Caiet de sarcini arhitectură

Caiet de sarcini arhitectura 2

1. GENERALITĂȚI 2

1. COMPARTIMENTARE ZIDĂRIE 7

2. PERETI DESPATITORI DIN GIPS-CARTON 10

3. TENCUIELI INTERIOARE 16

1. ZUGRĂVELI la interior și exterior 20

2. FINISAJE INTERIOARE - PLACĂRI CU FAIANȚĂ 23

3. FINISAJE INTERIOARE - ȘAPE PENTRU PARDOSELI 27

8. FINISAJE INTERIOARE - PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE 31

9. Lucrari de izolatii 36

4. TÂMPLĂRIE INTERIOARĂ ȘI EXTERIOARĂ 53

5. CONFECTII METALICE DIVERSE 57

6. ÎNVELITORI 59

4. TINICHIGERIE: JGHEABURI, BURLANE 63

1/69

G E N E R A L I T Ă Ț I

D A T E G E N E R A L E D E S P R E C L Ă D I R E

La baza conceptiei de ansamb lu a obiectivului trebuiesc puse cerintele scopu lui utilizarii. Toate cerintele ex puse de norm ative, legisl atie, hotarari ale autori tatii l ocale, standa rde referi toa re la activita tea din domeniul constructiil or vor fi respecta te.Toate cerintele, care sunt cuprinse in urma toru l caiet de sarcini si in planurile m odel anexate, t rebuiesc executate. De asemenea, t oate perfo rmante le, care sunt necesare re aliza rii, functionarii co respunzat oare a int regului obiect, trebuiesc executa te, chiar daca in documentele de mai sus, nu sant prezen tate separat, exp res.Documenta tia care sta la baza Au toriza tiei de const ructie si a vizele centre lor de const ructie si avizele centre lo r de specialit ate, p recum si cerintele furnizo rilor de utilita ti t rebuiesc re specta te in executie.Executantul v a asigura pe pa rcursul executiei toa te documente le necesare pentru Cartea const ructiei, concomitent cu desf asu rarea executiei. Documentele pent ru “Ca rtea tehnica” a const ructiei se v or pas tra separat de documentele folo site pentru executie. Ele v or putea fi prezen tate oricand beneficia rului sau reprezentantil or Inspectiei de S tat pentru Constructii, Urbanis m, si Amenaja rea Terito riului.

B A Z E L E P R O I E C T U L U I

Cladi rea trebuie executa ta conform planuril or din p roiect.Un plan pent ru amenaja rea ex teri oara cu indica rea cotel or de executie (p rofi l l ongitudinal si plan de ansamblu) la scara 1/ 50 0 es te anexat contractului de executie ca plan de situa tie brut si v a fi prezen tat ca plan cu det alii de executie cel tarziu 4 sap tamani inainte de inceperea lucra rilo r de cont ructie loc ato rului. Pl anul cuprinde int regul teren de constructie cu vede re in plan a const ructiei, a spatiilo r v erzi, a amenajaril or pent ru rec lame, a accesului pentru camioane si a l ocurilo r pentru parca re.Toate contributiile banes ti pentru realiza rea obiectivului, taxele de racord si cele de aprobare pentru terenul si obiectivul de const ructie v or fi achit ate de catre beneficiar.

I N S T R U C Ț I U N I , D I S P O Z I Ț I I

Pentru prezentu l proiect, vor fi aplicabile nor mele si reg lementa rile in vigoa re din Romania. In absenta unor norme sau regle mentarispecifie, se vor aplica norme le europene.In orice caz, se v or respect a:

· Legea 50/ 19 91 modificat a de legea 453 -20 01 cu privire la Auto rizarea de Consntructie· Legea 10/ 19 95 cu privire la calita tea in cons tructii, inclusiv corec turile tehnice si p rescriptiile de aplicare· Legea 13 7/ 1995 cu re ferire la protectia mediului

2/69

· Legea 90/ 19 96 pent ru p rotectia si securit atea inclusiv N or mele specifice· Legea 10 6/ 1996 privind p rotec tia civila· Executantul v a monito riza cont ro lul asupra furnizo rilo r, p roducato rilo r, se r viciilor, conditiil or de santier, calificarii

luc rat oril or, etc. pentru a asigura re specta rea:· regulamentului privind certifica rea de confor mitate a a calita tii produselo r fo losi te in const ructii· Regul amentului privind agre mentul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii aprobate prin HGL

nr.76 6/ 21.1 1.19 98S e v or re specta instructiunile producatori lor inclusiv ordinea operatiilo r de montaj. In cazul in care instructiunile produca tori lor santin cont radictie cu legis latia in vigoa re sau cu documente le contractuale se vor cere l ocata rului-beneficiaru lui cla rificari inainte deincepe rea lucra rilor.S e vor re specta standa rdele specificate.L ucrarile se v or executa de cat re lucra tori calificati.S e vor re specta tole ran tele prev azute in p roiect.S e v a verifica permanent prin masu ra tori respecta rea tole rante lo r pre vazute si se v a anunta beneficia rul in cazul depasirii lo r. Nu estepermi sa cumula rea de to lerante.In cazul in care inst ructiunile producato rului intra in cont radictie cu date le din proiect se vor ce re beneficiarului clari ficari inainte deincepe rea lucra rilor.In vederea asigurarii calit atii luc raril or se v or respect a cu st rictete standa rdele si nor mativ ele in vigoa re, in m od special urma toa rele :

· C14 0-86 N orm ativ pentru executa rea lucraril or din beton si beton arm at· P2- 85 N orm ativ privind a lcatuire a, calculu l si executia st ructurilo r de zidarie· C-17 -82 Instructiuni tehnice privind compozi tia si prepararea mor ta rel or de zida rie si tencuiala· C34- 88 N orm ativ pentru alcatui rea si execut are a inv elito rilo r l a cons tructii· C10 7-82 N orm ativ pentru proiecta rea si executa rea lucrarilo r de izo latii tehnice la cladiri· C11 2-86 N orm ativ pent ru proiecta rea si executa rea hidroiz ola tiilor din mate riale bituminoase l a lucra rile de

const ructie.· P1 22- 89 Instructiuni tehnice pent ru proiecta rea masuril or de izola re fonica la cladiri cilvile, socia l-cultu rale si

tehnico-administ ra tiv e.· C6- 86 Instructiuni tehnice pent ru executarea placajelo r din f aianta.· C35- 82 N orm ativ pentru alcatui rea si execut are a pa rdose lilor.· C47- 86 Instructiuni tehnice pent ru fo losi rea si mon tarea geamu rilo r si a al tor produse din sticla.· C56- 86 N orm ativ pent ru verificare a calita tii si receptia lucra rilo r de cons tructii si inst ala tii aferente, impreuna

cu instructiunile de aplica re.· Regul ament privind protectia si igiena muncii in const ructii.

3/69

· P1 18- 89 N orme tehnice privind proiectare a m asuril or de pro tectie l a foc a cons tructiilo r (comp leta te sim odificate cu decizia ICCPDC nr.11/ 19 88 si or.MLPAT nr.2 9N/ 19 96

· C30 0-94 N orme tehnice privind p roiecta rea si executia adapos turil or de pro tectie civila in subso lul const ructiilo rnoi

· CPH1 N orm ativ pentru adapta rea constructiil or si locuri lor publice la cerinte le persoanel orhandicapa te

În cazul in care caietele de sa rcini specifica conditii mai se ve re deca t cele din standa rdele in vigoare se v or re specta cele dincaietele de sa rcini, in masu ra in ca re nu cont ra vin reglement aril or in vigoare.Executantul, dispune executa rea ince rcaril or cerute de legis latia in vigoare inclusiv controlul de calit ate.Executantul v a asigura pre lev area probelo r de beton, inclusiv depozita rea si transpor tul acesto ra la labo ra toa re le de ince rcari.Daca rezulta tul p robelo r nu co respunde p rescriptiil or lega le probele se vor ref ace de cat re acela si labo ra tor. Pl ata pent ru noua se riede incercari va fi f acuta de asemenea de catre executant. Executan tul autoriza t v a inaint a beneficia rului rapoa rte indicandobse r v atiile si concluziile inspectiilo r p recum si conformi tatea sau neconfo rmit atea lo r cu proiectul si cu standa rdele in vigoare.Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si v a pune la dispozitie for ta de munca atunci cand es te necesa r ata t pe santiercat si in af a ra santierului.Executantul v a asigura prin contracte inchieate cu p roducato rii de ma teriale si echipa mente p rezenta unui rep rezentant califica t sasup rav gheze mont ajul si calitate a luc raril or, pune rea in functiune si reg larea utilajelo r p recum si inst ruirea pers onalului deexpl oat are.In v ede rea definitiv arii alegerii mate rialel or si echipa mentelo r cerute din proiect, execut antul v a p rezenta loc ata rului si beneficiaruluim ost re si esantio ane precum si ansamb luri specifice imp reuna cu dispo zitiv ele de fixare, elemente de et ansare si finisa re, inainte decont ract are si apro vizionare. Mos trele v or fi fol osite ca elemente s tandard de compa ra tie pana la ter minare a lucra rii. Este in sarcinaexecutantului de a v erifica si confir ma, inainte de inceperea fiecarei lucra ri a conditiilo r de calitate ale lucrarii anteri oare. Incepe reaunei noi lucra ri inseamna acceptarea conditiilo r exis tente, beneficiarul si proiectantul gene ral fiind exonerati de o rice ra spundere.S e v a verifica daca lucra rea anterioa ra are capacita tea de a prelua incarca rile pro v enite de la noua luc rare. Se vor verifica conditiilespeciale descrise in caietul de sarcini.

A S I G U R A R E A C A L I TAT I IAnt rep renoru l v a monito riza controlul asup ra furnizoril or, producat oril or,produsel or, ser viciilor,conditiil or de santier, calificarii luc rat oril or, etc. pentru a asigura re specta rea:- Regula mentului privind certi ficarea de confo rmita te a calita tii produselo r fo lo site in const ructii- Regula mentului privind ag rementul ethnic pent ru produse,p rocedee si echipamente noi in const ructii ap roba te prin HGR nr.

766/ 21. 11.1 998S e vor re specta ins tructiunile producatori lor inclusiv ordinea ope ra tiilor de mont aj.In cazul in ca re inst ructiunile producat oril or sunt in contradictie cu legisla tia in vigo are sau cu documente le cont ractua le se vor cere beneficia rului clari ficari inainte de incepe rea lucra rilor.S e vor re specta standa rdele specificate.L ucrarile se v or executa de cat re lucra tori calificati.S e vor re specta tole ran tele prev azute in p roiect. Se v a verifica permanent prin masu ra tori respect are a t ole rante lor pre v azute si se v a anunta beneficiarul in cazul depasirii l or.Nu este permisa cumularea de tole rante.Ant rep renoru l genera l si beneficiarul v or asigura incerca rile cerute de legisla tia in vigoa re inclusiv cont ro lul de calita te.Ant rep renoru l v a asigura pre lev a rea cuburilor de beton,inclusiv depozitarea si t ranspo rtul lo r la l aborat oarele de incerca ri. In cazul obtinerii de rezult ate neco respunzat oare ,p robele se v or ref ace de catre acela si labo ra tor. Pla ta pent ru noua serie de ince rcari va fi f acuta de cat re antrep renor. Laborato rul autoriza t va inaint a rapoa rte indicand obser v atiile si concluziile inspectiilor precum si confo rmit atea sau necomfor mitate a l or cu proiectul si cu st andarde le in vigoa re.

4/69

Ant rep renoru l v a asigura accesul la lucra rile inspecta te si va pune la dispo zitie fo rta de munca atunci cand este neces ar ata t pe san tier cat si in af a ra santieru lui.Ant rep renoru l v a asigura prin cont racte incheiate cu producat orii de ma teria l si echipamente prezenta unui reprezent ant calificat caresa supra v egheze montajul si calit atealuc raril or, pune rea in functiune si reg ljul utilajel or precum si si inst ruirea prsonalului de ex ploa ta re. Angaja rea acest or pers oane v a fi supusa aprobarii beneficiarului.In vederea definitiv arii alegerii mate rialel or si echipa mentelo r cerute prin proiect, ant rep renorul v a prezenta beneficiaru lui mos tre si esanti oane precum si a sambl ari specifice impreuna cu dispozitivele de fixa re, ele mente de etan sare si finisa re, inainte de contracta resi apro vizionare. Most re le v or fi fol osite ca element st andard de compa ra ție pana l a te rmina rea lucra rii.Este in sarcina antrepreno rului de a verifica si confirma, inainte de incepere a fieca rei luc rari, a conditiilor de calit ate ale lucra rii ante rioare. Incepe rea unei noi lucrari inseamna accepta rea conditiil or ex istente, beneficiarul si p roiectantul genera l fiind exone rate de o rice ra spunde re. S e va verifica daca lucra rea anterio ara are capacitatea de a prelua inca rcari le pro v enite de la noua luc rare. S e v or v erifica conditiile special descrise in caietele de sarcini.

M AT E R I A L EManipulare a si transpo rtul mate riale lor si echipamentelo r se v a f ace confor m inst ructiunil or echipamentel or pentru a se asigu ra confo rmit atea calita tii si cantita tii. S e va p rev eni mu rdari rea si deterio ra rea sau descomple tarea mate rialel or si echipamen telo r p roducato rilor. La receptia pe s antier se asigura o inspectie pro mpta a materia lel or. Rezulta tul acestei inspecții v a fi consemna t într-un proces v erbal de recepție. Depozita rea si p rotec tia se vor f ace in confor mita te cu instructiunile p roducato rului.S e vor past ra intact etichete le si sigiliile.A tunci cand din motiv e inte meiate (si nu din vina antrep renoru lui) es te necesara inlocui rea unui mate rial sau echipament cu a ltul decat cel pre v azut in proiect,ant reprenorul va intoc mi o ce rere cu cel putin 15 zile inainte de dat a s tabilita pentru inceperea luc raril or. Fieca re ce rere t rebuie sa contina toa te infor ma tiile necesare privind cali tatea produsului si confo rmit atea cu p roiectul.G arantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru p rodusul initial.To ate mate rialele si echipa mentele p ropuse ca inl ocuit ori vor fi ag rementa te confo rm norme lor in vigoa re. An trep renoru l genera l va executa schimba rile care decurg din inlocuirea unui m ateria l a supra celor la lte lucra ri f a ra f ara obliga tii financia re suplimenta re f ata de beneficiar si f a ra prelungirea dura tei de executie.Materia lele si echipamente le nu se vor int roduce in luc rare daca document atia tehnica ,du rat a de de ga rantie si ag rementul tehnic nu au fos t v erificate de reprezent antul beneficiarului sau in anumite cazuri de proiecte.

G A R A N T I IS e vor inaint a beneficia rului certifica tele de garantie pent ru to ate mate rialele ,sis temele si echipa mentele folo site cu 1 5 zile inainte de dat a receptiei preli minare.In cazul partil or de lucra re receptiona te dupa dat a receptiei preli minare, certificate le de ga rantie se v or inainta in max imum 7 zile de la data recep tiei partii respective. Data receptiei se ia in conside ra re ca data de incepere a ga rantiei.

R E C E P T I A L U C R A R I ICantit atile din bo rderou sunt aprox ima tiv e.Pentru elaborarea ofertei de pret , ant reprenorul v a consulta in proiectul de executie, at at partea scris a cat si desenat a,re spectiv e v a analiz a si va ma sura l a amp las amentul din Băleni, si v a determina cantitati le exacte de pus in opera, pe p ropria ra spundere, pe care si le v a asuma.Pe pa rcursu l luc rari lor pot aparea modificari. A cestea nu influenteaz a a supra pre tului unita r care va ram ane fix , indife rent de m aririle p returil or pent ru ma teriale le de cons tructive, ene rgie electrica, combustibil si manope ra. Pent ru o rice tip de lucrri suplimenta re, se v or folo si in de vize doar pretu rile unitare negociate la licita tie.

5/69

Pentru comandare a m ateria lelo r, antrep renoru l v a consult a p roiectul de executie (piese scri se si desenate), respectiv v a ma sura la f at a l ocului si v or deter mina cantit atile exacte de pus in ope ra pe prop ria raspundere.Ant rep renoru l a re obligatia de a prezent a beneficiarului documente scrise ca re atest a efectua rea comenzilo r de m ateria le si echipa mente in timp util pentru a nu afect a buna desf asu ra re a lucraril or pe santier. Decont are a se va f ace pe baza receptiei si a ma surarii cantita tilo r efectiv executa te.S e vor re specta pre vederile ‘’Regula mentului de receptiv e a luc rari lor de const ructii si insta latii aferente acest ora” ap robat prin HGR nr.27 3/ 14.06. 98.

C U R A T E N I A F I N A L ACuratenia final a se va efectua inainte de receptia pre liminara.Pentru curatenie se vor fol osi echipamente si substan te adecvate in concordant cu specificatiile furnizorilo r.S e vor ev acua guno aiele,surplu surile de materia l precum si constructiile si insta latiile temp orare pe santier.

I N S T R U C T I U N I D E U T I L I Z A R E S I I N T R E T I N E R ES e vor inmana beneficiarului in ter men de 7 zile de la receptia pre liminara inst ructiunile de ex ploa ta re si int retine re inclusiv e me todele de de cu rat are si subs tantele adecv ate de fol osit pent ru fieca re m ateria l sau echipamen t ,certi ficatele de calita te ,p recum si lista cu piese le de schimb.

D O C U M E N TAT I A P E N T R U C A RT E A T E H N I C A A C O N S T R U C T I E IAnt rep renoru l v a asigura pe pa rcursul executiei to ate documente le necesare pentru Carte a Cons tructiei concomit ant cu desf asu ra rea executie. Documentele pentru Car tea Tehnica a Cons tructiei se vor past ra sepa rate de documentele fol osite pent ru executie. Ele v or putea fi prezen tate oricand beneficia rului sau reprezentantil or Inspectiei de S tat pentru cons tructii, Urbanis m si Amenaja rea Terito riului.

6/69

T E N C U I E L I I N T E R I O A R E Ș I E X T E R I O A R EE G A L I Z A R E S U P O R T AT I C E , R E PA R A Ț I I Î N A I N T E A M O N TA J U LU I P O L I S T I R E N U LU I , R E PA R A Ț I I Î N G R U P U L S A N I TA R

1 . G e n e r a l i t a t iP rezentul caiet de sa rcini cuprinde specificatiile tehnice genera le pentru lucrarile de executie a tencuielilor interioa re rea lizate cu mijlo ace manua le sau mecanice, aplicate pe supra fete de bet on, ca ramida sau similare l a cladiri civile, industria le si agroz oo tehnice.Pentru tencuieli speciale proiect antul f ace precizari suplimenta re pe baza de complet ari la p roiect sau in cadrul asistentei tehnice pe san tier.

2 . S t a n d a r d e s i n o r m a t i v e d e r e f e r i n t aA lte standa rde specificate la ma teriale pentru m ort are cit si norma tiv e specifice,v alabile la data execut arii tencuielilor.

3 . M o s t r e s i t e s t a r iInainte de emite rea comenzilor si liv rarea mate rialel or pe santier, antrepreno rul va analiz a conditiile de calit ate a aces tora, pe baza de m ost re puse la disp ozitie de furnizor.Folo sirea col orantilo r si cimentu lui alb pent ru mo rta re, se f ace pe baza de p robe de culo are. Numai dupa ce proiectantul aproba m ost rele de proba, se t rece la aplica rea re telei in tehnologia de prepa ra re a m or tarului si livra rea lui pentru santier. Testa rea ma teria lelo r se f ace numai in labo ra to are specializate si se emit cer tificate de calita te ce v or inso ti fieca re l ot de produse livra te pe san tier.

4 . M a t e r i a l e s i p r o d u s eCa produse de baza pentru tencuieli interi oare este mo rta rul livra t de unitati specia lizate si ates ta te, pe tip de produs si so rt, so licitatde ant reprenor. Respons abilul tehnic al lucrarii ana lizeaza si confirm a cali tatea fiecarui l ot de produse.Pentru tencuieli obisnuite se fol osesc mo rta re:

A legerea catego riei de mor ta r se f ace de cat re proiectant , tinand sea ma de felul lucra rii, umiditatea mediului, ma terialul pe ca re se aplica si ma rca mo rta rului pentru tencuieli ex terioa re.Ca mate riale se utilizeaza :- Ciment por tland conform STA S 388- 80;- Lianti hidrau lici. Cimenturi cu adaosuri conf. STA S 15 00- 78;- A grega te natu rale pentru m or tare lianti minera li;- A grega te din spar turi de ma rmu ra sau a ltele simila re cu granula tie fina;- Piatra de mozaic (gris si praf de pia tra) confor m STA S 11 34- 71;

7/69

- Ciment Port land a lb confo rm STA S 7 055- 87;- Var pasta confo rm STA S 1 46- 80;- Var hidratan t confo rm STA S 9201- 80;- Nisip confo rm STA S 1 667- 76;- Apa conform STA S 790- 84;- Colo ranti confor m STA S 14 18- 86;- Ipso s pentru constructii confor m STA S 548/ 1 si 5 45/ 2-80 ;- Pigmenti;- Materiale auxilia re fol osite pent ru prega tire a sup rafete lo r de tencuieli;- Plas a de rabit din sir ma zincata 0.5- 0.3 mm;- Sirma zincata confor m STA S 88 9-80 ;- O tel beton ∅ 6- 3 m m confo rm STA S 433/ 1- 80;- Sipci de lemn confo rm STA S 942- 86;- Tres tii sau a lte mate riale.

5 . L i v r a r e , d e p o z i t a r e , m a n i p u l a r eLiv rarea mor taru lui pent ru tencuieli se f ace pe baza de p rot ocol incheiat int re antrep reno r si furnizor stabilindu-se si gra fic de livra re pe cali tati si tipul de mor tare.A legerea tipului de utilaje pent ru t ranspo rtul mo rta rului se f ace in functie de gradul de dota re a san tierului, de locul de amp las are a const ructiei f ata de furnizor. Este inter zisa desca rca rea mo rta rului direct pe pamint.Transpo rtul si punerea in opera a mor tarului trebuie sa se f aca in max im 10 ore de la prepa ra rea acestuia pa baza de ciment- var f a ra intari tor si 1 6 o re cind se folo seste intarit or sau m ort ar de ciment.

S e reco manda:-a mplas are a judicioa sa a pla tfo rmei de ap ro viziona re pent ru reduce rea dist antei f at a de punctul de lucru;-e vita rea manipula rilor supliment are a. i. p relucrare a m ateria lului din depozi tul p ro vizo riu sa ajunga la locul de punere in lucru f a ra t ransb orda ri;-utiliza rea t ranspo rtului continuu prin pompe pentru m or tar si apa;-depozita rea mo rta rului sa se f aca in conditii de conser v a re a calit atii, feri t de actiunea dist ructiv a a intemperiilo r sau caldurii excesive.

8/69

6 . E x e c u t a r e a l u c r a r i l o r6 . 1 . O p e r a t i u n i p r e g a t i t o a r e .Monta rea schelel or se v a f ace as tfel incit int re acestea si pere te sa existe un spatiu suficient si continuu. Nu se v or folo si schele la sate in consol a din zidarie sau schele re zema te de conctructii care ar conduce la comple tari ulterio are a tencuielii.-f a ta vazuta se aplica num ai dupa mont are a gla furil or, grilelor, diblurilo r, p rofi lelor, etc;-sup rafe tele de tencuieli v or fi verificate cu privi re la abate ri aduse pentru st ructura de baza si se executa din pra f, noroi si pete de grasime;Daca supra fetele de tencuit sunt netede acestea pot fi inasprite prin ciop lire, spituire etc.-restu rile de zidarie vor fi cura tate ;-t oate suprafetele de lemn, meta l, plas tic (gherme le, grinzi, buiandrugi, sta lpi) nu se vor tencui decat dupa ce au fost acoperite cu rabit, se v erifica si anco ra rea ( legaturi de 20-2 5 cm de st ructura de rezi stenta cu otel ∅ 6 mm. ). S e interzice fo losi rea ips osului l a tencuieli interioa re.

6 . 2 . Tr a s a r e a .Trasa rea se f ace prin ma rca rea gro simii st ra turilo r in scopul obtinerii o rizonta litatii si v erticalita tii optime.Trasa rea se va f ace cu s talpis ori, scoabe lungi sau sipci de lemn sau cu repere me talice de inv entar. In mod obliga toriu se f ac repere de t ra sare l a t oate coltu rile f a tadei precum si pe sup rafe tele dintre golu ri (feres tre, usi, vitrine, ).

6 . 3 . E x e c u t i a .A mo rsa rea sup rafete lor de tencuit.Pentru a se realiz a o buna prinde re a grundului pe sup rafe te de betoane, zidarie de piat ra, si a supra fetel or de sipci si t res tie se aplica un prim s trat (sprit ) prin stropi re. S up rafe tele de tencuit se am orseaza cu un amestec de ciment si apa (lapte de ciment ).G rundul se aplica la 24 ore de la aplica rea spritului pentru ca aces ta sa fie inta rit.Pe sup rafete le cu sipci si t res tie se amo rse aza cu un spri t din mo rta r de v ar g ros sau var ips os.Inainte de executarea grundului pe pla sa de rabit se aplica un st ra t supo rt- smirul- care umple ochiurile plasei. S mirul nu trebuie driscuit, si t rebuie lasa t cat m ai rugos.Pe sup rafete le de s tufit, amo rs ajul se f ace in confor mita te cu conditiile tehnice privind fol osi rea placilor de stu fit in const ructii.Executia grundului.G rundul se aplica intr-un st ra t si num ai dupa ce st ra tul precedent, sp rit s au smir s- a intarit.G rundul pent ru t oate tencuielile, in af ara de cele brute, se executa cu d repta rul. G ro simea to tala t rebuie sa fie de cca. 15 mm. la tencuieli din sipci si tre stie.

9/69

Nu se v a aplica grundul pe supra fetele incheiate s au daca exis ta pericolul ca grundul sa inghete inainte de intari re.Executarea fetei v azute.Fata vazuta se aplica inainte ca grundul s a se fi uscat.Fata vazuta se executa cu tinci si se prepara cu acelasi liant ca si grundul iar gro simea sa fie mai m are de 5 mm.Tencuielile s tropite se executa cu m or tar fluid.Tencuielile sc livisite.G rundul si tinciul pentru suprafe tele sclivisite v or fi preparate cu mo rta r de ciment. S tra tul de tinci nu se va driscui fin pentru ca sa se rea lizeze o buna aderenta a scliviselii.S clivisea la se executa inainte de usca re la me tru liniar.Deconta rea lucrarilo r se f ace pe categ orii de luc rari sau oda ta cu receptia fina la a intregului obiectiv confo rm clauzelo r cont rac tuale dintre ant repreno r si beneficiar.Tencuielile de p raf de piatra se executa prin aplicarea pes te grund a unei fete vazute (driscuite sau st ropi te) din materia l preparat din v ar g ros si p raf de piatra, eventual pigmenti la care se adauga ciment, dupa indica tiile din proiect.Tencuieli din pia tra a rtificiala (similipiat ra).A ces te tencuieli se executa pe un grud, mo rta r de ciment.Fata vazuta din mor tar de ciment si gris de piat ra cu un adaos ev entua l de pigment, se aplica peste grundul stropit cu apa, inainte ca aces ta sa fie inta rit complet.G ro simea st ra tului fetei v azute la tencuieli cu similipiat ra este int re 5-10 mm cand urmeaz a a fi cioplit, st ra tul va a vea o grosime de 15 -30 mm.P reluc rarile cele m ai fo losite sunt:-f reca rea supra fetei;-buciarda rea;-sp rituirea;-ciopli rea;-t ra ta rea cu acid clorhidric.G rundul pent ru tencuieli cu terasit dolo mit se executa in mod obisnuit ca tencuielile cu pra f de piat ra, din mor ta r de v ar cu adao s de ciment.Mate rialul pentru s tratul vizibil t rebuie prega tit pent ru o f ata int reaga a cladirii.Executarea tencuielii la spa leti si glafurile goluri lor se f ace o dat a cu tencuiala peretil or si in acela si mod.

10/69

7 . Te r m i n a r e a l u c r a r i l o rVeri ficarea aspectului general al tencuielil or se v a f ace vizual , cerce tand supraf at a tencuita, for ma muchiilor.L ucrarile de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce p roiectantul isi da avizul si se incheie proces v erbal pent ru aceas ta f aza.

8 . A b a t e r i a d m i s e - v e r i f i c a r iLiniile de inte rsectie ale sup rafe telo r tencuite v or fi drepte f a ra franjuri, scobituri sau iesinduri.Aba terile vertica le sau orizont ale la muchii v a fi de cel mult ± 1 mm/ m si de max imum ±3 mm pe elemente.Veri ficarea abate rilo r se f ace de ant repren or, proiectan t sau pers oane imputernicite pent ru v erifica rea calita tii in constructii.

9 . V e r i f i c a r i i n v e d e r e a r e c e p t i e iS e vor re specta pre vederile proiectului si de vizului.S e vor f ace v erificari la :- aspectul si st are a genera la;- elemente geo metrice (grosime, planita te ) gradul de netezi re;- coresp ondente cu proiectul ;- aderenta st ra tului de tencuiala la stratu ri supor t.A co lo unde p rescriptiile sau date le din proiect nu au fo st respect ate sau daca aspectul tencuielii nu e co respunzato r ( zona fisu rat a, muchii stirbite, etc.), consult antul poate decide inlocuirea loca la sau pe sup rafe te mai mari a tencuielii si ref acere a in conditiile p rescrise in specificatii.G ro simea sa aiba la tencuieli driscuite 2.5 cm. In No rma tivul C18- 62 in tabe lul 1 se ara ta abateri le ca re pot fi admise l a receptia calit ativ a a tencuielil or brute, driscuite, gletuite.

1 0 . M a s u r a r e s i d e c o n t a r eTencuielile executa te pe sup rafe te plane sau curbe se mas oara la metru patrat de lucrare re al execut ata Tencuielile l a spa leti de goluri de usi si fere stre se mas oa ra la metru liniar.Deconta rea se f ace pe categorii de lucra ri sau dupa termina rea tencuielil or confor m clauzel or contractua le.

11/69

3 . Z U G R Ă V E L I L A I N T E R I O R Ș I E X T E R I O R

G E N E R A L I T Ă Ț I

A ces t capito l cuprinde speciflca tii pent ru executarea lucra rilo r de v opsito rii la pereti, inclusiv etape le de aplica re a gletului si grundului de amo rs are pre merg ato are aplicarii vopseluri lor la v abile pe supraf at a elemen telo r din gips- cart on.Ap licarea gletului, grundului de am orsa si a vopselei de inte rior se v a rea liza numai pent ru elemen tele din gips-cart on din incaperi in ca re nu exist a umezea la excesiv a, cum ar fi bai si v estiare pentru acestea din urm a excutandu-se placarea cu f aiant a confo rm proiectde arhitec tura.

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V E

Vo r fi utilizate orienta tiv urma toa rele norm ative si standa rde de calitate, in acelasi timp fiind ur marite indicatiile producat orului ma teria lului fo losit :STA S 545/ 1- 80 Ipsos pentru cons tructiiSTA S 270 6-8 6 C reta macinataSTA S 790 -84 Apa pentru bet oane si mor tareS R 299 3:1 993 Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificare a cali tatii, ambal are, ma rca re, depozi tare si transpor tSTA S 519 2-7 9 G runduri pent ru as tupat poriiSTA S 831 1-8 7 Lacuri si vopsele. Cul ori si nuanteC3- 76 N orm ativ pentru executa rea lucraril or de zug rav eli si vopsit orii.

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C E

MO STRE S I TESTARIAnt rep renoru l v a prezent a sp re aproba re Consult antului, specificatiile producat orului pent ru ma teriale le utiliza te l a v opsitorii, precumsi cer tificatele de calit ate prin care sa se ate ste conformi tatea cu conditiile specificate.S e vor furniza, de catre p roducato r, inst ructiunile de manipulare , depozita re si protectie pent ru fieca re ma teria l.PANO U- MARTO RInainte de incepere a luc rari lor, Ant reprenorul va executa un fragment de perete de proba utilizandma teria lele, produse le, culo rile si tehnologia specifica te pentru int reaga lucrare. Panoul se v a execut a l a san tier si dupa aprobare a lui de cat re Consult ant, acestav a constitui panoul ma rt or, element de comparatie pent ru intre aga luc ra re. Pe durata int regii luc rari nu se va dist ruge sau dete riora panoul- mar tor.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S E

12/69

T i p m a t e r i a l D e s c r i e r e m a t e r i a l C a r a c t e r i s t i c i

GLET G letul este un m or tar uscat prea mesteca t în f abricã, pe bazã de ipso s, îmbunata tit cu aditivi speciali.Ap licare manual ã.G letul este un m or tar uscat

Mor tar uscat prea mes tecat în f abrica, cu calita te cont ro la tă.S up rafe țe perfect netede. Pune re în operă rapidă și ușoa ră.S upo rt pent ru o rice tip de acoperi re.

Grund deamo rs are

Grund pigmentat, de culoare albă, pe bazăde polimeri acrilici, aditivi si fileri, pentrufinisarea tencuielilor interioare, slefuibil, ceasigură si o acoperire superficială asuportului.

Elemente caracteris tice principale :- aderentă foarte bună la suport;- pute re mare de umple re a po rilor;- asigură o slefuire uniforma; - măreste aderenta vopselei la suport;- reduce capacitatea de absorbtie a suportului;- determină reducerea consumului de vopsea;- timp de usca re redus;- păstrează permeabilitatea suportului la aer; - permeabilitate la vapori si impermeabilitate la apă; - rezistentă la fungi si mucegaiuri;- carac ter nepo luant.

Vopsea la v abilăpent ru interior

Vopsea lavabilă pe bază de copolimeri acrilici în dispersie apoasă, pigmenti, extenderi si aditivi. Prezintă aplicabilitate buna, putere de acoperire ridicată si aderentă bună la suportul pregătit corespunzător. Realizează pelicule lavabile si per meabile la vapori.

Continut de ne vol atile masic : 65 ± 2%Vop seav olumic: 4 3 ± 2% Densitate, g/ cm3 1,6 4 ± 0, 05 Val oare limi ta CO V, g/ l: 70 (200 7) / 30 (2010) Continutul max im de CO V al p rodusului in sta rea gata pentru utilizare, g/ l: 5 2

13/69

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I I

LIVRARE, MA NIPUL ARE, DEPOZITAREPentru receptia fiecarui lo t de m ateria le livrate, Ant repren orul va verifica certi ficatul de calita te al producato rului.P rodusele se vor depozit a in amba lajele originale, grupate pe categ orii, intr- un spa tiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de inghet si de v ariatii de te mpera tura (+7° si +20°C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.Pentru manipul are si t ransp or tul l a l ocul de lucru se v or folo si cutiile si bidoanele de ambal aje, gale tile si se v or t ransp or ta numai cantita tile necesa re unui schimb de lucru.

E X E C U TA R E A L U C R A R I L O RO PER ATIUNI PREG ATITO AREL ucrari care trebuie te rminate inainte de inceperea executarii v opsito riilor:

· Montajul instal atiilo r electrice, de apa, canaliza re, gaze si incalzire· Executarea pardo selil or reci (gresie cera mica, pa rdosea la epox idica) exclusiv lustrui rea lor· Ap licarea ultimu lui st ra t de v opsito rie se v a f ace numai dupa termina rea lucra rilo r de zugra v eli· P ro tejarea prin acoperi re cu hartie sau folie de polietilena a pa rdose lilo r si obiecte lor sanita re· Infunda rea cu hartie si apoi cu ipsos a guril or de scurge re, a sifoanel or de pard oseal a, etc.

Fiecare st ra t se v a aplica numai dupa uscarea comple ta a celui precedent si dupa sle fuirea acestuia. Vopseaua se v a aplica in s traturiuniforme, iar ultimul st ra t se v a intinde de pre ferinta de sus in jos, netezindu-se si urma rind sa se obtina un aspect lucios si pl acut alpeliculei.PUNERE IN OPERA S e va folo si glet pe baza de ipsos pent ru niv elarea micil or neregulari tati si a ro sturil or de etansa re confor m indicatiil or p roducato rului. Apoi se v a aplica un s trat de grund amo rs a dupa ce a fos t depozita t 24 ore la tempe ratu ra de aplica re. S e vor urmă ri indicatiile produca toru lui ata t pentru punere a in ope ra a ma terialu lui cat si pentru respecta rea timpului de usca re.Urm ato are a et apa es te v opsirea cu vopselu ri la v abile in cel putin 2 straturi pentru unifor mizare timpul de uscare intre st ra turi fiind 6 o re si timpul to tal de uscare 24 o re.CO NDITII DE RECEPTIES e indica m odul de realiza re a cali tatii executiei confo rm prezentel or specificatii.Defectele care t rebuie remedia te prin ref acere par tiala sau tot ala a luc rari lor, functie de cum v a decide beneficiarul prin dirigintele deșan tier, sunt urma toa rele:

· ne respecta rea prezente lo r specificatii;· fol osire a m ateria lelo r neco respunzat oare;· portiuni t ranspa rente, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuita ti ale peliculei, aglo merari de pigmenti, neregulari tati

dato ra te unor slefuiri neco respunzat oare, urmele de fire de par din pensula, nu vor fi admise;· ne respecta rea tehnol ogiei de aplicare specificata in norma tivui C 3- 76 (4) 213 3.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R I

REGULI SI METO DE DE VERIFIC ARE A C ALITATII- se v or respecta planurile si specificatiile lucra rii;- verificarile se f ac in timpul si dupa ter minarea lucraril or, pe sectoa re si zone;- mate rialele ca re prezint a indoieli privind cali tatea si incadra rea in clase le de calit ate presc rise se vor supune verificaril or de

labo ra tor confo rm prescrip tiilor;- suprafe tele vopsite vor t rebui sa se prezinte ca un st ra t unifor m, continuu, neted si care sa acopere perfect stratu rile inferioa re.

14/69

P roiectantu l poa te decide ref ace rea loca la sau pe sup rafete mai mari a luc raril or de vopsit orie, de la caz la caz, functie de natu ra si amp loa rea defectelo r constat ate.

15/69

4 . F I N I S A J E I N T E R I O A R E - P L A C Ă R I C U FA I A N Ț Ă

G E N E R A L I T Ă Ț I

O BIECTUL SPECIFIC ATIEIA ces t capito l cuprinde specificatii pentru placaje la pere ti interiori, execut ate cu placi de f aianță.CO NCEPT DE B AZAPl acile de f aianta v or fi aplicate in special la pere tii incaperil or unde se desf aso ara p rocese umede, unde se cere mentinerea unei s tari de igiena deosebita, asa cum se indica in proiect. La interio r se vor executa, in spa tiile p recizate in p roiect, placaje de f aianta cu cot a superio ara pecizata pentru fieca re incapere.

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V E

A co lo unde exis ta cont radictii int re recom andarile prezentel or specificatii si cele din st andarde le enumerate mai jos, v or a vea prio ritate prezente le specificatii. S tanda rde:STA S 146 -80 Va r pentru constructiiS REN 15 9 .19 96 Pl aci de f aiantaSTA S 388 -95 Ciment griSTA S 545/ 1- 80 Ipsos pentru cons tructiiSTA S 790 -84 Apa pentru bet oane si mor tareSTA S 150 0-7 8 Ciment Pa35, ciment M30STA S 166 7-7 6 Nisip silicos din rau s au de carie ra, bine spa lat, graunt osSTA S 593 9-8 0 Pl aci de gresie cera micaSTA S 705 5-8 7 Ciment albSTA S 705 8-9 1 A race t DP2 5 sau D50S REN 15 9 : 199 6 Pl aci cera miceSTA S 920 1-8 0 Va r hidra tat in pulbereS R EN 15 9 . 199 6 Pl aci de majo licaN orm ative:Instructiuni tehnice pent ru executarea placajelo r din f aianta, majo lica si placi cera mice sma ltuite.Instructiuni tehnice privind executare a pl acajelor din placi de f aianta, majo lica si placi ceramice sm al tuite, aplica te la pere ti prin lipire cu paste subtiri.

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C E

M O S T R E S I T E S TA R IInainte de lans are a comenzil or, Antrepreno rul va p rezenta beneficiarului și proiect antului sp re p roba re, 3 mo st re din fieca re tip si culoa re de placi p ropuse prin proiect spre a fi fo losite.Inainte de livra rea fiecarui l ot de placi de f aianta , Ant rep renoru l v a prezent a consul tantului cer tificate in t rei exempla re, care sa ate ste compozitia fizica si chimica a placil or, calitate a si confor mitate a cu prezente le specificatii.Pentru incaperile unde, prin p roiect, sunt pre v azute obiecte sanitare, furnizo rul placilo r de f aianta v a prezenta sp re ap roba re beneficia rului și p roiectantului, seturi de obiecte sanita re asor ta te la culoa re cu placile de f aianta.

E X T R A M AT E R I A L

16/69

Ant rep renoru l v a asigura pe san tier un surplu s de 2% din cantit atile de placi de f aianta sau gresie de fiecare tip, ma rime si culoa re utiliza te la luc rari.C A R A C T E R I S T I C I F I Z I C O - C H I M I C EPl acile v or a vea urma toa rele caracteris tici fizico-chimice:- Coeficientui de absorbtie a apei: max . 18% pentru placile de f aianta ;- La ince rcare a de rezistent a la fisu ra re fina, mo st rele nu vor prezenta nici o as tfel de fisurare ;- La ince rcare a l a rezistenta chimica, finisajul (glazu ra) va ramane nedete riorat;- Placile nu vor prezenta pete de culo are inchisa cu aria m ai ma re de max . 1,5 mmp lamax . 2% din esantion, fisuri in glazu ra, ingrosa ri ale glazurii sau zone insuficient glazu ra te, aspect de "inghet at" sau crista lin si zoneasp re.A B AT E R I A D M I S E- la gro sime nomina la de 5,5 mm - +/ -10% iar pent ru grosimea de 5 mm - 0..+10%- la lungimi si la timi nominale : +/ -0,6%- sageat a: max . 0,5% din lungimea latu rii mari

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S E

Pl aci de f aianta, de for ma patrat a s au dreptunghiulara la dimensiunile și culo rile se lectate de beneficiar si calitati le pre v azute in p roiect si confor m S R EN 1 59 – 199 6. Pl aci speciale cu muchia glazu ra ta pent ru muchiile pereti lor cat si pentru cele ale sta lpilor.

M AT E R I A L E P E N T R U P O Z A R E A P L A C A J E L O R L A P E R E Ț I

T i p m a t e r i a l D e s c r i e r e m a t e r i a l C a r a c t e r i s t i c i

A deziv A deziv profe sional flex ibil. Este de tip pulbere cu o st ructură baza tăpe un amestec de ciment, nisip și aditivispecifici, destinat aplicării plăcilorneabs orbante pentru a menajări inte rioa reși ex terioare.

Grund de am orsa re pent ru suprafețeabsorb ante

Dispe rsie de rășini sintetice care, dupăaplicare a pe supraa fețele po ro ase(pl acare a cu plăci de gips- cart on)pătrunde în siste mul capilar și conduce lareducerea capacită ții de absorb ție.

Aplicat pe o sup raf a ta de ipso s, pre vinereac tia chimica intre compusii gipsului sicei ai cimentu lui din adezivul pent ru placicera mice pent ru pre v enire a dezlipiriiplacajului.

Chit de ro sturi Se v a fo losi chit de ro sturi flex ibil sihidrofug, fo losit pent ru toa te tipurile deplaci ce ramice, ma rmu ra si piat ranaturala, monta te la interior sau laex terio r.

17/69

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I I

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPUL AREPl acile de f aianta v or fi depozi tate in locuri feri te de umiditate, acoperite, in amba lajele origina le ale furnizo rului, pe o platfor ma cu sup raf a ta plana sau pe raftu ri.Nu se v a aduce la punctul de lucru din santier deca t cantit atea st rict necesara pent ru executarea placajului si numai l a m omentul necesar, ast fel incat cutiile cu f aianta sa nu fie depozit ate in locuri neadecv ate.Pl acile se vor manipula cu grija pent ru a nu fi lo vite si a nu se deterio ra si se vor feri de contactul cu mate riale care le po t pat a.Pl acile de f aianta se vor transpo rta amba late in cutii, cu mijl oace de t ransp or t acoperi te, curate si uscate.In mijloace le de t ransp ort cutiile se vor aseza in stiv e, luandu-se masu ri pentru impiedicarea deplas arii s tiv elo r in timpul t ransp ortu lui, spre a se e vita deterio ra rea amba lajului si imp ras tierea placil or.

E X E C U T I A P L A C A J U L U I P E S U P O RTDaca nu se specifica al tfel , m ontajul placajului se v a f ace cu placi de f aianta cu adeziv confor m specifica tiilor.O PER ATIUNI PREG ATITO AREInainte de incepere a ope ra tiunilo r de pl acare cu placi de f aiant a, se vor fi executa t celel alte lucrari de finisaj dupa cum urmeaz a:- Invelit oarea cladirii, cu execut are a scu rgerilo r in so lutia definitiv a, as tfel incat suprafete le pe ca re se executa pl acare a sa fie ferite

de actiunea precipitatiil or atm osfe rice;- Montarea tocurilo r la fe res tre si a tocuril or si captuse lilor la usi, in af a ra per v azuril or care se vor monta dupa executarea

placajelo r.- Vopsi rea tav anelo r si a sup rafete lor ca re nu se placheaza, in incaperile unde se v or executa placaje.- Montarea conductel or sanitare, electrice, de incalzire, ingropa te sub placaj si proba rea acest ora sub presiune.- Montarea diblurilo r sau a disp ozitiv elo r pentru fixarea obiectelo r sanita re, ev entualele gauri ulte rioare urmand a fi date numai cu

bu rghiul.- Executa rea pardo selil or reci (placi de g resie). Nu se v a incepe lucrul pana ce lucrarile deja execut ate (pard oseal a) nu vor fi

pro tejate satisf acato r. Inainte de incepe rea luc rari lor de placa re se v a f ace o inspecta re a sup rafe telo r ce ur meaza a fi placate. Nuse va incepe lucrul pana ce nu vor fi indrept ate ev entua lele neregula rita ti consta tate (abate ri pe v erticala si oriz ontal a cat sieventuale vicii sau deg radari aparen te).

- Aplica rea placil or de f aianta sau gre sie se va f ace numai pe supra fete uscate, p regatite in prea labil si care se inscriu in abate ri dela planeitate cuprinse int re 3 m m/ m pe v erticala si 2 mm/ m pe oriz ontal a.

- Ev entua lele ne regularit ati locale nu vor depasi 10 mm (umfl aturi sau adancituri).- Inainte de inceperea lucra rilo r de placare se vor lua urmat oarele măsuri de precauție:

- Indepart are a e ventualel or re sturi de pra f, pete de gra sime, etc.- Nu se vor executa pl acaje in zone unde temperatu ra este sub +5°C.- Se va e vita pe cat posibil taie rea placil or, as tfel incat printr-o aseza re co recta a acesto ra, placile care v or t rebui sa fie

taiate sa nu fie mai mici de juma tate de placa.- Marginile placil or taia te se vor poliza cu pia tra ab raziv a.- Nu se vor aplica placi nefinisa te corespunzat or, cu margini crapa te sau zimta te.- Rosturile intre placi vor fi re aliza te in continuare, a tat pe v erticala cat si pe orizon tala si vor a vea aceeasi dimensiune -

cca 3 mm - pe ambele directii.

A B AT E R I A D M I S EAba terile admise pent ru suprafete le finisate v or fi de +/ - 2 mm sub drep tarul de 1,2 0 m lungime.

T R A S A R E A S U P R A F E T E L O R P E N T R U P L A C A R ETrasa rea suprafete lor ca re urmea za a se placa se va f ace ata t f a ta de orizonta la cat si f ata de v erticala.

18/69

Trasa rea se va f ace cu d reptaru l de le mn de max imum 2 m lungime si cu ajuto rul reperelo r a lcatuite din bucati de f aiant a sau gresie fixa te pro vizo riu pe supraf ata re spectiv a a pere telui, in imediata vecina tate a sup rafe tei care se placheaza.Firul cu plumb, l asa t l a f at a repere lor t rebuie sa reprezinte linia sup rafe tei placajului ca re ur meaza sa se execute.

E X E C U T I A L U C R A R I L O R D E P L A C A R EDupa te rmina rea opera tiilor de prega tire a zonei de monta re si t ras are se poate trece la execut are a aplica rii placajului in urma toa rea succesiune de opera tii:- aseza rea placil or v a incepe de la niv elul pa rdose lii, a v and grija sa co respunda ro sturile pardo selii cu cele ale placajului, daca nu se

specifica al tfel si co relandu-se placajul (reglat perfect la orizon tal a) cu pardo seal a a l ca rei niv el poa te fi inclinat ;- la muchiile ieșite ale peretil or sau s talpil or se m onteaza placi speciale cu muchia glazu rat a;- monta rea placil or se v a f ace prin aplica rea cu mist ria pe dosu l placii a pastei adeziv e si aplica rea placilo r prin apasa re pe st ra tul

suport ;- dupa aseza rea fiecarui rand de placi se v a cu rat a adezivul in surplus ; S e controle aza de fiecare data cu drepta rul;- dupa cca 5-6 ore de la ter minare a executa rii placajului, ros turile dintre placi se v or curata prin f recare.- dupa aceas ta ope ratiune, ro stu rile se vor umple cu past a de ros tuire, daca nu se specifica a ltfe l, la un inter v al de timp de 6-8 o re

de la termina rea execut arii placajului pe int reaga supraf at a din incape rea respectiv a.

P R O T E J A R E A L U C R A R I L O RS patiile in ca re s- au executat placajele de f aianta sau gre sie, v or fi inchise si se vor pas tra as tfel pana la usca rea perfecta a lucra rii. Pl acajele v or fi protejate de deterio ra ri pana la receptia lucra rii. In timpu l sezonului calduro s, suprafe tele ex puse la soa re vor fi acoperi te cu foi de panza de sac in f asii sau foi ca re timp de 2 zile vor fi in perm anenta umezite.

V E R I F I C A R E A L A R E C E P T I A L U C R A R I L O R- Supraf ata placajului se v a verifica cu drep taru l de 1, 20 m, si se v a admite cel mul t o unda cu sageata de max imum 2 m m.- Placajul trebuie sa p rezinte o unifo rmita te a culorii pe int reaga supraf ata ; nu se admit pete de murda rie, l ocuri vizibile cu s mal t

defect, etc.- Randurile de placi t rebuie s a fie regula te, cu ros turi rectilinii in continua re sau al terna te, de l atime uniform a si bine umplute cu

chit de ro st.- Se v or conside ra defectiuni ce t rebuiesc re mediate l ocal sau tota l:

- ne respecta rea orică rei dintre prezen telo r specificatii.- Pozitionare a defectuas a a placilo r cu aba tere f ata de v erticala si oriz ontal a. - Nere specta rea continuita tii si dimensiunil or ro sturi lor pe cele doua di rectii.- Aplica rea la muchiile pereti lor sau sta lpilor a unor placi norma le si nu a placilo r speciale cu muchia glazu rat a, asa cum

este specifica t. S e vor inlocui aceste placi cu unele pot rivite.- Niv elul finisajului nu este confo rm cu cele specificate in proiect.- Deteriorari a le placajului rezul tate din p roteja rea neco respunzat oare a lucra rilo r pana la receptie: fisurari ale placil or,

desprinderi ale placilo r de s tratul supor t, pete, etc.A mplo are a remedierilo r sau inlocuirilo r v a fi hot arata de Diriginte le de șantier. A ceste ope ratiuni nu vor antrena cos turi suplimen tare din parte a beneficia rului. Ele fiind supor tate integ ra l de An trep renor.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R I

19/69

L ucrarile de la acest capitol se maso ara l a me tru patrat de placaj executa t. Deconta rea lucraril or se v a f ace la met ru pat ra t de placaj executat , confo rm planurilo r din proiect, pe baza pre tului unit ar al artico lului din canti tativul de luc rari.

20/69

5 . F I N I S A J E - Ș A P E P E N T R U E G A L I Z Ă R I

G E N E R A L I T Ă Ț I

O B I E C T U L S P E C I F I C AT I E IA ces t capito l cuprinde specificatii pentru executa rea sapel or de mo rta r pentru st ra tul supo rt al pardo selil or.A ces t capito l va comp leta capitole le cuprinzand specificatii pentru executa rea urma toa re lor tipuri de pa rdose li:

· st ra turi supor t pent ru pa rdoseli de orice fel ;

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V E

A co lo unde exis ta cont radictii int re p rev ederile p rezentelo r specificatii si presc ripiile standa rdel or si nor mativ elor enume ra te m ai jos, v or a vea priorit ate prezentele specificatii. S tanda rde

STA S 388 -80 - Ciment STA S 790 -84 - Apa pentru mor tare si betoane STA S 166 7-7 6 - A grega te natu rale gre le pentru mor tare si betoane cu lianti minera li S R EN 13 813 :20 03 - Materia le pentru sape si pard oseli. Materiale pentru sape. Ca racteri stici si cerinte S R EN 13 055 -1:2 003 A g regate usoare. Pa rtea 1: agrega te usoa re pent ru beto ane, mo rta re si pas te de ciment N orm ative C35- 82 No rma tiv pent ru alca tuirea si executa rea pard oselil or, modificari le si complet arile acestuia.

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C E

Testa rea mo rta rului se va f ace prin prele v area de probe confor m prev ederilor din STA S 2 634 80 si anume: rezistenta la comp resiune la 28 zile: 1 tes t la fieca re 40 mc mo rtar; consis tenta si densit atea mo rta rului proasp at: un test la fiecare schimb.

Conditii de acceptare l a receptie a mor taru lui:

21/69

rezistenta la comp resiune la 28 zile: 50 kg/cm 2; consis tenta mor tar proaspa t: 12 cm; densitate mo rta r proa spat : min. 1 950 kg/ m3;

Metoda de tes tare si rezul tatu l incercari lor labo ra to rului se vor supune sp re aprob are Dirigintelui de șantier.S e vor f ace te sta ri, de ase menea, pentru cimentul fo losi t la mo rt are, pe cate 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi fo losit la luc rari.S e va pune la dispozitia Dirigintelui de ș antier cer tificatul produca toru lui prin care se a test a ca cimentul livra t la santier este confo rm cu specifica tiile.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S E

Ciment gri , confo rm STA S 388- 80, f ara bule de aer, de culoa re natura la sau a lb, f a ra constituenti care sa pa teze. A g regate naturale (nisip, 0- 7 m m) confor m STA S 16 67- 76, av and densita tea in gram ada, in s tare af ana ta de minimum 12 00

kg/ m. Nisipul de cariera poate fi pa rtial inlocuit cu nisip de concas are. Continutul de nisip natu ral va fi de cel putin 5 0%. Apa

confo rm STA S 790 - 84. Apa v a fi pot abila, cu rat a, f a ra urme de gra sime sau al te subst ante ca re pot pa ta, nu v a contine acizi. Pl asti fianti sau alte produse simil are ap ropiate.

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I I

L I V R A R E , D E P O Z I TA R E , M A N I P U L A R EA g r e g a t e l e1. A grega tele vor fi t ransp ort ate si depozita te in functie de sursa si so rtul lo r. A g regatele v or fi manipulate ast fel incat sa se e vite sepa ra rea lo r, pierde rea finetii sau conta minare a cu pam ant s au al te ma teria le s traine.2. Daca ag regatele se separa sau daca diferite le so rturi se a mesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita inainte de intrebuintare.3. Nu se vor fol osi alte rnativ agrega te din su rse diferite sau cu g rade de finete deosebite. A g regatele se vor ames teca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.4. Nu se vor transfe ra agrega tele din mijl ocul de t ransp or t direct la locul de depozita re de la s antier daca continutul de umiditate este as tfel incat poa te afect a p recizia ames tecului de mo rtar; in acest caz agregate le se vor depozita separat pana ce umiditate a dispare.5. A g regate le se vor depozita in silozuri, lazi sau pla tfo rme cu suprafe te dure, cura te. La p regati rea depozit arii ag regatel or se v or lua ma suri pentru a p rev eni pa trundere mate rialel or st raine. A g regate le de tipuri si mari mi diferite se v or depozita separat. Inainte de utiliza rea agrega telo r, acestea vor fi la sate sa se usuce pentru 12 ore.

C i m e n t u l :

22/69

1. Cimentu l se va liv ra la locul de amesteca re in saci originali, etansi, purt and etichete pe ca re s- au insc ris g reutatea , numele p roducato rului, ma rca si tipul. Cimentu l se va depozite in cladiri inchise, ferit de umezeala.2. Nu se vor livra amba laje ca re s a difere cu mai mult de 1% f a ta de greutate a specificat a.3 . Nu se vor fo losi sor turi diferite de ciment sau acelasi sor t, dar din surse diferite, f a ra aprob are a p roiectantului .

Mate rialele v or fi liv rate si m anipula te a stfe l incat sa se evite pat runderea uno r ma teria le s traine, sau deteri orare a prin cont act cu apa sau ruperea ambal ajelor.Mate rialele v or fi liv rate in timp util, pentru a se per mite inspecta rea si te sta rea lor.Mate rialele perisabile vor fi p roteja te si depozit ate in structuri etanse pe suporti mai inal ti cu ap roxim ativ 30 cm decat elemente le din jur.Pentru perio ade scurte de timp, cimentu l poa te fi depozitat pe pla tfo rme ridicate si v a fi acoperit cu p rela te imper meabile.S e va indepart a de pe s antier cimentul nefol osit care s-a inta rit sau a f acut priza.

A M E S T E C U R I P E N T R U M O RTA R . G E N E R A L I TA T I S e vor ma sura ma teria lele pe lucra ri as tfel incat propor tiile specificate in ames tecul de m ort ar sa poata fi cont ro la te si mentinute cus trictete in timpul desf a surarii luc raril or.Daca nu se specifica al tfel , p ropo rtiile se v or st abili dupa v olum.In cadrul acesto r specificatii, greuta tea unui mc din fiecare ma terial fo losit ca ingredient pentru mo rta r es te considerata as tfel:

Mate rial G reuta tea pe metru cubCiment 15 06 kg Nisip natural 0-7 mm cu umidita te 2% 13 00 kg

D O Z A J E , C O M P O Z I T I IMor taru l pentru sapele de pardo seli va fi un a mestec de ciment cu nisip in p ropo rtie de 1:3,5 (ci rca 405 kg ciment la mc mo rt ar).

P R E PA R A R E A M O RTA R U L U IMor taru l se ames teca bine si numai in cantita ti ce se vor fol osi imediat. La p reparare a m or tarului se v a fol osi cantit atea max ima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate sa tisf acat oare, dar se va e vita sup rasa turare a cu apa a a mestecului. Mor taru l se va pune in opera intr-un inter v al de 2 o re dupa p reparare. In acest inte r v al de timp se per mite adauga rea apei in mor tar pentru a compens a cantita tea de apa e vapo ra ta, dar aces t lucru este permis numai in recipiente le zidarului si nu la l ocul de p reparare a m ort arului. Mor ta rul ca re nu se fol oses te in timpul stabili t v a fi indeparta t.Daca nu se ap roba alt fel, pent ru lo turile mici, prepa ra rea se va f ace in mixere mecanice cu t ambur, in ca re cantit atea de apa poate fi cont ro lat a cu precizie si unifo rmita te. S e v a ames teca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pent ru ame stecul mate rialel or uscate si 3 minute pentru continuarea ames tecului dupa adaugare a apei. Volumul de ames tec din fiecare lo t nu v a depasi capacita tea specificat ade p roducato rul mixerului. Tamburu l se goles te comp let inainte de adauga rea lo tului urma tor.

23/69

Mor taru l fo lo sit l a ros tuire va fi uscat ata t incat sa aiba prop rietati plas tice care sa permita fo losi rea lui la umplerea ro sturil or.Transpo rtul mo rta rului: se f ace cu utilaje adecv ate.Durata max ima de transpo rt va fi ast fel apreciat a, incat transpor tul si pune rea inope ra a m ort are lo r sa se f aca:

î n max im 10 ore de la prepa ra re, pentru m or tarele de var; î n max im 1 o ra de la prepa ra re, pentru m or tarele de ciment sau ciment - v ar – f ără inta rzieto r de priză; în max imum 2 o re, pent ru mo rt are le cu intarziet or de priza.

O P E R AT I U N I P R E G AT I T O A R EImediat inainte de turnare a s apei, betonul de rezisten ta va fi spala t si toa te restu rile de m ateria le v or fi indepar tate. Supraf at a betonului v a fi curata ta de pra f.S e verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeita te admise max ime astfe l:

planeita te: +/ - 4 mm la 2 m; deniv elari int re 2 elemente pref abricate ala tura te (placi): +/ - 0,5 mm.

S apa de m or tar de ciment se execut a in timp de minimu m 24 o re si max imum 24 zile de la turnarea planseului de beton simplu sau ar ma t.

E X E C U TA R E A S A P E IS apele v or av ea grosimea indicata in planuri. Daca nu se specifica al tfel, sapa v a av ea grosimea de 50 mm , indife rent de stratu l pe ca re se aplica (beton sau hidroizo la tie) sau de tipul pardo selii ca re se aplica ulterior.S e va av ea de asemenea o grija deosebita la executa rea pantel or confor m desenelo r, l a spa tiile umede (bai, bucatarii, spala to rii, etc.).Dacă nu se specifică al tfel , aces tea v or fi de 1% cu o rientare dinspre pereți spre poziția sifonului de pa rdosea lă.

S up raf a ta planseului se cu rat a cu perii de paie sau sar ma, de reziduri, impurit ati, pra f, mol oz, se ra zuie cu spaclul picatu rilede beton sau m ort ar cazute din al te procese tehno logice, se matu ra si se spala cu jetul de apa, f a ra sa se inunde.

S e trasea za nivelul. S e st rope ste supraf a ta cu lapte de ciment. Mor taru l se aplica pe pardo seala cu pompe sau a lte mijloace si se niv eleaza cu drept arul, apoi se driscuieste supraf a ta. S apele v or fi periate pent ru a se realiza o supraf a ta care sa asigure o buna aderen ta a st ra tului supor t al pardo selii.

24/69

C U R A TA R E S I P R O T E C T I ES apele v or fi acoperite pentru a se impiedica usca rea rapida. Dupa executa rea sapei, Antrepreno rul o v a acoperi si pro teja cumijlo acele pe care le considera adecv ate.

D E F E C T E A D M I S I B I L E S I R E M E D I E R IDupa executa re, sapa va fi las ata in sta re perfecta, confor m planurilor. Va fi obtinuta aprobarea Dirigintelui de șantier.Toate lucrarile defectuoase vor fi ref acute la ce rerea Diriginte lui de șantier. Volumu l luc raril or care urmeaz a sa fie inla tura te si me todele de inla turare si inlocuire v or fi cele indicate de Dirigintele de șantier. Antrepreno rul va executa pe prop ria sa cheltuial a t oate lucra rile de inla turare si inlocuire a sapelo r defectuoa se.Nu sunt admise lucrarile daca:

S apa nu indeplineste conditiile pre v azute in specificatii; S up raf a ta sapei este fisurată în propor ție mai mare de 5%; Niv elele finite nu sunt confor m planurilo r din proiect ; Dat orit a incarca rilo r p rema ture, sapa s-a defor mat sau a fos t dete riorata.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R I

S apele nu v or fi platite sepa ra t. S apa se va deconta sepa ra t numai in cazul in care, f ata de gro simile prev azute in specificatii si deta liile din planse, Beneficiarul v a solicita o grosi me mai ma re a acesteia.

25/69

8 . FINISAJE INTERIOARE - PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE

G E N E R A L I T Ă Ț I

O B I E C T U L S P E C I F I C AT I E IA ces t capito l cuprinde specificatii pentru pardo seli executa te cu placi de g resie antide rapanta si g resie por telana ta pent ru t ra fic intens.

C O N C E P T D E B A Z ALa interio r se vor executa, in spa tiile p recizate in p roiect, pardo seli din placi de gresie antide rapanta mode l m ozaic col orata in nuante calde de bej si gris inchis mari mea 50x 50 cm sau specia le antide rapante, pent ru t ra fic intens PEI 5, gris inchis 30x 60cm.Raco rdul cu peretii se v a f ace cu plinta din gre sie por telana ta care va a vea inal timea de 10 cm.Pl acile de gre sie antiderapanta tip m ozaic v or fi aplicate in toate spa țiile în care acest finisaj a fos t indicat prin proiect.S pecificatiile pentru sap a din mo rta r de ciment sunt cuprinse la capito lul "S ape pentru pard oseli".

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V E

S tanda rdeS R EN 17 6:1 996 - P laci din gresie ce ramica.S R EN 12 004 :20 01 – A dezivi pentru placi ceramice. Definitii si specificatii.S R EN 12 004 :20 01/ A1 :20 03 – A dezivi pentru placi cera mice. Definitii si specificatii.S R EN 12 004 :20 01/ A1 :20 03/ A C: 200 3 – A dezivi pentru placi cera mice. Definitii si specifica tii.STA S 817 1-8 4 - Folie de polietilena.

N orm ativeC 3 5-82 No rm ativ pentru a lcatuire a si executa rea pa rdose lilor.A co lo unde exis ta cont raindicatii intre rec omanda rile p rezentelo r specificatii si cele din standa rdele enume ra te m ai jos, vor av ea prio ritate prezente le specificatii.

26/69

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C E

MO STRE S I TESTARI

Inainte de lans are a comenzil or, Antrepreno rul va p rezenta Consultan tului spre probare, 3 mo st re din fieca re tip si culoa re de placi p ropuse prin proiect spre a fi fo losite.Inainte de livra rea fiecarui l ot de placi gre sie, Ant rep renorul v a prezenta consul tantului certi ficate in t rei exemp lare, care sa a teste comp ozitia fizica si chimica a placilor, calit atea si confo rmita tea cu prezentele specificatii.Pentru incaperile unde prin p roiect sunt pre v azute obiecte sanit are, furnizo rul placilor de gre sie va prezenta spre ap roba re Consul tantului, seturi de obiecte sanitare a sor tate la culoa re cu placile de gre sie.

E X T R A M AT E R I A LAnt rep renoru l v a asigura pe san tier un surplu s de 2% din cantit atile de placi de gre sie de fieca re tip, marime si culo are utilizate la luc rari.

A B AT E R I A D M I S E lungimea si la timea nominala a la turii: +/ -2% max imum din lungimea latu rii; grosimea nominal a a placilor: max imum +/- 10%; Aba tere a de l a unghi d rept a placil or: maximu m 0, 5% din lungimea la turii; defo rma re: max imum 0,5% din lungimea laturii celei mai m ari.

C A R A C T E R I S T I C I F I Z I C O - C H I M I C E : coeficientui de abso rbtie a apei: max . 4% pentru pl acile de gre sie. la ince rcarea de rezisten ta la fisu ra re fina, m ost rele nu vor prezent a nici o as tfel de fisu rare; la ince rcarea la rezistent a chimica, finisajul (gla zura) va ram ane nedeteriorat a. Pl acile nu v or prezenta fisuri in glazu ra, ingro sari ale glazurii sau zone insuficient glazurate, aspect de "inghet at" s au

cris talin si zone asp re.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S E

Pl aci de gresie, de for ma patrat a sau dreptunghiul ara l a dimensiunile, culorile si cali tatile pre v azute in proiect si conform S R EN 15 9 - 1996.Cu aco rdul Consultan tului, pe santier pot fi liv rate si placi de alte dimensiuni si form ate in conditiile indica te in st andardele ma teria lelo r.

27/69

T i p m a t e r i a l D e s c r i e r e m a t e r i a l C a r a c t e r i s t i c i

A deziv A deziv profesiona l f lex ibil. Este de tip pulbe re cu o s tructur ă bazatăpe un ame stec de ciment, nisip și aditivispecifici, des tinat aplicării plăcil orneabso rbante pentru amenajări interio areși ex terioa re.

Chit de ro sturi S e va folo si chit de ros turi f lex ibil sihidro fug, folo sit pentru to ate tipurile deplaci ce ramice, mar mura si pia tranatu ral a, mont ate la interi or sau laex terior.

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I IL I V R A R E , D E P O Z I TA R E , M A N I P U L A R E

Pl acile de gre sie v or fi depozit ate in locuri feri te de umiditate, acoperite, in amba lajele origina le ale furnizoru lui, pepla tfo rma cu supraf at a plana sau pe ra fturi.

Nu se v a aduce la punctu l de lucru din san tier deca t cantitate a st rict necesa ra pent ru executa rea placajului si numai lam omentul necesa r, astfe l incat cutiile cu gresie sa nu fie depozita te in locuri neadecv ate.

Pl acile se vor manipula cu grija pent ru a nu fi lo vite si a nu se deterio ra si se vor feri de contactul cu mate riale care le po tpat a.

Pl acile de f aianta se vor transpo rta amba late in cutii, cu mijl oace de t ransp or t acoperi te, curate si uscate. In mijloace le de t ransp ort cutiile se vor aseza in stiv e, luandu-se masu ri pentru impiedicarea deplas arii s tiv elo r in timpul

t ransp ortu lui, spre a se e vita deterio ra rea amba lajului si imp ras tierea placil or.

E X E C U T I A P L A C A J U L U I P E S U P O RTDaca nu se specifica al tfel , m ontajul placajului se v a f ace cu placi de gresie antide rapant a sau gresie antiderapan ta pentru trafic intens cu adeziv confor m specificatiil or.

O P E R AT I U N I P R E G AT I T O A R EInainte de incepere a ope ra tiunilo r de pl acare cu placi de g resie, se vor fi executa t urm ato are le ope ra tiuni dupa cum urmeaza:

S e v a acorda o atentie cu t otul deosebita executa rii sapei in spatiile umede (grupuri sanita re, dus, v estiare) ca re urmeazasa primeasca pa rdose li din placi de gre sie ce ramica, pentru a nu depasi g rosime a specificata in deta lii, rea lizand tot odatapantele cerute si o supraf a ta perfect nivela ta;

Imediat inainte de asezarea stratu lui supor t, sape le v or fi spal ate complet ; Inainte de fixa rea placilor, supraf at a pe ca re acestea urmeaza sa fie fixate v a fi uscat a; S e va executa mon tarea tocurilo r t ampl ariei interioa re; S e va executa mon tarea inst ala tiilor electrice - circuitele pent ru prize; S e va executa mon tarea elementelo r de fixare (dibluri) pentru grupuri sanita re;

28/69

S e va f ace trasa rea niv elului finit a l pa rdose lii cu ajutorul fur tunului de nivel, drept ar, nivela si s foa ra; S e va f ace o a ranja re pe uscat a placilo r pe conturul pardo selii pentru trasa rea apoi cu sfoara a ros turilor; S e va urmari din t ra saj ca un numa r cat mai mic de placi sa rezulte taia te. S e vor lua urmă toa rele măsu ri de precau ție: Nu se v a incepe lucrul pana ce lucra rile deja executa te nu vor fi pro tejate satisf aca to r Inainte de incepere a luc rari lor de placa re se v a f ace o inspecta re a sup rafe telo r ce urme aza a fi placate Nu se v a incepe lucrul pana ce nu v or fi ind reptate ev entua lele ne regulari tati consta tate.

Ap licarea placil or de gresie se v a f ace numai pe sup rafete uscate, prega tite in pre alabil si ca re se insc riu in abateri de la planeitatecuprinse intre 2 mm/ m pe orizont ala. Ev entua lele ne regulari tati locale nu vor depasi 10 m m (umfl aturi sau adancituri).Montajul placilo r de gresie antide rapant a se va f ace respect and urmă toa rele :

Temperatura aerului este minim +5°C S e va evita pe cat posibil taiere a placil or, ast fel incat printr- o aseza re corec ta a acest ora, placile ca re v or trebui sa fie

m ontate taia te sa nu fie mai mici de jum ata te de placa ; Ma rginile placilo r t aiate se v or po liza cu piat ra; Nu se v or ap lica placi nefinisate co respunzato r, cu ma rgini crap ate sau zimt ate; Rosturi le int re placi v or fi rea lizate in continua re, ata t pe vertical a cat si pe o rizonta la si v or av ea aceeasi dimensiune - cca

3 mm - pe a mbele directii.A B AT E R I A D M I S EAba terile admise pent ru suprafete le finisate v or fi de +/ - 2 mm sub drep tarul de 1,2 0 m lungime.

T R A S A R E A S U P R A F E T E L O R P E N T R U P L A C A R ETrasa rea suprafete lor ca re urmea za a se placa se va f ace pe ambele direcții o rizonta le, pa rale l (pe cât se poate) cu pere ții încăperii.Trasa rea se va f ace cu drept arul de lemn de max imum 2 m lungime si cu ajutorul reperelo r alca tuite din bucati de gresie fixatep ro vizo riu pe supraf ata re spectiv a a placii, in imediata v ecinatate a suprafe tei ca re se placheaza.

E X E C U T I A L U C R A R I L O R D E P L A C A R EDupa te rmina rea opera tiilor de t ras are se poate trece la execut are a aplica rii placajului in urma toa rea succesiune de opera tii:

29/69

Monta rea placil or se v a f ace prin aplica rea cu mist ria pe dosu l placii a pastei adeziv e si aplica rea placilo r prin apasa re pes tratul supor t

Dupa asez are a fieca rui rand de placi se va cura ta adezivul in surp lus; S e controle aza de fiecare data cu drepta rul; Pl acile se vor aranja cu ros turi de 2 - 3 mm; Rosturi le v or fi continue in a mbele directii si daca es te posibil și nu se ce re al tfel v or fi in p relungirea ro sturi lor de la

placajul de f aianta de pe pere ti; Pe conturul pa rdoselii, la baza pe retelui, asa cum se specifica in deta lii, se va pre v edea un ro st de control de 6 - 9 m m; Pentru asigu ra rea uno r ros turi egale se v or folo si distan tieri; Pozitia placilo r v a fi regla ta in te rmen de 10 minute de la asezarea lor; Timp de cel putin 4 zile nu se v a circula pe pa rdosea la, dupa care es te permis un trafic usor si t repta t, iar dupa 14 zile, v a fi

permi s si traficul greu; Rosturi le nu se vor umple pana ce nu s-a f acut priza suficienta intre placi si stratu l supo rt si in nici un caz m ai devre me de

24 o re de la te rmina rea lucra rii de pozare a placilor; Dupa cca. 5- 6 o re de la termina rea execut arii placajului, ro sturile dint re placi se vor cura ta prin freca re. Dupa aceast a

ope ratie, ro stu rile se vor umple cu pasta de ro stui re, daca nu se specifica a ltfe l, l a un inter v a l de timp de 6- 8 o re de l ate rminare a executa rii placajului pe intre aga supraf a ta din incaperea re spectiv a;

Toate suprafetele adiacente placil or de pard oseal a v or fi la sate, la ter minarea lucraril or, cu rate si perfecte.

P R O T E J A R E A L U C R A R I L O RS patiile in ca re s- au executat placajele de gresie, vor fi inchise si se v or past ra ast fel pana la uscare a perfec ta a lucrarii.Pl acajele v or fi protejate de deterio ra ri pana la receptia lucra rii.

V E R I F I C A R E A L A R E C E P T I A L U C R A R I L O RS up raf a ta placajului se va v erifica cu drepta rul de 1,20 m, si se va admi te cel mult o unda cu sagea ta de max imum 2 mm.Pl acajul t rebuie sa prezinte o uniformi tate a culo rii pe intreag a sup raf a ta; nu se admit diferentieri de tonuri intre panourile mont ate sinici in cadrul aceluiasi panou; nu se admi t pete de murda rie, locuri vizibile cu sm alt defect, etc. Randurile de placi t rebuie sa fie regulate, cu ro sturi recti linii in continuare sau a lterna te, de latime unifo rma si bine umplute cu chit de ro st.P roba obligat orie l a came rele umede a vand p rev azut sifon de pa rdosea la va fi inundarea pa rdoselii si v erifica rea scurgerii co recte si comp lete a apei la sifon.S e vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate loca l s au to tal, urm ato are le:

Ne respect are a p rezentelo r specificatii; Pozitiona rea defectuosa a placilor cu abate re f ata de vertical a si orizont ala ;

30/69

Ne respect are a continuitatii si dimensiunilo r ros turilo r pe cele doua directii; Niv elul finisajului nu este confor m cu cele specifica te in proiect; Deterio ra ri a le placajului rezul tate din p roteja rea necore spunza toa re a luc raril or pana l a recepfie: fisu ra ri ale placilo r,

desprinderi a le placil or de st ra tul supo rt, pete, etc. Ne respect are a cote lo r finite de nivel ale pardo selii, confo rm proiectu lui; Ne respect are a pante lor pa rdoselii catre sifo anele de pa rdosea la, confor m cu cele specifica te in proiect.

T O L E R A N Ț E

Tole rante le de finisaj l a pa rdose li sunt de +/ - 3, 25m m, la fieca re 2,5 m.Toate lucrarile defectuos executa te v or fi indepar tate si inlocuite, asa cum v a hotari Dirigintele de șantier.In ar ticolul din cantit ativul de luc rari sunt cuprinse pa rdosea la din placi de gresie ce ramica, inclusiv s tratul supor t si mate rialele pentru ro sturi.A mplo are a remedierilo r sau inlocuirilo r v a fi hot arata de Diriginte le de șantier. A ceste ope ratiuni nu vor antrena cos turi suplimen tare din parte a beneficia rului, ele fiind supo rta te integral de Antrepreno r.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R I

L ucrarile de la acest capitol se maso ara l a me tru patrat de placaj executa t.

31/69

9 . LU C R Ă R I D E I Z O L A Ț I I

I Z O L AT I I – C O N S I D E R AT I I G E N E R A L EIzol atiile repre zinta luc rari de const ructii necesa re asigura rii functionalit atii, integrita tii sau confortu lui în cadru l unei cladiri, functie de tipul cladirii sau de procesul tehnol ogic pe care aceast a îl adapos teste. Tipul de izola tie se alege în gene ral dupa specificul cladirii(indust riale, civile, s ocial – cul tura le etc.)Dupa rolu l pe ca re îl au, izol atiile se pot grupa a stfe l:1) Izo latii hidro fuge, ca re impiedica patrunde rea umezelii si a apelor mete orice, f rea tice sau tehno logice în interi orul cladirilo r sau în elemen tele de cons tructii si asigura past ra rea în bune conditii a carac teristicilo r fizico – mecanice a materia lel or care compun const ructiile.2) Term oizola tii, ca re cre aza in interio rul constructiilo r confortu l te rmic sau conditiile clima tice impuse de procesul interi or.3) Fonoizo latii, care asigura confor tul acus tic prin izola rea specifica f a ta de poluarea din ex terior.4) Izo latii antico ro ziv e, ca re împiedica actiunea co roziv a a unor substan te chimice asupra elemen telo r de cons tructie cu ca re vin in contac t direct sau asupra insta latiil or.5) Izo latii speciale(p rotec tii bio logice) împot riv a radiatiil or sau al to r f act ori ex terni exceptiona li.Izol atiile se executa adeseori cu rolu ri mul tiple: term o + hidro, hidro + anticorozive etc.3.2 Impor tanta luc raril or de izola tii. Preciza rea domeniului de trata re a p roble meiL ucrarile de izola tii prezinta o inf luent a deosebita în asigura rea functionali tatii si sigu rantei în ex ploat are a constructiil or. De aceea, pentru a se asigura izola tii de calita te buna este deosebit de import ant modul de pregati re a suprafete lor care se izo leaza, respecta rea cu stricte te a tutu ror f azel or tehnologice de executie si în continuare, proteja rea sev era a suprafe telo r si urma rirea comp ort arii l or în timp.Executia super ficiala sau incorect a, precum si ex ploa ta rea neco respunzat oa re, au consecinte gra v e, ducând ine vitabil în timp la degrad are a const ructiilor, în cazul izo latiil or hidro si anticoroziv e, la reducerea productivitatii muncii în constructiile indust riale si a confo rtului în cele civile si s ocial – cul tura le, în cazul fonoizo latiil or si ter moizo latiil or.În capitole le ca re ur meaza, se v or prezenta tehnologiile de executie principale la toa te tipurile de izola tii.

C A R A C T E R I S T I C I A L E L U C R A R I L O R D E I Z O L AT I IPrin dezv olt are a inv estitiil or s-a impus si în domeniul izo latiil or producere a de noi m ateria le specifice, a uno r tehno logii noi de executie a lucra rilor, p recum si a unor solutii noi de izo latii.Comp or tarea în timp este conditiona ta de modul de ex ploa ta re si înt re tine re periodica, de modul cum s-a f acut întretinerea. În orice caz, izola tiile necesita revizii periodice, precum si luc rari de înt retine re si remedieri periodice.3.4 Cla sificari a le luc raril or de izola tiiCrite riile de cla sificare a izo latiil or tin seam a de:1) Rolul pe ca re îl au în constructie:

- izol atii hidro fuge; - izol atii te rmice;

32/69

- izol atii antico roziv e; - izol atii speciale (p ro tectii biologice).

2) Elementele pe care le izole aza: - izol atii la elemente de const ructii (funda tii, pereti, acoperis etc.) - izol atii la conducte, insta latii si recipiente.

3) Materiale le utiliza te: - ma teria le bituminoase ; - ma teria le pe baza de ciment; - din mase plas tice; - din placaje ce ramice; - ma teria le pe baza de rasini; - ma teria le pe baza de cauciuc.

4) Modul de aplica re: - izol atii aplica te prin pensula re; - izol atii aplica te prin spac luire; - fo lii lipite; - înzidiri si placaje; - sa lte le.

E L E M E N T E D E T E R M I N A N T E Î N A L E G E R E A V A R I A N T E I T E H N O L O G I C E O P T I M ECu exceptia hidroizola tiilo r si a protectiil or anticoroziv e, celel al te genuri de izola tii nu pun p robleme deosebite în a legerea variantei tehnol ogice.La a legerea tehnologiei pentru executia hid roizo latiil or, f actorii care determina varianta opti ma se descriu în continua re.Functie de l ocul unde este plasa ta si urmea za sa se execute izola tiaL u c r a r i e x e c u t a t e l a e x t e r i o rA legerea v ariantei depinde de st ructura izo latiei, ca re se st abileste dupa:

fo rma înv elito rii; panta înv elito rii;

33/69

elemen tul de rezistent a pe ca re se executa izo latia ; ca racte rul definitiv sau p ro vizo riu al const ructiei.

Fu n c t i e d e t i p u l i z o l a t i e i A legerea v ariantei depinde de:

natu ra apelo r si felul în ca re acti oneaza asupra elemente lor de const ructii tipul elementel or sau pa rtilo r de constructii ca re se izoleaz a, aces tea putând necesita : izol atii cont ra umidit atii pam ântului, la subso l s au la parte r, o rizonta le sau v erticale, în ape cu sau f a ra presiune; i zo latii ale unor elemente de constructii ampla sate în încaperi cu insta la tii diferi te de umiditate, deter minate de natu ra

p rocesului de p roductie. Functie de m ateria lele fol osite

- izo latii bituminoa se; - izo latii cu m ateria le pl astice aplicate prin stropire sau pensul are ; - izo latii din fo lii de ma teriale plas tice.

P R E G AT I R E A L U C R A R I L O RO impor tanta deosebita pentru a sigu rarea calita tii lucra rilo r o a re p regatire a sup rafe telo r ca re urmeaza a fi izola te, p regatire specificafiecarui tip de izola tie si tehno logia adop tat a.Pentru executa rea lucraril or cu productivitate ridica ta, în conditii de economicita te, un rol la fel de import ant are si o rganizare a judicioas a a executiei si a l ocului de lucru, ca re pa rcurge etapele principale descrise în continuare.

C O N D I T I I G E N E R A L ES tabili rea în comun cu p roiectantul a solutiil or tehnice si a tehnol ogiilor care urmeaz a sa fie prev azute în documenta tiile de executie, tinând sea ma de dota rea tehnica si o rganizare a cons tructo rului.

FA Z E L E P R E G AT I R I I L U C R A R I L O RS tabili rea resu rsel or si programa rea în timp a acest ora:

- ma teria le, pe s orti mente si calita ti; - utilaje, disp ozitiv e si scule, în functie de tehnol ogie; - fo rta de munca, pe specia litati.

Etapele de v erifica re si control a calitatii L ucrarile de izola tii av ând un carac ter ascuns, cont ro lul de calita te t rebuie exercita t în t oate etapele de executie a luc rari lor.N atura verificarilo r, specifica fiecarui gen de izola tie, este cea pre v azuta în N or mativul C.56 – 88.

34/69

I N S T R U I R E A P E R S O N A L U L U I M U N C I T O RL ucrarile de izola tii, prin specificul l or (executie în spatii înguste, la înal time etc.), impun respecta rea riguroasa a NTS M prin: încredintarea executiei luc raril or num ai unor for matii de lucru calificate, care în prea labil si-au însusit specificul si conditiile de aplica re a tehnol ogiei de executie si au fo st inst ruite sub aspectul NTS M.

P R O B L E M E S P E C I F I C E L E G AT E D E T E H N O L O G I A L U C R A R I L O R D E I Z O L AT I IP reluc rarea fronturilo r de lucruIzol atiile, reprezentând o f aza din lan tul complex al executiei, se pot atac a numai dupa receptia f azei preme rga toa re.P relua rea frontului de lucru de izola tor de la const ructor se f ace pe baza unui proces – v erbal (de p reluare a frontului de lucru), ga rantându-se ast fel asigura rea tuturor conditiil or pent ru realiza rea izola tiei, conditiile calita tiv e impuse, care sa core spunda integ ralscopului pent ru care sunt prev azute.30În principiu, lucrarile de izola tii trebuie sa înceapa numai dupa complet a te rminare în zona respectiv a a lucra rilo r de cons tructii p remerg ato are f azei, pentru a se evita dete riorarea lor ulteri oara.În cazurile în ca re din anumite cauze (în special climate rice) nu se poate execut a izol atia hid rofuga, pentru asigu rarea continuarii celo rla lte lucra ri, în special în perio ada timpului ploio s si friguro s, se executa o izol atie p ro vizo rie const ând de obicei din st ra tul de car ton care for meaza bariera cont ra vapo rilor.

C O N T R O L U L S I R E C E P T I A L U C R A R I L O RCont ro lul si receptia izola tiei ter mice la cladiriÎnainte de aplica rea hidroizol atiei se receptioneaza ter moizo latia si anume:

calit atea suprafetei suport ; ma rimea ro stu rilor între placile izola toa re monta te si gro simea lor (admisibil aba tere ± 10% f ata de pre vede rea din

p roiect); fixa rea în bune conditii a te rmoizo la tiei pe supraf ata supor t; acoperi rea ter moizo latiei cu st ra tul de pro tectie; respecta rea st ructurii ter moizo latiei, prin sondaj (prin sectionare).

Re c e p t i a l u c r a r i l o r s e r e a l i z e a z a î n d o u a f a z e : 1) Dupa termina rea lucra rilo r de te rmoiz ola tie, dar înaintea aplicarii stratu lui de pro tectie. 2) Dupa termina rea st ra tului de protectie.

35/69

C o n t r o l u l s i r e c e p t i a t e r m o i z o l a t i e i l a c o n d u c t e s i u t i l a j eÎnainte de începere a luc rari lor de izola tii este obligat orie efectua rea tutu ror probelo r impuse pent ru conducte, re spectiv pent ru utilaje(probe de pre siune, de etanseitate etc.) si receptionarea acesto ra. De asemenea, este necesa r a se planta toa te tecile si s tuturile pentru aparatele de ma sura si cont ro l (AMC).La receptionarea traseel or de conducte si a util ajelor se receptioneaza si p rotec tia ex terioa ra a conductei, fie ca este o simp la v opsitorie cu miniu de plumb, fie ca este o protectie specia la.La v ase si recipiente ma ri se verifica si se recepti oneaza si agrafele sudate necesa re sustinerii pachetelo r de izol atii si învelit orii de p rotectie (tabla zinca ta, table specia le, tencuieli din ips os etc.). În mod special trebuie receptionat supor tul, fie ca aces ta este direct elemen tul din beton sausap a supo rt aplicata pe beton.La rezer v oarele din beton, trebuie f acut a p roba de etanseita te a betonului înainte de aplicare asupo rtului si executa te toate ev entua lele remedieri care apar ca necesare. De ase menea, se 31receptioneaza toa te piesele meta lice înglob ate sau piesele de trece re prin bet on (stuturi, prese tupe etc.)S e considera asigurata conditia de începe re a executiei numai atunci când umidita tea supo rtului corespunde pre v ederil or caietului de sa rcini.

C O N T R O L U L S I R E C E P T I A H I D R O I Z O L AT I E IDeoa rece remediere a e roril or la lucra rile de hidroizol atii este o opera tie delicata, uneori chiar imposibila f ara distruge rea alt or lucra ri,sunt necesa re controale riguroase pent ru fieca re ope ra tie.S e controle aza:

calit atea ma teriale lor pre v azute a fi utiliza te în lucrare ; m odul co respunzat or de transpor t, manipulare si depozit are a materia lel or; s tarea pregatirii suprafe telor; asigu rarea unor f ronturi de lucru co respunzat oare cali tativ si canti tativ, care sa nu f rac tioneze ope ratiile de izola re.

Receptia luc raril or dupa executie se realizeaz a în doua et ape: 1) Receptia p ro vizo rie:

dupa te rminare a co mpleta a lucra rilor, prim a v erificare se f ace vizual; e fectua rea de probe cu apa (1 st ra t de 3 – 6 cm grosime timp de 7 2 h), to ate gurile de scurge re fiind as tupate; nu trebuie

să existe nici o scadere a stratului de apa, nici sa apara pete de umezeala pe supor tul hidroizol atiei. 2) Receptia definitiv a (la 1 an de la ter minarea luc raril or);

v erificari vizua le; c ont ro lul aparitiei de e ventuale pete de umezeal a; s tarea pro tectiei hid roizo latiei.

O rice defectiune sau uzura pre matu ra aparut a în decu rsul anului de garantie este în sarcina de ref acere a executantului.

36/69

C o n t r o l u l s i r e c e p t i a f o n o i z o l a t i e iConditiile sunt în general aceleasi ca la ter moizo latie. La receptie se mai f ac îns a si masu rat ori acus tice prin sondaje, cu apa ra tura speciala.

C o n t r o l u l s i r e c e p t i a i z o l a t i i l o r a n t i c o r o z i v eLa aces te tipuri de izo latii verificarile si recep tiile sunt atât de natu ra cel or de la term o si fonoizo latii, cât si a celo r de l a hidroizo la tii,aces tea din urma gasindu-si aplica rea mai a les la bazine sau camere placa te antiacid, la care se f ac probe de apa.

M e n t i n e r e a i n t e g r i t a t i i i z o l a t i i l o rHidroiz ola tiile sunt cele mai ex puse f acto rilo r natura li, ele trebuind sa supor te f act ori climaterici dive rsi: ploaie, vânt, a rsi ta, înghet, zapada, grindina, ra ze ult ra violete care diminueaza rezi stenta în timp a ma teriale lor din care sunt compuse, socuri mecanice etc.Pe lânga f acto rii naturali, mai apa r si o se rie de f acto ri în perioada de santier si în cea de expl oat are, re zulta ti din neglijenta sau necunoa ste re, sau din ne respecta rea nor melo r de ex ploat are.În aceeasi m asura sunt expuse si pro tectiile anticoroziv e ca re, pe l ânga div ersele actiuni mentiona te, suporta în permanenta actiuneaco roziv a, dar si actiunea mecanica de cu rati re a suprafete lor: frecare, spa lare sau modifica re a pa rame trilo r substante lor co roziv e din a v arii sau din conducere a incorec ta a procesului tehnol ogic.

P r e v e n i r e a d e g r a d a r i l o r î n p e r i o a d a d e s a n t i e rHot arâto r în p rev eni rea degradaril or pe santier este respect are a l antului tehnol ogic si lua rea uno r ma suri p rev entiv e, între care :

te rminare a luc rari lor la par ti de const ructii învecinate mai înalte, înainte de începere a luc raril or de ter mo si hid roizo latii, pentru a e vita aruncare a unor re sturi sau mon tarea unor schele necesa re cladirilor v ecine;

interzicere a cu desav â rsi re în timpul sau dupa executia ter mo si hid roizo latiei a: ◦ depozita rii de ma teriale; ◦ deplas ari de utilaje sau alte piese gre le; ◦ perforari pent ru agat are a în st ructura a uno r mijlo ace de ridicare ; ◦ s prijinirea de schele, contra v ântuiri etc.

P r e v e n i r e a d e g r a d a r i l o r î n e x p l o a t a r eÎn mod simila r t rebuie sa se ia unele masuri pre ventiv e si în ti mpul ex ploat arii, p recum: cu rati rea zapezii numai cu scule neascutite executate din alte ma teriale decât me tal, sa nu se depoziteze mate riale peste hidroiz ola tii, circula tia sa se f aca numai pe podini amenaja te etc.

37/69

V e r i f i c a r e a p e r i o d i c aIntegrita tea izo latiil or de orice tip este s trict determinat a de cont ro lul periodic, înt retine rea corespunzat oa re si periodica si remedierea imediata a o ricarei defectiuni apa rute, deci în final de ex istenta unui personal califica t si a unui p rog ram o rdonat de cont ro l si re vizie.Revizia, cu ma surile necesa re, trebuie sa vizeze în special urma toa re le:

s tarea straturi lor de protectie; functiona rea guril or de scurge re; scafe le si rac orduri le hidroizo latiei la atice; s tarea tinichigeriei ca re p rotejeaz a te rminatiile izola tiei; etansei tatea conducte lor, v aselor si recipientel or; interzicere a circul atiei pe înv elitoa rea nepro tejata ; interzicere a depozita rii orica ro r m ateria le cu muchii vii(util aje, profile meta lice, schele).

38/69

1 0 . LU C R A R I D E H I D R O I Z O L AT I I

C a r a c t e r i s t i c iHidroiz ola tiile si term ohid roizo latiile se po t împa rti în doua categorii: izo latii bituminoa se si izolatii rigide.Izol atiile bituminoa se se aplica în st ra turi suprapuse special pregatite, interca lându-se între s traturile bituminoase tesa turi su folii. S e urma res te reducerea st ra turilo r umede din componenta ter mohidroizol atiilor, f act or de cres tere a productivitatii.Izol atiile rigide sunt în general pelicule sau s traturi din tencuieli pe baza de ciment, aplica te pe ele mentul de constructie ,av ând ro lulde a reduce gradul de perme abilitate.

H i d r o i z o l a t i i b i t u m i n o a s eS tructu ra si rolul st ra turilo r componenteElementul supor t are ro lul de a p relua sarcinile permanente pro venite din înca rca ri clima tice, precum si din greuta tea hidro term oizol atiei sau a fonoiz ola tiei.Exist a si cazuri în care elementul supor t poate av ea si rol de ter moizo latie a cons tructiei(cazul placil or arm ate din BC A).Betonul de panta creaz a panta necesara scu rgerilo r apelor cat re gurile de scurge re si se executa fie din bet on usor(cu deseuri ceramice sau cu zgu ra), fie din beton Bc 3.5 sau Bc 7.5.S t ratul de rec tificare re alizeaza suprafete le co respunzat oare aplica rii hid roizol atiei sau ter moizol atiei. Ap licarea lui se f ace loca l sau pe întreaga învelit oare si se executa din m ort ar M 100 driscuit.S t ratul de am orsaj f acilite aza aderenta dint re bitu mul de lipi re al primului strat din structu ra hid roizo latiei si suport ; se execut a în functie de ano timp din:

bitum taiat (solutie de bitu m în benzina); emul sie de bitum tip CITOM; emul sie bituminoasa anionica sau catiodica; suspensie de bitum fileriza t SUBIF.

S t ratul de difuzie permite difuzia trans v ers ala (ci rculatia în planul învelit orii) a v aporil or de apa, ca re migreaza prin st ra tul supor t, în v edere a elimina rii acesto ra în at mosfe ra prin alc atuiri specifice pe conturu l înv elito rii si prin dispozitiv e de aerare(def lectoa re). Vap orii de apa pot pro v eni:

din încaperile imediat învecinate înv elito rii, prin mig rarea prin stratu l de beton; din ev aporare a apei continuta în bet onul de panta sau sapa de rectifica re a supo rtului sau a celei ex istente în te rmoizo la tie

sau în sapa de pro tectie a acesteia.S e ampl aseaz ă în functie de p rev ederi le proiectului, as tfel :

între supor tul de beton si bariera cont ra vapori lor (când umidita tea interio ara este m ai ma re de 60 %); între ter moizo latie si hidroizo latie.

39/69

Daca execut are a aces tui st ra t este defectuoas a s au racord are a g resita, apa re diminuare a eficacita tii ter moizol atiei dat orita condensarii v aporil or de apa în acest st ra t sau chiar deteri orare a hidroiz ola tiei, prin umfl ari locale pro v ocate de concent ra ri de v apori de ap ă .

M a t e r i a l e f o l o s i t e : împâs litu ra bitum ata perfo ra ta,ap licata cu blindajul de nisip graunto s în jos (spre suport); împâs litu ra bitum ata perfo ra ta, separat a de supo rt printr-un st ra t de nisip si lipit a par tial cu bitu m de aces ta.

Barie ra contra vaporil or înla tura pa rtial migrare a, respectiv pat runderea vapori lor de apa (e ventual eliminata de st ra tul de difuzie) în s tratul de ter moizo latie, unde prin condensare se poate reduce capacita tea term oizolan ta a acestuia, producându-se chiar deg rada realui, când es te fo rma t din ma teria le v egeta le. Barie ra contra vaporil or se amp lase aza de regula sub ter moizo latie, di rect pe stratu l a morsa t si se compune dintr- o foaie bitu minata lipita si acope rita cu mastic de bitum , confo rm pre vederilo r din proiect. Când umiditate a este mai mica de 75% , fo aia bituminata este constituit a din împâsli tura bituma ta tip IA 11 00 sau car ton bitum at tip C A 40 0, iar în cazul când umiditate a es te mai ma re de 75%, se reco manda fol osire a te saturii din fib re de sticl a bituma ta TS A 2 000 sau a pânzei bituma te PA 4 5. Executarea inco recta a barie rei cont ra vapo rilor conduce la acumu lari prog resiv e de apa din condens în pachetu l te rmoizo lant. Hidroiz ola tia p ropriu-zisa împiedica patrunderea apei din precipitatii în interio rul cons tructiei sau accidenta le, dintr-un spa tiu anume, într- unul a latu ra t sau inferi or, care trebuie mentinut uscat. Pentru hidroizola tii se folo sesc în genera l foi bituminate care se lipesc înt re ele:

cu ma stic de bitum fierbinte (siste m la cald); cu suspensii de bitum fileriza t (siste m l a rece); prin sis temul de lipire cu flaca ra, ca re const a în topi rea partia la a s tratului de bitum ex istent pe fo lia bituma t ă .

Defectele de executie pot conduce l a degrad are a p rema tura a hidroizola tiei. Protectia hid roizo latiei pro tejeaza hidroiz ola tia cont ra : actiunilor mecanice (ci rculatie sau curatire a zapezii); actiunii radia tiei calo rice (curge rea bitu mului sau aluneca rea înt re ele a st ra turilo r hidroiz ola tiei); actiunea radiatiil or ultra vio lete, care inf luente aza negativ ca racte risticile fizice ale bitumului.

Pentru o înca rca re minima a structu rii de rezis tenta, în prezent se utilizeaza : foi din împâ slituri bitu mate, care poseda un strat lipit graunto s pe o f ata ; împâs litu ra bitum ata tip IB; foi bitu mate placate cu folie de aluminiu tip IB A 1.

S t ratul re flect orizant elimina actiunea radia tiilor so lare (calo rice si ult ra viole te), contribuind în aces t fel la proteja rea hidroizol atiei. Mate riale fol osite: vopse le re flect orizante sau cul ori deschise.

A l e g e r e a s t r u c t u r i i h i d r o i z o l a t i e i S t ratul de difuzie se ase aza pâna la limit a acoperi sului, pentru a fi pus în lega tura cu at mos fera, dar la suprafete ma ri ale acoperi sului i se a sigu ra o ae ra re suplimentara cu ajut orul uno r tuburi de ventilatie (deflec toa re). S uccesiunea st ra turilo r este deter minata de alege rea m ateria lului ter moizo lat or.

Te h n o l o g i i d e e x e c u t i eUnelte fol osite Principalele unel te folo site le executarea hidroizola tiilor bituminoase sunt:

razuitoa re meta lice cu coada de lemn, cu ca re se îndepar teaza impurita tile; 37 cangea me talica(ame steca tor), cu ajut orul careia se amesteca ma sticul de bitum topit în cazan; lingura sita cu coada lunga de lemn sau me talica, cu care se sco t impurit atile din cazan;

40/69

canciocul cu coada lunga, cu care se scoate bitum t opit din cazan; galea ta meta lica de lucru, pent ru t ransp ortu l bitumului fierbinte; cos oroaba, fol osit a pentru nivela rea ma sticului de bitum fierbinte, întins pe s up raf a ta de izolat ; cutitul, fol osit la taie rea pânzei si a car tonului bituma t; razul, fol osit la decoji rea izo latiil or bitumino ase vechi; ma tura, pentru cura tirea suprafete lor supor t; canciocul, pentru ra spândirea bitumului fierbinte în f at a sulu lui de cart on sau pânza ca re se lipeste; spac lul, utiliza t la curati rea unor suprafete; peria de fibre, din fib re natu ra le sau sintetice, utiliza ta la hidroizola tiile l a cald; peria de par, utiliza ta la hidroizol atiile la rece; ta v alugul de fier, pentru p resa rea nisipului din st ra tul de pro tejare.

În activitatea de executie a hidroiz ola tiilor procedeele de executie sunt înca în ma re parte procedee manuale, mica mecaniza re f acându-se simtita mai mult la lucrarile de tinichigerie si protectii anticoroziv e. Print re utilajele folo site la executia lucra rilo r de hidroiz ola tii se po t maen tiona:

insta latii pent ru st ropi t am orsaje si vopsit orii reflec torizan te, fo rm ate dintr- o pomp a v ermo rel sau electrocomp res or ECY 40 0 cu pist ol de st ropit ;

t opitor de bitum TB 600; ma sina de pomp at si topit bitum MTPB 300 0; insta latia pentru aplicat amo rs aj tip FIM-01 INCERC, for ma ta din reze r v o r cu emul sie, su rsa de aer comprim at si pisto l

pulveriza tor; insta latie pent ru aplica rea mate riale lor bituminoase în suluri cu bitum p reaplicat , ser vind la topi rea cu flaca ra a bitumului

p reaplicat pe ma terialu l hidroiz ola tor (Hid robit) si care este compusa dintr- o butelie special a cu gaz butan, fur tunuri si ar zat or;

la luc rarile de tinichigerie se utilizeaza masina de f astona t tabla (ro luit, f a ltuit etc.), precum si mecanisme pent ru gaurit, plan tat nitu ri, bol turi etc.

L u c r a r i e x e c u t a t e l a e x t e r i o rLa luc rari executate la ex terio r (înv elito ri), tehnologia de executie se re alizeaza în urma to rele etape:

v erificarea si p reluarea frontului de lucru, inclusiv a elementel or aferente: rebo rduri, a tice, st rapungeri, guri de scu rgere; executa rea amo rs ajului; executa rea barierei contra v aporilor; executa rea term oizol atiei(daca este cazul);

41/69

executa rea hidroizol atiei prin sup rapunerea st ra turilor: primul st ra t: la pante fo ar te mici (te rase) întinderea f âsiilo r se f ace pa rale l cu corni ș a, din parte a de jos sp re par tea de sus

a pantei re alizându-se o cupla re care asigura scu rgerea apei f a ra pericol de patrundere a aces teia print re s traturi, în cazul când aceste a nu ar fi integral sau perfec t lipite;

al doilea st ra t se aseaz a pa rale l în acelea si conditii, dar de via te cu jumata tea latimii f âsiei s.a.m.d.; la înv elito ri cu panta mai accentuat a si unifor ma, aseza rea f âsiilo r se f ace pe directia pantei, cu acel asi m od de

sup rapunere; aplica rea st ra tului de protectie (circul abil sau necircul abil), ev entual ref lecto rizant.

H i d r o i z o l a t i a r o s t u r i l o rRosturi le de dilat atie, ro sturile de ta sare antiseis mice rep rezint ă zonele cele mai dificile în ca re t rebuie luate ma suri speciale pent ru asigu rarea continuitatii izolatiei.Modul de trata re a continuitatii hidroizola tiilor la ros turi este determina t de m arimea defor matiil or ce apar în ro st ast fel ca, indife rentdaca ro stul se situeaza la niv elul înveli torii sau la niv elul fundatiil or, el sa tina seama daca defo rma tiile sunt mici si dezv ol tate pe o directie (cazul rostu rilo r de dilat are) sau sunt ma ri si o rientate pe doua directii (cazul ro sturi lor de ta sare).Etansa rea ros turilo r se asigura prin:

S t raturi suplimenta re de înta rire a hidroizola tiilor. Tabla de plumb sub for ma de bucle. P ro file din mase pla stice încast ra te în beton.

La niv elul înveli toril or, ro sturi le pot fi de mai mul te fe luri si anume: Rosturi ma ri peste 200 mm., în care caz es te necesara o piesa de rezistent a pentru acoperi rea ro stului; Rosturi mici sub 20 0 m m. R ostu ri denivel ate înt re doua cladiri cu înalti mi diferite cu deniv elare m ai mica de 60 cm. Idem, cu deniv elare mai mica de 6 0 cm.

Elementul supliment ar care se introduce este o piesa din t abla zincat a p rev azuta cu bucla, precum si o banda din împâslitu rabituma ta IA110 0. Tabla zincata se fixeaza de suport pe o singura l atura, prin cuie.Închiderea ro sturil or împo triv a umezelii sau a apel or f a ra p resiune se realizeaz a în mod simi lar nefiind necesar ca piesa me talica safie prev azuta cu bucla , în cazul când defo rma tiile sunt foa rte mici, iar fixarea în cuie es te obliga torie, de obicei l a ros turile verticale.Bucla este obligato rie acol o unde defor matiile sunt m ari, aparând si necesitatea ca piesa sa fie fixat a de supo rtul din bet on peambe le latu ri, iar contactul dintre pachetu l de izol atii si bucla me talica (tab la de plumb de 2 m m gro sime) sa se asigure prinintermediul uno r benzi sau pro file me talice strânse cu suruburile ancorate în suport.Etansa rea ros tului contra apelor sub p resiune hidros tatica se executa obligato riu cu banda cu bucl a de compens are (tabla de plumbde 2 mm gro sime), a mplas ata într-o nis a cre ata în suport , p roteja ta cu m asticuri si cu posibilitati de control.Pentru a se asigu ra continuita tea izo latiei si a buclei de plumb pe perete le v ertical s-au executa t în zona ro stului câte doi s tâlpi dinbeton ar ma t pe înalti mea casetei, pe care s- a fixat bucla de plumb pe v erticala o data cu m onta rea buclei pe subradier. În acest m od,la turna rea pere tilor bucla de etansare e ra fixata pe to t conturu l case tei, hid roizo latia v erticala în zona ros tului racord ându-se laizol atia de pe stâ lpi. S tâlpii a v ând aceeasi fundatie ca si caseta , respectiv subradierul tunelului, lucreaza si preiau defor ma tiile înm od simil ar cu caseta tunelului.Deoa rece asigura rea ro sturil or cu bucle din benzi me talice este o opera tie dificila ca tehnica si scumpa , consumând mult materia lme talic, în ulti mul timp s- a adopta t solu tia de etan sare prin îngloba rea în bet on, în zona rostu lui, a unor p rofi le din cauciuc sauma teria l plas tic sub fo rma unor benzi continue. A cest sistem se aplica în special la rezer v oa re, bazine, recipiente pentru st ocarealichidelor, dar si la lucra ri hidro tehnice

42/69

Benzile se comanda la lungimea din proiect, dar pot fi înnadite si pe santier prin sudu ra cu lama de cupru, încalzit a la 18 0 – 2200Csau lipita cu adeziv (ciclohexanona) prin suprapunere pe cca.5 – 10 cm.S e pot rea liza îmbinari si sub fo rma de T în plan sau în planuri diferite, utilizându-se juguri si piese de s trângere a îmbinarilo r.Benzile PV C se fixeaza la pozitia corect a din proiect cu bucl a exact în ro st, ancora rea pro vizorie f acându-se cu cleme prinse pe aripap rofilu lui PV C si legate cu sâr ma de arm aturi sau prin ag rafe.Poza rea gresi ta a unei benzi sau dete riorarea benzii în timpul lucra rii conduce la ma suri g reoaie de remediere si reparatii.

I z o l a r e a t r e c e r i l o r d e c o n d u c t e s a u a a l t o r p i e s e m e t a l i c eContinuitatea st ra turil or izola toa re este adesea între rupta dato rita uno r necesitati tehnologice (t receri de conducte) sau colectariiapel or de pe acoperisuri, care sunt conduse l a reteaua de canaliza re.În asemenea cazuri, s trapungerile st ra tului hidroizo la tor rep rezinta puncte slabe si t rebuie înta rite în m od special nu numai cus traturi suplimenta re de tesatu ri bitumate, dar si cu piese met alice de raco rda re si de st rânge re a pachetului de stratu ri din izolatie.Pentru colecta rea apelo r de plo aie de pe acoperisu ri, IPCT a tipiza t deta lii de rac ord are a hidroizola tiei la recipientul de colec tare siev acuare.Raco rda rea se rea lizeaza prin piesa de racordare din tabl a neagra p roteja ta anticoroziv si prin colieru l din tabl a zincata.Recipientul este p rev azut cu un pa raf runzar pent ru a evita bl ocare a tubului de scu rgere cu impuri tati.În cazul trecerii prin acoperis a unor conducte tehno logice, IPCT prin proiect 56 05/ 1 a tipizat detaliile de st rapungere, tinând seam ade agentul care circula prin conducta , respectiv daca t rece rea este rece sau calda.În figura 19 sunt redate aceste detalii; în cazult recerii reci piesa de raco rda re este din t abla zincata, iar ro stul dintre conducta si izol atie este p roteja t si de un guler de protectie dintab la galv anizat a s trânsa pute rnic pe conducta prin intere mdiul unei bride meta lice.Trecerea cald a inte rpune între conducta si pachetul de izo latii un m anson din tabl a, în interio rul caruia se int roduce, functie dete mpera tura conductei, ma teria lul izo lat care re azema la nivelu l supo rtului pe s ortu ri de tab la.Pentru trece rea conductel or prin pereti si planseu se tine de ase menea sea ma de natura lichidului. A stfe l:

t recere a prin planseu este o t recere rece, conducta av ând o f lansa me talica fixa ta în supo rt, în timp ce în figu ra, întres tutul de trece re si conducta, se interpune materia lul term oizol ant;

t recere a prin pe reti este pentru lichide reci. La trecerea clasica prin pere tii reze r v oa rel or care, prin st rânge rea colierului, seîmpinge garnitura de etan sare puternic între mans on si conducta, asigurând etansa rea.

Piesele meta lice de t recere se f asoneaza înaintea turna rii betonului si se int roduc în cof raj betonându-se oda ta cu pe retii rezer v orului.În cazul în ca re izol atia este supus a la pre siuni ca re au tendinta de a o desprinde de supor t, se ancoreaza st ra tul de pro tectie prin ag rafe, agrafe încast ra te în beton si pre v azute cu rondele de etans are.Dat fiind pericolul pe care îl p rezinta în buna expl oat are a unei const ructii, cea mai mica inexacti tate în executia înt ocmai confor m nor mativ elor a acesto r t receri si t rav e rsa ri, apa re evidenta necesita tea respect arii în executia l or, a celo r m ai mici detalii din procesultehnol ogic.

M a t e r i a l ePentru hidroizola tii si luc rari le afe rente acesto ra, ca re se execut a confo rm pre vederilo r din prezentu l nor mativ, se vor utilizaurm ato are le m ateria le:Mate riale principale Mate riale bitum ate în foi:

43/69

car toane bitum ate tip C A3 33, C A 400 confor m STA S 13 8-8 0; împâs lituri din fib ra de sticla bitu mate tip IA 1100 , IB 12 00 si IBP 12 00, c onfor m STA S 79 16- 80; împâs lituri din fib ra de sticla bitu mate tip IA 1000R, IBP 11 00R, conform NTR 806 7-85 ; împâs litu ra bitum ata cu bitum aditiv at IA A 1 200, confor m STI 1 7-86 ; pânza bitum ata tip PI 50 , PI 40, PA 55 si PA45, confor m STA S 10 46- 78; tes atu ra din fi re de s ticla bitum ata tip TS A 200 0, conform STA S 101 26- 80; tes atu ra din fi re de s ticla bitum ata, placa ta cu folie de a luminiu tip TB AL, confor m NTR 904 1-80 ; foi hid roizol ato are cu bitum aditiv at tip Hid robit, confor m NTR 960 7-80 ; me mbrana hidroizo lat oa re cu bitum aditiv at tip Mecabit, confo rm STI 29-8 6.

Mate riale bituminoa se pentru amo rs are, lipi re si etansare bitum cu adaos de cauciuc tip S A C 95/ 105, confo rm STA S 1 054 6-76 ; so lutie de bitum tip CITO M, confo rm STA S 6 800- 63; emul sie bituminoasa cationica, conform STA S 887 7-72 ; emul sie bituminoasa anionica, confo rm STA S 1 134 2-79 ; emul sie bituminoasa tip Hidrobit, confo rm NTR 4 978- 72; suspensie de bitum fileriza t (S UBIF), confo rm STA S 558- 85; chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT), conform STA S 661- 71;

Mate riale aux iliare file r de calc ar, conform STA S 539- 79; file r de t alc, confor m STA S 190 1-7 7; mic roazbes t, conform 33 15- 75; white-spirt , confo rm STA S 44-84 ; tab la de plumb de 1, 2, 3 m m grosime, confor m STA S 49 1-7 0; tab la zincat a, confo rm STA S 2028 -80;

44/69

tab la neag ra, confor m STA S 19 46- 80, pro tejata anticoroziv, conform deciziilo r ICCPDC nr.54 si 68/ 198 4; hâr tie kra ft de 125g/ m 2, confo rm STA S 3789 -80; car ton impregnat CI 300, confor m STA S 13 8-8 0; împâs litu ra din fib re de sticl a nebitumat a tip I 50, confor m STA S 805 0-7 9; placi pref abrica te din beton sau dale si al te ma teria le pentru pro tectie (nisip, piet ris, de 7...15m m); guri de scu rgere din m ase plastice ( de ex . Tip TA GCM-O radea si TLSIT); ma teria le div erse si piese de raco rda re pent ru luc rarile afe rente hidroizola tiilor; v opsele în culo ri deschise pe baza de copolime ri viniacrilici în dispe rsie apoas a

tip VEMO BIT, confor m caietului de sarcini C.S . CCPALV nr. 52-84 , sau alte produse tes ta te de lab orato are auto rizate înconst ructii, pe ma sura t recerii l or la productie industria la.

H i d r o i z o l a t i i l a t e r a s e s i a c o p e r i s u r iA cope risurile constructiilo r civile, indus triale si ag roz ootehnice care se hidroizoleaz a cu ma teria le bituminoase se împa rt:În functie de destinatie si panta în:

te ra se circulabile si necirculabile la cladiri de l ocuit si s ocial-cultu ra le, cu panta 1,5...4 ; A cope risuri necirculabile cu hale indus triale si ag roz ootehnice cu:

◦ panta mica....................2...7%;◦ panta medie..................7..1 0%;◦ panta ma re................pest e 20 %. ◦ În dolii se admit pante sub 2%, confor m STA S 33 03/ 1- 84; 43

În functie de clima tul interio r în:◦ acoperi suri peste încaperi cu umidita te m ax. 60%;◦ acoperi suri peste încaperi cu umidita te m ax. 61-7 5%;◦ acoperi suri peste încaperi cu umidita te m ai ma re de 75%.

Cla sificare a încaperilo r din punct de vedere al umidita tii re lativ e a ae rului inte rior, este prev azuta în STA S 6472/ 3- 84 “ Ter mo tehnica.Calcului rezisten tei la transfe r te rmic si stabilit ate termica”.A lcatui rea ter moizo latiei, st ra turile de difuzie si bariera contra vapo rilor, trebuie sa asigure o compor ta re co respuzat oare aacoperi surilo r si încaperil or, iar numaru l aces tor st ra turi din st ructura comp lexa a acoperisuril or, pre v azute în prezentul norm ativ, seaplica în functie de suportu l de rezistent a, natu ra ter moizol atiei, clim atul inte rior, panta acoperisului etc.

45/69

S upo rtul de rezis tenta al hid roizol atiei poa te fi constituit din: beton arm at mono lit; elemen te pref abricate din beton greu; elemen te pref abricate din beton celular autoc la viza t ar ma t; tab la cuta ta; te rmoizo la tie rigida; te rmoizo la tie elas tica sau tas abila pro tejata.

Pante le acoperisuril or se v or rea liza fie din mon tarea înclinat a a planseului de rezistent a, fie prin executa rea izol atiei termice îngrosime variabil a, fie cu bet on de panta, dupa cum urmea za: La acope risurile cu pant a mica:

executa rea peste planseul de rezistent a o rizonta l a unui beton de panta; e xecuta rea pe planseu a st ra tului din ma teriale pilonate în gro sime v ariabila (zgura ex panda ta sau granulata, sco rie

baza ltica, cenusa de term ocentrala etc.), cu grosime minim a ca re s a asigu re izol are a te rmica; executa rea înclinata a planseului mon olit sau m onta rea înclinat a a elementel or pref ab ricate;

L a acoperi suri cu panta medie si ma re, prin executarea planseului cu panta respectiv a.

L a acoperi surile cu supo rt din t abla cut ata, prin mon tarea înclinata pe pane a panourilor din tabla , asez ate cu cutele la te însus.

S up raf a ta suport a barierei cont ra v aporilo r si a hidroizo la tiei, alcatuit a din beton m onolit, elemente pref abricate, beton depanta, sape sau pl aci ter moizol ato are rigide, t rebuie sa fie neteda, f a ra contrapante, cu deniv ela ri de max imum 5m m.

Deniv elarile de pâna la 1 0mm dint re elemente le pref abrica te se vor co recta local cu mo rta r de ciment ma rca M 10 0 T, cupanta racordarii de minimum 1:5.

La te rmoiz ola tia din placi de beton celular autoc la viza t, se admite executia unei s ape genera le de niv elare din mo rta r deciment marc a M 50 T cu g rosime medie de 20 mm.

S apele din mo rta r arma t, executa te pes te ter moizo latii din ma teria le ta sabile sau pilona te, v or fi pre v azute cu ro sturi, ladistan te de 20...3 0 cm de la atic, iar în câmp la inter v a le de 4...6 m pe a mbele directii, umplute cu mastic de bitum.G ro simea acesto r sape nu va depasi 30m m.

Pentru pro tectia izo latiei te rmice cont ra umezirii, la turna rea acesto r sape, se va aplica un st ra t de sepa ra re si p rotectie,alc atuit din car ton imp regnat CI 300, împâs litura nebitumat a I 50, sau hârtie Kra ft de 125g/ m2.

S t ratul de am orsa re din minimum 300g / m2 emul sie sau solutie de bitum, se va aplica sub barie ra contra v aporilo r, pentrua se asigu ra o aderen ta buna a acesteia la suportu rile din mo rta r s au beton.

Nu se aplica st ra tul de amo rs are sub barie ra contra v aporilo r, la acope risurile cu greutate a te rmoiz ola tiei peste 70Kg/ m2. În aces t caz, amo rs area se aplica numai pe suprafe tele supor t v erifica te de la atice si pe contur la acoperisurile f a ra a tice

pe o la time de minimum 1m.

46/69

Barie ra cont ra vaporil or se v a ap lica pe planseul de re zistenta din bet on, pent ru a se evita migratia v aporilo r din interiorulconst ructiilo r si condensul în straturi de izola tie ter mica si va fi alcatuit a din urma toa rele ma teriale :◦ a) împâs litura bitumina ta IA 11 00, IA 10 00 sau car ton bituminat C A 4 00, C A 333, lipita în puincter si acoperi ta cu

ma stic de bitum, la umidit ati interio are de pâna la 6 0 % si greuta tea term oizol atiei peste 70 Kg/ m2.◦ b) împâslitu ra bituminata IA 1100 , IA 100 0 sau cart on bituminat C A 40 0, C A 33 3, lipita si acoperit a cu ma stic de bitum,

la umidita si interi oare de peste 60% pâna la 70% ; c) Tesatu ra bituma ta TS A 20 00 lipita si acoperi ta cu m astic debitum, la umidita ti interioa re de peste 75%.

Nu se v a aplica bariera cont ra vapori lor în urma toa rele cazuri: la acoperisuri peste încaperi cu umiditate rela tiv a interioa ra per manenta pâna la 60 %, alcatuite din placi autopor tante din

beton celular autoc lavizat ; la acoperisu rile cu te rmoizo la tie aplicat a pe panouri din t abla cut ata.

Difuzarea v aporilo r catre ex teri or, la tera se si acoperisuri cu term oizola tia aplicat a pe ele mente de rezistent a din beton, se va asiguraas tfel :

barie ra cont ra v aporil or lipita în puncte cu minimum 0, 500 Kg/ m2 ma stic de bitum, l a acoperisuri peste încaperi cuumiditate a rela tiv a interio ara per manenta pâna la 60%;

s trat de difuzie din împâs litu ra bitumat a perfo ra ta IBP 120 0 sau IBP 1 100, aplicat sub bariera contra v apori lor, la acoperisuripeste încaperi cu umidita te rela tiv a interi oara per manenta peste 60%.

s trat de difuzie din împâs litura bitumat a perfo ra ta IBP 1200 sau IBP 11 00 sub hid roizo latie, aplica t pe te ra se si acoperisuricu sape de beton peste ter moizo latia alca tuita din ma teria le cu abso rbtie m are de apa, sau din ma teriale tas abile, o ripilona te.

Nu se aplica s trat de difuzie sub hid roizol atie la acope risurile cu hidroizola tia aplicat a di rect pe st ra tul de te rmoiz ola tie cu placi dinma teria le rigide.

A sigu ra rea ev acuarii catre ex terior a v aporil or de sub st ra turile de difuzie se va f ace la acoperisurile f ara atice, prin pre lungi reas tratului de difuzie sub s ortu rile din tabl a, iar la cele cu atice prin f âsii de 50 cm l atime, la dis tante de 1 m.

H i d r o i z o l a t i i l a t e r a s e ( c o p e r t i n ă )La acope risuri cu pante de 1,5...4%, pre v azute cu term oizol atie cu placi din beton celular autoc lavizat sau mate riale pil onate,hidroizo la tia în câmp va fi alcatuit a în functie de ca racteri sticile m ateria lelo r ( fig. I.1,I.2,I.3 si I.4 ).S tructu ra hidroizol atiilor :a) hidroiz ola tie din stratu ri mul tiple cu foi bitum ate:

am orsa re cu emulsie sau solu tie de bitum, minimum 30 0g/ m 2; s trat de difuzie din împâs litura bituma ta perfo ra ta IBP 1200 , IBP 11 00; ma stic de bitum cu IB 70/ 80, minimu m 2 kg/ m2; pânza bitum ata PA 55, PA 45 , tes atu ra bitum ata TS A 2000 sau împâsli tura cu bitum aditiv at IA A 120 0; ma stic de bitum cu IB 70/ 80, minimu m 1, 5kg/ m2;

47/69

împâs litu ra bitum ata IA 1 000 sau IA 110 0; împâs litu ra bitum ata blindata IB 1200 0; p rotectie usoa ra cu vopsea re flecto rizanta, minimum 300g/ m2 sau grea din pietris, placi sau dale de beton pe s trat de

nisip.b) hid roizo latia din foi hidroizo lat oa re cu bitum aditiv at tip Hidrobit sau Mecabit:

am orsa re sau emul sie de so lutie de bitum în doua st ra turi, minimum 600g/ m2 ; Hidrobit T5 sau T4 sau Mecabit lipit cu flaca ra sau cu mas tic de bitu m cu IB 70/ 8 0, minimum 1,5kg/ m2; Mas tic de bitum cu IB 70/ 80, minimum 300g/ m2 sau grea din pietris, placi sau dale de beton pe stratu l de nisip.

V e r i f i c a r e a c a l i t a t i i l u c r a r i l o r d e h i d r o i z o l a t i iL ucrarile de hid roizo latii fiind luc rari ascunse, calit atea lo r se va verifica împ reuna cu beneficiarul , pe m asura executiei lo r,încheindu-se proces–v erbal din care sa rezul te ca au fos t respecta te urm ato are le :

calit atea supor tului – rigiditate, aderent a, planeit ate, umidita te, conform O rdin MCInd nr. 1 024/ D/ 11.11. 198 0; calit atea ma teriale lor hidroizo lat oa re; pozitiona rea si anco ra rea în bet on a piesel or meta lice de st rapungere, sau ro st; calit atea am orsajului si lipi rea corecta a fiecarui st ra t al hidroiz ola tiei (suprapuneri, decal ari si rac ord ari); etape le si succesiunea ope ratiil or; s trângerea flan selo r si platbandel or de strângere afe rente strapungerilor si ro sturil or;

Daca se considera necesar, se v a f ace si o v erificare prac tica a executiei prin s ondaj ca: desf ace rea în unele puncte a izolatiei pent ru a se consta ta identita tea structu rii cu proiectul ; v erificarea izola tiei prin determina ri de labo ra to r pe probe prele v ate, din care sa rezul te ca mate rialele fo losite au fo st de

calit ate core spunza toa re, confor m cer tificatel or de calita te si buletinel or de analize. Hidroiz ola tia se verifica vizual daca îndeplineste urma toa re le conditii:

s tructurile hid roizo latiei sunt lipite uniform si continuu cu mas tic de bitum, f ara zone nelipite; anta cat re gurile de scurge re este confo rm proiectului, f ara stagnari de apa; e s te continua si nu p rezinta umfla turi; raco rdarea cu elmentele de st rapungere, la ro sturi si guri de scu rgere, asigura o etanseita te perfect a;

48/69

p rotectia este asigurata confor m prev ederilor din proiect ; p rotectia hidroizol atiei verticale l a atice, rebo rduri, st rapungeri etc, este ade renta

si f ara deplas ari.S e verifica lucra rile de tinichigerie aferente hid roizo latiil or, daca îndeplinesc urmat oarele

coper tinele, so rturi le, paziile sunt bine anco ra te si lipite sau cu f alturi corec t executate ca re sa asigure etanseita tea sip rotectia hidroizo latiei;

jgheaburile sunt lipite etans cu panta minima pent ru asigura rea scu rgerii apelor, f a ra stagna re, iar burlanele bine fixate cubrata ri si etanse;

gurile de scurgere, daca au gra tar si functioneaza nor mal la turna rea apei în punctele cele mai înal te ale acope risului.

Daca se considera necesar la suprafetele mai mari de 20 mp cu a vizul scris al proiect antului de re zistenta, se va f ace verificare a prininunda re cu apa de 2...4 m grosime în punctele cele mai înal te, cu gurile de scurge re în prea labil înfundate.La aces ta proba, ta v anul nu trebuie s a p rezinte umezeal a dupa 7 2 de o re de mentinere a st ra tului de apa.La cons tructii subte rane, înainte de executia perete lui de pro tectie si a umplutu rii, se v a v erifica etanseita tea timp de 7 2 o re prinopri rea epuis mentului.

Î n t r e t i n e r e a h i d r o i z o l a t i i l o rMasuri de înt retine re a hid roizol atiilo rLa acoperisuri si const ructii subte rane, pentru buna functiona re a hidroiz ola tiei, beneficiarul t rebuie sa asigure o între tinereperm anenta, pent ru care se vor lua m asurile urma toa re:

interzicere a spa rgerii hidroizola tiei sau a st ra tului de p rotectie pent ru executia ulterioa ra a srapungerii sau ancorarii; interzicere a depozita rii de obiecate sau al te a menajari pe acope risuri sauhidroizol atii; interzicere a asez ariisau monta rii peste hidroizol atii de obiecte sau utilaje cu te mperaturi peste 4 00C, ori a se f ace focul sau

dev ers ari de lichide fierbinti; interzicere a unei ci rculatii mai intense decât permite st ra tul de pro tectie re spectiv, sau schimbarii destinatiei acoperisului; cura tire a periodica se v a f ace de cel putin 2 ori pe an, la începutul primav erii si sf ârsitul toa mnei prin ma turare umeda; cura tire a zapezii si a ghetii care pot înfunda jgeaburile si gurile de scu rgere, se v a f ace cu atentie, cu lopeti de lemn si

ma turare a f a ra a se degrada izola tia sau protectia.

t ro tuarele se v or mentine curate, cu panta spre ex terio r pentru scurge rea apelo r, iar crapaturi le si ro sturile m arite v or ficol mat ate imedia t cu ma stic bituminos ;

nu se vor f ace sapa turi pe l ânga pere ti ca re sa înlatu re înpingere a pam ântului si nu se vor efectua lucra ri lânga constructief a ra avizul proiectantu lui.

Beneficiarul constructiei t rebuie sa verifice periodic, recomanda t cel putin primav a ra si to amna, sta rea acoperisu rilor si ahidroizo la tiiil or, pent ru a inter v eni cu m asuri de înla turare a dete rioraril or.

49/69

În perioada de garantie, deficiente le const ata te v or fi comunicate executantu lui pent ru a fi re mediate, numai în cazul în care s- aup rodus modificari ulterioa re prelua rii lucraril or si când s-a f acut întretinerea co respunzato are a hidroizola tiei. Veri ficarea tinichigeriei care protejeaza hid roizo latia în punctele cele mai solicita te, va fi f acuta cu deosebita atentie si v or fi luatema suri de remediere în caz ca se consta ta urma toa rele :

deplas ari si dezlipiri la înnadirile cosito rite sau f al turi desf acute; daca jgheaburile si bur lanele s-au depla sat si nu sunt etanse.

Veri ficarea hidroizola tiei verticale l a atice, cosuri, v entila tii etc. se f ace control ându- se daca acea sta hidroiz ola tie nu este deplas ata,iar protectia din m or tar sau tesatu ra TB AL nu este dezlipita ș i nu prezinta crapaturi.

L u c r ă r i d e r e p a r a t i i s i î n t r e t i n e r e c u r e n t aL ucrarile care se impun în urma v erifica rilo r periodice a lucra rilo r de hidroiz ola tii vor fi executa te numai de muncito ri specializa ti, pebaza consta tari lor si indica rea modului de reparare de cat re un specia list.În cazul ca la verificari se const ata infilt ra tii care ar stânjeni functionare a nor ma la în încaperi, sau deg radari în structu raacoperi surilor, se vor lua masuri de repa ra tii gene rale pe baza de proiect care v a contine detaliile necesa re.

50/69

1 1 . LUCRARI DE TERMOIZOLATII

C a r a c t e r i s t i c iS tructu ra term oizol atiilo r nu t rebuie sa cuprinda ele mente umede. De aceea, la execut are a luc raril or, pent ru ca re perioad a opti ma este pe timp uscat si caldu ros, t rebuie sa se asigure uscare a sape lor supor t, sa se utilizeze numai materia le term oizola toa re past ra teîn depozite usca te si sa se pre vina efectele de umezi re a div erse lor st ra turi prov oca te în urma unor eventuale precipita tii.La acope risuri cu sup rafete ma ri, cu ter moizo latii din fibre v egeta le (mate riale org anice trata te împo triv a degrada rii în timp), te rmoizo la tia t rebuie sa cuprinda cana le de ae rare.La punerea în opera a mate rialel or ter moizo lante, acestea trebuie sa fie manev rate cu grija, sa se fe reasca rupe rea pl acilor rigide print rânti re, sau s trivirea celor elas tice.S t ratul ter moizo lat or trebuie sa fie cât se poate de continuu; iar eventuale le spa tii dint re placi se completea za cu bucati t aiate la dimensiune, din acel asi m ateria l, fiind interzisa utiliza rea uno r m ateria le s taine.Mate riale term oizol ato are utilizate în constructii la acoperisuri:

Pl aci din per lit ex pandat liate cu ciment, de 300 x 300 x 60 mm. Beton de perlit turnat : 2 62 kg ciment/ m3 perlit expandat. Pl aci din izobet on din BC A cu dive rse adaosuri: cenus a de te rmocent ra la, perlit, spumant etc. S tabilit din t ala s indus tria l mineraliza t si liat cu ciment, 50 0 x 10 00 x (50...6 0) mm. Pl aci fibrolemno ase moi din PFL, po ro s, de 1 200 x 600 x 20 mm. Pl aci aglo merate tip PA P din deseuri v egeta le, puzole rii. Va ta minera la sub diferi te fo rme, aglo merata sau neagl ome rat a. Polis tiren. Pl aci din pluta aglome ra ta. Deseuri tex tile.

La pe reti se mai utilizeaza si unele mate riale pulv erulente (zgu ra, kiselgur, perlit etc.), precum si unele p roduse ce ramice sub for ma de placi sau ca ramizi (diato mit etc.).

Te h n o l o g i i d e e x e c u t i eTe r m o i z o l a t i a l a a c o p e r i s u r iDupa executia stratu lui suport se verifica pl aneit atea acestuia cu drepta rul de 2 m lungime. În cazul existentei unei deniv elari maima r i de 4 mm se executa o sap a de egaliza re din m ort ar de ciment sau, în cazuri speciale, prin aplicare a unui strat de 1 – 2 cmgrosime de nisip spala t si uscat, întins unifo rm si niv elat, aseza t pes te barie ra contra v aporil or.La acoperisuri cu panta pâna la 3%, placile term oizol ato are rigide se aseaza pe un pat de nisip, iar cel cu panta m ai mare de 3%,placile se fixeaza cu mor tar de ciment.

51/69

Termoiz ola tia se rea lizeaza din: Pl ăci rigide (BC A , bet on de granulit, stabilit) sau din polisti ren celul ar. Beton usor turnat în carouri; ro sturile dint re acestea se umplu cu bitum. Pl aci semirigide din vata minera la. Umplu tura pilonat a din agrega te usoare (granulit).

Nu este per misa fol osi rea zgurii de l ocom otiv a pilonata.Cînd se fo lose ste te rmoizo la tie el astica (placi semirigide de v ata minera la), se pre vede un st ra t de pro tectie din cart on bituma t cusup rapuneri de 6 cm la time si lipite cu bitum fierbinte. Executia term oizola tiei cu mate riale te rmoiz olante în vrac se f ace în st ra turide max imum 10 cm, întinzându – se fieca re strat cu ajutoru l unor maiuri uso are.

S t r a t u l s u p o r t a l h i d r o i z o l a t i e i p e s t e t e r m o i z o l a t i e s e r e a l i z e a z a a s t f e l :În cazul term oizola tiilor ela stice: sap a de beton de 3 – 3. 5 cm gro sime, arma ta cu o re tea de sâr ma neag ra F 3...5 m m, cu ochiuri de 20 x 20 cm.În cazul term oizola tiilor rigide din bet on usor: sap a de m ort ar de ciment cu gro simea medie de 15 mm.Dupa raco rda rea dispo zitiv elo r de scu rgere a apei de pe terasa la rete aua de canaliza re, se începe aseza rea placilo r term oizola tiei pe f âsii trans ve rsa le, pe înt rega latime a cladirii, împiedicând as tfel patrunda rea în term oizola tie a apelor din eventuale le p recipit atii at mo sferice.S e inte rzice circula tia direct a pe placile te rmoizo lante rigide sau ela stice. Latimea f âsiil or de 30 – 60 cm da po sibilit atea executarii sapei f ara a se calca pe placi.

P r e g a t i r e a s u p r a f e t e l o rIzol atiile ter mice l a conducte se pt executa numai dupa efectua rea probel or de presiune si etansa re a instal atiei. Înainte de începereaexecutiei se m onteaza mus tatile si supo rturile de sustine re a term oizol atiilo r.S up rafe tele de izo lat se pro tejeaza împotriv a co roziunii astfe l:

Pe sup rafete le a caror tempe ratu ra în ex ploa ta re este de m aximum 12 00C, prin aplicare a unui strat de miniu de plumb. Pe sup rafete le cu tempe ra turi m ai ridicate, prin fol osire a unor vopsele sau lacuri rezistente la asemena tempe ra turi(de ex :

bronz de A l, email sau bronz de A l cu adao s siliconic). S t ratul de v opsea se aplica dupa ce s- a îndeparta t stratul de rugina prin f reca re energica cu peria de sâ rma si curati rea pete lor degrasimi cu benzina.Pentru aparatele si conductele verticale, se fixeaza agra fe de sâ rma de 3 – 4 m m, av ând ro lul de a so lidariza ter moizol atia deinsta latie. Montarea agrafe lo r se f ace înaintea aplicarii stratu lui de pro tectie antico ro ziv.În cazul conductelo r verticale cu dia metrul mai ma re de 15 cm, se prev ad inele de sus tinere executa te din platb anda sau pro filcornier, ast fel confectionate, încât dupa mont are a te rmoiz ola tiei sa nu depasea sca supraf a ta ex terio ara a acesteia.În cazul conductelo r orizonta le de diame tru mare se adopta acela ti siste m de prindere cu agrafe.

52/69

E x e c u t a r e a t e r m o i z o l a t i e i c o n d u c t e l o rS alte lele si rogojinile se t aie la dimensiunile neces are, astfe l încât pe t oata ci rcumferinta conductei term oizol atia sa fie realiza ta pelungimea de 1 m, dint r – o singu ra bucat a.Fixa rea salte lelo r si a rogojinilor de conducte se f ace prin înf a sura re cu sâr ma zincata (F 0,8... 2 m m), as tfel:

În cazul rogojinilo r si a sa ltele lor cu supor t din plas a de rabit, conductele subtiri (<F110) se înf asoa ra cu sâr ma de 1 m, iarla conductele cu diamet rul mare, te rmoiz ola tia se fixeaza cu inele din sâr ma zincata aseza te la o distant a de 10 – 15 cm.

În cazul rogojinilo r si al sa ltele lor cu supor t din cart on ondul at, conductele se înf asoa ra cu sâr ma în spira la, cu pasu l de 1 0cm, av ând 5 – 6 inele de sâ rma la 1 m.

În cazul sal telel or fixate cu plas a de rabit (S PS 1,2 si S PS I 1,2), acestea se solidarizea za la îmbinari cu s ârm a zincat a cudiamet rul de 0,8 mm.

În locul în care conductele t rav e rseaza pere tii sau în drep tul cons olel or, precum si în locurile în care arm aturile sau altepiese se re vizuiesc periodic, term oizola tia se între rupe pe o dist anta de 3 – 5 cm. Pentru aceste din urm a pozitii,te rmoizo la tia nu se fixeaz a de insta latie, ci se confectioneaza ca rcase speciale din tab la zincata, p rev azute la interio r cute rmoizo la tie, carc ase care se fixeaza de insta latie ast fel încât sa poata fi dem ontate usor.

Termoiz ola tiile rea lizate din cochilii se executa pe lungimi de 0,5 – 1,0 0 m si se fixeaza cu 2 – 4 inele de sâr ma zincata, fiind monta teîntregi pe portiunile drepte ale conductelo r. La co lturile sau la curbele conductel or se t aie segmenti de cochilii, ca re se montea zaurm arind fo rma conductei.Termoiz ola tiile cu snur din v ata mine ral a se monteaz a prin înf asu rarea în spi ral a a snurului pe conducta, f ara interspatii. Pentru casnurul din vata mine rala sa fie st râns bine pe conducte, acesta se fixeaza supliment ar cu o spira la din sâ rma zincata , cu diamet rul de0, 8 – 1, 2 m m, cu pasu l de 10 cm,ca re se aplica în sens inv ers sensului de înf asurare a snurului.Pentru pro tectia te rmoiz ola tiei, se ap lica un st ra t realiza t din: m ort ar de ipsos, cart on bitumat si împâslitu ra din fib re de s ticlabituma ta sau tab la zincata.La intreruperile din d reptul tra v ersaril or de conducte sau a console lor, ter moizo latia se taie, se montea za mansete din t abla zincat achituite la capete cu m ort ar de ipsos.Mansete le sunt benzi din tabl a cu la time de 3 – 5 cm si gro sime de 0.3 – 0.5 mm , ca re se se fixeaza de mantaua de ipsos prin douainele din sâr ma zincat a.Pentru conducte le la ca re tempe ratu ra sup rafe tei de izola t este m ai mica de 10 00 C, la la îmbraca minti se executa ro sturi de dil ata tiela 15 m, iar la cele la care tempe ratu ra este mai m are, ros turile de dila tatie, se p rev ad la 10 m.În cazul conductelo r supuse la trepida tii, ro stu rile de dila tatie se pre v ad la 5 – 6 m.Tencuiala de protectie se între rupe pe o la time de 5 – 10 cm, în dreptu l ro sturi lor, zona care se acope ra cu o manset a din tabl azincata.

C o n t r o l u l c a l i t a t i i s i r e c e p t i a l u c r a r i l o rL ucrarile de ter moizo latii fiind în genera l lucrari ascunse, pe parcu rsul executiei se va proceda în per manenta l a verifica rea lo r decat re org anele de cont ro l a le executantului si ale beneficiarului, în confo rmit ate cu Legea nr. 10 privind satisf acerea exigentelo r decalit ate a luc raril or de const ructii.

îndeplinire a conditiilor de calit ate a supor tului ( sa fie uscat si curat, sa nu prezinte deniv elari si asperi tati ); c ali tatea si umidita tea materia lel or term oizol ante ce intra în ope ra, confor m standa rdelo r sau norme lor de produs, pe baza

a vizel orde expeditie si a certificate lor de calit ate ale producat orilo r si a deter minaril or labo ra torului de santier; m ontajul ter moizo latiei cu ros turi st rânse înt re placi, existent a si asigura rea co municarii cu a tmo sfera a canalel or de

v entila re, re spectarea prev ederilo r p roiectului privind grosi mea te rmizo latiei si trat are a puntilo r te rmice, canale de ventila reetc.

53/69

Mate rialele neco respunzato are se vor înlocui si lucra rile gasite necore spunza toa re se v or înl ocui si lucrarile gasi te neco respunzat oareîn timpul controlu lui se v or ref ace.La receptia obiectului se v or analiza const ata rile conse mnate.

Re g u l i d e e x p l o a t a r e s i d e î n t r e t i n e r eEste inte rzisa ci rculatia curenta a oamenilo r si depozi tarea oricaror ma teriale pe înv elitori le cu ma teriale ter moizo lante pre vazute înp rezentul norma tiv.Pentru asigu ra rea eficientei te rmoiz ola tiei se v a urma ri periodic s tarea hidroizola tiei sau a înv elitori lor de orice fel, pentru a seremedia de îndata deficientele consta ta te, pentru a nu se ajunge la infil tratii se apa.În cazul cons tat arii umezirii te rmoiz ola tiei se v a analiza gra vitate a si întinderea degrada rii, în vederea înl ocuirii mate rialel ornecore spunzatoa re de catre luc rat orii specialis ti (izola to ri).

54/69

6 . TÂMPLĂRIE INTERIOARĂ ȘI EXTERIOARĂ

G E N E R A L I T Ă Ț IT I P U R I D E O B I E C T E TA M P L A R I EConfo rm Tablouri lor de Tampl arie Ex terioa ra si de Ta mpla rie Inte rioar, unde este cazul .Tamp laria ex terioara se v a executa din profile de PV C cu rupere de punte termica vopsit alb.Tamp laria interioa ra se va re aliza ast fel:- din P V C cu/ f a ra geam term opan in zona de contact înt re hală și birouri;- din pro file de tabla indoita l a rece si inima de v ata minera la rigida pent ru usile rezis tente la foc 9 0 min ca re asigura trece rea l a

cent ra la termică;- din p vc cu folie imitatie lemn si zone cu geam sabla t cu m odel pentru bi rouri.- din m ateria l rezistent in mediul umed pentru grupuri sanita re; (po sibil sticl a v opsita opac);

Tamp laria ex terioara se v a executa din profile pent acame ra le, cu etans ari cu garnituri EPDM pe toc si cercev ea si geam te rmop an.Gea mul ter mopan v a fi in doua stratu ri cu coeficient termic max im de K = 1,9 – 2,3 K/ mpK si a rgon int re foi le de geam (4-1 6-4),p rotectie lo w- e pentru fo aia de geam ex terioara.

O BIECTUL SPECIFIC ATIEIA ces t capito l cuprinde specificatii pentru feronerie la tamp laria interioa ra si ex terioa ra a cladirii.

A. STA NDARDE ȘI NO RMATIVEA co lo unde exis ta cont radictii int re recom andarile prezentel or specificatii si cele din st andarde le si norma tiv ele enumerate mai jos,instructiunile din specificatii v or a vea priorit ate.S tanda rde:

S R EN 14 351 -1:2 006 Fere st re si usi. S tanda rd de p rodus, ca racteri stici de perfo rman ta. Par tea 1: fe res tre si usi ex teri oarepentru piet oni, f ara ca racte ristici de rezistenta la foc si/ sau etanseita te la fu m.

STA S 154 7-8 6 Bal ama le ingrop ate cu a ripi plane.

55/69

STA S 154 8-9 1 Inchizat oare cu ba re (crem oane). STA S 158 7-8 8 Bal ama le se miingropate pentru usi. STA S 158 8-7 9 O prito r cu a rc pentru feres tre STA S 171 3/ 1-87 Broas te ingrop ate pent ru usi. Conditii tehnice de cali tate. STA S 171 3/ 2-86 Broas te ingrop ate pent ru usi. Dimensiuni STA S 241 9-8 8 Manere, butoane, sitduri si roze te. STA S 267 6-8 7 Za v oare ingropate pentru usi. STA S 284 6-8 0 B roasc a aplica ta pent ru usi. STA S 377 8-8 7 Za v oare aplicate pent ru usi. STA S 738 0-9 0 Inchizat oare pentru limba, ingropate STA S 808 6-8 6 A cceso rii pentru m obilier si tamp larie. Clasifica re si ter minologie. STA S 984 9-8 8 Bal ama batant -basculant a. STA S 105 65- 88 Broa ste aplicate cu cilindru de sigurata. STA S 112 16- 86 Balam ale cu aripi indoite, aplicate. STA S 112 17- 86 Dispozi tiv pent ru cuplarea feres tre lor. S R EN 12 209 :20 04 Feronerie pentru cladiri. Broas te ingrop ate si aplicate. Broas te ingropa te si aplicate si placi opritor,

actiona te mecanic. Cerinte si met ode de ince rcare STA S 113 18- 87 Inchiza toa re cu bara si bol turi de za v ora re S R EN 12 209 :20 04/ A C; 200 6 Fe rone rie pentru cladiri. Bro aste ing ropa te si aplicate. Broa ste ing ropate si ap licate si placi

opri tor, actiona te mecanic. Cerinte si metode de incerc are

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C EG R A D U L D E D E TA L I E R E A P R O I E C T U L U IAntreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detalii de executie pentru elementele de tamplarie după cum urmeaza:

noduri de imbinare a pro filelor; m odul de fixa re a elemente lor de ta mpla rie;

56/69

vederi ale fiecărui tip de tamplarie cu cotele de pozitionare a praznurilor de prindere si a feroneriei; deta lii de fixare a tocului; m odul de fixa re a geamuril or.

M O S T R E S I T E S TA R IAnt rep renoru l va prezent a spre aproba re Dirigintelui de șantier mos tre pent ru fiecare tip de tamp larie ca re urmează a fi folo sita subfo rma de usi, fe res tre comple te s au f ragmente, vitrine cuprinzand toate ma teriale le folo site (profile meta lice sau din P V C, ma teria lede etans are , p raznuri de prindere, feronerie, p rotec tie anticoroziv a, v opsit orie si geam).Ant rep renoru l va prezent a spre aproba re Dirigintelui de șantier catal oagele de produse a le firme lor producat oare, cu ca racte risticiletamplariei si certificate de calitate pentru fiecare lot livrat prin care să se confirme ca produsele se inscriu in normele specificate.Mostre le o data aprob ate, to ate elemen tele de tampl arie livra te de fi rma p roducato are vor co respunde tehnic si calitativ acest orm ost re.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S EFe roneria si acces oriile vor corespunde specificatiil or din tab loul de ta mpla rie.

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I IO P E R AT I U N I P R E G AT I T O A R E M O N TA J U L U I TA M P L A R I E ISe va face o verificare a calitătii lucrărilor executate anterior în legatură directă si care pot influenta operatiunile de montaj aletâmplăriei si anume:

· dimensiunile golu lui;· verticali tatea si orizonta lita tea limitelo r golului;· pozitionarea gherme lo r sau dibluri lor;

Trasa rea si v erificarea axelor de mon taj, functie de ele mentele de fixare si în confo rmita te cu desenele de executie.Realiza rea goluril or pent ru ghermele sau praznuri.La începerea montajului tâmplăriei se vor fi executat următoarele lucrări:

· realizarea structurii de rezistentă;· rea lizarea pe retil or despa rtit ori;· pregătirea golurilor pentru montarea ghermelelor sau praznurilor, după caz.

57/69

L I V R A R E , D E P O Z I TA R E , M A N I P U L A R EPiesele de feronerie si acces oriile se v or livra in cutii bine a mbala te, pentru a nu se dete riora.Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pent ru o mai uso ara e videntiere la montajul pe ta mpla rie.Tamp laria v a fi adusa in santier cu feroneria gata mon tat a (bala male, cre moane, foar feci, zav oa re, s.a.)Usile ex teri oare de intrare se vor mont a echipate cu to ata fe roneria,inclusiv broasca ya le.Fe roneria si acces oriile se v or depozita in spatii inchise, ferite de umezeala si agenti co rozivi.Transpo rtul se v a f ace cu mijlo ace de t ranspo rt acoperite.Fiecare lo t de liv rare t rebuie sa fie insotit de documentul de certifica re a calita tii, intocmit confor m dispozi tiilor legale in vigoare.

A B AT E R I A D M I S I B I L E· Abaterile limită admisibile ale dimensiunilor liniare si unghiulare totale ale ferestrelor metalice vor fi conform SR 22768-

1:1995 si S R 227 68- 2:19 95· Abaterile limită a dimensiunilor din sectiunea transversală a profilelor ce intră în componenta ferestrelor si care au fost

execut ate la presa de îndoit v or fi de +/ - 1 mm.· Abaterile de la planeitate si rectilinitate nu vor trebui să depaseasca 2 mm/m.· Jocul în sens longitudinal dint re cerce vele le mobile si loca lul lo r v a fi cuprins înt re 4...6 m m, daca nu se pre vede alt fel în

proiect, iar în sens t rans v ersal max . 5 mm.

M O N TA J U L TA M P L A R I E I S I A C C E S O R I I L O R- Tampla ria se v a livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata monta te.- In cazul in ca re mont ajul se va execut a pe s antier, acesta se va f ace in confor mita te cu instructiunile producat orului, ca re trebuie

sa inso teasca produsul respectiv.- Pent ru ta mpla ria interioa ra se vor fol osi elemente de fixare confor m indica tiilor produca toru lui pent ru fieca re m ateria l in par te.

P R O T E J A R E A F E R O N E R I E IElemente le de fe ronerie se v or p roteja in timpul executa rii lucraril or de vopsito rie si zug rav eli prin inveli rea lor in panza imper meabilasau folie de polietilena.Transpo rtul si manipula rea elemente lor de ta mpla rie se va f ace cu grija deosebit a pentru ca aceste a sa nu fie deterio ra te.

58/69

V E R I F I C A R E A I N V E D E R E A R E C E P T I E I- Feroneria trebuie sa fie curata, f a ra urme de vopsea, zgarieturi sau defor ma ri.- Elementele de inchide re (zav oa re, bro aste, drucare, cre moane) t rebuie sa functioneze irep ros abil, f ara greut ate si sa asigure

inchide rea etansa. - Piesele de fe ronenie si acceso riile ca re nu co respund v or fi inlocuite cu alte le ca re sa functioneze perfect.- Bala male le se vor unge cu v aselina pentru a se evita uzura in timp. Feroneria si accesoriile se vor monta confo rm cu desenelo r de

executie, la cotele pre vazute in proiect.- Feroneria care nu este m ontat a in confo rmita te cu p roiectul se v a demonta si remon ta in conditiile specificate.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R ITâ mplă ria se va deconta as tfel:- fere strele și ușile din PV C cu geam term opan, la met rul patrat mon tat și finisat ;- Ușile me talice, la bucată , confo rm contract;- Ușile secți onale, de asemenea la bucată , cf. Contract.- Costuri le includ integ ra l toa te operațiile de la pre luare a precad relo r met alice pent ru montaj până la predarea tâ mplă riei

funcțională.

7 . CONFECTII METALICE DIVERSEG E N E R A L I T Ă Ț IS e vor executa elemente de montaj pent ru conduct a de gaz de pe f ațadă.

O B I E C T U L S P E C I F I C AT I E IA ces t capito l cuprinde specificatii pentru executa rea si m ontajul confectiilor meta lice div erse.

C O N C E P T D E B A Z AToate confectiile me talice dive rse se executa din tea v a de profil ci rcular.

59/69

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V EA co lo unde exis ta cont radictii int re p rev ederile p rezentelo r specificatii si presc riptiile din standa rdele si nor mativ ele de mai jos, vor a vea priorita te prezentele specificatii.S tanda rde:

S R EN 10 060 :20 04 O tel ro tund S R EN 10 059 :20 04 O tel patrat S R EN 10 058 :20 04 O tel lat S R EN 10 056 -1:2 000 O tel cornier cu aripi ega le STA S 438/ 1- 89 O tel beton la minat la cald STA S 500/ 2- 80 O teluri de uz gene ral pentru cons tructii. Ma rci. STA S 500/ 3- 80 O tel de uz gene ral pentru cons tructii rezistente la coroziune atm osferica. Marci. STA S 908 -90 Banda de otel. STA S 765 7-9 0 Tevi sudate longitudinal pentru cons tructii. STA S 794 1-9 0 Tevi patrate si d reptunghiula re din ote l suda te l ongitudinal

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C EM O S T R E S I T E S TA R IAnt rep renoru l v a prezent a sp re aproba re Dirigintelui de șantier una sau doua mos tre pentru piesele de confectii met alice maicomp lexe, tipice, cuprinzand ma teriale le, sis temele de fixa re, asamb lare , pro tejare antico roziv a si finisa re ce urmeaza sa fie adopt ateca sistem pentru t oate confectiile me talice.Num ai dupa obtine rea ap roba rii din partea Dirigintelui de șantier se v or l ansa comenzile pentru executie si livra rea confectiilo rme talice, care se v or executa in conformi tate cu mos tre le aproba te.Piesele de confectii met alice v or fi inso tite de cer tificate le producato rului, prin ca re se ates ta calitate a m ateria lelo r folo site, inconco rdanta cu mos trele aprob ate si cu desenele de executie.

A B AT E R IAba teri max ime admisibile la executia confectiilor met alice:

lungime, l atime : +/ - 2 mm grosime: + 1 mm, - 0, 5 m m

60/69

planeita te: de via tia unui colt f ata de planul for mat de celela lte 3 v a fi maximu m 1, 5 m m l a dimensiuni pana la 1,5 m simax imum 1% din lungime la dimensiuni pes te 1,5 m.

D E S E N E D E E X E C U T I EAnt rep renoru l v a prezent a, oda ta cu mos tre le, desene de executie pentru toa te confectiile meta lice ce vor fi cuprinse in lucrare , inclusiv sisteme le l or de fixare de elemente le de s tructu ra.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S EP ro file circul are de tev a de oțel zinca tă de diferite dimensiuni confo rm proiectu lui de arhitectu ra;A cceso rii: sis teme de prinde re ;Confectiile meta lice se v or executa in atelie re specializ ate.In cazuri speciale se aco rda, cu aprobarea Consultantu lui, modificari ale solutiil or, gabaritel or sau finisajel or f ata de cele ap roba te initial, dar nu sub niv elul (cali tativ si cantitativ) al so lutiilor initia te.

I N S T R U C Ț I U N I Ș I D I S P O Z I Ț I IL I V R A R E , M A N I P U L A R E . T R A N S P O RTConfectiile meta lice se v or impachet a in amba laje special proiectate, in containere si se vor transpo rta ast fel pana la zona dedepozita re special a menajata din cadru l san tierului.Confectiile meta lice se v or depozit a in spa tii acoperite, ferite de inte mperii si de actiunea agentil or corozivi si nocivi, pe s tativ e, la 10-15 cm de pardo seal a.Depozita rea se va f ace pro tejandu-se confectiile me talice cu p rela te sau folii de polietilena.Confectiile meta lice sub 10 0 kg greut ate se manipuleaza manual iar cele mai grele cu disp ozitiv e speciale.

O P E R AT I U N I P R E G AT I T O A R ELa inceperea montajului se v or fi executa t urmat oarele lucra ri:L ucrarile de finisaj cu proces tehno logic umed (turna re s ape, s.a.).L ucrarile de hid roizo latii, inclusiv probele de etan seitate a aces to ra.Pozitiona rea si fixa rea elementel or ingl obate pent ru mon tarea confectiil or meta lice.

61/69

M O N TA J U L C O N F E C T I I L O R M E TA L I C ES e efectueaz a trasa rea si v erificarea axelo r de montaj a confectiilo r met alice functie de elementele de fixa re ex istente sau pentrupozitiona rea acest ora - in conformi tate cu detaliile de executie.S e verifica calita tea executiei lucraril or execut ate anterior, in legatu ra di recta si ca re pot influenta operatiile de montaj a confectiilo rme talice.Fixa rea pro vizorie prin a ftuirea in catev a puncte de sudura (acol o unde fixa rea se f ace prin sudura).Pozitiona rea corec ta se v a verifica cu ajuto rul bolobocului si firului cu plumb.Fixa rea definitiv a prin sudura, prin buloane, sau sis tem de prinde re " spider " (functie de so lutie, de l a caz la caz).S e cura ta suprafe tele de eventuale urme de mor ta r sau alte impurita ti.

V E R I F I C A R I I N V E D E R E A R E C E P T I E IS e va verifica cali tatea fixarii pe stratu l supo rt, calita tea executa rii (suduri, slefuiri, imbina ri, etc.)Daca nu se re specta prezentele specificatii sau desenele de executie si m ost rele ap robate, Consul tantul va putea decide inlocuire a luc raril or cu alte le ca re s a respecte aceste cerinte.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R IP retul unita r pent ru confectiile me talice cuprinde lucrarile de executie si mon taj inclusiv accesoriile de fixare.Deconta rea lucrarilo r se f ace functie de numa rul de me tri liniari pre v azuti in proiect.

62/69

Î N V E L I T O R IG e n e r a l i t a t iA ces t capito l cuprinde specificatii tehnice pent ru lucrarile de inv elitori si tinichigerie la acoperisu ri re aliza te in mod cu rent la const ructii civile si indust riale.Pentru conditii speciale de rea lizare a invelit oril or in functie de specificul lucra rii si m ateria le utiliza te f recv ent in executie se s tabilesc specifica tii tehnice suplimen tare de comun acord,int re proiectan t, ant rep renor si beneficiar.

N o r m a t i v e s i s t a n d a r d e d e r e f e r i n t aA lte norma tiv e si standa rde specifice fiecarui mate rial si produs utiliza t pentru inveli tori

M o s t r e s i t e s t a r iToate ma teriale le utiliza te pentru invelit ori vor fi tes tate in prea labil de furnizor si v or fi ates tate calita tiv.Inainte a de executa rea comenzilo r si liv rarea mate rialel or furnizorii vor prezenta mo st re de produse si ma teriale, in special la:

m ost re de mate rial privind inv elitoa rea (tigla, sita, azbociment, tabla , etc) m ost re de sectiuni privind mate rialul utilizat pentru term oizola tie m ost re privind sectiunea de profil privind jgheaburi, burlane, etc.

Pe santie r se verifica calitate a ma teria lelo r, conco rdanta cu specifiica tiile din fisele de produs si, in caz de dubii, se pot f ace p robe si tes ta ri in labo ra toa re specia lizate.

M a t e r i a l e s i p r o d u s eMate rialele v or co respunde calita tiv confor m certi ficatului de calit ate si st andardel or:M a t e r i a l e a u x i l i a r e

cuie cu cap plat tip B pent ru tabl a - STA S 21 11- 81 sa rma mo ale zincat a confo rm -STA S 889- 80 ma teria le de lipit grund antico roziv miniu de plumb -STA S 30 97- 80

63/69

chit de miniu de plumb STA S 42 9-85 o tel lat acceso ri met alice zincate pent ru prindere STA S 92 77- 96 chituri perm anente pla stice tip A S RO BIT in cordon pref ab ricat ∅ 6- 8 m m tab la zincat a 0, 5-0,7 5 m m conform STA S 202 8-81

M a t e r i a l e p e n t r u l u c r a r i d e t i n i c h i g e r i e jgheaburi, bur lane si accesorii - conform STA S 227 4-88 tab la zincat a confo rm -STA S 2028 -71 car lige din otel lat confo rm -STA S 395- 64 brata ri din benzi de o tel confor m -STA S 90 8-65

M a t e r i a l e u s o a r e le mn rotund, rigle de f ag, scanduri confo rm dimensiunii din det alii as tere ala se executa din che restea din lemn scanduri de rasinoa se 2 4 m m placi din aschii de lemn (PAL) 22 mm placi din fib re de le mn (PFL) 20 m m

L i v r a r e , d e p o z i t a r e , m a n i p u l a r eLiv rarea tuturor mate rialel or se f ace pe baza de conventie int re ant rep renor si furnizo r, aces tea fiind insoti te de certi ficate de cali tate.Transpo rtul se f ace cu mijl oace CFR s au auto, luand m asuri de acoperire a aces to ra pent ru e vita rea degrada rii.Manipulare a se f ace cu mijloace tehnice din dota rea ant reprenorului, in functie de m ateria lele si dimensiunile acesto ra.S e va av ea in vedere ca locurile de executie sa fie ap ro vizionate numai cu cantita ti ce se pun in ope ra, intr- un schimb.Transpo rtul mate riale lor pe v erticala si prin spa tii inchise se va f ace cu grija pent ru a nu afec ta prin lo vi re s tructura si elementele de const ructii finisate.

64/69

E x e c u t i eExecutia luc rari lor se va f ace numai de catre echipe specializ ate in aceas ta categorie de lucra ri si numai dupa ce structu ra derezistenta este ter minata. Se v or respect a deta liile din proiect specifice fiecarei operatii sau categori de lucra ri.Inainte de aplica rea invelit oarelo r respon sabilul tehnic a l punctului de lucru v a verifica stratu l supo rt al invelit orii.S e vor re specta pantele, scurgerile, planeita tea si aliniamentul for mel or.S e executa in pre alabil to ate strapungerile pentru cosuri, ventilatii, conducte, t abachere, lucarne, etc.S e va asigura o doza de minim 100 mm, int re cosurile de fum si par tile lumino ase sau combus tibile ale suportu lui.S e vor asigura, confo rm proiect, scu rgerile apelor in cazul cosu rilor, luminat oa rel or prin rea lizarea de amonte de sei in 2 ape deminim 150 mm, inaltimea pe planul inv elitorii.S e va asigura pro tectia anticoroziv a si ignifuga rea tuturor mate riale lor combustibile.Toate luc rari le de taie re, f as onare si e ventual reasa mbla rea unor elemente, se v or f ace la so l pent ru a se elimina o posibila executarea acesto ra la punctul de lucru.Av and in v edere ca de cali tatea lucraril or de invelit ori depinde gradul de asigurare a pro tectiei constructiei f ata de inte mperii,luc rarile v or fi conduse di rect de catre re sponsabilul punctului de lucru.

Te r m i n a r e a l u c r a r i l o rTermina rea lucra rilor se consta ta de proiectant si beneficiar numai dupa ce se const ata ca au fos t executate, to ate lucra rile prev azutein proiect si prin dispozi tii de santier si sunt de calita te.S e va incheia proce s v erbal de receptie pe catego ri de luc rari

A b a t e r i a d m i s eAba terile admise pent ru fieca re ma teria l sunt pre v azute in standa rdele de refe rinta specifice, menti onate.

V e r i f i c a r e a i n v e d e r e a r e c e p t i e iVeri ficarile se f ac de cat re proiectant, beneficiar si ant repren or si constau in:respecta rea pre vederilo r din proiect-exis tenta procese lor v erbale de receptie pentru lucra rile ascunse-exis tenta cer tificate lor de calita te pentru produse si m ateria le-se verifica vizual calita tea luc rari lor si se dispune ref acere a celo r neco respunzat or executa te

M a s u r a t o r i s i d e c o n t a r iInv elito rile se mas oa ra la mp sup raf a ta desf a surata re al executa ta.Jgheaburi le, burlane le si elementele linia re se ma soa ra la ml.Deconta rea se f ace confor m clauzel or contractua le dintre beneficiar si ant rep renor.

65/69

T I N I C H I G E R I E : J G H E A B U R I , B U R L A N E

66/69

O B I E C T U L S P E C I F I C AT I E IA ces t capito l cuprinde specificatii pentru lucra rile de tinichigerie (jgheaburi, glafuri, sor turi, etc.). Sunt cuprinse, de ase menea, specificatii pentru mont ajul elemente lo r de tinichigerie utiliza te l a luc rarile de etans are a ro sturil or.

C O N C E P T D E B A Z AToate elemente le de tinichigerie se vor executa din tabl a zincata la cald vopsita (490 g/ m2).

S TA N D A R D E Ș I N O R M AT I V E

A co lo unde exis ta cont radictii int re p rezentele specificatii si p rescriptiile cuprinse in s tandarde le enumerate mai jos, v or a vea prio ritate prezente le specificatii.S t a n d a r d e

STA S 429 -85 - Chit de miniu de plumb. S TA S 50 0/ 3-80 - O telu ri de uz genera l pentru constructii rezistente la co roziune atm osfe rica ma rci STA S 889 -89 - Sar ma moa le zincata. STA S 908 -90 - O tel la minat la cald. Banda. STA S 202 8-8 0 - Tabla zincata. STA S 211 1-9 0 - Cuie cu cap pla t, conic si cu doc. STA S 227 4-8 8 - Bur lane, jgheaburi si accesohi de imbinare si fixare. STA S 238 9-9 2 - Jgheaburi si burl ane. P rescriptiIe de proiectare si alcatui re. STA S 309 7-8 0 - Grund antico roziv - miniu de plumb. STA S 828 5-8 8 - Impletituri de sar ma. Tesatu ri de sa rma de uz genera l. S REN 10 143: 199 4 - Tabla din ote l zincata continuu la cald.

N o r m a t i v e C 3 7-8 8 - Nor ma tiv pent ru alca tuirea si executa rea invelit oril or la Constructii - Caietul I.

67/69

S P E C I F I C A Ț I I T E H N I C E

Ant rep renoru l v a prezent a desene de executie pentru elementele de tinichigeriecuprinzand:

deta lii de croi re si f asona re a t ablei; deta lii de mont aj a elementelo r.

A ces tea vor fi co rela te cu detaliile prezent ate în documenta ția tehnică.

M AT E R I A L E Ș I P R O D U S E

A cceso rii: suruburi, piulite, saibe; Jgheab de scurge re cu sectiune drep tunghiulara, din t abla zincat a de 0, 5 m m g rosime, confo rm STA S 2 274- 88. Car lige si b rata ri pentru monta rea jgheabului confo rm STA S 227 4-88. G lafuri inte rioa re de pro tectie la fe rest re, din t ablă zincat ă v opsită PVDF, av and la timea conform a cu deta liile din proiect ; Caciuli de protectie, tuburi de aerisi re din tabl a zincata v opsit a de 0, 5 m m grosi me, confo rm detaliilo r din proiect.

L I V R A R E , M A N I P U L A R E , D E P O Z I TA R EElemente le de tinichigerie v or fi rea lizate în atelie re specializa te, cu m așini unel te dedicate. Liv rarea lor se va f ace în fo rmă finită. Se livre aza în a mbalaje pro tectiv e, impreuna cu certifica te de cali tate emise de p roducato r. S e reco mandă acoperire a ele mentelo r cu fo lie protectivă autoadezivă din polietilenă.Transpo rtul elementel or de tinichigerie se va f ace cu mijlo ace auto , asez ate in s tiv e pe pla tfo rm a aces tora. S tivele vor fi asigu rate la o rice fel de mișcare - pe platfor mă și re lativ una la al ta, pent ru e vita rea deterio rării finisajului ele mentelo r de tinichigerie.Nu este admis a ram anerea in consol a a legaturil or cu elemente de lat onerie.Pe santie r elemen tele de tinichigerie se v or depozita in stive asezate pe pla tfo rme, in spatii inchise, uscate, fe rite de intemperii si de degrad ari mecanice (lo vire, zgariere, defor ma re).Manipulare a se va f ace in conditii de p roteja re a ma teria lului ast fel ca sa nu se deterio reze st ra tul p rotec tor - Zinc sau vopsea.Nu se v or desf ace ambal ajele decat la atelieru l de confectii si tinichigerie. Fo lia de polie tilenă p rotec tivă va fi îndepăr tat ă doa r după m ontajul în poziție finală. Manipulare a ele mentelo r de tinichigerie, gata confectionate, se v a f ace cu grija pentru a nu pro v oca defo rma ri ale acest ora inainte dea fi puse in ope ra.Depozita rea jgheaburil or, carligelo r si bra tari lor se va f ace pe platforme, asigurandu-se protectia impot riv a lo vituri lor si deteri orarii l or.

68/69

L U C R A R I C E T R E B U I E E X E C U TAT E I N A I N T E D E M O N TA R E A T I N I C H I G E R I E I Executarea peretil or ex terio ri. Executarea acoperișului. A mpla sarea piesel or de fixare (agrafe, brat ari). Etansa rea ros turilo r. Poza rea elemente lor de instal atii l a te ra se.

M O N TA J U LS e va f ace in conformi tate cu planurile si detaliile de arhitectu ra ale proiectului, aproba te de Consultant si cu p rescriptiile din STA S 23 89- 92.G lafuri le de p rotectie inte rioare ca re se v or mon ta la feres tre v or fi pozate pe supor tul din met al al perete lui de f atada si nu v or depasi placajul de gips-car ton vopsit lav abil de la int rado sul pe retelui ex terio r cu mai mult de 2cm.

V E R I F I C A R I I N V E D E R E A R E C E P T I E I A g rafe le si brat arile de fixare t rebuie sa fie co rect prinse in stratu l supo rt. Elemente le de tinichigerie t rebuie sa nu prezinte defo rma ri mecanice de sup raf at a, cu s tratul de zinc dete riorat sau lipsa. A cope rirea rostu rilo r t rebuie sa fie in concondanta perfec ta cu cerintele si deta liile din pro tect pro v enite din dilat atie. Elemente le de acoperi re la ro sturi vor trebui sa per mita varia tiile de dimensiuni, din dilata tie, a le ros tului. Cosi tori rea trebuie s a fie f ara intre ruperi pentru a nu permite desprinderea elementel or si infilt ra rea apei L ucrarile de tinichigerie, desi nu p rezinta impor tant a mare din punct de vedere al costului sunt foa rte impo rtan te pent ru

asigu rarea unei bune co mpor tari in ex ploa tare a lucra rilo r de cons tructii (in special izo latii), de aceea se v a verifica foar teaten t m odul de realiza re a etans aril or la strapungerile l a te ra se sau acoperisului si la rac ordul inv elito rii la jgheaburile descu rgere a apel or pluviale.

Diriginte le de șan tier v a putea solicita inl ocuirea uno r elemen te de tinichigerie daca nu sunt re spectate: p rezentele specifica tii; p rev ederile proiectului ap robat si dispozitiile de santier; deta liile de executie din proiectul ap robat.

M Ă S U R Ă T O R I Ș I D E C O N T Ă R I

Masu ra rea lucra rilo r se f ace confo rm artico lului din cantitativul de lucra ri, functie de numarul de bucati sau met ri liniari deluc rare.

L uc rari le de tinichigenie se pla tesc fie separat, fie in cadrul uno r luc rari mai complexe (inv elito are).

69/69