calculul diafragmelor

Calculul pereţilor structurali din b.a.Calculul pereţilor structurali din b.a.Calculul pereţilor structurali din b.a.Metoda cadrului scară înlocuitorMetoda cadrului scară înlocuitorMetoda cadrului scară înlocuitor

1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) 1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi) a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică a) Secţiunile active la compresiune excentrică b) b) b) Secţiunile active la forţă tăietoareSecţiunile active la forţă tăietoare 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) 1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle) a) Secţiunile active la momente încovoietoarea) Secţiunile active la momente încovoietoarea) Secţiunile active la momente încovoietoare b) b) b) Secţiunile active la forţă tăietoareSecţiunile active la forţă tăietoare

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale 2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

3. Calculul eforturilor secţionale 3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelorale diafragmelorale diafragmelor 3.1. Diafragme pline 3.1. Diafragme pline 3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri 3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri 3.5. Eforturi axiale în montanţi 3.5. Eforturi axiale în montanţi

Calculul pereţilor structurali din b.a.Calculul pereţilor structurali din b.a.Calculul pereţilor structurali din b.a.Metoda cadrului scară înlocuitorMetoda cadrului scară înlocuitorMetoda cadrului scară înlocuitor

1.1.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor









I


I


I


I



a) Secţiunile active la compresiune excentricăa) Secţiunile active la compresiune excentrică

1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

bb

bb pp = B= B bb pp = B= B

bb


a) Secţiunile active la compresiune excentricăa) Secţiunile active la compresiune excentricăbb pp

ΔΔ bb sstt

ΔΔ bb ddrr

ℓℓ stst ℓℓ drdr

bb

hh

1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)

drstp ΔbΔbb 2

Δbst 2Δbdr

drst ΔbΔb , distanţa până la primul goldistanţa până la primul gol

drst ΔbΔb , 0,1 H (H – înălţimea totală a diafragmei)0,1 H (H – înălţimea totală a diafragmei)

hbp

ℓℓstst ℓℓdrdr



bb pp

ΔΔ bb sstt

hh

hh pp

bb

bb pp

ΔΔ bb ddrr

ΔΔ bb sstt

hh

hh pp

bb

drstp ΔbΔbb

pst 10.hΔb

drst ΔbΔb , distanţa până la primul goldistanţa până la primul gol

hbp

pdr 10.hΔb

1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1. Secţiunile active ale elementelor verticale (montanţi)1.1.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor


ΔΔ bb ddrr

bb pp

hh pp

ΔΔ bb ddrr

ΔΔ bb sstt

bb pp

hh pp


b) Secţiunile active la forţă tăietoareb) Secţiunile active la forţă tăietoare

kb.hAm,t

bb

hh k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)k = 1,1 (secţiuni T sau L)k = 1,1 (secţiuni T sau L)k = 1,0 (secţiuni k = 1,0 (secţiuni II sau C)sau C)


a) Secţiunile active la momente încovoietoarea) Secţiunile active la momente încovoietoare

1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.1.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor


1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)

bb pp

ΔΔ bb sstt

hh rr

bb

bΔbb stp

rst h 0,15Δb ℓℓoo

ℓℓ 00

hh rr



1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.2. Secţiunile active ale elementelor orizontale (rigle)1.1.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelorStabilirea caracteristicilor geometrice ale diafragmelor


ΔΔ bb ddrr

bb pp

ΔΔ bb sstt

hh rr

bb

bΔbΔbb drstp

rst h 0,15Δb ℓℓoo rdr h 0,15Δb ℓℓooℓℓ00


hh rr



b) Secţiunile active la forţă tăietoareb) Secţiunile active la forţă tăietoare

hh rr

bb

hh rr

bb

kb.hA r

r,t k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)k = 1,2 (secţiuni dreptunghiulare)k = 1,1 (secţiuni T sau L)k = 1,1 (secţiuni T sau L)k = 1,0 (secţiuni k = 1,0 (secţiuni II sau C) sau C)


I

2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale2.1. Repartizarea încărcărilor gravitaţionale

















2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2. Repartizarea încărcărilor pe diafragme2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale2.2. Repartizarea încărcărilor orizontale

Repartizarea încărcărilor orizontale între diafragmele care compun Repartizarea încărcărilor orizontale între diafragmele care compun structura se face proporţional cu rigiditatea acestora.structura se face proporţional cu rigiditatea acestora.

4s

es_

ms Hα

IEK

KKss –– rigiditatea unei diafragme;rigiditatea unei diafragme;EEmm–– modulul de elasticitate convenţional al diafragmei (Emodulul de elasticitate convenţional al diafragmei (Emm ≈ E ≈ Ebb););ααss –– coeficient care depinde numai de legea de distribuţie pe înălţime coeficient care depinde numai de legea de distribuţie pe înălţime

a încărcării seismice;a încărcării seismice;HH –– înălţimea totală a diafragmei;înălţimea totală a diafragmei;

–– momentul de inerţie echivalent corectat, care ţine seama de toatemomentul de inerţie echivalent corectat, care ţine seama de toatedeformaţiile ce apar în montanţi şi rigle.deformaţiile ce apar în montanţi şi rigle.

es_I

constante pentru constante pentru toate diafragmeletoate diafragmele


tm,2

0ss

0ses

_

AHIην1

IηI

4s

es_

ms Hα

IEK

ηηss –– coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şicoeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şide mărimile de mărimile λλ şi şi γγ ;;

II00 –– momentul de inerţie al secţiunii ansamblului montanţilor,momentul de inerţie al secţiunii ansamblului montanţilor,consideraţi ca formând un singur element;consideraţi ca formând un singur element;

ννss –– coeficient care se determină tabelar, coeficient care se determină tabelar, funcţie defuncţie denumărul de nivelurinumărul de niveluri ;;

HH –– înălţimea totală a diafragmei;înălţimea totală a diafragmei;AAm,tm,t ––suma secţiunilor active la forţă tăietoare a montanţilorsuma secţiunilor active la forţă tăietoare a montanţilor

unei diafragme.unei diafragme.


tm,2

0ss

0ses

_

AHIην1

IηI

4s

es_

ms Hα

IEK

ηηss – – coeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şicoeficient obţinut din tabele funcţie de numărul de niveluri şide mărimile de mărimile λλ şi şi γγ ;;

m

r

KKλ

ℓoa a

hr


a) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axăa) Diafragme simetrice cu un singur şir de goluri in axă

RiRiggiditatea riiditatea ri gg lei de cuplarelei de cuplare ::

μLLI6EK

3rr

r

ℓℓ

EErr –– modulul de elasticitate al riglei modulul de elasticitate al riglei (E(Err = 0,25 E = 0,25 Em m ≈≈ 0,25 E 0,25 Ebb););

IIrr –– momentul de inerţie al riglei.momentul de inerţie al riglei.

LL –– distanţa dintre centrele dedistanţa dintre centrele de greutate greutate ale montanţilor;ale montanţilor;

ℓℓ –– lungimea de calcul a riglei:lungimea de calcul a riglei:ℓ = ℓℓ = ℓo o + 2a (a = 0,35+ 2a (a = 0,35 hhrr ≤ 0,40 m)≤ 0,40 m)

LL




μLLI6EK

3rr

r

ℓℓ

LL

2tr,

r

AI301

1μ

ℓℓ

μμ – ţine seama de deformaţiile produse de forţa tăietoare. – ţine seama de deformaţiile produse de forţa tăietoare.

AAr,tr,t – secţiunea activă a riglei la forţa tăietoare. – secţiunea activă a riglei la forţa tăietoare.

ℓoa a

hr



RiRiggiditatea montaniditatea montan ţţ ilorilor ::

e

mmm h

IEK

LL

EEmm–– modulul de elasticitate al modulul de elasticitate al montantului (Emontantului (Em m ≈≈ E Ebb););

IImm –– momentul de inerţie al montantului;momentul de inerţie al montantului;

hhee –– înălţimea nivelului.înălţimea nivelului.

hhee

hhee



Coeficientul Coeficientul γγ (introduce efectul deformabilităţii (introduce efectul deformabilităţii axiale a montanţilor):axiale a montanţilor):

2m

m

LAI41γ

LL

AAmm –– secţiunea activă la compresiunesecţiunea activă la compresiuneexcentrică a unui montant;excentrică a unui montant;

IImm –– momentul de inerţie al montantului;momentul de inerţie al montantului;

LL –– distanţa dintre centrele de greutate distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilorale montanţilor ..



Momentul de inerMomentul de iner ţţ ie ie gg loballobal (al întregii secţiuni): (al întregii secţiuni):

γ2LAI2

m0

LL

AAmm –– secţiunea activă la compresiunesecţiunea activă la compresiuneexcentrică a unui montant;excentrică a unui montant;

LL –– distanţa dintre centrele de greutate distanţa dintre centrele de greutate ale montanţilorale montanţilor ;;

γγ –– conform relaconform relaţţ iei anterioare.iei anterioare.


b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de golurib) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri

RiRiggiditatea riiditatea ri gg lei de cuplarelei de cuplare (la fel ca în cazul precedent): (la fel ca în cazul precedent):

μLLI6EKK

3rr

rr,e

ℓℓ

RiRiggiditatea montaniditatea montan ţţ ilorilor se aproximează cu relaţia: se aproximează cu relaţia:

2KK

K m,2m,1m,e

KKm,1m,1 ,, KKm,2m,2 – rigidităţile celor doi – rigidităţile celor doi montanţi;montanţi;

LL


b) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de golurib) Diafragme nesimetrice cu un singur şir de goluri

m,2m,12

m,2m,1

A1

A1

LII

1γ

m,e

r,e

KK

λ Coeficientul Coeficientul λλ ::

Coeficientul Coeficientul γγ ::

Momentul de inerMomentul de iner ţţ ie ie gg loballobal (al întregii secţiuni): (al întregii secţiuni):

γ

A1

A1

LI

m,2m,1

2

0

LL


c) Diafragme cu mai multe şiruri de goluric) Diafragme cu mai multe şiruri de goluriLL1,21,2

LL2,32,3


1m

1iir,r,e KK

RiRiggiditatea montaniditatea montan ţţ ilorilor ::

m

1iim,m,e K

2K 1

m – numărul de montanţim – numărul de montanţi

m,e

r,e

KK

λ Coeficientul Coeficientul λλ ::



LL2,32,3

m,nm,121,n

m

1iim,

A1

A1

L

I1γ

Coeficientul Coeficientul γγ ::

IIm,im,i–– momentul de inerţie al montantului “i”;momentul de inerţie al montantului “i”;

LL1,n1,n –– distanţa dintre centrele de greutatedistanţa dintre centrele de greutateale montanţilor marginaliale montanţilor marginali ;;

AAm,1m,1 –– secţiunea activă la compresiunesecţiunea activă la compresiuneexcentrică a primului montant;excentrică a primului montant;

AAm,nm,n –– secţiunea activă la compresiunesecţiunea activă la compresiuneexcentrică a ultimului montant;excentrică a ultimului montant;



LL2,32,3

γγ –– conform relaconform relaţţ iei anterioare;iei anterioare;

IIm,im,i –– momentul de inerţie al montantului momentul de inerţie al montantului “i”;“i”;

Momentul de inerMomentul de iner ţţ ie ie gg loballobal ::

m

1iim,0 I

1-γγI



FFxx –– rezultanta forrezultanta for ţţei seismice pe ei seismice pe direcdirecţţ ia ia ““xx”” ;;

FFaxax –– forfor ţa orizontal ce revine ţa orizontal ce revine diafragmei “A”, diafragmei “A”, pe direcpe direc ţţ ia ia ““xx”” ;;

KKaxax –– rigiditatea rigiditatea diafragmei “A”, diafragmei “A”, pepedirecdirecţţ ia ia ““xx”” ;;

IIe,e,AxAx –– momentul de inermomentul de iner ţie echivalent ţie echivalent corectat al corectat al diafragmei “A”, diafragmei “A”, pepedirecdirecţţ ia ia ““xx”” ;;

ΣΣKKAxAx –– suma suma rigiditărigidită ţilorţilor diafragmelor diafragmelor de de pe direcpe direc ţţ ia ia ““xx”” ;;

ΣΣIIe,e,AxAx – – suma suma momentelor de inerţie momentelor de inerţie echivalente corectate a echivalente corectate a diafragmelor de diafragmelor de pe direcpe direc ţţ ia ia ““xx”” ;;

AA

Axe,

Axe,_

xAx

AxxAx I

IFKKFF

qqss

n = 4n = 4


λ.m).(TS.γF 1db �

n

1iii

iibn

1iii

iibi

z.m

z.mFs.m

s.mFF H1)(nFn2q b

s

FF11

FF22

FF44

FF33FFbb

HH


Axe,_Axe,

_

xs,Ax

I

IqF

qqss

n = 4n = 4

H1)(nFn2q b

s

Axe,

Axe,_

xAx

AxxAx I

IFKKFF

Momentele în montanMomentele în montanţţ iiii cadrului scară se determină cu relaţia: cadrului scară se determină cu relaţia:

100HqmM

2s

s(ji)jk

MMjkjk (ji)(ji) – momentele pe montant în nodul “j”; – momentele pe montant în nodul “j”;

mmss –– coeficient în funcţie de parametrii coeficient în funcţie de parametrii λλ şi şi γγşşi de numărul de niveluri ale clădirii,i de numărul de niveluri ale clădirii,conform tabelelorconform tabelelor ;;

qqss –– sarcina seismică distribuită triunghiularsarcina seismică distribuită triunghiular ;;HH –– înălţimea totală a diafragmei;înălţimea totală a diafragmei;AAm,nm,n –– secţiunea activă la compresiunesecţiunea activă la compresiune

excentrică a ultimului montant.excentrică a ultimului montant.

mms s > 0> 0

mms s < 0< 0

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor

ii

jj

kk

100Hqm2M

2s

s(ji)jk

3.1. Diafragme pline3.1. Diafragme pline3.1. Diafragme pline

din tabele, în coloana pentru λ = 0

e

jiijij h

MMQ

Momentul încovoietorMomentul încovoietor (montant): (montant):

ForForţţa tăietoarea tăietoare (montant): (montant):

ii

jj

kk

hhee

hhee


jjMM rr

ii

kk

jj’’

hhee

MM jkjk

MM jiji

100HqmM

2s

s(ji)jk

3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri3.2. Diafragme simetrice cu un şir de goluri

Momentul încovoietor în montanMomentul încovoietor în montanţţ ii ::

Momentul încovoietor în riMomentul încovoietor în rigglele::

)( jijkr MMM

ForForţţa tăietoare în montana tăietoare în montanţţ ii ::

ForForţţa tăietoare în ria tăietoare în rigglele::e

jiijij h

MMQ

jj'jj'jj'

MMQ

ℓℓoo

ii

jj

kk

ℓℓoo

jj’’


jj’’jj

ii

kk

MMm1m1 MMm2m2jj

MMjkjk = M = M meme

ii

kk

jj’’

3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri3.3. Diafragme nesimetrice cu un şir de goluri

ii

jj

kk

jj’’

100HqmM

2s

sjk me

m1mem1 I

IMM

me

m2mem2 I

IMM

2II

I m,2m,1m,e

Momentul încovoietor în montanMomentul încovoietor în montan ţţ ii



ii

jj

kk

jj’’ jjMMjkjk = M = M meme

ii

kk

jj’’

)( 'm1m1r MMM

jjMMm1m1

ii

kk

jj’’'m1M

MMrr

Momentul încovoietor în riMomentul încovoietor în ri gg lele



ii

jj

kk

jj’’ jjMMjkjk = M = M meme

ii

kk

jj’’

e

km1

jm1

jk hMMQ

ForFor ţţa tăietoare în montana tăietoare în montan ţţ ii

hhee

jj

ii

kk

jj’’hhee j

m1M

km1M

hhee



jjMMjkjk = M = M meme

ii

kk

jj’’ jj

ii

kk

jj’’

ForFor ţţa tăietoare în ria tăietoare în ri gg lele

jrM j'

rM

j'r

jr

jj'MMQ

ℓℓoo

ii

jj

kk

jj’’

ℓℓ 00


jj

ii

kkMMm1m1 MMm2m2 MMm3m3MMjkjk = M = M meme

jj’’jj

ii

kk

3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri3.4. Diafragme cu mai multe şiruri de goluri

Momentul încovoietor în montanMomentul încovoietor în montan ţţ ii

2

II

m

1iim,

me

m – numărul de montanţim – numărul de montanţi

100HqmM

2s

sjk me

mimemi I

IMM

i = 1, 2, … , mi = 1, 2, … , m

jj

ii

kk


jj

ii

kkMMjkjk = M = M meme

jj’’jj

ii

kk


Momentul încovoietor în riMomentul încovoietor în ri gg lele (noduri marginale) (noduri marginale)

MMm1m1

'm1M

MMrr

)( 'm1m1r MMM

jj

ii

kk


jj

ii

kkMMjkjk = M = M meme

jj’’jj

ii

kk


Momentul încovoietor în riMomentul încovoietor în ri gg lele (noduri centrale) (noduri centrale)

MMm1m1

'm1M

MMr2r2

)( 'm1m1r MMM

MMr1r1

r2r1

r1rr1 KK

KMM

r2r1

r2rr2 KK

KMM

KK r1r1 KK r2r2

jj

ii

kk


jm1M

ii

MMjkjk = M = M memejj’’jj

ii

kk


ForFor ţţa tăietoare în montana tăietoare în montan ţţ ii

e

km1

jm1

jk hMMQ

jj

kk

hheekm1M

hhee

jj

ii

kk


jj

ii

kk

ii

MMjkjk = M = M memejj’’jj

ii

kk


jj

kk

hhee

ForFor ţţa tăietoare în ria tăietoare în ri gg lele

jj'rM jj'

rM

jj’’jj””

j"j'rM j'j"

rM

jj'r

jj'r

jj'MMQ

ℓℓ11

j'j"r

'jj"r

j"j'MMQ

ℓℓ22

ℓℓ 11 ℓℓ 22


Suprafeţele aferente Suprafeţele aferente ale montanţilorale montanţilor

Eforturile axiale în montanţi se obţin prin Eforturile axiale în montanţi se obţin prin însumarea următoarelor încărcări însumarea următoarelor încărcări (toate (toate încărcările unitare date de planşee se încărcările unitare date de planşee se înmulţesc cu suprafaţa aferentă a înmulţesc cu suprafaţa aferentă a montantului):montantului):

3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi

a)a) Greutatea proprie a diafragmelor Greutatea proprie a diafragmelor pe fiecare nivel.pe fiecare nivel.

b)b) Încărcarea permanentă unitară a Încărcarea permanentă unitară a planşeului cu pardoselă caldă.planşeului cu pardoselă caldă.

c)c) Încărcarea permanentă unitară a Încărcarea permanentă unitară a planşeului cu pardoselă rece.planşeului cu pardoselă rece.

d)d) Încărcarea permanentă unitară a Încărcarea permanentă unitară a acoperişului terasă.acoperişului terasă.

e)e) Greutatea pereţilor despărţitori pe Greutatea pereţilor despărţitori pe fiecare nivel.fiecare nivel.

f)f) Încărcarea utilă pe suprafaţa Încărcarea utilă pe suprafaţa aferentă a montantului.aferentă a montantului.

g)g) Încărcarea din zăpadă pe Încărcarea din zăpadă pe suprafaţa aferentă a montantului.suprafaţa aferentă a montantului.


NNNooo = (q = (q = (qgagaga + q + q + qzzz) S) S) Safafaf

NNN1,sup1,sup1,sup = N = N = No o o + G+ G+ GpppNNN1,inf1,inf1,inf = N = N = N1,sup1,sup1,sup + (q + (q + (qgpgpgp + q + q + quuu) S) S) Safafaf

NNN2,sup2,sup2,sup = N = N = N1,inf 1,inf 1,inf + G+ G+ GpppNNN2,inf2,inf2,inf = N = N = N2,sup2,sup2,sup + (q + (q + (qgpgpgp + q + q + quuu) S) S) Safafaf



NNN555 = N = N = N4,inf 4,inf 4,inf + G+ G+ Gppp

NNN ooo

NNN 1,sup1,sup1,sup

NNN 1,inf1,inf1,inf

NNN 2,sup2,sup2,sup

NNN 2,inf2,inf2,inf

NNN 3,sup3,sup3,sup

NNN 3,inf3,inf3,inf

NNN 4,sup4,sup4,sup

NNN 4,inf4,inf4,inf

NNN ooo

3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor

jj

ii

kk

3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor

ii


TTT k,1k,1k,1

jj

kkNNN k,infk,infk,inf

NNN j,supj,supj,sup

NNNj,supj,supj,sup = N = N = Nk,inf k,inf k,inf + G+ G+ Gppp + T + T + Tk,1k,1k,1

Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)

NNNj,infj,infj,inf = N= N= N j,supj,supj,sup+ (q+ (q+ (qgpgpgp + q + q + quuu)S)S)Safafaf (nu se corectează cu forţa tăietoaere)(nu se corectează cu forţa tăietoaere)(nu se corectează cu forţa tăietoaere)


ii


TTT k,2k,2k,2 TTT k,3k,3k,3

jj


Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)


NNNj,supj,supj,sup = N = N = Nk,inf k,inf k,inf + G+ G+ Gppp + |T + |T + |Tk,2k,2k,2 – T – T – Tk,3k,3k,3 | | | Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)


kk

NNN k,infk,infk,infNNN j,supj,supj,sup


ii

3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3. Calculul eforturilor secţionale ale diafragmelor3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi3.5. Eforturi axiale în montanţi

TTT k,4k,4k,4

jj


Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)


NNNj,supj,supj,sup = N = N = Nk,inf k,inf k,inf + G+ G+ Gppp + |T + |T + |Tk,2k,2k,2 – T – T – Tk,3k,3k,3 | | | Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)


kk

NNN k,infk,infk,infNNN j,supj,supj,sup

NNNj,supj,supj,sup = N = N = Nk,inf k,inf k,inf + G+ G+ Gppp – T – T – Tk,4k,4k,4 Montant Montant Montant (relaţiile se aplică la fiecare nivel)(relaţiile se aplică la fiecare nivel)


Documents

calculul diafragmelor