Calculatorul VS OmCalculatorul VS Om

Suleac VladaSuleac Vlada

CalculatorUn calculator, numit și sistem de

calcul, computer sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de

instrucțiuni numită program. În zilele noastre calculatoarele se construiesc în mare majoritate din

componente electronice și de aceea cuvântul „calculator” înseamnă de obicei un calculator

electronic. Calculatoarele care sunt programabile liber și pot, cel puțin în principiu, prelucra orice fel de date sau informații se numesc universale (engleză general

purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele actuale nu sunt doar mașini de prelucrat informații, ci și dispozitive care facilitează comunicația între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text,

imagini, sunet sau video sau chiar toate deodată (multimedia).

Știința prelucrării informațiilor cu ajutorul calculatoarelor se numește informatică (engleză Computer Science).

Tehnologia necesară pentru folosirea lor poartă numele Tehnologia Informației, prescurtat TI sau IT (de la

termenul englezesc Information Technology).În principiu, orice calculator care deține un anumit set minimum de funcții (altfel spus, care poate emula o mașină Turing) poate îndeplini funcțiile oricărui alt

asemenea calculator, indiferent că este vorba de un PDA sau de un supercalculator. Această versatilitate a condus la folosirea calculatoarelor cu arhitecturi

asemănătoare pentru cele mai diverse activități, de la calculul salarizării personalului unei companii până la

controlul roboților industriali sau medicali (calculatoare universale).

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au numarat, socotit si masurat lucrurile, le-au trecut pe raboj si au comunicat altor oameni despre aceste lucruri. "Lucrurile" acestea puteau fi numarul de oi dintr-o turma, greutatea unui copil, marimea unui camp, timpul scurs de la ultima seceta sau intensitatea unui cutremur. 

Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte si tehnici care sa-i ajute sa numere cu mai multa acuratete, sa masoare mai precis, sa tina un raboj sau sa faca insemnari care sa se poata pastra mai mult timp, sa transmita cu mai multa precizie; ei au folosit in acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cantare si balante, ceasuri etc.

Calculatorul nu e decat cel mai nou din acest sir lung de masini de calculat si de inregistrat. Doar atat-nimic mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula si inmagazina rezultatele calculelor.

Totusi, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate ca e simplu, dar fac lucrul respectiv in cantitati impresionante- si incredibil de bine. Azi, viteza calculatoarelor se masoara in milioane de operatii pe secunda. Operatiile pot sa fie simple, dar ele pot fi combinate in foarte multe feluri pentru a rezulta un sir enorm de functii utile. Acestea s-au intamplat aproape in intregime in ultimii 30-40 de ani; aceasta e istoria completa a calculatoarelor comerciale.

Calculator

Informatia este un mesaj obiectiv care elimina nedeterminarea in legatura cu realizarea unui anumit eveniment.

          Calculatorul este o masina care trebuie sa stie sa modeleze si sa manipuleze informatia. Pentru calculator, informatia este atat materie prima cat si produs finit.

          Informatica reprezinta un complex de discipline prin care se asigura prelucrarea rationala a informatiei, prin intermediul masinilor automate.

          Primele calculatoare au aparut pentru a usura calculele numerice. Pornind de la prelucrarea informatiei numerice, calculatoarele au fost perfectionate pentru a putea prelucra

orice forma de informatie (text, muzica, desene, sunete etc.).                Prima problema care s-a pus la constructia calculatoarelor a fost alegerea sistemului de

numeratie care va fi utilizat pentru a prelucra informatia numerica. Omul foloseste sistemul de numeratie zecimal, dar, incercand sa perfectioneze o masina de calcul folosind sistemul

zecimal, Blaise Pascal s-a izbit de dificultatea modelarii fizice a unei astfel de masini. Dezvoltandu-se teoria sistemelor de numeratie si circuitele electronice, s-a ales sistemul binar de

numeratie.                Unitatea de masura folosita pentru masurarea cantitatii de informatie este informatia elementara. Informatia elementara este forma cea mai simpla sub prin care poate fi conceputa informatia. Ea este informatia furnizata prin precizarea unei variante din doua posibile (DA sau

NU).                Teoria informatiei a aratat ca orice informatie, oricat de complexa, se poate

descompune in informatii elementare. Daca celor doua variante posibile li se asociaza cele doua cifre binare 0 si 1 care corespund celor doua raspunsuri DA si NU, inseamna ca informatia poate fi reprezentata in sistemul binar. Informatia elementara se mai numeste si BIT (Binary digiT), adica

una din cele doua cifre binare 0 sau 1.                Bit-ul reprezinta atomul informatiei, nivelul de la care informatia nu mai poate fi

descompusa. Bitii se grupeaza cate 8 si formeaza un byte sau octet.                Asadar, informatia, modelata si manipulata de calculator, va fi un sir de cifre binare. Reprezentarea sa se va face codificat. Cu cei 8 biti care formeaza octetul se poate construi un

cod care permite 28=256 combinatii diferite, suficiente pentru a reprezenta literele mari si  mici, cifrele, semnele speciale etc. Aceasta codificare poarta numele de cod ASCII (American Standard

Code for Information Interchange).                Deci, pornind de la teoria informatiei, calculatorul este o masina cu 2 stari, care stie sa

modeleze sistemul de numeratie binar. Cea mai simpla realizare fizica a sistemului binar este comutatorul:

ü       Comutator deschis – OFF – cifra binara 0ü       Comutator inchis – ON – cifra binara 1

Structura calculatorului

Omul

Cu timpul din anatomie s-au desprins discipline complementare, precum histologia (ramura a biologiei care studiaza formarea, evolutia si compozitia tesuturilor organice), embriologia (parte a biologiei care se ocupa cu studiul embrionului in toate fazele dezvoltarii lui, de la formarea celulei-ou pana la ecloziune sau nastere), biologia celulara (stiinta care studiaza materia vie sub toate aspectele ei).

1.Sistemul muscular                                           2.Sistemul muscular                                              

3.Sistemul muscular                                                                                     

                  MuschiiSunt tesuturi contractile de culoare roz-rosiatica

formate din celule musculare ce alcatuiesc corpul. La capatul fiecaruia se afla tendoanele. Rolul lor

este de a genera forta si de a intretine locomotia.Se pot imparti in:

- voluntari – actionati la comanda creierului- involuntari – care lucreaza singuri

STRUCTURA- corpul muscular (venter),  ca portiune principala,

contractila- tendoane, prin care forta musculara se

transmite oaselor.Anexele muschilor sunt formatiuni auxiliare ce

sustin activitatea musculara.

Clasificare in trei grupe:- m. scheletici (muschii striati) – se fixeaza pe

schelet, sunt controlati de creier si sunt responsabili de orice miscare

- m. netezi – rolul lor este de a realiza miscarile involuntare ale organelor interne

- m. cardiacMiscarile efectuate sunt:

- flexia – apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, astfel micsorandu-se unghiul dintre

ele- extensia – miscarea contrara flexiei, unghiul dintre

segmente putand ajunge la 180° (grade)- abductia – indeparteaza un segment, sau membrul

in intregime, de corp- adductia – apropie un segment, sau membrul in

intregime, de trunchi- rotatia interna – un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical

Structra calculatorului si a omului

Bloc de sistem si schiletul omului

Structura calculatorului si al creierului

Boxe si ureche