunduirii, chituirii şi a aplicării manuale a amorsei (vopsea diluată cu apă 1:1).

6.13. Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, numărul straturilor, păstrarea materialelor la locul de lucru, întreţinerea sculelor, sînt cele indicate la vopsirea manuală. În plus, se va avea grijă ca, la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie curăţat imediat cu apă, atît la interior prin pulverizarea unei mici cantităţi de apă, cît şi la exterior.

6.14. Suprafeţele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr­un ecran separator (carton, placaj, tablă, etc).

7. CONDIŢII TEHNICE DE CĂLITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR

7.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control tehnice de calitate precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu­se respectarea pre­ vederilor din prezentele instrucţiuni.

7.2. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):

a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport conform cap. 3, consemnîndu­ se acestea în procesele verbale de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie respective;

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiunilor de şantier; d) corectitudinea execuţiei. 7.3. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru

remediere sau refacere. 7.4. Recepţia lucrărilor de vopsitorie, se va face numai după uscarea lor completă.

8. SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE

8.1. Pentru executarea manuală a lucrărilor: — găleţi din tablă zincată sau polietilenă; — pensule de diferite mărimi late şi rotunde;

— perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă pentru şters praful; — bidinele rotunde sau dreptunghiulare; — perii de sîrmă; — daltă; — şpaclu metalic; — ciocan; — cancioc; — scară dublă; — butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalică pentru pregătirea amorsei. 8.2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru vopsirea mecanizată mai sînt necesare, în afară de sculele şi dispozitivele

enumerate la punctul 8.1., următoarele: — compresor; — aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop. Electrometalica Ploieşti); — instalaţie de vopsit de la „6 Martie” Timişoara.

9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.C.I.

9.1. La executarea lucrărilor de vopsitorie se vor avea în vedere prevederile din: — Norme republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu ordinele nr. 34/75 şi nr. 60/75. — Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate de M.C.

Ind., cu ordinul nr. 1233/D/1980. — Norme P.C.I. în vigoare. 9.2. Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea

podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor, etc. 9.3. La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea aparate de măsură

şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate. 9.4. Vopselele emulsionatc pentru lemn „Binacril” V­8510, „Lucicril” V­8513 şi

vopseaua pentru binale V­8810 nu sînt toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată ca solvent.