S.C. MODUL PROIECT S.A. PR. NR. 52 MP/2011

ALEXANDRIA FAZA: PT

Caiet de sarcini

Drum tehnologic si platforma carosabila

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea lucrărilor de infrastructură şi

suprastructură la platforme carosabile si parcaj ce fac parte din proiectul:

„Canalizare si statie de epurare a comunei Saelele; localitatile Saelele si Pleasov,

Judet Teleorman”

Caietul de sarcini cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuiesc să fie

îndeplinite la executarea lucrarilor de infrastructura, suprastructura, finisarea

lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie a lucrarilor.

1.Prevederi generale

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi

normativele în vigoare, în măsura în care se completează şi nu contravin prezentului

caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului,

verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi

organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de

sarcini.

Antrprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a

lucrărilor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor în laborator. În

cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va

dispune oprirea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, beneficiarul si constructorul

sunt obligati sa ia legatura cu detinatorii de retele subterane pentru a indica

pozitia exacta a acestora in vederea protejarii lor si evitarea accidentelor.

Orice neconcordanta intre proiect si teren vor fi semnalate proiectantului

pentru a fi solutionate.

2.Soluţia proiectată

Pentru întocmirea proiectului tehnic al lucrării a fost utilizată o ridicare topo de

detaliu a incintei si a drumului tehnologic de acces la statia de epurare.

Accesul in incinta statiei de epurare se face printr- un drum tehnologic .

Drumul tehnologic are lungimea de 414,0m.

In profil transversal drumul are urmatoarele caracteristici:

- Platforma drumului = 5,00m;

- Partea carosabila =4,00m;

- Acostamente 2 x 0,50m;

Panta transversala este in acoperis de 3% atat la partea carosabila cat si la

acostamente.

Sistemul rutier adoptat pentru drumul tehnologic este urmatorul:

- Imbracaminte din macadam in grosime de 10cm dupa compactare executata

conform SR 179/95;

- Fundatie din balast in grosime de 20cm dupa compactare executata conform

STAS 6400/84

Circulatia in incinta statiei de epurare se face prin intermediul platformei

carosabile care este amplasata conform planului de situaţie D0.

Sistemul rutier adoptat pentru platforma carosabila este următorul:

- îmbrăcăminte din beton de ciment rutier BcR 3,5 în grosime de 18 cm.

executat coform S.R. 183/95;

- folie de polietilenă de 0,06mm;

- substrat de nisip de 2cm grosime după compactare;

- fundaţie din balast în grosime de 20 cm după compactare, executată

conform STAS-84.

2.1. Terasamente

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se vor executa următoarele

lucrări pregătitoare:

- predarea de către beneficiar si proiectant catre constructor a amplasamentului;

- pichetarea lucrărilor de terasamente şi a lucrărilor aferente.

Pregatirea patului de terasamente la drumul tehnologic si platforma carosabila

consta in:

executarea sapaturilor la cota proiectata;

nivelarea si compactarea patului;

transportul pamintului si imprastierea lui.

Volumul de săpătură necesar pentru caseta drumului si a platformei carosabile

se face mecanic. Pământul rezultat în urma săpăturilor se va impinge si imprastia in

zona drumului.

După executarea casetei, patul va fi îngrijit nivelat la cotele proiectate şi

compactat. Compactarea patului se face mecanic cu cilindrul compresor, la umiditatea

optima de compactare. Patul va fi bine compactat pentru a se realiza gradul de

compactare de 100% pe o adâncime de 30 cm.

Rezultatele privind încercarea Proctor normal (determinarea umidităţii şi gradul

de compactare) vor fi trecute într-un registru de laborator.

Abaterea limită la gradul de compactare este de 4% şi se acceptă în max. 10%

din numărul punctelor de verificare.

2.1.1. Reguli pentru verificarea calităţii terasamentelor

Pe timpul execuţiei lucrărilor de tersamente se verifică:

umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acesteia faţă

de umiditatea optimă de compactare;

- profilul transversal realizat faţă de prevederile proiectului de execuţie.

Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de

probe din stratul compactat şi compararea densităţii în stare uscată a acestor

probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor

normal, STAS 1913/13.

Verificarea compactarii patului se face in minim trei puncte repartizate

in sectiuni diferite prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adancimea de 30

cm.

De asemenea se pot folosi şi alte metode de şantier :

geofizice STAS 1242/7-76; 1242/8-76;

- penetrometrie STAS 1242/6-7.

2.1.2. Recepţia lucrărilor

Lucrările de terasamente vor fi supuse unei recepţii pe faze de executie.

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se va verifica daca

partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta

conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pentru lucrari ce

devin ascunse, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat

urmatoare.

Receptia pe faze se efectueaza de catre beneficiar si antreprenor, iar

documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi.

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia

organelor de control.

Recepţia lucrărilor de terasamente se face conform prevederilor din STAS

1914/84.

2.2. Fundaţie din balast a) Reguli şi condiţii tehnice

a.1. Grosimea stratului de fundatie din balast este de 20 cm pentru drumul

tehnologic si pentru platforma carosabila.

Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate conform

SR 662-2002.

a.2. La executia fundatiei trebuie sa se tina cont de STAS 6400-84.

a.3. Fundatia trebuie sa aiba la suprafata acelasi profil transversal ca al

imbracamintii proiectate.

a.4. Nu se admit denivelari in care sa stagneze apele care s-ar putea infiltra prin

imbracaminte.

b) Prevederi generale

b1. Stratul de fundatie din balast, se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime

este de 20 cm si se executa conform STAS 6400/84.

b2. Constructorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un

laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarile rezultate din

aplicarea prezentelor Specificatii tehnice.

c) Materiale

c.1. Agregate naturale – Balast

c1.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima

de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile nealterabile la aer, apa sau

inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile ( bulgari de pamant, carbune,

lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.

c.1.2. Balastul pentru a fi folosit in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca

caracteristicile calitative aratate in tabelul 1:

Tabel 1

Caracteristici Balast Metode de verificare

conf.STAS

Sort 0-63 -

Continut de fractiuni %:

sub 0,02 mm max.3 1913/5

sub 0, 2 mm 3 - 18

0 – 1 mm 4 - 38

0 – 4 mm 16 - 57

0 – 8 mm 25 - 70

0 – 16 mm 37 - 82

0 – 25 mm 50 - 90

0 – 50 mm 80 - 98

0 – 63 mm 100

Granulozitate continua 4606-80

Coeficient de

neuniform. (Un) min. 15 730-89

Echivalent de nisip (EN)

min. 30 730-89

Uzura cu maşina tip Los

Ang. LA% max. 50 730-89

c1.3. Balastul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura

omogenitatea si constanta calitatii acestuia.

c1.4. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face dupa ce analizele de

laborator au aratat ca este corespunzator.

c1.5. Laboratorul cconstructorului va tine evidenta calitatii balastului:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru ( registru pentru incercari agregate ) rezultatele determinarilor

efectuate de laborator.

c1.6. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in

functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

c1.7. In cazul in care la verificarea calitatii balastului granulozitatea acestuia nu

corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice

deficitare, pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

c2. Apa

c2.1. Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua

publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de

particule in suspensie.

d) Controlul calităţii balastului înainte de realizarea stratului de fundaţie

Controlul calitatii se face de catre constructor prin laboratorul sau, in

conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2.

Tabel 2

Actiunea, procedeul

de verificare

Frecvente minime Metode de determinare

conform STAS La aprovizionare La locul de punere

in opera

Examinarea datelor inscrise

in certificatul de calitate

sau certificatul de garantie

La fiecare lot

aprovizionat - -

Determinarea

granulometric

O proba la fiecare lot

aprovizionat - 4606/80

Umiditatea - O proba pe schimb

(si sort) 4606/80

Rezistente la uzura

cu masina de tip

Los Angeles

O proba la fiecare lot

aprovizionat - 730/89

e) Caracteristicile optime de compactare

e1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de catre un

laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

e2. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:

- qdu max. P.N. – greutatea volumetrica in stare uscata maxima exprimata in g/cmc;

- Wopt.P.N. – umiditatea optima de compactare, exprimata in %.

e3. Caracteristicile optime de compactare se determina in laboratorul santierului

pe probe prelevate din lucrari si anume:

- qduef – greutatea volumetrica, in stare uscata efectiva, exprimata in g/cmc;

- Wep – umiditatea optima de compactare, exprimata in %.

e4. Gradul de compactare se stabileste cu formula:

gc = qduef x 100

qdu max. PN

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare

95 - 98%.

Compactarea se considera terminata, daca in urma determinarilor gradului de

compactare, este atestata realizarea gradului de compactare de 98% din densitatea in

stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS

1913/13-83 in cel putin 93% din punctele masurate si de minimum 95% in toate

celelalte puncte.

f. Punerea în operă a balastului

f.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa

receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile Specificatiilor

tehnice conform STAS 2914/84 si STAS 1913/13-83.

f.2. Balastul este transportat cu autobasculanta, iar descarcarea se face in gramezi,

la distante care sa asigure dupa imprastiere grosimea de compactare a stratului.

f.3. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare

se stabileste in laboratorul de santier tinand seama de umiditatea balastului si se

adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

f.4. Compactarea stratului de fundatie din balast se face cu cilindrul compresor.

f.5. Este interzisa executia fundatiei din balast inghetat. Este interzisa asternerea

balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau o pojghita de gheata.

f.6. Laboratorul constructorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea

stratului de balast executat:

- compozitia granulometrica a balastului utilizat;

- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optima, densitate maxima uscata);

- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portanta).

g) Reguli şi metode de verificare a fundaţiei din balast

g.1. Grosimea stratului de balast este de 20 cm.

Abaterea limita la grosime poate fi de maxim ± 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care

se strapunge fundatia.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute.

g.2. Abaterile limita la latimea stratului de fundatie din balast pot fi de ± 5cm.

g.3. Panta fundatiei din balast este cea a imbracamintii sub care se executa.

Denivelarile admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru

imbracamintea respectiva.

h) Recepţia pe faza determinanta

h.1.Receptia pe faza a fundatiei se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute

in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in

conformitate cu prevederile art. a, c, d, e, g.

h.2. Comisia de receptie pe faza, care este formata din beneficiar si constructor, va

examina lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie calitative impuse de

proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile inregistrate pe parcursul executiei

de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de

receptie pe faza (pentru lucrari ascunse).

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia

organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

2.3. Îmbrăcăminte din beton de ciment BcR 3,5

2.3.1 Condiţii tehnice

2.3.1.1. Constructorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu

unitati de specilaitate rutiera, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate

din aplicarea prezentelor Specificatii tehnice.

2.3.1.2. Constructorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de preparare

si turnare a betonului, a probelor de laborator prelevate si a rezultatelor obtinute.

2.3.1.3. Imbracamintea din beton de ciment se va executa in intervalul atmosferic

de + 5 ... + 350 C, iar temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de +

300 C.

2.3.1.4. Grosimea imbracamintei este de 18 cm si va fi executata intr-un singur

strat. Abaterea maxima admisibila la grosimea totala a imbracamintei este

de + 10 ... + 15 mm.

2.3.1.5. Latimea de turnare a benzii de beton este de 3,50m. Abaterea maxima

admisibila la latimea benzii este de + 15 mm.

2.3.2 Materiale utilizate la prepararea betonului de ciment

2.3.2.1. La prepararea betonului de ciment rutier se vor utiliza urmatoarele sorturi

de agegate:

- nisip natural, sortul 0 - 4 conform SR 662 – 2002;

- agregate de cariera concasate: criblura sorturile 8 - 16, 16 - 25 conform

SR 667 – 2001.

2.3.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci omogene, fara urme vizibile de

dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile.

Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu continut de silice

microcristalina sau amorfa care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi.

2.3.2.3. Criblurile si spliturile trebuiesc obtinute din roci de clasa B, SR 667 –

2001, din punct de vedere al caracteristicilor fizico – mecanice.

2.3.2.4. Apa utilizata poate sa provina din reteaua publica de apa potabila sau alta

sursa, care sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

2.3.2.5. Aditivul folosit este DISAN “A” iar dozajul este de 0,25 – 0,30% din masa

cimentului pentru beton cu granulozitate continua BcR 3,5.

2.3.2.6. Cimentul folosit pentru prepararea betonului va fi ciment Portland

P 40 conform S.R. 1500/96.

2.3.2.7. Dozajul de ciment P 40 va fi de 310 – 330 kg/m3, iar raportul apa/ciment va

fi de max. 0,45 pentru betoanele cu granulozitate continua si max. 0,47 pentru

betoanele cu granulozitate discontinua.

2.3.2.8. Pentru protectia suprafetei betonului proaspat se foloseste fluid de protectie

P45.

2.3.2.9. Durata maxima de transport, considerata din momentul inceperii incarcarii

mijlocului de transport si inceputul descarcarii acestuia, nu va depasi valorile din

tabelul 5.

Tabel 5

Temperatura amestecului de beton, 0C Durata maxima de transport, minute

15 < t < 30 45

t < 15 60

2.3.3 Pregătirea platformei în vederea aşternerii betonului

2.3.3.1. Fundatia din balast trebuie sa aiba la suprafata aceleasi pante in profil

transversal si declivitati in profil longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintei sub care

se afla, conform STAS 6400-84.

2.3.3.2. Inainte de inceperea executarii imbracamintei se va face receptia stratului

de balast conform STAS 6400-84 prin verificarea elementelor geometrice, abaterilor

limita, denivelarilor admisibile sau a gradului de compactare. In urma efectuarii

verificarilor se va incheia procesul verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse,

specificandu-se eventualele remedieri necesare.

2.3.3.3. Pe fundatia de balast receptionata se asterne un strat de 2cm de nisip care

se va compacta.

Inainte de asternerea betonului, pe suprafata de nisip se asterne o folie de

polietilena de joasa densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171.

2.3.4 Punerea în operă a betonului

2.3.4.1. Punerea in opera a betonului va fi condusa nemijlocit de seful punctului de

lucru.

2.3.4.2. Descarcarea betonului din autobetoniera se va face in 2 – 3 locuri sau din

mers, pentru a mentine omogenitatea uniforma a betonului pe toata suprafata de

descarcare.

2.3.4.3. Asternerea betonului rutier proaspat se face manual deoarece suprafata este

mica.

2.3.4.4. Dupa verificarea si corectarea denivelarilor, betonul se va compacta cu

placa vibranta pana cand suprafata obtinuta este neteda si uniforma ca aspect.

2.3.4.5. Se uniformizeaza masa betonului intre longrine si se va verifica cu

dreptarul, efectuandu-se corectarile necesare inainte de vibrare. Langa longrine

betonul se va indesa cu maiul metalic.

2.3.4.6. Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular cu ajutorul

dispozitivului de striat sau cu peria speciala din sarma.

2.3.4.7. Betonul gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de

punere in opera.

2.3.5. Executarea rosturilor

In conformitate cu prevederile punctelor 3.3. din SR 183-1 si SR 183-2,

pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de

temperatura si umiditate, tasarilor inegale si pentru necesitati de constructie,

imbracamintea din beton de ciment se executa cu rosturi transversale si

longitudinale pe care o imparte in dale.

Rosturile transversale si longitudinale sunt de:

- contact ( de constructie);

- contractie.

2.3.5.1. Rosturile de contact transversale Se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei, cand se intrerupe

turnarea betonului, fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul intreruperii

accidentale a betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in

aprovizionarea cu beton etc.) si se vor executa astfel:

- in sectiunea transversala, unde apare rostul, se monteaza un dulap

de lemn avand lungimea egala cu distanta intre longrine si latimea egala cu

inaltimea imbracamintei, fixat cu ajutorul unor tarusi metalici, batuti in

fundatie;

- la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, si se aplica

pe suprafaţa verticală a îmbrăcăminţii turnate anterior, se va aplica o peliculă

de protecţie P45 sau de emulsie bituminoasa, prin stropire, cel puţin de 2 ori.

La partea superioară a rostului de contact se va creea prin tăiere un locaş

de 8-10 mm şi 30 mm adâncime pentru a se permite o introducere usoara a

produsului de colmatare.

2.3.5.2. Rosturile de contact longitudinale Se realizeaza intre benzile de beton, pe toata grosimea imbracamintei.

Inainte de betonarea benzii a doua, pe suprafata verticala a

imbracamintei turnate anterior, se va aplica o pelicula de protectie P 45 sau

emulsie bituminoasa prin stropire, de cel putin doua ori.

La partea superioara a rostului de contact longitudinal se va crea prin

taiere (la maxim 24 ore de la turnare) un lacas de 8 - 10 mm latime si 30 mm

inaltime, pentru a se permite o introducere usoara a produsului de colmatat.

2.3.5.3. Rosturi de contractie transversala si longitudinala Rosturile de contractie sunt rosturi aparente, care separa betonul numai

in partea superioara a imbracamintei. Micsorand sectiunea dalei, se asigura

ulterior fisurarea in continuare a intregii sectiuni, in dreptul rostului.

Rosturile de contractie transversala si longitudinala se executa pe toata

latimea benzii de 3,5m in linie continua, perpendicular pe axa benzii, la

distante de 6,0 m si pe grosimea de 4 cm.

Taierea rosturilor se realizeaza imediat ce betonul permite, intr-un

interval de timp de 6 - 24 ore de la turnarea betonului, cu ajutorul masinii de

taiat rosturi.

Inceperea taierii rosturilor 6 ÷ 24 ore de la turnarea betonului este in

functie de tipul cimentului si temperatura aerului.

2.3.5.4. Colmatarea rosturilor Golul ramas la partea superioara a rostului se va umple (colmateaza),

pana la suprafata imbracamintei cu produse de colmatare astfel:

- in cazul rosturilor de contact longitudinale taiate sau rosturilor de

dilatatie, umplerea golurilor se face cu mastic bituminos(ASROBIT), sau cu

orice alt material de colmatare agrementat tehnic;

- in cazul rosturilor transversale de contact sau de contractie, umplerea

golurilor se face cu mastic bituminos (ASROBIT) sau cu orice alt material de

colmatare agrementat tehnic.

ASROBIT-ul este un mastic bituminos, fibros, plastifiant, ce se

livreaza in butoaie metalice de diferite capacitati cu capac detasabil. El se

depoziteaza in spatii acoperite fara restrictii de temperatura.

Masticul se aplica la temperaturi pozitive, avand o lucrabilitate buna la

temperaturi peste + 150 C.

Nu se admit adaosuri de plastifianti sau solventi pentru micsorarea

vascozitatii.

ASROBIT-ul se pune in opera in urmatoarea succesiune de operatii:

- curatirea rosturilor cu ajutorul scoabelor si a periilor de sarma;

- suflarea cu jet de aer comprimat;

- amorsarea rostului, daca este necesar, prin aplicarea uniforma a

produsului de amorsaj pe peretii si marginile rostului prin pensulare sau

pulverizare si respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de

amorsaj;

- respectarea temperaturii de punere in opera a produselor ce se pun in

opera la cald;

- realizarea colmatarii prin mijloace:

•) mecanizate, cu pompe extrudate P = 3 – 4 atm.

•) semimecanizate, cu pistol manual sau cu aer comprimat;

•) manuale, cu spaclu sau cutit.

La aplicarea mecanizata sau semimecanizata (daca presiunea de

extrudere nu este suficienta pentru a se asigura o buna aderenta de suport) se

recomanda presarea ulterioara a masei de etansare cu un spaclu de lemn de

dimensiunea rostului.

Deoarece produsul nu este inflamabil, nu sunt necesare masuri speciale

de protectie contra incendiilor.

2.3.6 Protejarea betonului după turnare

2.3.6.1. Protejarea suprafetei imbracamintei din beton de ciment se efectueaza in

doua etape si anume:

- in prima etapa, considerata din momentul terminarii strierii suprafetei

betonului proaspat si pana la zvantarea acestuia, cand suprafata devine mata, protectia

se realizeaza cu acoperisuri mobile, impermeabile si nedeformabile, imbinate etans

intre ele, care se deplaseza pe masura ce se finiseaza suprafata betonului proaspat in

scopul protejarii betonului contra actiunii soarelui, vantului si ploilor;

- in etapa a doua, considerata din momentul cand suprafata betonului s-a

zvantat, devenita mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza cu pelicule de

protectie ca “Fluid de protectie P 45”, in scopul asigurarii de conditii favorabile de

intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.

2.3.6.2. Lucrarile de protejare a suprafetei betonului proaspat cu pelicule de

protectie, nu se vor executa pe timp de ploaie. In cazul in care ploaia intervine intr-un

interval mai mic de trei ore de la stropirea suprafetei cu produsul de protectie P 45,

operatia se repeta.

2.3.6.3. Produsul chimic P 45 se aplica in cantitate de 0,250 + 0,05 kg/m2 la

temperaturi de peste + 100 C. La temperaturi sub + 10

0 C produsul se dilueaza cu

Whitespirt rafinat in proportie de o parte produs la 0,3 – 0,5 parti Whitespirt.

2.3.6.4. In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cand umiditatea relativa a

aerului scade sub 50% (zile de arsita) sau temperatura peste + 350 C, se vor lua masuri

pentru realizarea protectiei prin marirea dozajului de produs aplicat cu cca. 30%.

2.3.6.5.Inainte de utilizare, produsul de protectie se reamesteca pentru

omogenizare si se trece prin sita de 0,6 mm. Acesta se aplica pe suprafata betonului

proaspat prin pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv tip vermorel agricol sau pompa

de zugravit.

2.3.6.6. Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor

proteja de asemenea cu produs de protectie P 45.

2.3.6.7. Duza dispozitivului trebuie sa permita o pulverizare fina a produsului la

presiunea de lucru. Dimensiunea duzei trebuie sa fie de 1,5 – 2,0 mm. Presiunea

trebuie mentinuta pe cat posibil constanta pe toata durata pulverizarii produsului.

2.3.6.8. Pulverizarea se executa prin dirijarea produsului sub un unghi de incidenta

fata de suprafata betonului.

2.3.6.9.In timpul pulverizarii produsului se va interzice prezenta de flacari

deschise, obiecte incandescente sau surse de scantei in apropierea locului de lucru.

2.3.6.10.Operatia de curatire a dispozitivului de lucru este obligatorie la fiecare

intrerupere a lucrului mai mare de doua ore.

2.3.6.11.Produsul chimic P 45 poate fi indepartat de pe utilaj cu Whitespirt.

Produsul intarit nu poate fi indepartat prin mijloace mecanice. Produsul de protectie

P45 se livreaza in butoaie conf. STAS 12093/83.

2.3.7. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

Încercări pe betoane

Modul de prelucrare si interpretare a rezultatelor se refera la incercarile

efectuate pe probe de :

a) beton proaspat BcR 3,5

- lucrabilitate, conf. STAS 1759 – 88 (prin metoda tasarii are valoarea max. de

3 cm, prin metoda gradului de compactare este 1,15 – 1,35)

- densitate aparenta, conf. STAS 1759 – 88 – are valoarea de 2400 + 40 kg/m3.

- continut de aer oclus, conf. STAS 5479 – 88 – este de 3,5 + 0,5%.

b) beton intarit BcR 3,5

- rezistenta la incovoiere, pe prisme de 150 x 150 x 600 mm – Rkinc. ≥ 3,5 MPa

- rezistenta la compresiune pe cuburi sau fragmente de prisme (150 x 150 x

600 mm), conf. STAS 1275 – 88 – RC ≥ 30 MPa

- rezistenta la inghet – dezghet repetat, conf. STAS 3518 – 89 – G 100

- rezistenta la compresiune pe carote, conf. Instructiuni C 54 – 81.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor se va face pentru fiecare tip de beton

caracterizat prin:

- clasa betonului – BcR 3,5 – STAS 183/95

- tipul de ciment – P 40 – STAS 388/80

- marimea maxima a granulelor agregatelor 0 – 25

- tipul de aditiv DISAN “A” - STAS 8625/70

Nu se admite eliminarea din prelucrare sau interpretare a nici unui rezultat.

2.3.7.1 Betonul rutier proaspat

Pentru incercarile pe beton proaspat, rezultatele acestora trebuie sa se inscrie

in limitele admise.

a) la statia de betoane – ori de cate ori rezultatele obtinute sunt in afara

limitelor admise, se va repeta imediat determinarea respectiva. Daca si la noua

determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise se va sista prepararea betonului

si se vor stabili masurile tehnologice ce se impun. Dupa aplicarea acestora si reluarea

prepararii betonului, determinarea caracteristicilor se va face la interval de max. 30

minute, pana se constata ca cel putin 3 rezultate consecutive se inscriu in limitele

admise.

b) la locul de punere in opera – se efectueaza interpretarea rezultatelor

incercarilor de lucrabilitate si temperatura a betonului. Rezultatele fiecarei determinari

se analizeaza imediat dupa ce este obtinut.

Lucrabilitatea:

- prin metoda tasarii are valoarea de maxim 3 cm;

- prin metoda gradului de compactare are valoarea 1,15 – 1,35.

Daca nu este indeplinita conditia prevazuta, se vor efectua pentru acelasi

transport de beton, inca 2 determinari si se va calcula valoarea medie a celor 3

rezultate. Daca nici valoarea medie nu indeplineste conditia prevazuta, transportul

respectiv de beton se refuza, fiind interzisa punerea lui in lucru.

2.3.7.2 Beton rutier intarit

Interpretarea rezultatelor obtinute pe serii de epruvete.

Incercarile rezistentelor la incovoiere si compresiune la varsta de 28 de zile pe

serii de 3 epruvete confectionate la statia de betoane, se analizeaza la laboratorul care

efectueaza incercarea, imediat dupa obtinerea rezultatului, apreciind daca sunt

corespunzatoare.

Rezultatele se considera corespunzatoare daca valorile obtinute corespund

clasei betonului BcR 3,5 care sunt urmatoarele:

- rezistenta caracteristica la incovoiere (Rkinc.) determinata la 28 zile pe

prisme 150 + 150 + 600 mm este de min. 3,5 MPa;

- rezistenta medie la compresiune (RC) determinata la 28 zile pe cuburi cu

latura de 150(141)mm, fragmenete de prisme cu latura sectiunii de 150 mm, conform

STAS 1275 sau carote de min. 30 MPa;

- gradul de gelivitate al betonului determinat conf. STAS 3518 – 89 este

G 100.

Daca nu sunt indeplinite aceste conditii inseamna ca betonul BcR 3,5 nu este

corespunzator si trebuiesc luate masuri pentru remediere.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor incercarilor pentru aprecierea activitatii

statiei de betoane, se face pe probele prelevate la statia de betoane pe o perioada de 3

luni.

Aprecierea se face pe baza rezistentei caracteristice la incovoiere obtinuta

pentru fiecare tip de beton.

Se considera corespunzatoare calitatea betonului rutier BcR 3,5 produs de

statia de betoane daca valoarea rezistentei caracteristice la incovoiere (Rkinc.) sau

valoarea medie a rezistentei la compresiune (RC) este mai mare sau cel putin egala cu:

Rkinc. ≥ 3,5 MPa si RC ≥ 30 MPa.

Daca la maximum 10% din rezultatele volumelor de betoane testate, de

aceeasi clasa, rezistentele caracteristice la incovoiere sunt sub limitele valorilor

prevazute pentru clasele de betoane respective, se suspenda valabilitatea testarii statiei

de betoane analizate.

Reconfirmarea certificatului de atestare se va face conform prescriptiilor

tehnice in vigoare.

2.3.8 Controlul calităţii lucrărilor

Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica pe formulare tipizate a

conditiilor de turnare, a probelor prelevate si a rezultatelor obtinute conform normelor

in vigoare: SR 183/95 si ind.NE014 -2002 si ind.589/2004.

2.3.8.1. Verificarea calitatii materialelor componente si a caracteristicilor betonului

proaspat si intarit se va face in conformitate cu tabelul “Controlul calitatii materialelor

si betoanelor rutiere”, ce este prezentat la sfarsitul acestor Specificatii tehnice.

In acest scop, laboratoarele destinate efectuarii acestor verificari, vor dispune

de dotarea minima necesara.

In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate (ciment, agregate, aditivi

etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare se

va interzice utilizarea lor.

2.3.8.2. Verificarea pregatirii platformei

Inainte de a incepe executarea imbracamintei, se va face verificarea fundatiei

din balast in vederea turnarii betonului, in conformitate cu prevederile 2.3.3.

Constatarile acestor verificari se vor consemna in registrul procese verbale de

lucrari ascunse, incheiate intre beneficiar si constructor. Nu se considera valabile

procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai de constructor. In procesele

verbale de lucrari ascunse se vor preciza concret verificarile facute, constatarile

rezultate si daca se admite trecerea la executarea imbracamintei.

2.3.8.3. Verificari in timpul executarii imbracamintei

In timpul executarii imbracamintei, se va verifica daca:

- functionarea statiei de betoane este corespunzatoare;

- dozarea materialelor se efectueaza corect (conf.2.3.2);

- functionarea utilajelor de repartizare si compactare este asigurata;

- datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor

prevazute si nu s-a depasit durata de transport;

- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarii probelor de

laborator, conform prevederilor din tabelul “Controlul calitatii materialelor si

betoanelor rutiere”;

- conditiile de asternere si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

- se asigura mentinerea longrinelor la cotele prevazute;

- se asigura executarea corecta a rosturilor;

- se aplica masurile de protectie a suprafetei betonului;

- se asigura obtinerea conditiilor de finisare a suprafetei imbracamintei.

2.3.8.4. Verificarea calitatii betonului

Verificarea calitatii betoanelor se va face pe tipuri de betoane (BcR 3,5) si

strat executat, pe probe prelevate de la statia de betoane, pentru darea in circulatie a

unui sector de drum sau pentru analiza activitatii statiei de betoane, la frecventa

indicata in tabelul “Controlul calitatii materialelor si betoanelor rutiere”, privind

caracteristicile mentionate la 2.3.7.

Verificarea betonului proaspat se va face la:

a) Statia de betoane privind:

- compozitia;

- lucrabilitatea;

- densitatea aparenta;

- continutul de aer oclus.

b) La locul de punere in opera privind:

- lucrabilitatea;

- temperatura.

Verificarea calitatii betonului intarit se va face pe epruvete prelevate la statia

de betoane, privind :

- rezistenta la incovoiere si compresiune la 28 de zile.

Verificarea calitatii betonului din lucrare se va efectua prin determinarea

rezistentei la compresiune pe carote extrase din imbracamintea execuata.

Punctele de extragere a carotelor vor fi fixate la 60-80 cm de marginile

dalelor,sau in mijlocul acestora.

Urmarirea prepararii si punerii in opera a betoanelor rutiere se va face intr-un

registru special.

Calitatea betonului din imbracamintea rutiera, se va aprecia pe baza

rezultatelor inregistrate in evidentele de laborator si buletinelor de incercare a

epruvetelor confectionate la statia de betoane, incercate si prelucrate la un laborator

autorizat.

Aprecierea calitatii betonului pus in lucrare se face pe baza rezultatelor

incercarilor de laborator si se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre

beneficiar si constructor, inainte de darea in exploatare a platformei betonate.

Daca betonul nu indeplineste toate calitatile, se vor analiza si lua de catre

beneficiar, proiectant si constructor, masurile ce se impun, inclusiv inlocuirea dalelor,

respective.

2.3.8.5 Verificarea calitatii imbracamintii

Verificarea calitatii imbracamintii, ianinte de darea in exploatare:

a) calitatea imbracamintii apreciata dupa calitatea betonului rutier pus in

lucrare, se considera corespunzatoare daca:

- nu se constata vizual defecte de executie (goluri in suprafete sau laturile

imbracamintii,

segregarii, exfolierii, fisuri crapaturi);

- calitatea betonului livrat este corespunzatoare din punct de vedere al

rezistentei la incovoiere determinate pe epruvete prismatice (Rkinc ≥ 3,5 MPa) si al

rezistentei la compresiune determinate pe epruvete cubice sau fragmente de prisme cu

sectiunea de 150 mm, confectionate la statia de betoane precum si al rezistentei la

compresiune determinate pe carote ;

- controlul prin metode nedistructive arata ca betonul are o structura

corespunzatoare, prin batere cu ciocanul, betonul din imbracaminte nu suna a gol.

b) Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori

directe la marginea benzii de beton si pe carote extrase din imbracaminte.

c) Verificarea latimii imbracamintii de beton, se efectueaza prin masuratori

directe cu ruleta intre marginile benzii de beton.

d)Verificarea rigozitatii suprafetei imbracamintii se efectueaza prin metoda

inaltimii de nisip, conform STAS 8849/83.

k) Verificarea prezentei fisurilor si crapaturilor se efectueaza pe baza de

observatii vizuale,in prima parte a zilei si de preferat pe vreme racoroasa.

2.3.8.6. Rezultatele verificarilor

Rezultatul verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului

si fac parte integranta din cartea constructiei.

Beneficiarul prin reprezentatii sai oficiali are obligatia de a verifica periodic

datele inscrise in documentele de atestare a calitatii materialelor (buletine de incercari

si analize de laborator, certificate de calitate emise de furnizori, etc.)

2.3.8.7 Prescriptii speciale

Defectiunile aparute la imbracamintile din beton de ciment trebuie repararte

inainte de darea in exploatare a acesteia.

Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu beneficiarul si

proiectantul si se efectueaza conform documentelor tehnico- normative in vigoare.

Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintea din beton de

ciment se exclude de la tratamentul cu clorura de sodiu ( sare gema industriala) ce se

efectueaza iarna pentru combaterea lunecusului, timp de 5 ani de la data executiei

acestora

2.4. Recepţia lucrărilor

Receptia imbracamintei de beton se face in doua etape: preliminara si finala.

2.4.1.Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor).

Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu

receptia preliminara a intregi lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor

de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si

verificarile prevazute in documentatia de proiectare, inclusiv remedierile

neconformitatilor constatate si la cel putin o luna de zile de la darea in circulatie.

Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de

calitate, fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de

control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei

lucrarilor. Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face

parte din documentatia de control la receptia preliminara.

2.4.2. Receptia finala

Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment rutier se va face odata cu

receptia finala a intregii lucrari, dupa expirarea perioadei de garantie .

Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu

HG 273/94.

4. IMBRACAMINTE DIN MACADAM 4.1. Prevedari generale

Caietul de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate ale

macadamului folosit ca imbracaminte a drumurilor si prescriptiile privind

executia acestuia.

Macadamul este folosit ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate de

circulatie care se incadreaza in clasa de trafic foarte usor.

Macadamul, conform STAS 4032/1, este alcatuit dintr-un sort

monogranular, de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split

sau criblura raspandit(e) uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, dupa care

urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrare in

continuare pana la fixarea definitiva.

Imbracamintea din macadam ordinar se execută conform SR179/95.

4.2. Conditii tehnice 4.2.1. Elemente geometrice si abateri limita Grosimea macadamului folosit ca imbracaminte este de 10 cm dupa

cilindrare. Abaterile limita locale admise la grosimea imbracamintei sunt de

maxim ± 10% fata de grosimea prevazuta in proiect.

Latimea macadamului folosit ca imbracaminte la drumuri depaseste cu

0,25 m pe ambele parti, latimea partii carosabile. Abaterile limita locale

admise la latimea imbracamintei sunt de ± 5 cm.

Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu

doua pante egale si cu racordare printr-un arc de cerc in trimea mijlocie.

Panta profilului transversal, la macadamul folosit ca imbracaminte este

de 3% pentru drumuri si strazi, in aliniament.

Abaterile admise la profilul transversal la macadamul folosit ca

imbracaminte sunt de maximum ± 2 mm/m. Nu se admit abateri care permit

stagnarea apei pe platforma drumului.

Denivelarile admisibile in lungul drumului sunt de maximum de 20 mm

sub un dreptar de 3 m lungime la macadamul folosit ca imbracaminte.

Nu se admit denivelari care favorizeaza stagnarea apei pe platforma

drumului.

La cotele profilului in lung, masurate pe axa sau la marginile

imbracamintei, se admite o abatere limita de ± 5 cm fata de prevederile

proiectului, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

4.3. Materiale 4.3.1. Materiale granulare - piatra sparta sort 40 – 63 mm, conform SR 667/2001;

- split, sort 8–16 mm sau 16–2 5mm, conform SR 667/2001;

– savura, sort 0 – 8, , conform SR 667/2001;

- criblura sorturi 4-8, 8-16, 16,25, conform SR 667/2001;

- nisip natural sort 0–4 mm sau 0 – 7mm, , conform SR662/2002

4.3.2. Apa Apa pentru stropirea materialelor granulare, daca nu este potabila

trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.

Apa trebuie sa nu fie murdara si sa nu contina materii organice in

suspensie.

Apa salcie va fi folosita numai cu acordul dirigintelui de santier.

4.3.3. Consum de materiale Cantitatile de materiale, in stare uscata, folosite la executarea

macadamului sunt orientative in tabelul 1; consumul real urmand a fi

stabilit prin incercari pe santier, in functie de calitatea materialelor

granulare, iar pentru apa, in functie de temperatura aerului din timpul

executiei.

Tabel 1

Materiale Macadam folosit ca

imbracaminte

Macadam folosit ca strat de

baza

Piatra sparta, kg/m2

175...180 140...145

Split, kg/m2 20...24

* 16...20

*

Savura sau nisip, kg/m2 35...40

** 30...35

**

Nisip sau savura, kg/m2 15...18 15...18

Apa, 1/m2 30...35 25...30

*) Cand piatra sparta provine din roci cu duritate mijlocie, STAS5090

(calcare, gresii etc.) consumul de split se reduce la (18...22)kg/mp si respectiv

(14...18) kg/mp marindu-se corespunzator consumul de piatra sparta.

**) materialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau nisip, ori

dintr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.

4.4. Procesul tehnologic de executie Dupa recepţionarea stratului de fundatie din balast se trece la

executarea imbracamintii din macadam conform STAS 6400/84 si SR

179/95.

Pentru obtinerea unei productivitati sporite si a unei calitati cat

mai bune, intinderea pietrei sparte trebuie facuta mecanic cu ajutorul

autogrederului.

Pentru materializarea cotelor si a grosimilor se foloseste un

catalog de tarusi batuti in axa si pe marginile imbracamintii la distante

de 20 – 50 m unul de altul si mai des in locurile de schimbare de panta.

Materialul se depoziteaza in cordoane asezate de-a lungul

drumului in afara platformei. Asternerea se face in fasii longitudinale de

1-2 m latime de la margine spre ax si 150-300 m lungime.

Prima nivelare si indesare se face prin baterea pietrei sparte cu

dosul greblei sau al furcii , sau cu un rulou metalic de 0,2 - 0,5 tf.

Dupa asternerea pietrei sparte, urmeaza compactarea sau

cilindrarea acesteia la uscat, intr-o repriza.

La prima faza a cilindrarii se folosesc cilindri compresori cu trei

tamburi, care se vor deplasa in timpul cilindrarii, in lung, pe benzi de la

marginea drumului spre axa, cu viteza constanta si fara socuri sau

serpuiri.

Primele treceri se fac cu cilindri usori (6 - 8 tf) si cu o viteza

mica (sub 2 km/h) ca sa nu se sfarme piatra sparta. Apoi in faza a doua

se continua cilindrarea cu cilindri compresori cu rulouri netede de 10 -

14 tf pana la fixare. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea

scheletului macadamului prin asternerea uniforma a splitului in

minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu

cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede de peste

14to pana la inclestare.

Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savura sau

nisip asternut uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate

concomitent pana la fixarea definitiva a macadamului.

Cilindrarea poate fi considerata terminata atunci cand aruncând o

lopata de piatra sparta in fata tamburelor cilindrului compresor, la

trecerea acestuia piatra se va sparge si nu va mai patrunde in macadam

si sunt sfaramate de rulouri (tambure).

Pentru realizarea unei bune compactari se dau urmatoarele

prescriptii speciale :

- viteza cilindrilor compresori trebuie sa fie constanta si nu mai mare

decat 1 - 1,5 km/h la cilindrarea in uscat si 2,5 - 4,5 km/h la cilindrarea

in timpul colmatarii;

- cilindrarea se face in fasii paralele cu axa drumului, de la margine

spre centru, pe sectoare de maximum 50 m lungime;

Prima fasie de cilindrare va trece si pe o parte din acostament.

Celelalte fasii se vor suprapune pe 1/3 din latimea rotilor din

spate sau se petrec pe cel putin 20 cm;

- numarul de treceri ale cilindrului compresor va fi informativ de 120 - 140,

in functie de taria rocii care se cilindreaza;

- pentru stabilirea numarului optim de treceri se recomanda a se executa

sectoare de incercare, la inceperea lucrarii.

- cantitatea de apa de umezire a macadamului este de 25 - 30 l/mp.

Macadamul neprotejat, pe tot timpul cat este supus circulatiei si pana

la receptia lucrarii, trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri:

- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor etc. de pe suprafata

imbracamintei;

- readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie,

aruncate de circulatie pe acostamente;

- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor

aparute, evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei.

Materialul de intretinere si reparatii se asternere in grosimile

necesarare si se bate bine cu maiul mentinandu-se in acxeste conditii pana la

fixare, folosindu-se de preferinta split sorturile 8...16 si 16...25 sau amestec

8...25.

4.5. Reguli si metode de verificare a calitatii lucrarilor 4.5.1. Verificarea materialelor Materialele se verifica conform prescriptiilor din standardele

respective, mentionatela punctul 4.3.

Metoda de verificare pentru agregate naturale concasate sunt conform

STAS730, iar pentru nisip natural conform STAS 4606.

4.5.2. Verificarea executarii lucrarilor Inainte de asternerea macadamului, se verifica daca fundatia

indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 6400/84.

In cursul executarii lucrarilor , se controleaza cel putin o data ia fiecare

10 zile si cel putin la fiecare 0,5 km de traseu executat, cantitatile de materiale

folosite ,fata de cele aratate in tabel.

La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si

la sfarsitul fixarii definitive, se verifica daca se indeplinesc conditiile

prevazute la punctul 4.2.1. pentru abaterile limita si denivelarile admisibile la

elementele geometrice, dupa cum urmeaz:

- In profil longitudinal se verifica denivelarile pe axa drumului si pe

doua generatoare, situate de o parte si de alta, la minimum un metru de la

marginea imbracamintei. Masurarea se face folosind un dreptar de 3m

lungime si o pana de 20cm lungime si maximum 3 cm latime, cu inclinatia

1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii corespunzatoare pentru

fiecare diferenta de inaltime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea, pana se

introduce intre imbracainte si fata inferioara a dreptarului.

Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa

drumului.

-Verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau de

50 m. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub un sablon avand

forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua suporturi puse pe

marginea suprafetei imbracamintei. Suportul din stanga are grosimea de 4 cm,

iar cel din dreapta grosimea variabila in forma de pana in trepte. Suporturile se

aseaza astfel ca sa se asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este

necesar, se pot folosi, la stanga, doua suporturi suprapuse avand 4 cm fiecare.

Masurarea diferentelor dintre sablon si imbracaminte sau stratul respectiv se

face pe axa drumului si la distanta de 1m si 2 m de la margine. Pentru

masurare se foloseste o pana de 30 cm lungime si max. 30 mm latime, cu

grosimea la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are inclinatie de 1:4 si

fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm, pentru a se

citi diferenta intre sablon si suprafata stratului. Diferenta, in milimetri, dintre

doua citiri alaturate de sub sablon raportata la distanta in metri dintre acestea

nu trebuie sa depaseasca 2 mm.

Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate se inscriu

in evidenta de santier si se predau proprietarului sau administratorului

pentru cartea constructiei.

4.6. Receptia stratului de macadam 4.6.1 Receptia pe faza determinanta Se face atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt

complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu

prevederile de la punctele 4.2 si 4.3.Comisia de receptie examineaza

lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate

impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile

inregistrate pe parcursul executiei de catre organele de control.

Receptia pe faze va cuprinde urmatoarele verificari:

- respectarea prevederilor tehnice aplicate in executie;

- elementele geometrice realizate ( grosimi, latimi, pante

transversale, declivitati longitudinale, amenajare curbe etc.);

- exactitatea rezultatelor determinarilor de laborator consemnate in

registre si buletine de analize.

In urma acestei receptii se incheie ,,Proces verbal de receptie pe

faza” in registrul de lucrari ascunse in care sunt specificate eventualele

remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu

privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care

s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Nu se va trece la executarea urmatorului strat rutier pana cand

remedierile consemnate in procesul verbal nu au fost efectuate.

4.6.2. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga

lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarior de constructii si

instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

4.6.3. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie de

un an de la receptia preliminara si se va face in conditiile respectarii

prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

3. Măsuri de protecţie a muncii şi stingerea incendiilor

La fiecare loc de munca aflat in zona de exploatare (depozite, statia de

fabricatie etc.) se vor afisa instructiuni corespunzatoare principalelor prevederi care

trebuiesc respectate pentru evitarea accidentelor de munca si imbolnavirilor

profesionale, precum si interdictiile privind efectuarea unor manevre, sau utilizarea

unor metode necorespunzatoare de munca.

Zilnic, inainte de inceperea rogramului de lucru, sefii formatiilor de lucru vor

controla daca utilajele sunt in perfecta stare de functionare, daca muncitorii au unelte

ce corespund conditiilor de protectia muncii si daca sunt dotati cu echipamente de

protectie prevazute de normativ.

Sefii formatiilor de lucru vor repartiza muncitori la diferite operatii ce se

executa, tinand cont de calificarea si experienta fiecaruia.

Se interzice pornirea, manevrarea si supravegherea utilajelor de catre alte

persoane decat mecanicul care le deserveste.

Inainte de punerea in functiune a utilajelor, mecanicul este obligat sa verifice

buna stare a subansamblelor si mecanismelor, sa efectueze operatiile de reglare.

Urcarea pe utilaje se va face numai prin partile special amenajate in acest scop.

Remedierea defectiunilor se va face numai de catre lucratorii calificati.

Nu sunt permise intretinerea, reglarea sau repararea utilajelor in timpul

functionarii lor. Inainte de a se efectua aceste operatii trebuie oprit utilajul respectiv, si

in acelasi timp, persoana care umbla la utilaj, trebuie sa se asigure de faptul ca nimeni

altcineva nu il va porni de la tabloul de comanda pe toata perioada cat se executa

intretinerea, reglarea sau repararea lui.

Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor se vor respecta prevederile din

urmtoarele acte normative:

- Lecea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca.

- HG 1048/2006 - Hotarare privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru utilizarea de

catre lucratori a echipamentelor individuale

de protectie la locul de munca.

- HG1425/2006 - Norme Metodologice de aplicarea a prevederilor

Legii securitatii si sanatatii in munca.

- NGPM/1996 – ''Norme generale de protectia muncii”

-“Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de

stingere pentru unitatile Ministerului Transporturilor” aprobate cu Ord. nr. 12/1980 cu

ordinul MI 775/1998.

5. Lista standardelor şi normativelor curente

- Legea nr. 10/95 – privind calitatea in constructii

- STAS 9824/3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor proiectate.

- STAS 863/85 – Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.

- STAS 2914 – 84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii generale de calitate.

- STAS 6400 – 84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatii.

Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 1339/79 – Dimensionarea sistemelor rutiere. Prescriptii fundamentale.

- SR 183/95 – Imbracaminti din beton de ciment. Conditii tehnice de calitate.

- SR 179/95 - Imbracaminti din macadam. Conditii tehnice de calitate.

- Ind.NE014/02 – Ind.589/04– Executarea imbracamintilor rutiere din beton

de ciment in sistemul cofraje fixe.

- STAS 227/4- 84 – Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea timpului de priza.

- STAS 227/6 – 86 – Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea rezistentelor

mecanice.

- STAS 388 – 80 – Lianti hidraulici. Ciment Portland.

- SR 662/2002 – Agregate naturale de balastiera.

- SR 667/2001 - Agregate naturale de cariera prelucrate pentru drumuri.

Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 4606 – 80 – Continutul de impuritati si corpuri straine la agregatele

naturale.

-STAS730–89 –Agregate naturale lucrari de drumuri.Metode de incercare.

- STAS 790 – 84 – Apa pentru betoane si mortare.

- STAS 1275 – 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.

Determinarea rezistentelor mecanice.

- STAS 1759 – 88 – Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.

Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului

de agregate fine si a inceputului de priza.

- STAS 3518-88 – Incercari pe betoane. Determ. rezistentei la inghet – dezghet.

- STAS 5479 – 88 – Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.

- STAS 8625 – 70 – Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

- STAS 12093- 83 – Fluid de protectie P 45.

- S.R. 8171/84 – Folii de polietilena.

-SR 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV si V.

Intocmit,

Teh. Stoica Ion