Cacofonii permise in limba romana:Dupa cum stim, exista DOAR
trei astfel de cacofonii:1. Biserica Catolica2. Ion Luca
Caragialesi3. Tactica cavalereascaInsa, intre timp, au mai aparut
si altele... Permiteti-mi sa le scriu mai in subiect grin- EpoCA
CApitalista- BanCA COmerciala- MoniCA COlumbeanu- MuziCA
COralaAsocierile suparatoare de silabe in constructii de tipul O
analiza economica care, Sunt deprimat pentru ca caut, A fost
desemnat ca candidat, dar si in Lucra la laborator la uzina, M-a
maturizat mai ales munca sunt considerate cacofonii. Neologismul
cacofonie este format din doua cuvinte grecesti kakos, care
inseamna rau, urat, prost si phone sunet. Prin urmare, termenul nu
are neaparat legatura cu alaturarile ca/ca/, ca/co sau ca/ce, in
categoria cacofoniilor intrand si succesiunile suparatoare de
ma-uri, la-uri, ti-uri etc. In lectia de astazi, ne vom opri la
cateva exemple de cacofonie si vom incerca sa dam si cateva solutii
pentru evitarea acestora in vorbire.
Cele mai frecvente cacofonii sunt, fara indoiala, alaturarile
dizgratioase de sunete ca/ca, cu/co, ca/cu, ca/ce. Greselile de
acest tip trec, mai nou, aproape neobservate, cu toate cadeturneaza
atentia de la subiect, provocand, de cele mai multe ori,
hilaritate.
In constructiile Promoveaza o politica care, Adica care sa
mearga ?, Nu e inca cazul, A facut ca copiii, Consider ca cartea
etc, succesiunea de ca ca-uri poate fi usor evitata prin
intercalarea unui cuvant adecvat,inlocuirea cu un termen sinonim
sau chiar schimbarea enuntului in asa fel incat sa i se pastreze
sensul.Un posibil exemplu: Promoveaza o politica pe care, Asadar,
care sa mearga? Nu e deocamdata cazul A facut ca acei
copii,Consider ca volumul etc.
De asemenea,alaturarile dizgratioase de la-uri, ma-uri, sa-uri
sau ta-uri intra in categoria cacofoniilorsi sunt la fel de
suparatoare pentru auz. In propozitii de genul Mama mea m-a mascat
sau La sedinta toti tatii tac, succesiunea de ma si ta supara
auzul. In aceste cazuri,intercalarile de cuvinte sunt
obligatorii.
O solutie aparent salvatoare, pentru unii, de evitare a
cacofoniilor, esteadaugarea unui fortat ca si sau, mai mult, a unei
virgule in vorbire, de tipul ca, virgula, cazul.Acestea, pe langa
faptul ca par ridicule, atrag si mai mult atentia asupra greselii
comise.
Pe de alta parte, lingvistul Gheorghe Pruteanu considera canu
trebuie sa cadem in capcana cautarii cu lumanarea a
cacofoniilor.Regretatul om de cultura spunea ca sunt sacaitori si
cei care sar in sus atunci cand aud ca cineva sau ca ceva si le
considera cacofonii, cand, de fapt, nu sunt. Atunci, conchide cu
umor lingvistul,ar trebui sa desfiintam si cuvantul caciula,
cacealmasau caci.
nlimba romnmajoritatea vorbitorilor snt contieni de acea
categorie de cacofonii create prin alturarea silabelorca-ca(sau a
unora asemntoare) din cuvinte nvecinate:negru ca crbunele,vezi c
cazi,politic careetc. Aceste cacofonii snt n mod deosebit evitate
de vorbitori, mai ales n vorbirea sau scrierea ngrijit, pentru c
astfel de succesiuni de sunete stnjenesc transmiterea corect a
mesajului prin crearea unei asociaii de sensuri nedorite. Pentru
evitarea lor, unii vorbitori ajung s fac greeli gramaticale
propriu-zise (cacologii), de exemplu prin introducerea ntre cele
dou cuvinte implicate a cuvntuluivirgul(care de altfel mai mult
atrage atenia asupra cacofoniei) sau prin folosirea n locul
cuvntuluicaa locuiuniica i, chiar i atunci cnd sensul acesteia nu
se potrivete n propoziie. O serie de cacofonii din aceast categorie
nu pot fi ns evitate uor, pentru c apar n expresii fixe sau n nume
de persoane:biserica catolic,stenoz aortic calcificat,Ion Luca
Caragiale,banc comercial,tehnica cavalereascetc. Printre
necunosctori umbl informaia fals c ar exista trei, cinci, apte sau
mai multe cacofonii acceptate n mod oficial.In categoria
cacofoniilor acceptate intra:Ion Luca Caragiale, biserica catolica
si "banca comerciala".Potrivit lingvistilor, de asemenea, in
denumirile stiintifice, pentru precizie, se accepta
cacofoniile,eufonia (sonoritate placuta, armonioasa) fiind mai
putin importanta.Totui, exist numeroase alte succesiuni de sunete
care pot fi considerate cacofonii, de exemplu: finalul sacadat
dinla edin toi taii tac; aparenta blbial dinmama mea m-a mascat;
repetarea (tautofonia) silabeicedinlegea trebuie s specifice ce
ceteni au acest drept; repetarea secveneiluincopilului lui Luca;
copilele le legnm pe rnd; adresa sa s-a schimbat; iari i nir
povetile; hiatul deranjant dina analiza,a ascultat,a anuluietc.
Cuvntulcacofoniea fost format nlimba greacdinkakosru, urt
iphonevoce. A intrat nfrancezi apoi n celelalte limbi europene
aproximativ nsecolul al XVII-lea, cu sensul actual de sunet
strident, dezagreabil. Particula greceasckako-este ntlnit i n alte
neologisme:cacofazievorbire incorect,cacologieconstrucie gramatical
defectuoas saucacografiescriere greit, avnd n toate cazurile acelai
sens de ru, greit. Unii lingviti snt de prere c aceast particul i
are originea n cuvntulproto-indo-european*kakko, nsemnnda
defeca.[6]Aadar, dei astzi cuvntulcacofonienu este legat de acest
sens, este posibil ca n istoria sa ndeprtat s fi existat o
nrudire.
Ortografia unor substantive comune compuseSubstantivele comune
compuse se impart in doua categorii in ce privestemodul de
scriere:unele se scriucu cuvintele alcatuitoare legate intr-un
singur cuvant,iar altelecu cuvintele separate si legate prin
liniuta.1. Substantivele compuse care se scriuintr-un singur
cuvant:-binefacere, bunastare(cu sensul de stare materiala buna;
prosperitate),bunavoie(folosit de obicei in expresia de
bunavoie=nesilit de nimeni, din indemnul propriu),bunavointa,
binefacator, binevoitor, raufacator, rauvoitor, primavara,
untdelemn;-radioascultator; radioemisiune, radiojurnal,
radioreportaj, radioreporteretc.-portaltoi, portarma, portavion,
portdrapeletc.Substantivele formate prin contopirea cuvintelor
prezinta particularitatea ca atunci cand primul component este
unsubstantiv,unadjectiv,sau unnumeral,ca la
substantivulprimavara,termenul respectiv nu se mai comporta ca
atunci cand este folosit ca un cuvant liber, adicanu-si mai schimba
formasinu mai poate primi articol hotarat;schimbarea formei
primului cuvant ar rupe unitatea de inteles a cuvantului compus:
primavara, primaveri; bunastare, bunestari, bunavointa etc. nu s-ar
mai putea scrie impreuna, fiindca fiecare cuvant a capatat sensul
lui din constructiile cu cuvinte independente.Fii atent launitatea
de sens a cuvintelor compuse prin contopire,mai ales la cele
compuse cu termeniibuna-, rau-sibine,la care se face
deseorigresealade a le scrie cu liniuta intre elementele componente
sau chiar asemenea unor cuvinte libere.1. Substantivele compuse
care se scriucu elementele componente legate prin
liniuta:caine(le)-lup(caini-lupi);redactor(ul)-sef(redactori-sef);masina-uneala(masina-unealta;
masini-unelte);zi-munca(ziua-munca,
zile-munca);zi-lumina(ziua-lumina,
zile-lumina)etc.ciubotica-cucului(ciubotelele-cucului);floarea-soarelui(florii-soarelui);ochiul-boului,
pasarea-paradisului(pasarii-paradisului)etc;cal(ul)-de-mare(cai-de-mare);stea(ua)-de-mare(stele-de-mare)etc.buna-credinta(buna-credinta,
bunei-credinte);rea-credinta(reaua-credinta,
relei-credinte);rea-vointa(reaua-vointa,
relei-vointe);buna-cuviinta(buna-cuviinta,
bunei-cuviinte);-substantive formate dintr-un numeral si un
substantiv:dublu(l)-decalitru(dubli-decalitri);prim(ul)-ministrusauprim-ministrul(prim-ministri(i)sauprimii-ministri);prim(ul)-procuror(prim-procurorul).Cand
in compunere intra si elementulvice,acestanu se separa prin
liniuta:vicepresedinte.Dupa cum se vede, la toate tipurile de
substantive cu termenii separati prin liniuta cuvintele
componentese comporta ca si atunci cand sunt folosite ca parti de
vorbire independente, in relatii de acelasi fel cu cele din
cuvintele compuse. Ceea ce trebuie observat pentru scrierea cu
liniuta este faptul ca din imbinarea cuvintelor respective a
rezultat un cuvant compus cu un continut nou care se refera la un
anumit obiect-planta, animal, persoanaetc.Observa, de
asemeneacompusele cu adjectivelebunasirea,in comparatie cu cele de
la punctul I formate cu aceleasi adjective.Substantivele compuse de
mai jos, alcatuite dintr-unverb la mod personal si un substantiv
sau un pronume, suntinvariabile: gura-cascasaucasca-gura,
papa-lapte, taraie-brau, zgarie-branza, nu-ma-uitaetc.Ortografia
substantivelor propriiI.Substantivele proprii simple denumesc
persoane Ion, Maria -, animale Murgu, Joiana-, localitati, ape,
munti Giurgiu, Dunarea, Carpati -, intreprinderi Metalul -, ziare
Adevarul etc. elese scriu cu litera mare la inceputul
cuvantului.Substantivele proprii sunt si numele de astri (planete,
stele, constelatii): Mercur, Venus, Pamantul, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun, Soarele, Luna, Rarita (steaua Sirius),
Gainusa (numele constelatiei Closca-cu-Pui) etc. Se scriu deci cu
initiala mare Soarele, Pamantul, Luna cand aceste cuvinte sunt
folosite ca nume ale corpurilor ceresti, precum si numele punctelor
cradinale cand au sensultarile, tinuturile(uneori popoarele)din
apus, din rasaritetc. : Tu te lauzi ca Apusul inainte ti s-a pus?
(M. Eminescu, Scrisoarea III).II.Substantivele proprii compusese
impart in doua categorii in ce priveste folosirea literei mari la
initiala cuvintelor.1.Substantive care se scriu culitera mare numai
la inceputul primului cuvant.In aceasta categorie intra:-titlurile
ziarelor, ale revistelor, ale operelor literare, stiintifice si
artistice:Romania Libera,Tineretul liber,Viata romaneasca
(revista);Balade si Idile (de G. Cosbuc),Istoria romanilor prin
calatori (de N. Iorga);-denumirile documentelor de importanta
nationala sau internationala:Legea organizarii
judecatoresti,Regulamentul organic etc.Cand in interiorul titlului
se afla un substantiv propriu, acesta se scrie cu litera
mare:Istoria luiMihaiViteazul (de N. Iorga).In articolele si
lucrarile in care se mentioneaza un titlu sau denumirea unui
document, acesta se subliniaza sau se pune in ghilimele. In textele
tiparite titlurile si denumirile documentelor apar fie intre
ghilimele, fie cu alt fel de litere decat cele din restul
textului.2.Substantive proprii compuse care se scriucu litera mare
la inceputul fiecarui cuvant,cu exceptia cuvintelor de legatura
(articolul al sau cel, prepozitia sau conjunctia). La scrierea
acestor compuse trebuie observate sisituatiile in care se foloseste
liniuta.a) La numele de personaje din basme si povestiri, liniuta
se foloseste in mai mare masura decat celelalte substantive proprii
compuse, si anume: intre doua nume cu forma de nominativ-acuzativ
Rila-iepurila; intre un substantiv si alt substantiv la genitiv
Paunasul-Codrilor; Zana-Zorilor; intre substantiv si adjectiv
Harap-Alb, Fat-Frumos; intre substantiv si prepozitia care leaga
substantivele Voinic-de-Plumb; intre verb si substantiv
Sfarma-Piatra, Stramba-Lemne; intre toti termenii unor nume
neobisnuit de lungi:
Jumatate-de-Om-Calare-pe-Jumatate-de-Iepure-Schiop,
Fat-Frumos-cu-Mot-in-Frunte (personaj dintr-un basm de I.L.
Caragiale).b) Tot cuinitiala mare la ambele numesi culiniuta intre
cuvintele componentese scriu prenumele si numele de familie compuse
din doua nume de persoana, precum si numele de familie alcatuite
dintr-un nume de familie si un nume geografic: Ana-Maria,
Radu-Serban, Radulescu-Pogoneanu, Bogdan-Duica Gheorghe (istoric
literar); Niculescu-Buzau, Radulescu-Motru etc.c)Numele imparatilor
din basme, ale personalitatilor istorice si literare,formate
dinnume propriu de persoana si dintr-un substantiv comun care arata
rangul, gradul, functiasescriu cu litera mare si la numele
comune:Aleodor-Imparat, Verde-Imparat, Sinan-Pasa, Serban-Voda,
Mihnea-Voda cel Rau, Mihai-VoievodViteazul. Numele rangului se
leaga prin liniuta de numele persoanei. Dar in situatii de
felulimparatul Verde,voievodul Serban, numele rangului este un
substantiv comun.d) Regula de sub a), in ce priveste folosirea
liniutei si in cazulprepozitieisau aladjectivuluidintr-un
substantiv compus, se aplica sinumelor de
constelatii:Closca-cui-Pui, Ciobanul-cu-Oile (numele constelatiei
Lira), Carul-Mare (=Ursa-Mare), Carul-Mic (=Ursa-Mica) etc.e) O
situatie asemanatoare cu cea de la c) este la numele proprii
geografice de felul Brosteni-Deal, Domnesti-Sat, Lehliu-Gara,
substantivul comun fiind adaugat numelui localitatii in scop de
identificare.La numele geografice liniuta se mai foloseste in cazul
denumirilor alcatuite: din doua nume geografice cu forma
nominativ-acuzativ: Bistrita-Nasaud, Cluj-Napoca, Popesti-Leordeni,
Iezer-Papusa etc; dintr-un nume comun si un nume geografic propriu,
iar numele comun nu mai corespunde cu ceea ce
denumeste:Baia-Sprie,Ocna-Sugatag,Paraul-Carbuna (padure).f) In
celelalte situatii numele proprii geografice formate din doua sau
mai multe cuvinte se scriu fara liniuta de unire: Africa Centrala,
America de Nord, Orientul Mijlociu, Curtea de Arges, Bolintinul din
Vale etc.Intrucat in multe cazuri numele proprii geografice si
teritorial-administrative cuprind in alcatuirea lor termeni
generici muntele (muntii), raul, dealul, campia, soseaua,
bulevardul, strada etc. -, pentru scrierea corecta a cuvintelor
respective trebuie cunoscute situatiile in care numele comun
generic face parte dintr-un nume propriu. Numele generic face parte
din denumire si deci se scrie cu litera mare cand: este urmat de
unsubstantiv in genitiv: Cheile Bicazului, Podisul Transilvaniei,
Muntii Macinului, Delta Dunarii, Valea Jiului, Raul Doamnei, Parcul
Tineretului etc; este urmat de unadjectiv: Muntii Apuseni, Gradina
Botanica, Strada Frumoasa etc; este urmat de oprepozitiesi
unsubstantivsauadverb: Balta fara Fund (balta), Varful cu Dor,
Campia de Veste, Sambata de Sus (localitate); este insotit de
unnumeral cardinal: Bulevardul 1848, Strada 1907; este plasatdupa
un substantiv la nominal-acuzativ: Bicaz-Chei, Tusnad-Bai,
Candesti-Deal, Udresti-Sat, Lehliu-Gara etc.; nu are sens care sa
corespunda cu ceea ce denumeste termenul respectiv:Campia Barnas
(strada);Dealul-Floreni (localitate);Paraul-Carbuna (padure)
etc.3.Se scriucu litera mare la inceputul fiecarui cuvant, cu
exceptia cuvintelor ajutatoare: denumirile evenimentelor:Comuna
(din Paris),Reforma,Renasterea,UnireaPrincipatelor etc.; denumirile
organelor si organizatiilor de stat si politice nationale sau
internationale, ale intreprinderilor si institutiilor de tot
felul:GuvernulRomaniei,MinisterulInvatamantului,OrganizatiaNatiunilorUnite,Facultatea
deLitere,Institutul deLingvistica,Institutul
deEconomieMondiala,MuzeulLiteraturiiRomane,TeatrulGerman
deStat,UniuneaArtistilorPlastici,LiceulIndustrial Nr. 5 etc.;
denumirile sarbatorilor:Craciun(ul),Paste(le),AnulNou, 1Decembrie,
1Mai,ZiuaInternationala aFemeii etc.Cand un nume propriu compus
incepe cu articol sau cu prepozitie,articolulsauprepozitiase
scriecu litera mare:Al X-lea Congres International al
Lingvistilor,La Om (varf de munte),Intre Garle
(strada).Prescurtarile de felulC.F.R (CaileFerateRomane),O.N.U
(OrganizatiaNatiunilorUnite) se pot scriecu punctsaufara punctintre
literele mari (CFR, ONU).
O primvar multicolor inseamn...Ce poate fi mai frumos dect
atunci cnd primvara bate la u? Primvara e anotimpul ciripitului
psrilor, e anotimpul cnd soarele se ivete dis-de-diminea, e atunci
cnd iarba rsare din pmnt.O pimvar multicolor e asemenea unui buchet
frumos de flori, plin de culoare i tandree.Peisajul primvratic
galben-maro din faa noastr ne ofer motive de a merge doar ninte.
Fiecare clip din viaa noastr e asemenea unei petale de un ruu
purpuriu.Livezile, primvara sunt de o culoare vie, aprins, un verde
ce se evidentiaz chiar i la deprtare, pe cnd toamna e anotimpul
posomort,frunzele galben-metalice snt duse n val de vnt. Primele
flori de primvar snt ghioceii strlucitori, albi de zinc, ce ne aduc
zmbetul pe faa oricrui dintre noi, dar i viorelele de un albastru
violet, ne fac mai voioi, mai fericii.Frunzuliele se nasc i i
deschid ochiorii de un verde paged. Pomii i mbrac haina cu flori
multicolore: argintii, roii-roz, violete viorii. Vntul adie uor i
rspndete mireasma florilor peste mri i ri, peste cmpiile Moldovei.
Psrile sosesc din deprtri n zarea alb i galben-cnepiu. Zboar fel de
fel de gndcei, fluturaii i ntind aripioarele roii-portocalii spre
razele aurii ale soarelui.Cerul azuriu al primverii timpurii,
creeaz o imagine cromatic de care se bucur natura, pentru a ese
adevrate poveti. nflorirea bicolor nseamn c primvara e puritate, e
armonie, e anotimpul etern, zglobiu. Primvara este o regin cu
trandafiri roii-corali, ce pete lent n fiecare grdin aducnd
bucuria.Primvara e anotimpul cnd totul prinde via. Tabloul
primverii e multicolor, e cel ce te las fr rsuflare. Primvara este
anotimpul tinereii, a viselor i a speranelor, e tot ceea ce poate
fi mai frumos i sfnt.
