C7.1-Romania Pana La Razboi

ras

cursul 13LOCUIREA ÎN ROMÂNIAproblematica specifică

BUCUREȘTI– o perspectivă istorică

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRELOCUINTA MODERNA PANA IN 1944

1856 20122009:

1830:228 kmp, cca 1.900.000 loc.: cca 85 loc/ha

Cca 30 kmp, cca 60.000 loc.: cca 20 loc/haALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

un oraș balcanic / post-bizantin1459: prima atestare documentară

BUCUREȘTIUL PRE-MODERN

Perspectiva domesticăOrganizarea pe cartiere – mahalale și parohii

Mahalalele poartă nume de meserii, de biserici, de boieri.

Aceasta reflectă câteva aspecte definitorii pentru structura

socială și administrativă a orașului :

O organizare de tip corporatist funcționa, chiar dacă

1.

primele atestări documentare de bresle datează numai

din 1641.

Terenurile aparțineau marilor boieri și bisericilor /

2.

mănăstirilor. Prezența marii proprietăți private se va

schimba treptat, dar va persista pana în perioada

interbelică.

Rolul bisericii în organizarea socială este definitoriu:

3.

parohii.

Parohia = grupare comunitară relativ unitară în jurul unei

biserici, care îi dă numele, o identifică și marchează și

silueta orașului.

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

poate cuprinde mai multe parohii.

ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU


1250 - 1400

1400 - 1450




1650 - 1750

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate

cuprinde mai multe parohii.

1400 - 1450




1750

1850



Perspectiva domesticăDiferența mică între țesutul major și cel minorALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Perspectiva domesticăSpațiul public – ulițe, maidane, clădiri publiceALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


BUCUREȘTIUL PRE-MODERNPerspectiva domestică

Viața cotidianăamestec multietnic, colorat,

plin de contraste, relativ repartizat pemahalale/parohii;

spațiul public, deși dezordonat, epopulat, gălăgios, activ;

activitățile agricole ocupă un rolimportant



LOCUINȚA BUCUREȘTIULUI PRE-MODERNîn 1859:

122 000 locuitori,16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi



LOCUINȚA BUCUREȘTIULUI PRE-MODERN1. locuințe individuale izolate, joase, cu mari grădini în țesut foarte lax:

- locuințele boierilor, mari conace, adesea înconjurate de ziduri- locuințe mai modeste, așezate pe lot indiferent față de străzi

2. locuințe meșteșugărești înșiruite:- în zona Lipscani = centrul comercial

3. hanurile- formă de locuință de raport

BUCURESTIUL PRE-MODERNOrasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras

atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.Spre 1830 orasul avea:

supraf:

3000ha 60.000

locuitori.

(53.888 de rezidenti, 10.000

provinciali, 1.044 straini)

Densitate: 20 loc / ha

Comparație:

Viena – 79 loc/ha

Berlin – 119 loc/ha

Londra – 288 loc/ha

Paris – 316 loc/ha

New York – 335 loc/ha

Este cel mai mare oras din sud-estul

european

Atena are – in 1836 - 14.000 de

locuitori,

Belgradul, 12.900 in 1838.

Bucurestiulcea mai mare capitală din Balcani după Constantinopolcu pretenția unui „mic Constantinopol”un mod de viata orientalo traditie de edificare post-bizantinaOdata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),societatea romana intra intr-un intens si rapid procesde aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,proces in care influenta franceza va juca un roldeterminant.Acest proces patrunde la toate nivelurile societatiiromanesti si se reflecta si in arhitectura sitransformarea orasului.

O hartă a Europei -

1592

PERIOADA MODERNĂ«paradigma balcanică»

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etniicu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate dinpunct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului innumeroase entitati, animate fiecare de doua imperative principale:

(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala

se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si

culturala, prin

asimilarea accelerata a valorilor occidentale.

(2) construirea unei noi identitati nationale

strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta “trecutul otoman” (administratie, stil de

viata, cultura etc.)

ideea de modernizareDezvoltarea generala a fost generata de “ideea modernizarii”, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente denatura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:- respingerea patrimoniului oriental si- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.

Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitatiALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


principalele evenimente istorice« VECHIUL REGAT »

VALAHIA

1859

1821

Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza

Revolutia lui T. Vladimirescu

1866

1848

Carol I de Hohenzollern

Revolutia burgheza

1877

Independenta si participarea la razboi

ROMANIA ACTUALA

« ROMANIA MARE »

1918

1944

Dupa primul razboi mondial,

Insurectia armata de la 23 august

Transilvania devine parte a Romaniei



privirea se îndreaptă către Occident« Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda

europeana], intrand in

salon [vad]… cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea,

fiecare langa scaunul sau, cu

jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o

canapea, dar ceilalti

gaseau mai comod sa stea ghemuiti […], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap,

nici nu le-a trecut prin

minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. » (Barabàs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT ȘI BALCANIC

PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).



punctul de început1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement sur l’assainissement,

l’embellissement et

le maintient du bon ordre dans la ville de

Bucarest

Oras de joasa inaltime si densitate

redusa

La inceputul sec

19:

- 3000 ha

- 60 000 locuitori

- 10 bariere

1859 :

-122 000 locuitori,

-16 232 cladiri din care,

1.327 cu 2 niveluri

58 cu 3 niveluri

modernizarea orașuluiOccidentalizarea modului de viață / locuire;Ordonarea vieții urbane după modelul de dezvoltare economică modernă/liberală:

dezvoltarea mecanismului modern al speculației imobiliare și funciare;Ordonarea spațiului urban după model occidental, pentru ca Bucureștiul să devină

o “capitală europeană”: schimbarea relației dintre locuință și oraș ca urmare alucrărilor “de înfrumusețare”.

Toate vor atrage schimbarea locuinței:

- Introducerea de noi tipologii și modificarea altora,- Altă relație a locuinței cu orașul: alte spații ale vecinătății.

«În orașul nostru totul trebuie luat de la capăt!»

pERIOADA MODERNĂmodernizarea locuinței

Fenomenul afecteaza, în masuri si cu timpi diferiti desigur, toate nivelurile, “starile”, societatii:

“lumea mare” sau “lumea aleasa” (elita boierească),

clasa în formare a “oamenilor de conditie” (liber-profesionisti, functionari, negustori înstariti si “cei ajunsi pe cai drepte oameni cu

oarecare avere”),

si lumea desemnata de toti acestia ca “stare a oamenilor de rând” (cele doua categorii de locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari,

nascuti de generatii acolo si proprietari de case, “edecuri” ai mahalelor - pe care “elitele” îi snobeaza ca “mitocani” - si chiriasii

mahalalelor, “care lucreaza cu ziua pe la altii si care se muta la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru”).

La începutul secolului al XIX-lea modul de viata occidental si decorul construit care trebuia sa-l reprezinte sunt preluate în primul

rând de cei din “lumea aleasa”, ale caror locuinte sînt primele care capata o alura si un fast occidental,

La sfîrsitul secolului, “lumea de conditie”, noua clasa burgheza (la început formata mai ales din alogeni) se diferentiaza, se

emancipeaza, îsi formeaza si consolideaza o constiinta de sine si doreste sa-si consacre noul statut prin locuinta, ceea ce se reflecta

în cresterea numarului de locuinte noi, cu o tipologie foarte variata, cu tot mai multe împrumuturi occidentale si din ce în ce mai

îndepartata, atât stilistic cât si distributiv, de cea traditionala. Noul dinamism social si schimbarile de mentalitate ajuta propagarea

fenomenului si în zonele mai marginase ale celorlalti.

Totul se reflecta într-o noua diversitate tipologica, foarte deschisa catre schimbare si împartita într-o anume masura pe zone ale

orasului.


operatii de modernizareIn general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incatorasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.

modele urbanistice1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA

tipuri de locuinte modernePentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare):IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasuluiVILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltimePentru clasele mijlocii si muncitori:LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: “proiecte tip”de locuinte individuale, zone mai periferice

evolutie stilisticaDupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,eclectism…), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pîna la cel de al 2-lea razboimondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:- eclectismul de factura Beaux-Arts,- cautarile nationale si regionale,- modernismul

ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Experiența Parisului haussmann-ianadaptată construcției cheiurilor și tăierii marilor bulevarde

noul tip de locuință:imobilul de raport (de factura haussmann-iană)

1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrulcapitalei1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881 + Regulament asupra salubritatii)1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri

1831 - 122 000 locuitori1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitoriRitmul de constructie:

-380 cladiri /an21.037 cladiri – in 1878

Din care:635 – inainte de 1800

3.963 – inainte de 1830ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


noul perimetru al orașului1831

1929


planurile directoare1921

PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935

PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :

clasele de constructiiALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

cele mai importante intervențiidinaintea primului război mondial

Bulevardele si cheiurile devin un “model” de modernizare care “iradiaza”:

1890 – generalizarea regimului de inaltime

pentru alte strazi importante din centru



imobilul de raportLa fel ca în Paris, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip

de modernizare

Noua tipologie se

construiește:- în regim închis (imobile inșiruite sau cuplate pe trei laturi)

- în front aliniat mai transparent (imobile cuplate)

Îmbraca - odata cu orasul - toate

stilurile:eclectism de factura EBA, neoromânesc, modernism

Se modernizează ca organizare si distributie interioaraALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


imobilul de raportca și la Paris, va parcurge

diversele căutări stilistice

și va absorbi modernismul

interbelicALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raportALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raportImobilul de raport modernistALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport

Imobilul de raport modernist

noua imagine urbana - axa N-S, in constructieALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raportImobilul de raport modernist





imobilul de raportmodernizarea tipologiei imobiluluiex.: imobilele lui Horia Creanga1929 - Imobilul Pop si GheorghiuALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Duiliu MarcuALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


noua imagine urbanăALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

noua imagine urbanăALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

Experiența orașului grădinăALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Experiența orașului grădină

“mai apropiata modului de viata romanesc” (Cincinat

Sfintescu)Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelordomestice de joasa inaltime.

TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:

- zone de vile : locuinta individuala

de lux

- zone de locuinte populare : locuinta

individualaALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Vila și cartierele de vile

Cartierele de vile (“parcurile rezidentiale”): lotizari noi pe terenuri mai mari, cucompozitii urbane peisagere, pitoresti.

Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului aprevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V,care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintrepiata Romana si piata Victoriei etc.)

In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele maimari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este

considerat, pe drept, un factor de lux.ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



VILA SI CARTIERELE DE VILEparcurile rezidentialeIn zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele maimari.Regim de constructie: individual sau cuplatGradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului)este considerat, pe drept, un factor de lux.Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatiaabundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



parcurile rezidentialeINAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID

1912-PARCUL FILIPESCU




parcurile rezidentialeParcurile Bonaparte si FilipescuALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



bulevardele rezidențialeBd. L. Catargiu (Colței)ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toade POPESCU


vila

loc de absorbtie stilisticaALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


Experiența orașului grădinăLOCUINTA POPULARA - IEFTINA

definitii legaleLOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita,

pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 deani.

LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp.Scutite de impozit pe 15 ani.

Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea

taxelor, in

vederea facilitarii accesului la

proprietate.

1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRUCONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE



diverse incercari in linia culturalistaMulte lotizari noi, care marcheaza ultima etapa deparcelare a marilor proprietati private (achizitionatede primarii, intreprinderi sau organismele /societatile nou aparute care se ocupa de acest tipde operatii imobiliare):- in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate- foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi VatraLuminoasa)- exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuintesemi-individuale (mici imobile/”vile plurifamiliale”)- imobile speciale pentru functionarii publici1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALEPENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINEALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



un fel de cartiere-gradina “intra muros”1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE


prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STOE/ asist. toader POPESCU

Experiența orașului grădinăLOCUINTA POPULARA - IEFTINAun fel de cartiere-gradina “intra muros”1939 - VATRA LUMINOASAALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


BUCURESTIUL EUROPEANExperiența orașului grădină

1939 - VATRA LUMINOASAALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



LOCUINTA POPULARA - IEFTINAlocuinte pentru functionarii publiciStatistica 1878: clasifica cei 177 646 de locuitori activi aiBucurestiului in 6 categorii socio-profesionale-proprietari, rentieri, liber-profesionisti - 50 997;-negustori - 27 100;-meseriasi si mestesugari - 64 732;-muncitori - 11 993;-slugi - 19 531;-diverse - 3 313.

(Frederic DAME, Bucurestiul in 1906)Sfârsit de XIX - apar functionarii publici legati de administrareastatului modern - categorie mai înstarita, cu statut foarte onorabil.Formata din români cu acces la studii- creste ca pondere dupa Primul Razboi Mondial si ca necesitate aadministrarii unui stat mai mare - pune in discutie conditia sireprezentativitatea functionarului public (apare in discutie“functionarul sarac”).

1923 -Lege pt statutul functionarului publicCEVA DIN RETORICA HOF-ULUI VIENEZALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



LOCUINTA POPULARA - IEFTINAlocuinte pentru functionarii publiciALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



LOCUINTA POPULARA - IEFTINAlocuinte pentru functionarii publiciLocuințe pentru fucționarii Min. de Finanțe, FilaretALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


BUCURESTIUL EUROPEANNegocierea cu fondul existent

Modernizarea zonelor vechiALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



prin regulamente si tipologii spatiale noiREZULTA:

- DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE “DOMESTICE”, SPECIFICE - EX.:FUNDATURILE- DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE RAPORTDE MICA INALTIMEALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



lotizari moderne1856, 1867

1893 – Lotizare modernaLotizari nereglementate

Lotizarea GramontALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


BUCURESTIUL EUROPEANTipologii intermediare

intre imobilul de raport si locuinta individualaIMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE

APARTAMENTEEste un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardeleinalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde.Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si informule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNIMarcel Iancu - imobilul GoldALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNIvehicul de densificare a tesutului vechiALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



intre imobilul de raport si locuinta individualaFUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU

TIPICSunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; estediferita de “close”-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare.Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), catsi in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu miciimobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolateALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



1896

FUNDATURILE BUCURESTENE

un spatiu specific1895-99




FUNDATURILE BUCURESTENEALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II



FUNDATURILE BUCURESTENE

un spatiu specificALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


BUCURESTIUL EUROPEANLOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL

mostenirea este totusi problematicaModernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominantagrara.Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere;imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca inBucuresti

45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,80% nu au canalizare,72% nu au apa curenta,52% nu au curent electric.

Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIALmajoritatea transformarilor principale ale

orasului sunt in curs de desfasurare

Documents

C7.1-Romania Pana La Razboi