Cai de comunicatii

  • View
    87

  • Download
    6

Embed Size (px)

Text of Cai de comunicatii

Tema Proiect

Se cere sa se proiecteze legatura rutiera intre obiectivele A si B marcate pe planul de situatie. Drumul ce va fi proiectat, va fi incadrat in plansa tehnica 4, viteza de proiectare va fi de 40 Km/h iar declivitatea maxima in profil longitudinal va fi de 7%. Profilul transversal I va avea urmatoareale caracteristici: y y y y Parte carosabila: doua benzi cu l=2,5 m; Acostamente consolidate 1m; Dispozitive de colectare si evacuare a apelor atat in profil longitudinal cat si in profil transversal; Drumul va fi proiectat cu sistem rutier nerigid dimensionat atat la traficul actual cat si la traficul de perspective tinand cont de durata normata de functionare de 7 ani.

Platforma de depozitare va fi proiectata cu imbracaminte rigida.

A Piese scrise

Memoriu tehnic justificativ care cuprinde descrierea situatie existente precum si situatia proiectata cu toate elementele caracteristice (carnet de pichetare, calculul suprafetelor, calculul volumelor de terasamente); Breviar de calcul cu dimensionarea sistemului rutier;

B Piese desenate Plan de situatie (Sc 1:1) care cuprinde: axul drumului, marginile partier carosabile, platform drumului, zona afectata de lucrarile de terasament); Profil longitudinal prin axul drumului (Sc 1:100 pe vertical; Sc 1:1000 pe orizonatala) vor fi marcate racordarile vertical si lucrarile de colectare a apei; Profil transversal tip; Profile caracteristice (transversal).

Curbele de nivel sunt amplasate la 1 m echidistanta intre liniile de curba secundare si la 5 m intre cele principale. Traseul caii de comunicatii este proiectia pe un plan orizontal a caii. Acesta e alcatuit din tronsoane successive rectilinii (aliniamente) si tronsoane curbilinii (curbe). Considerente economice si naturale ce stau la baza proiectarii traseului. Proiectarea drumurilor noi precum si monitorizarea celor existente se realizeaza in baza unor analize si studii asuprea factorilor de importanta economica. Lucrarile de drumuri sunt cerute de: o Asigurarea dezvoltarii in ritm intens a industriei agriculturii, largirea permanenta a schimbului intre oras-sat, oras-oras, etc; o Impartirea administrative; o Deservirea localitatilor nelegate cu alte cai de comunicatii. 1. Considerente naturale: Relieful stabileste in mare parte costul realizarii lucrarii: a) Usor -> ses; b) Mediu -> deal; c) Greu -> munte. La stabilirea traseului se va avea in vedere urmarirea pe cat se poate de mult a liniei calauze LAB. 2. Considerente geologice, geotehnice, hidrogeologice. Determinarea elementelor caracteristice al traseului: Pentru a intelege modul de inscriere a drumului in asamblul formelor de relief se foloseste proiectia drumului pe 3 planuri, prin intermediul axelor. I. Proiectia axei drumului in plan orizonatal formeaza traseul drumului, apare in plan ca o linie sinusoidala; II. Proiectia desfasurata in plan vertical intersectia suprafetelor generate de verticala ce trece prin axa drumului cu suprafata terenului a caii formand astfel profilul longitudinal. III. Proiectia intersectiei cu terenul natural are o forma neregulata si se numeste linia neagra (linia terenului).

Linia rosie = linia generata la intersectia dintre suprafata alcatuita din verticalele ce trec prin axa drumului cu suprafata caii si are o forma continua fiind realizata dupa anumite reguli. Daca linia rosie se afla sub linia neagra rezulta ca sunt necesare lucrari de sapatura (debleu) si invers umplutura (rambleu). Stabilirea traseului in plan orizontal: y y Intre 2 curbe de nivel cu echidistanta e linia cea mai scurta normal pe cele 2 curbe e linia de cea mai mare panta; Pntru o declivitate oarecare i , linia ajunge pe curba de nivel urmator parcurgand distanta d . d= e/i d= distanta parcursa intre cele 2 linii de nivel cu declivitatea I ; i= declivitatea [%] e= echidistanta intre curbele de nivel.

Luandu-se in compas distanta d la scara planului si pornind din punctul de capat A->B se determina prin miscari succesive ale liniei de cea mai mare panta. Dupa aceasta etapa se geometrizeaza traseul folosind aliniamente si curbe.

y y y

Conditii: Traseul sa fie cat mai aproape de axa 0; In varfurile unghiurilor aliniamenteor sa se introduca curbe cu raze mai mari decat raza minima corespunzatoare vitezei de proiectare; Curbele succesive inclusiv amenajarile sa nu se suprapuna intre punctele Ten si Tin+1.

Amin= Aliniament minim Vp= Viteza de proiectare Vp= 40 Km/h Amin= 1,4* Vp Amin = 56 m imax= 7% (declivitatea maxima in profil longitudinal) e= 5m d= e/i i= (0,7-0,8)imax= 0,7*7/100=0,049 5% d=5/0,05=100m => 10 cm in compas

Calculul elementelor geometrice ale curbelor circulareI. Date de proiect y Viteza de proiectare VP y Coeficient de confort K=20-30 Se determina in functie de coeficientul de frecare in curba si ps = suprainaltarea caii in curba (6%). Calculul razei minime de racordare a aliniamentelor Rmin=raza pentru care profilul transversal e suprainaltat luand in considerare frecarea dintre pneu si carosabil si panta transversal maxima admisa. Toate razele cuprinse intre Rmin si Rcurenta formeaza categoria razelor minime deoarece au sectiunea suprainaltata cu valori diferite in functie de marimea razei.

II.

Rm= Rc= raza curenta Rr= raza recomandata Rmps = raza minima a curbelor principale ale serpentinelor Rmas= raza minima a curbelor auxiliare ale serpentinelor

Elemente geometrice limita Rm Rc Rr Rmps Rmas

120 650 1500 2000 -

100 450 1000 1600 -

Viteza de proiectare (vp) 80 60 50 240 125 95 620 380 270 1125 625 450 30 25 125 95

40 60 170 275 20 70

30 35 90 175 20 50

25 25 70 110 20 35

III.

Racordarea aliniamentelor folosind curbe arc de cerc. Elementele geometrice ale curbei de arc de cerc se determina in functie de unghiul U dintre cele 2 aliniamente. Punctul determinat unghiului dintre aceste aliniamente se procedeaza astfel: 1) Se prelungeste aliniamentul 1 dincolo de intersectia cu aliniamentul 2. Din prelungire se coboara o perpendiculara pe aceasta pana la intersectia cu aliniamentul 2. 2) Se masoara pe plan prelungirea si dreapta coborata din aceasta pe aliniamentul 2. 3) Se foloseste trigonometria

1) Marimea tangentei T (m) = lungimea de aliniament ce va fi racordata prin arc de cerc pe ambele aliniamente.

T=R*tg( /2) 2) Bisectoarea b1= intersectia bisectoarei unghiului aliniamentelor cu arcul de cerc unde se face racordarea Bn=Rm*[

Propunem R; R>Rmin R=60m -> 6 cm pe plan U1=180 -84.29 =95.71 1= arctg(b/a)=arctg(110/11)=84.29 T1=R*tg( /2)= 66.3 U2= 180 - 2=121.6 2=arctg(b/a)=arctg(26/16)=58.4 T2= R*tg( /2)= 33.53

B1=

B2=

C1= C2= Ltraseu = 22+100.227+66+61.156+64=313.383 m

Elemente profil longitudinalConform definitiei prin profil longitudinal se intelege sectiunea axiala desfasurata si proiectata intr-un plan vertical al traseului drumului prin planul de situatie. Pentru raportarea liniei terenului in profil longitudinal sunt necesare mai multe etape de lucru: A. Pichetarea traseului in planul de situatie. Pentru a putea desena linia terenului in profil longitudinal e nevoie sa se faca pichetarea traseului intre A si B. Aceasta operatiune presupune alegerea de puncte pe axul caii care prin pozitie si cota sa ne permita trasarea liniei terenului in plan vertical. Astfel pichetii se fixeaza dupa cum urmeaza: y In punctele de inceput si sfarsit ale traseului; y In punctele caracteristice ale traseului (punctele de tangent, bisectoarele curbelor si in punctul de bisectoare); y La intersectia traseului cu curbele de nivel; y Acolo unde e cazul astfel incat distant intre 2 picheti consecutivi sa fie cel mult 30 m. Pichetii isi mentin denumirea. B. Investigarea datelor referitoare la teren: y Dupa incheierea stabilirii pozitiei de pichetare se trece la culegerea de informatii referitoare la configuratia terenului; y Se masoara cu rigla pe plan distanta dintre picheti; y Se noteaza cotele terenului in toti pichetii. Pentru cei care nu se afla pe curbe de nivel cota acestora se va interpola; y Datele despre teren vor fi centralizate intr-un tabel care se numeste foaie de pichetaj. C. Intocmirea foii de pichetaj: y Inainte de a calcula pozitia kilometrica a fiecarui pichet in parte trebuie facuta verificarea si compensarea distantelor masurate dintre picheti. Scopul e de a elimina

eventualele erorii de masurare care prin insumare pot afecta semnificativ lungimea reala a traseului, astfel se vor realiza verificarile. 1) dAl=Ali

2) dc=Ci 1) Suma distantelor dintre picheti pe Ali=lungimea aliniamentului i masurat pe de-a intregul.

Eroarea in plus sau in minus se va scadea sau aduna prin distribuiere uniforma a distantelor masurate intre picheti. Ex: Determinarea pozitiei kilometrice a pichetilor pentru un aliniament:

y y y y y y y

Se pozitioneaza rigla cu valorea 0 in dreptul pichetului de inceput al aliniamentului. Se citeste valorea in dreptul pichetului urmator. Pentru punctul 2 se citeste valorea si se scade valoarea citita anterior. Se verifica rel. 1). Determinarea pozitiei kilometrice a pichetilor pt curba: Se va lua o distant de 5 m la sc 1:1000 Se plimba compasul in lungul arcului de cerc Se masoara arcul Ti1-5 ..Ti10-Te1 Se verifica relatia 2).

Eroare: e=dm-dc=> e1=-0.02 e1/2= -0.1

Pichet A Ti1

Distanta masurata pe planul de situatie (m) 0 20 20

Distanta calculata (m) 20 0 Eroare

Distanta inregistrata in tabelul de pichetaj (m) 0 20

Pichet Ti1 1 b1 2 Te1

Distanta masurata pe planul de situatie (m) 0 14 23 26 28 91

Distanta calculata (m) Eroare

100.227

2.30675

Distanta inregistrata in tabelul de pichetaj (m) 0 16.30675 25.30675 28.30675 30.30675

Pichet Te1 3 4 5 6 Te2

Distanta masurata pe planul de situatie (m) 0 15 16 12 12 10 65