Testul1 I:Caracteristica generală a dreptului execuţional-penal.1.1Definiţi conceptul şi caracteristicile dr execuţi-p.Sistemul de dr al unui statreprezinta un mecamism dinamic ,in permanenta schimbare si modernizare.In fosta URSS pina in 1994 a existat un act normativ special –C corectonal prin munca.aceasta ramura punea accentul pe 4 pedepse;privatiunea de libertate,munca corectionala, deportarea, expulzarea. Celelate pedepse nu-si gaseau reglmentarea In 1993 a fost adoptat C de executare a sanctiunilor de dr.penal,dupa care sa transformat dr.corectional prin munca in dr executional-penal.In 2004 a fost adoptat C de executare al RM in vigoare 2005.Conf acestiu Cod legislatia executionala-pen reglementaza modul si comditiile executarii pedepselor,stabileste modul de executare atit a masurilor de siguranta,cit si a masurilor preventive.Factorii care au determinat aparitia dr E-P;-existenta unor relati sociale proprii privind executarea sanctiunilor de dr.P,aparitia pedepselor noi si a noilor modalitari de executare.-cresterea si progresarea legislatiei,perfectionarea normelor jur.-formarea unor noi prin.in domeniul executariii-dezvoltarea organelor cu atributii in domen executarii ped.Dr ezecutional P-o ramura de sine statatoare de dr,alcatuita din totalitatea nor.jur.prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea sanctiunilor de dr P.si a masurilor preventive in scopul asigurarii unei influente educative eficiente a celor candamnati, preveniriisaviririi de noi infractiuni.Caractristicile DR.E-P-are un caracter de sistem cuprinzator de norme de dr.,ce se contureaza in parte in C penal,Cde executare a sanctiunilor de dr P,Legea cu privire la sistemul penetenciar sia lte acte normative.-are un caracter autonom are un obiect si metoda de reglemuntare priprii,un sistem de norme jur proprii.-caracrer de dr public;existenta statului ca parte a rap jur execut-p si relatii de subordonare intre subiecti. 1.2Determinaţi obiectul şi metoda de reglementare a drE.-are obiect propriu de reglementare alcatuit dintr-un grup de relatii sociale special care apar in cadrul activitatii de executare a sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive intre participantii acestor relatii sociale.In obietul de reglementare a dr E se include;reglemantarea modului si conditiile de executare a sanctiunilor de dr P,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea modului de executare a masurilor preventive.Principalele mij de corijare:modul si coditiile de executare a pedepsei munca social utila,munca educativa,instruirea profesionala,invatamitul general. Obiect al dr E.P il constituie relatiile ce apar:la executarea tutulor tipurilor de pedeapsa,a masurilor de siguranta si aplicare mij le corijare,la executare masurilor preventive,intre administratia organizatilor s.a Metoda de reglamentare este un semn cae influenteaza asupra caracterului relatiilor sociale ca apar intre subiecti si si asupra coraportului dr si oblig acestora.Pedeapsa reprezinta o forma de influenta statala,executarea ei determina caracterul metodei de reglemantare juridica de baza-inperativa,de comanda ce presupune inegalitatea subiectilor.Desi dr E-P contine un sir de norme receptionale din diferite ramuri de dr civ,famil,muncii,penal,acestea nu-i diminueaza autonomia aceasta serveste ca un instrument ce asigura dezvoltarea coordonata a diferitor ramuri de dr.

1.3Argumentaţi care în opinia Dvs sunt direcţiile de bază ale politicii execuţ-P contemporane în RM-conditiile de finansare,perfectionare activitatii sistemului penetenciar,ameliorarea conditiilor de detentie,aplicarea de masuri de rigoare in vederea promovarii proiectelor de legi si Hotariri,se observa o tendinta de crestere a nr pers in penetenciare indeosebi indeosebi in izolatoarele de ancheta penala,a sporit ponderea pers condamnate pu infractiuni grave.Una din directiile-activitatea educativa care are menirea de a contribui la reintegrarea pers care au incalcat regimul de comportament in societate.1derectie de baza este elaborarea conceptiei lucrului educativ cu condamnatii si reformarea sistemului de detasament ale condam.Cea m mare problema i sist penetenciar este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt indreptate spre solutionarea acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de tuberculoza-Rezina.Departamentul institutiei penetenciare tinde spre perfectionarea cadrului legislativ. II: Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg 2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in

asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.

Testul 2 Sistemul penitenciar al RM.1.1 Daţi noţiunea sistemului penitenciar al RM şi formulaţi sarcinile acestuia.Sistemul penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa pedepele,executa masurile de siguranta si care executa masurile preventive.Sisteml penetenciar conform legii cu privire la sistemulpenetenciar are următoarele sarcini*punerea în executare a pedepsei privaţiunii de libertate, se dece evident cndamnatilor,sunt repartizati pe detasamente,se asigura supravegherea comportamentului lor.*întreţinerea pers carora le-a fost aplicat arestul ca masura preventive,adica sint create izolatoare de urmarire penala.*organizarea si intrenarea condamnatilor la munca-es face luin in consideratie capacitatea de munca si specialitarea condamnatilor.Ei sunt antrenati la unca in penetenciare sau la alte intreprinderi*asigurarea posibilitatii obtinerii studiilor medii de cultura generala si instruirii profesionale.In penetenciare se organizeaza obligator invatamintul secundar general al condamnatilor.Comdam care au virsta de peste 50 ani sau cei invalizi invatamintul este la dorinta lor.La dorinta condamnatului li se ceeaza conditii pu studierea invatamintului superior,*educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor se desfasoara manifestatii cultulal-sportive,cercuri artistice,se asigura libera cunfesiunilor religioase.Au accesul liber la literatura si presa periodica din biblioteci.Au dr sa se aboneze la reviste si ziare.*asigurarea securtatii condamnatilor si ocrotirii sanatatii lor.In caz de aparitie a unui pericol real p- u viata si sanatatea condamnatilor administratia penetenciara este oblig sa ia masuri pu ai transfera in locuri sigure. Transferul se efectueaza cu decizia motivata a sefului institutiei penitenciare. Sunt organizate sectii medicale in fiecare institutie penitenciara fiecare penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un medic general, stomatolog si psihiatru.*Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa se desfasoara in vederea asigurarii personale ale condamnatilor, ale personalului institutiilor penitenciarului, descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor incalcar, cautarea condamnatilor care au evadat s.a *Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical a alcoolicilor si narcomanilor. Administratia penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat. 1.2Clasificaţi tipurile penitenciarelor din RM. Pot fi evidentiate diferite criterii de clasificare a institutiilor penitenciare: in dependenta de numarul condamnatilor detinuti –penitenciare mici (200-500 condamnati) –medii

(500-1000) –mari(1000-3000). Avem doar 4 penitenciare care depasesc 1000 de detinuti. Conform CodPsi CodE avem urmatoarele tipuri de penitenciare: tip deschis –executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni savirsite din inprudenta, tip semi inschis – isi executa pedeapsa pers condamnate pu infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentiesi de tip inchis – pers pu infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si recidivistii. Sunt si penitenciare specializate: pentru minori si femei.In dependenta de starea sanatatii condamnatilor sunt create institutii specializate de profil medical unde condamnatii sunt tratati de diferite boli grave. In RM functioneaza penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un sector spital pentru detinerea condamnatilor majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza. Existenta unor astfel de institutii denota grija statului fata de sanatatea condamnatilor. Pers aflate sub arest preventiv sunt detinute si ele in penitenciare specializate-izolatoare de urmarire penala. 1.3 Decideţi asupra necesităţii existenţei penitenciarelor specializate şi care, în opinia DVS tipuri de penitenciare ar trebui introduse suplimentar în sistemul penitenciar al RM. In RM ar trebui sa existe un penitenciar special de tip inchis pentru detinerea condamnatilor la detentiunea pe viata, in realitate acestea sunt detinuti in sectorul separat in penitenciarul de la Rezina, care in special indeplineste functia de izolator de urmarire penala.Este foarte binevenit stitalut republican de teberculoza,dupa parerea mea ar mai trebui asa centre pu foarte nuti detinuti au diferite maladii molipsitoare.Este oarte necesar existenta penitenciarelor stecializate(femei,minori)

Sub I:Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre doua norme special2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre două norme speciale-atuci cind componenta de baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.2.2Stabiliţi tangenţe dintre concurenţe normelor juridico-penale şi pluralitatea de infracţiuni.pluralitatea de infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua sau m multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2 pluralit de infract este o circumtanta agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de

infrac pot fi atit intentionate cit si din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de infract denota intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La concurenta normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa se desfasoare o activitate unica prelungita.2.3Argumentaţi cum determinăm existenţa raportului de concurenţă dintre două norme speciale.Mai intii stabilim ce fel de componente de infraciuni au fost comise atenuante sau agravante pentru a stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele speciale exista o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o infractiune care include si ofapta aravanta comisa si o fapta atenuanta .Testul 3 I: Legislaţia execuţional-penală.1.1Definiţi conceptul de legislaţie execuţional-penală.legislatia E-P poate fi lato senso si stricto senso.Stricto senso legislatia E-P inglobeaza legile ce guverneaza executarea sanctiunilor de dr P si a masurilor preventive.Lato senso-atit legile cit si actele subordonate legilor:hotaririle Guv,decretele presed,instructiuni,ordini,s.aLegislatia E-P consta in Codul de E legi si acte normative adoptate in conformitate cu codul.Actele internationale care RM parte care au prioritate.Legislatia E-P are dr scop protectia dr,interselor,libertatilor legitime ale pers.precum si acordarea ajutrului condamnatilor la adaptarea lor sociala.Gradul de corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit de organul care executa pedeapsa.Legislatia E-Pse aplica pe intreg teritoriul RM.Persoanele condamnate indiferent de faptul sint cetat ai RM,cetateni straini sau apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau prevenite pe terit RM vor executa sanctiunea sau masura preventiva pe teritor RM cu aplicarea legislatie RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de condamnare,cetat straini sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare pe teritorRM la o pedeapsa mmare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare pedepsei daca statul este parte la conventia Europeana.1.2 Determinaţi care sunt principiile de acţiune a legislaţiei execuţional-penale în timp şi spaţiu.principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga reglementare a relatiilor sociale ce formeaza obiectul de reglementare aunei ramuri de dr.Dr E-P este calauzit de o seama de principii de dr prin care se organizeaza si es directioneaza intreaga activitate de executare a sanctiunilor.Principiile drE-Pinfluenteaza asupra continutului institutiilor si normelor dr.E-P.realizarea sopurilor legislatiei E-Ppresupune aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legilslatia RM se aplica pe intreg teritor RM. Principiile dr E-Psunt generale-pr legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor in fata legii,pr respectarii dr,Speciale-pr. Diferantierii si individualizarii executarii pedepsei

P,pr planificarii executari pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de corijare a condamnatilor s.aIn timp ,daca in timpul executarii hot,jud.cu caracrer penal sint in vigoare mai multe legi ,se va aplica legea cea m blinda.confor legii RM privind modul de publicare legile intra in vigoare de la data publicarii in MO. 1.3Proiectaţi o situaţie în care legislaţia execuţional-penală are putea ultraactiva.Legea ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperil ei ,chiar dupa ce a iesit din vigoare.In conformitate cu CE prevederile ce reglementeza cerintele regimului de detinere inpeenetenciare a pers care executa pedeapsa arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata intra in vigoare pe masura creerii conditiilor necesare,dar nu mai tirziu de de1 ianuarie 2013cea ce inseamna ca normele din vechil cad ce reglementeaza cerintele regimului se vor aplica,in pofida abrogarii acestui act normativ.Daca in timpul executarii hot judecatoresti cu caracter penal sunt in vigoare m multe legi se aplica legea ceam blinda. Sub II:Calificarea infracţiunii în cazul concurenţei dintre norma generală şi specială 2.1Enumăraţi modalitate posibile de concurenţă a normelor generale şi speciale în Codul penal al RM.O prima modalitate a concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de fapte anumite iar a doua –cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma este determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre normele generale si normele speciale se aplica norma speciala.Norma general aparca ar fi rezervata pu cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea mai raspindita varietate a concurentei normelor generale si speciale este concurenta dintre componenta da baza care este norma generala si ale acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit in mod repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata intr-un articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de agravantele componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii norma generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt comise citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni. 2.2Determinaţi prin argumente ce parte a normei constituie temeiul de stabilire a priorităţii normei speciale faţă de cea generală: ipoteza, dispoziţia, sancţiunea? La concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in raport de subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si normele speciale contin dispozitia si sanctiunea2.3 Argumentaţi cum se determină existenţa unui saport de concurenţă dintre norma generală şi specială. Cum se stabileţte care din norme este genrală şi care specială.Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor generale si

speciale,cele spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real de infractiuni.Testul 4 Sub I: Întrevederile condamnaţilor la pedepsele privative de libertate.

1.1 Relataţi despre tipurile întrevederilor condamnaţilor.Intrevederile condamnatilor pot fi grupate in 3 categorii:-intrevederi de scurta durata,-intrevederi de lunga durata,-intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire cu familia sa in afara penetenciarului.1.2 Explicaţi modul de desfăşurare a diferitor tipuri de întrevederi. Intrev.de scurta durata au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu administratia penetenciarului,sau cu o alta pers indicata de condamnat se acorda pe o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrev de scurta durat se desfasoara in prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.Intrev de lunga durata au loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3 zile.Acest tip de intrev se acorda cu dr de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta pers mentionata de catre condamnat in locuri special amenajate ale penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se acorda condamnatilor pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Au dr la intrevederi si cu avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa nelimitata.In caz de casatorie condamnatului i se aciora o intrevedere de scurta durata si una de lunga durata,care nu intra in nr total de intrevederi.1.3 Decideţi asupra faptului dacă întrevederile condamnaţilor pot să se desfăşoare în afara instituţiei penitenciare.Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu dr de conlocuire in afara penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dr de a se deplasa fara escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dr de a parasi localitatea.Permisul la intrev se acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de desfasurare a intrev atrage dupabsine intreruperea ei.Sub II: Calificarea concursului de infracţiuni 2.1Definiţi conceptul şi modalităţile concursului de infracţiune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau dieferite alineate ale unui singur articol

2.2 Comparaţi modalităţile concursului de infracţiune după particularităţile sale. Concursul real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este mai mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un sir de trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si conform regulii generale se aplica mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul savirsirii mai multor infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura actiune, iar concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se comit prin diferite actiuni desinestatatoare la scurte intervaluri de timp. Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor despre expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii antecedentelor penale. In cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge concomitent pentru ambele infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de infractiunea mai grava ce formeaza acest concurs.la concursul real de infr, .aceste termen vor fi cu mult mai mari,deoarece desfasurararea lor se intrerupe, daca persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o noua infractiune2.3Argumentaţi care este deosebirea dintre cumulul de infracţiune şi concurenţa normelor juridico-penale şi pot oare ele să se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28 iunie 2004,in care se mentioneaza „daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in lipsa concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura actiune,atunci avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se face conform normei cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de infractiuni.Testul 5Sub I: Statutul juridic al condamnatului.1.1Definiţi statutul juridic al condamnatului.statutul juridic al condamnatilor reprezinta acea pozitie a condamnatilor pe parcursul executarii pedepselor, consfintita in normele diferitor ramuri de drept, care se manifesta in totalitatea drepturilor, inetreselor si obligatiilor acestora1.2 Determinaţi drepturile şi obligaţiile de bază ale condamnatului. Drepturile si obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al RM si din statutul executarii pedepselor de catre condamnati. Drepturile fundamentale ale condamnatilor sunt: dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura executarea pedepsei a demnitatii, dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau tratamente inumane, degradante, posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o intelege, sda beneficieze de asistenta medicala, sa comunice familiei

locul detentiei, sa dispuna de timp liber, conform programului zilei, de a avea cont personal de peculiu, sa primeasca pachete cu provizii, banderole, colete, dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice, sa participe la actiuni culturale si sportive, sa se intilneaca cu avocatii, sa expedieze pachete, dreptul l;a hrana si spatiu locativ, sa procure literatura, hrana, dreptul la asigurare sociala, pensieObligatii: sa respecte legislatia executional-penala, sa respecte demnitatea celorlati condamnati, a personalului institutiei, sa execute cerintele legale ale administratiei,sa se prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni, sa se supuna perchezitiei, sa se abtina de la injosirea altor detinuti, sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina curatenia in incaperile de serviciu si detentiesa poarte ecuson, sa pastreze mobilierul, hainele,instalatiiole si mecanismele din dotare1.3 Propuneţi modalităţi de perfecţionare a statutului juridic al condamnatului.. efectuarea de materiale informative exacte privind totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au detinutiiSub II: Calificarea infracţiunei unice.2.1 Determinaţi modalităţile infracţiunii unice.- infractiunea unica reprezinta o actiune(inactiune) sau un sistem de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure norme a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur obiect si e comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea unica complexa se manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile compuse, care se manifesta prin existenta infractiunilor cu actiuni(inactiuni) alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din mai multe fapte infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si existenta infr. Cu consecinte grave alternative. II infractiunea continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr. Caracterizata de doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o infractiune2.2Stabiliţi deosebirile şi tangenţele infracţiunii unice cu pluralitatea de infracţiuni. Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate –savirsirea mai multor infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul de infractiuniAsemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza consecinte juridice. 2.3.Propuneţi formulări de situaţii de fiecare modalitate a infracţiunii unice1. infr unica simpla- omorul intentionat a unei persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica complexa in cazul infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta

contine si purtarea, procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse din mai multe fapte infractionale- atacul unei persoane in scopul sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu consecinte grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au provocat decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe identificam si 3. infractiunea continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o perioada nedeterminata. 4. Infractiunea prelungita- sustragerea unui computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.Testul6Sub I: Deplasarea de scurtă durată în afara penitenciarului.1.1 Explicaţi care condamnaţi au dreptul la deplasarea de scurtă durată în afara penitenciarului. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare. ,deplasarea de scurta durata se poate acorda si unor categorii specifice de condamnati: femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii.1.2 Care sunt cazurile, durata şi condiţiile deplasării de scurtă durată în afara penitenciarului. Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor se acorda datorita comportamentului pozitiv si in legatura cu circumstantele exceptionale de ordin personal. Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati: condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare.aceste categorii de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o deplasare de scurta in cursul anului cu o durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui, curatorului,deplasarea in cauza se acorda din concediul condamnatului. Condamnatii pot beneficia de deplasare de scurta durata in legatura cu survenirea unor circumstante de ordin personal(deces,boala grava,calamitati naturale),deplasarea se acorde pe cel mult 7 zile. femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului, cei ce au copii invalizi, li se acorda cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda permisiune de deplasare conform legislatiei muncii.deplasarea de scurta durata se acorda prin dispozitia scrisa a sefului penitenciarului,la solicitarea condamnatului, raspunsul la solicitare este primit in decurs de 3 zile,iar incazuri exceptionale,o zi.la eliberarea permisiunii,condamnatul depune declaratie in scris privind intoarcerea in timp,fiecare deplasare se anunta procurorului competent, la sosire se anunta organul afacerilor interne despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24 ore.1.3 Elaboraţi o situaţie în care deplasarea de scurtă durată în afara penitenciarului se acordă doar sub escortă .

deplasarea de scurta durata fara escorta nu se aproba pentru o persoana care nu a urmat pina la final tratamentul deplin a unei boli venerice. Sub II: Calificarea după elementele componenţei de infracţiune. 2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a fost indreptata infractiunea,adica stabilirea obiectului generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei savirsite corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva). 3. Stabilirea coincidentei exacte a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara nici o exceptie,descrise in articolul dat. 4.stabilirea daca a fost comisa o fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata 5precizarea daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de infractiuni 8solutionarea problemei privind concurenta normelor juridico-penale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud urmarirea penala 9. Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala2.2 Explicaţi în ce constă calificarea după latura subiectivă. Calificarea dupa latura subiectiva consta in faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in raport cu fapta comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a autorului fata de faptele sale. La calificarea infractiuni dupa latura subiectiva, semnele obligatorii au mare importanta, cele facultative fiind necesare la individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta, daca intentia a fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata sineincrederii sau neglijentei2.3 Argumentaţi importanţa ordinii de efectuare a calificării după elementele sale pentru întreg procesul calificării infracţiunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este necesar de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se constata obiectul infractiunii ,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului de atentare e greu sa vorbim despre savirsirea unei infractiuni, apoi se clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in lumea obiectiva la comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii, virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se poate vorbi de atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura subiectiva a infractiuniiTestul 7Sub I: Noţiunea regimului penitenciar.1.1Definiţi regimul penitenciar şi relataţi despre importanţa lui.Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si realizarea mijloacelor de corijare fata de cei condamnati la pedeapsa privativa de libertate. Regimul reprezinta felul cum este organizata viata si activitatea condamnatului in penitenciar pe durata executarii pedepsei, importanta regimului reiese din faptul ca el reprezinta totalitatea restrictiil;or aplicate condamnatului, el depinzind de

comportamentul condamnatilor, fiindca condiitiile regimului se pot schimba,de la cele mai blinde la cele mai severe.1.2Elucidaţi funcţiile de bază ale regimului.Functia coercitiva se realizeaza prin stabilirea anumitor restrictii condamnatilor pe parcursul executarii pedepsei, funcita coercitiva se realizeaza prin izolarea condamnatului de societate,condamnatii se deplaseaza de regula sub escorta,nu au dreptul sa paras4easca teritoriul penitenciarului.funcita coercitiva are sarcina protejarii intereselor intregii societati. Functia educativa-se realizeaza in scopul corijarii si reeducarii condamnatilor, regimul acorda anumite stimulente sub forma de recompense.in acelasi timp se prevad anumite reguli de conduita in cadrul institutiei ce trebuiesc respectate. Functia de asigurare se exprima prin faptul ca regimul asigura condamnatilor un minim de trai( hrana,spatiu locativ,asistenta medico-sanitara) se prevad conditii de antrenare la munca a condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor cultural-sportice Functia de profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii infractiunilor si a altor incalcari atit din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane ce se afla pe teritoriul institutiei,condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt supuse zonele locative si de productie, obiectele interzise sunt ridicate.1.3Daţi exemplu de o situaţie când regimul penitenciar se aplică şi în afara instituţiei penitenciare.in cazul intrevederilor de lunga durata ale condamnatilor, ce au loc in afara penitenciarului(coform c.e.), chiar si in afara penitenciarului, in acest caz, condamnatul trebuie sa respecte normelede comportware prevazute de regimul penitenciarSub II: Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale2.1 Determinaţi „tipurile de probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala –fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara.2.2 Analizaţi etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării infracţiunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata

ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise.2.3. Elaboraţi un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care să conţină: „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor; etapele alegerii normei juridico-penale; toate etapele procesului de calificare a infracţiunii; momentele de intersectare a acestor sarcini.Testu 8Sub I: Modul de executare a pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.1.1Faceţi caracteristica generală a pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita activitate poate fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii presupune in primul rind eliberarea condamnatului din functia ocupata iar in al doilea rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii similare la alte unitati, intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa cu o anumita activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice, medicale,). Executarea acestei pedepse dureza in timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In calitate de pedeapsa complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta ca pedeapsa pentru infractiunea concret comisa daca tinind cont de caracterul acestei infractiuni savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va considera imposibila pastrarea de catre aceasta a dreptului de a ocupa anumite functii.1.2. Elucidaţi condiţiile de executare a pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate Executarea acestei pedepse se asigura de catre oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau are domiciliul condamnatul. Executarea acesteia in calitate de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului sau inchisorii se asigura de catre institutia penitenciara iar dupa executarea pedepsei principale de catre oficiul de executare. Primind hotarirea de condamnare colaboratorul oficiului de executare cheama condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai adduce la cunostinta modul si conditiile de de executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini oficiul de executare poate invita condamnatul in subdiviziune ori de cite ori e necesar

dar nu mai rar de o data in trimestru. Un rol important in executarea pedepsei il ocupa administratia unitatiiin care este incadrat in munca condamnatul. In cel mult 3 zile de la data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata administratia organizatiei in care lucreaza condamnatul este obligate sa elibereze persoana din functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii conform sentintei. Si sa comunice oficiului de executare timp de 3 zile despre desfacerea contractului de munca.1.3. Dezvoltaţi ideea că neexecutarea pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate atrage după sine consecinţe negative pentru condamnat şi care anume. Realizind controlul privind modul de executare a acestei pedepse organul de executare poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii interzise angajarea din nou la functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest lucruorganul de executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la raspunderea penala in conformitate cu CP al RM. Pentru condamnat nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai poate avea si alte consecinte: neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a activitatii in termenul pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului de transport fara permis) sau raspunderea penala (vinatul iligal.Subiectul II: Legea penală – baza juridică a calificării infracţiunilor2.1Definiţi tipurile dispoziţiilor şi importanţa lor pentru calificare.Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comportament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea infractionala cu un termen sau in expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele ei.2.descriptiva- contine enumerarea generalizata a semnelor principale ale unei categorii aparte de infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte ramuri de drept pe care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale 5 combinata contine elemente apartinind diferitor tipuri de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale faptei prejudiciabile se afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta sa,dispozitia este elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele specifice ale faptei prejudiciabile.2.2 Analizaţi construcţia normei juridico-penale sub aspect intern şi extern.Sub aspect intern analizam norma juridica penala din punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma juridica penala este constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de ipoteza. 3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa in dispozitie. Sub aspect extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul de expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt continute in codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala, fiecare divizate in capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc structura tehnico-legislativa a normei juridice penale. Articolele din partea generala si cea speciala nu coincid cu o norma penala,care are structura trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2 elemente ale normei penale(disp si

sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu sau in parte,formeaza ipoteza.2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are drept scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in general fiind aplicarea corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este realizata de legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii intelesului unor termini, unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa calificare a faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara se realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari rezida din faptul ca: 1legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale toate situatiile ce pot aparea la aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al normelor penale il impune pe legiuitor sa concentreze la maxim ideile pe care vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor judiciare de dezvalui in procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de situatii pe care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care norma penala este in vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face trimiteri se pot modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la care se face trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai cauza penala concreta, ci si toate cauzele penale legate de o anumita categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea neoficiala se considera interpretarea data de institutiile de cercetari stiintifice,savanti,practicieni, importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii stiintei dreptului penal,studierea jurisprudentei,elaborarea proectelor de lege,dezvoltarea constiintei juridice a studentilor si cetatenilor in general. Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului normei de drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate ca termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece legiuitorul le interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu se descopera prin metoda gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe baza de rationament, importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a legiuitorului. Interpreatrea sistematica este importanta in cazul necesitatii stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia existenta dintre aceasta norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din acest domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul necesitatii aflarii datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza conditiile in care a fost adoptata norma data,si daca este valabila conditiilor existente la acel moment.Interetarea extinsiva si restrictiva sunt consecintele nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din acest fapt reiese si importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste a fi mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este justificata necesitatea acestei interpretari .Testul 9 Sub I: Corespondenţa şi sunetele telefonice ale condamnaţilor la pedepse privative de libertate.1.1Relataţi despre durata şi limitele sunetelor telefonice ale

condamnaţilor.Condamnatul are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la doua saptamini cu sotul, ruda sau cu o alta persoana cu o durata de 10 minute. Convorbirea se efectueaza de la telefonul public al penitenciarului din contul condamnatului. Convorbirea, cu exceptia celei cu avocatul, procuratura, instanta de judecata, cu organizatiilor international care asigura protectia drepturilor omului poate fi interceptata. Numarul, periodicitatea si durata convorbirilor telefonice se stabilesc de catre administratia penitenciarului in functie de numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice publice instalate. Permisul la convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului, discutia poate fi dusa in limba aleasa de condmnat.1.2Poate fi oare cenzurată corespondenţa condamnaţilor? În ce condiţii? Argumentaţi răspunsul.Continutul corespondentei expediate poate fi supusa cenzurii daca administratia institutiei penitenciare crede ca prin continutul scrisorii poate fi amenintata securitatea statului, securitatea institutiei. Corespondenta condamnatului cu avocatul, procuratura, instant de judecata nu poate fi supusa cenzurii. Nu poate fi supusa cenzurii nici corespondenta condamnatilor din penitenciare de tip deschis. Corespondenta intre condamnatii din diferite penitenciare care nu sint rude este admisa numai cu autorizatia administratiei penitenciarului.1.3Decideţi asupra cazurilor când condamnatul poate fi privat de dreptul la corespondenţă şi la sunete telefonice...............Sub II: Componenţa de infracţiune şi calificarea infracţiunii 2.1 Determinaţi funcţiile componenţei de infracţiune în procesul calificării infracţiunilor. pentru a intelege just functiile componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu norma juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita categorie de infractiune. O functie importanta a componentei de infractiune este delimitarea diferitelor categorii de infractiuni. Nu pot exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine semne care sa nu indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea “ pe ascuns “ in component furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea semnelor care in present se includ in continutul notiunii componentei de infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza functia de delimitare a unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.2.2Stabiliţi corelaţia dintre dispoziţia normei penale şi componenţa de infracţiunea. pornind de la notiunea componentei de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridico-penale. In primul rind component de infractiune nu include sanctiunea normei juridico-penale. In al doilea rind ea putin coincide cu dispozitia normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind nesavirsirea faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu contine cerinta de subordonare. De asemenea component de infractiune nu cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale.2.3. Elucidaţi conţinutul unei componenţa concrete de infracţiune cu stabilirea concretă a

localizării conţinutului semnelor ei în legea penală şi în alte acte normative.art.165CP traficul de finite umane si legea privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.

Testul10 SubI: Modul de executare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii 1.1. Reproduceţi noţiunea de muncă neremunerată în folosul comunităţii şi elucidaţi trăsăturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de comitere a infractiunilor de un pericol social redus;-Se executa fara a sustrage condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul presteaza o munca gratuita fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este unica pedeapsa care se calculeaza in ore;1.2. Caracterizaţi drepturile şi obligaţiile participanţilor la executarea muncii neremnerate în folosul comunităţii .La executarea acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc), condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a organelor administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru executarea acestei pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de ore lucrate de catre condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub semnatura, cu regulile tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la munca neremunerata in folosul comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;-Sa se prezinte la serviciul de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de condamnare a ramas definitiva;-Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea explicatii in privinta modului de executare apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de executare;-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de executare;Munca neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi alicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare.1.3. Elaboraţi o situaţie în care munca neremunerată în folosul comunităţii urmează a fi înlocuită cu o altă pedeapsă. Stabiliţi cu care anume şi care sunt limitele şi proporţiile. .Munca neremunerata in folosul comunitatii este o pedepsa care se poate aplica doar in calitate de pedeapsa principala. Daca condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul comunitatii,serviciul de

executare, potrivit art.67CP,inainteza in instnta de judecata o prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de arest. Se considera eschivare cu rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea serviciului de executare de doua si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii pedepsei. Sub II: Semnele componenţei de infracţiune şi importanţa lor la calificare Caracterizaţi semnele obligatorii şi constitutive (facultative) a componenţei de infracţiun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-Semnele facultative;Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic, responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).2.2Clasificaţi semnele componenţei de infracţiune după mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu art.159CP “persoana care nu are studii medicale superioare special”);2.3Indicaţi cîte două infracţiuni care se deosebesc doar după un singur semn al:a)laturii obiective. a). art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infracţiuni care nu se deosebesc nici după un semn.

Testul 11 Regimul special în penitenciare.1.1Definiţi regimul condiţiilor speciale în penitenciare. Reiesind din prevederile CE al RM putem evidentia urmatoarele mijloace speciale de asigurare a regimului si anume mijloacele tehnice de paza, supraveghere si control, activitatea operativa de investigatii, masurile de siguranta aplicate fata de condamnati, masurile si sanctionare a condamnatilor. Doctrina defineste mijloacele speciale ca acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penitenciar,preintimpinarea si curmarea altor comportamente interzise in penitenciar.1.2Caracterizaţi temeiurile de introducere a regimului special în instituţiile penitenciare In scopul asigurarii

securitatii personale a condamnatilor, a personalului si a altor persoane aflate in penitenciar, prevenirii,depistarii si descoperirii infractiunilor in curs de pregatire sau comise déjà, urmaririi condamnatilor care au evadat din penitenciar, in penitenciar se desfasoare activitataea operativa de investigatii de catre serviciul special al penitenciarului, personalul penitenciarului, personalul penitenciarului fiind in drept sa infaptuiasca masurile operative de investigatii. La masurile de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica mijloacele special si arma de foc. Aceste masuri pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei, nesupunerii cerintelor legale ale personalului penitenciarului, participarii la tulburari de masa, luarii de ostatici, atacarii altor persoane. Arma de foc se aplica in cazuri exceptionale, nu se aplica minorilor, invalizilor, femeilor. Personalul mai poate utilize mijloace pasive (bastoane de cauciuc, catuse) mijloace ac ive de aparare( casti, scuturi, masti).1.3 Elaboraţi o situaţie de introducere a regimul special în penitenciar generată de factori externi.in cazul in care condamnatul a evadat din penitenciar si a savirsit o infractiune deosebit de grava in exteriorul penitenciarului, acestuia I se vor aplica masuri speciale de siguranta in interiorul penitenciarului.SubII: Noţiunea şi importanţa calificării infracţiunilor 2.1Identificaţi care varietăţi de semne pot fi evidenţiate în cazul unei infracţiuni concrete.2.1. referitor la o infractiune concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce au o oarecare importanta juridica;-semnele ce au o importanta criminological;-semnele ce au importanta pentru cercetarea, anchetarea si rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru calificarea infractiunii; 2.2Determinaţi care este locul calificării infracţiunilor în cadrul aplicării normelor juridico-penale.pentru lamurirea si cocretizarea deplina a continutului notiunii calificarii infractiunii e necesar a determina locul calificarii infractiunii in procesul aplicarii normelor juridice, acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin realizarea dreptului se intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice in cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile normative iaar organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni aplicarea normei juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si clarificarea circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei norme juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in vederea executarii pedepsei penale;2.3. Propuneţi o schemă de determinare a legăturii semnelor componenţei de infracţiune de alte categorii de semne prezente în cazul săvîrşirii unei infracţiuni……………………..

Testul 12 Sub1: Executarea pedepsei penale sub formă de amendă.1.1. Enumeraţi modalităţile de executare a pedepsei sub formă de amendă:amenda poate fi executata in 2 moduri si anume:-Achitarea benevola a amenzei;-Incasarea silita a amenzei; 1.2Faceţi o generalizare asupra executării forţate a pedepsei sub formă de amendă.1.2.Amenda poate fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a amenzei si incasarea silita a amenzei. Conform CE al RM amenda se achita de catre condamnat in mod benevol in termen de 30 zile de la raminerea definitiva a sentintei de condamnare prin virarea sumei stabilite de instant de judecata la conturile trezorariei de stat. In vederea probarii faptului ca condamnatul a achitat suma prevazuta in sentinta el este obligat sa prezinte la instant de condamnare dispozitia de plata a sumei. In cazul in care in termenul de o luna de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare condamnatul nu achita suma indicata instant de judecata care a pronuntata sentinta trimite oficiul de executare de la domiciliul condamnatului titlu executoriu pentru incasarea silita a amenzii. In vederea achitarii sumei indicate in titlul executoriu oficiul de executare poate sa-I mai acorde condamnatului un termen rezonabil dar care nu poate eepasi termenul de o luna. In asemenea caz oficiul de executare in termen de 5 informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. CP prevede doua situatii de neachitare a amenzii: in caz de eschivare cu rea vointa de la achitarea amenzii si imposibilitatea achitarii acesteia. Legea penala nu stabileste cazurile de eschivare cu rea vointa dela achitarea amenzei insa instant de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arrest sau inchisoare. Imposibilitatea achitarii amenzii are drept motiv cause obiective: boala, pierderea averii in acest caz se poate inlocui cu munca neremunerata in folosul comunitatii. 1.3. . Propuneţi o situaţie practică când amenda se înlocuieşte cu închisoarea. O persoana a savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor sau cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a fost pedepsita cu amenda in marime de 400 unitati conventionale printr-o hotarire judecatoresca insa pentru a nu achita amenda ascunde veniturile sale adica se eschiveaza cu rea vointa de achitarea amenzei, in acest caz insanta de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare=50 u.c. SubII:Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg 1.2 Definiţi conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg.2.1.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in faptul ca exista doua sau mai multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime iar altele numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu privire la concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea are prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit infractorul. Concluzia data are drept baza si principiul juridic al dreptului penal individualizarea raspunderii penale care prevede aplicarea justa a legii in asa fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa meritata.2.2. Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectivă.Concurenta dupa latura obiectiva

poate avea urmatoarele particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte din latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma penala alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibillitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si survenirea lor;2.3Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Concurenta dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la concurenta dintre o parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea in toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad atentarea la unul si acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei decit componenta jafului. In toate cazurile trebuie aplicata norma care mai deplin descrie semnele proprii faptei infractionale.Concurenta dupa latura subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele cit si latura obiectiva sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie calificata conform normei penale care prevede motivul ce detrmina hotarirea savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale este posibila numai in calitate de concurenta dintre normele generale si cele special. Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla intro stare periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi in cazul activitatiiinfractionale neconsumate.

Testul 13Sub1 Norma juridică execuţional-penală şi raporturile juridice execuţional-penale.1.1. Reproduceţi noţiunea de normă juridică execuţioal-penală şi caracterizaţi tipurile lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabilite-regulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit derogarea de la ele.N.permisive acorda

posibilitatea subectilor de a alege varianta comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale –care nu stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme. 1.2. Clasificaţi raporturile juridice execuţional-penale.Raportul jur.P se formeaza se modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3 feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-o.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta incriminata.1.3Decideţi asupra momentului apariţiei raportului juridic execuţional-penal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin savirsirea unei infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a comis infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si dureaza pina cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub formă de amendă.2.1Enumeraţi modalităţile de executare a pedepsei sub formă de amendă.Amenda reprezinta o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele prvazute de CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea silita.Amenda se achita benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea definitiva a sentintei prin virarea sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de stat.In vederea probarii ca condamnatul a achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz de neachitare instanta de jud care a pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu condamnatului titu executoriu pu incasarea silita a amenzii. 2.2. Faceţi o generalizare asupra executării forţate a pedepsei sub formă de amendă.Daca in periaoda stabilita

condamnatul nu achita amenda achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a amenzii:in caz de eschivare curea vointa de la achitarea amenzii si imposibiltatea achitarii.Eschivarea cu rea vointa se considera neachitarea sumei datorate ncazul in care condamnatul are posibiitatea reala de a o achita si a fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se concediaza de la lucru,ascunde veniturie sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare pu 50ub.Imposibilitatea achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate inlocui amrnda cu munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu rea-voinţă in acţiunile condamnatului, trebuie stabilită prezenţa cumulativă a două circumstanţe: in primul rind – neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaţia execuţional-penală şi in al doilea rind – ascunderea, dosirea intenţionată a venitului.In opinia mea, amenda aplicată in calitate de pedeapsă principală urmează a fi achitată benevol de condamnat. Doar in aşa mod vinovatul va demonstra că a inţeles caracterul ilegal al faptelor sale şi va dovedi corectarea sa. In caz de eschivare de la plata amenzii este evidentă atitudinea negativă a vinovatului faţă de autoritatea statului care se manifestă inclusiv prin aplicarea măsurilor de constrangere. Aşa cum scopul amenzii nu este imbogăţirea statului, ci restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, prevenţia specială şi generală, comportamentul antisocial manifestat prin refuzul insistent de achitare a sumei băneşti denotă că scopurile pedepsei nu au fost atinse. De aceea, realizarea lor urmează a fi incercată prin aplicarea altor pedepse.2.3. Propuneţi o situaţie practică când amenda se înlocuieşte cu închisoarea. In caz de contrabanda-trecerea peste frontiera RM a obiectelor si a altor valori in proportii mari pu folosirea frauduloasase pedepseste cu amenda,sau cu munca nerenumerata in folosul comunitatii sau cu inchisoare. Darea de mita se pedepseste cu amenda sau cu inchisoare.s.m.a Sub II:Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre2.1 definiti conceptuldintreo parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva. 2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de

omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii fapte infractionale.2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect. Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravideTestul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar. 1.1 Relataţi despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.Mij de asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a pedepsei cu inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si mijloace speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura comportamentul corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La mijloacele speciale se atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei in penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise in penetenciar.Mijloacele cu caracter general;respectarea din partea personalului penetenciarului prevederile legi ce tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei penetenciare trebuie sa ia toate masurile necesare pu a asigura securitatea acestui, 1.2Caracterizaţi mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar.Conform Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice de paza,supraveghere si control,activitatea operativa de investigatii,masuri de siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de paza si control.in partea de sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate fi curent electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri exeptionale ca mijloc de aparare pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade

cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moral-organizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu caracter material –financiar(premierea pu obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.1.3 Formulaţi părerea proprie asupra garantării drepturilor condamnaţilor la aplicarea faţă de ei a sancţiunilor disciplinare.In caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu dureaza in timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara escorta. Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale2.1 Determinaţi „tipurile de probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala –fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara. 2.2 Analizaţi etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării infracţiunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina

informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise. 2.3Elaboraţi un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care să conţină: „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor; etapele alegerii normei juridico-penale; toate etapele procesului de calificare a infracţiunii; momentele de intersectare a acestor sarcini.