Upload
camelia-bogdan
View
14
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
O sinteză edificatoare din acest mod de tratament este asigurat de Phillip Kotler, care a transpus problemele legate de comportamentul consumatorului în limba cibernetice. Conform acestei abordări comportamentul consumatorului apare ca o "ieșire" sau ca rezultat al "intrări" primite, evaluate și "prelucrate" ființei umane. Procesele psihologice complicate între "intrări" și "ieșiri" nu poate fi văzut, cel puțin la nivelul actual de cunoaștere umană, aceasta este realizată așa-numita "cutie neagră" (Black Box). "Inputs" (situația economică, pret, calitate, confort, alegerea, prezentare, cultură, socială și profesională biografie etc) vin în "Computer" (psyche), prin "canale" (publicitate, cunoștințe, observație personală etc..) Și stabili anumite "ieșiri" (selecție de produse, unitate de afaceri, frecvența de cumpărare, nu de cumpărare, cumpărare amânat)
Citation preview
Universitatea din București
Facultatea de Administrație și Afaceri
Specializarea : APPUE
Etnobotanicele şi implicaţiile consumului acestora
asupra tinerilor
Bogdan Camelia
Ion Cecilia
București 2015
Cap 1. Rezumat
Consumul de etnobotanice este o problemă a Europei care în ultimii 3 ani a atins cifre
mari și in România. Acest fapt este îngrijorător având în vedere că etnobotanicele nu sunt atât
de inofensive precum declară producătorii și comercianţii, ele producând, pe langă halucinaţii,
și efecte precum paranoia, anxietate, probleme de raţionament logic, dependenţă și în cazuri
extreme, chiar deces. O problemă majoră a acestor droguri este că au compuși chimici diferiţi
de la un produs la altul și încă necunoscuţi sau foarte puţin cercetaţi de către specialiști, astfel
că tratarea pacienţilor care ajung intoxicaţi de aceste substanţe este minimală și constă în
spălaturi stomacale pentru că personalul medical nu își permite să administreze substanţe
despre care nu știu cum pot interacţiona cu etnobotanicele.
Actuala legislaţie face posibilă în continuare existenţa pe piaţă a acestor droguri, în
ciuda pedepselor mari, între 2 și 15 ani de închisoare pentru cei care nu respectă
reglementările legale.
Până acum, soluţiile propuse pentru rezolvarea acestei probleme de interes public au
fost: legalizarea marijuanei în detrimentul etnobotanicelor, interzicerea tuturor substanţelor
din această categorie și închiderea tuturor „magazinelor de vise”.
Au fost identificaţi 11 stake-holderi cu diverse interese, resurse și capacităţi de
mobilizare: Agenţia Naţională Antidrog, administraţia publică, Ministerul Sănătăţii (în care
includem și spitalele), Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, ONG-urile,
poliţia, consumatorii, proprietarii magazinelor, cetăţenii, familiile consumatorilor și mass-
media.
Criteriile identificate pentru evaluarea alternativelor posibile sunt: eficacitatea,
fezabilitatea administrativă și claritatea.
Alternativele propuse de noi pentru rezolvarea problemei consumului de etnobotanice
sunt următoarele: păstrarea status-quoului; desfiinţarea tuturor magazinelor care
comercializează etnobotanice; plătirea spitalizării, atunci când e cazul, de către consumatorii
de droguri; crearea unor centre de suport care să le ofere foștilor consumatori alternative la
stilul de viaţă care presupunea consumul de etnobotanice.
Aplicând criteriile menţionate celor 4 alternative și evaluându-le cu note de la 1 la 5, a
reieșit că cele mai bune alternative sunt desfiinţarea tuturor magazinelor care vând
etnobotanice și plătirea spitalizarii de către cei aflaţi în dificultate din cauza drogurilor. Pe
1
ultimele două locuri se află, în ordine, înfiinţarea de centre de suport pentru foștii consumatori
și păstrarea status quo-ului.
Cap II. Definirea problemei
Problema: creșterea alarmantă a consumului de etnobotanice în rândul tinerilor
(15-25 de ani) în România.
Consumul de etnobotanice este o problemă de politică publică deoarece, în ultimii ani
consumul acestor substanţe în România a crescut în mod constant și alarmant, atingând astfel
dimensiunile unui fenomen social.
Societatea românească, aflată încă în proces de tranziţie, nu a reacţionat în mod rapid
și corespunzător în nici unul din segmentele sale: sănătate, ordine publică, educaţie sau
justiţie. Lipsa de reacţie promptă s-a înregistrat și în ceea ce privește problema
etnobotanicelor, ajungându-se astfel la o creștere majoră a consumului acestor substanţe în
rândul tinerilor, care sunt la rândul lor afectaţi de lipsa acută de valori și norme din societate.
Scopul acestei iniţiative este acela de a rezolva problemele cauzate de consumul de
etnobotanice. În prezent din magazinele specializate se pot cumpăra legal droguri uşoare care
pot avea efecte grave asupra sănătaţii, pot duce la vătămarea gravă a integrităţii sănătăţii
consumatorilor şi uneori la decesul acestora. Aceste magazine au fost numite, în rândul
consumatorilor „magazine de vise”, deoarece el vând „vise”, vând substanţe cu efecte
psihoafective sau cu cu efecte halucinogene de cele mai multe ori.
Se poate observa destul de uşor abundenţa magazinelor de etnobotanice care se găsesc
cel mai des în preajma şcolilor sau a centrelor aglomerate. În mediul virtual se găsesc
numeroase site-uri ce comercializează astfel de produse (ex:
http://www.olx.ro/q/etnobotanice/c-210 pe acest site sunt aproximativ 1000 de anunţuri ale
celor care vând etnobotanice folosindu-se de mediul virtual).
Chiar dacă se consideră că etnobotanicele sunt droguri uşoare şi nu prezintă un risc
mare pentru consumatori de cele mai multe ori se dovedeşte contrariul. În magazinele de vise
se comercializează foarte multe tipuri de produse de acest fel şi fiecare produs are o altă
formulă chimică de prepare şi substanţele active diferă de la propus la produs. Acest lucru
face ca atunci când unui consumator de etnobotanice i se face rău şi ajunge la spital medicii să
îl trateze cu spalături stomacale iar în cazurile foarte grave şi cu transfuzie de sânge. Nu se
2
administrează un tratament direct deoarece nu se ştie substanţa care provoacă simptomele
respective şi astfel medicii nu au prea multe variante de tratament.
Pentru drogurile de risc „clasice” există în centrele de urgenţă tratamente specifice ce
au fost dezvoltate de-a lungul anilor şi astfel o persoană care a consumat heroină are mai
multe şanse de a scăpa cu viată atunci când ajunge la spital decât o persoană ce a consumat
produse cumpărate din magazinele de vise.
Cauzele consumului de etnobotanice la tineri cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani
pot fi împărţite în cauze externe(exogene) și cauze interne (endogene)
Cauzele externe sunt:
Mediul familial tensionat și nesigur; familii destrămate
Mediul familial caracterizat de violenţă și consum de alcool și substanţe nocive
Anturajul
Presiune educaţională, instituţională
Lipsa educaţiei
Cauzele interne sunt:
Curiozitatea
Plictiseala
Teribilismul
Lipsa de încredere în forţele proprii
Lipsa unor repere valorice concrete
Naivitatea
Nevoia de confirmare a propriei identităţi
Sentimentul de nesiguranţă
Efectele consumului de etnobotanice sunt diverse: psihice, fizice, financiare și
sociale.
Degradarea stării de sănătate, chiar apariţia decesului
Izolarea faţă de familie și prieteni
Absenteism școlar, scăderea nivelului de educaţie
Instabilitate psihică, ce poate duce la sinucidere
Delicvenţă juvenilă
Influenţarea altor persoane spre a consuma și ele etnobotanice
3
Cap III. Istoricul problemei
Conform rapoartelor existente, produsele etnobotanice au început să se comercializeze
încă din 2004. Abia în 2006, a început să fie monitorizat consumul și să se facă rapoarte
anuale de către unele ţări ale Uniunii Europene.
În 2008 s-a descoperit că plantele etnobotanice pot avea un efect negativ asupra
sănătăţii consumatorilor.
În 2009 și 2010 au început să apară din ce în ce mai multe produse de acest gen care
nu se regăseau pe lista substanţelor interzise. Acest lucru s-a datorat și creșterii spectaculoase
de consumatori.
Produsele etnobotanice nu au fost autorizate niciodată de Uniunea Europeană sau de
ONU. Comercializarea lor a fost posibilă datorită asigurărilor oferite de către producători și
comercializatori, că aceste produse nu dăunează sănătăţii consumatorilor pentru că sunt
produse naturale extrase din plante (de unde vine și denumirea de etnobotanice).
Permisivitatea autorităţilor a dus la moartea mai multor persoane pe plan internaţional
tocmai datorită lipsei unei legislaţii care să reglementeze consumul de etnobotanice.
O serie de ţări precum Austria, Germania, Franţa, Luxemburg, Polonia, Lituania,
Suedia şi Estonia au început interzicerea comercializării și consumului sau îngrădirea drastică
a acesteia.
Conform unor studii, în 2008 în Polonia 3,5% din elevi au consumat cel puţin odată
”droguri legale”, în Frankfurt 6% și de asemenea 3% dintre aceștia consumaseră în ultimele
30 de zile.
Conform statisticilor din România avem: ”250.000 de consumatori fideli conform
datelor Agenţiei Naţionale Antidrog și aproximativ 700.000 de consumatori conform conform
datelor prezentate de Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului. Media
vârstei consumatorilor este cuprinsă între 15 şi 18 ani, Doar la Secţia Dezintoxicare a
Spitalului Obregia din Bucureşti ajung, lunar, 100 de tineri; 99% din pacienţii de la
Dezintoxicare sunt clienţii « magazinelor de vise ».” (http://www.oanaantonescu.ro/wp-
content/uploads/2011/07/OA-brosura-etnobotanice.pdf).
Actualmente în România legea aflată în vigoare este următoarea: Legea nr. 194/2011
privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a fost
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 10 noiembrie 2011.
4
După ce situaţia s-a agravat, autorităţile au ajuns la concluzia că etnobotanicele nu
sunt atât de inofensive cum declară producătorii și comercianţii, ele având efecte
halucinogene, pot duce la deces și provoacă dependenţă. Pe acest ultim criteriu al
”dependenţei” se bazează producătorii atunci când își vând marfa.
Uneori pentru a-și asigura clienţi, producătorii introduc în etnobotanice și droguri de
risc precum cocaină sau heroină care provoacă dependenţă și mai multe efect adverse.
Etnobotanicele conţin în funcţie de producător diferite amestecuri de ierburi. De
exemplu: coriandru, coadă de leu, floare de lotus alabstră, Maconh Brava, cunoscută şi sub
denumirea de "marijuana falsă" şi multe altele. În urma unor serii de teste efectuate s-a găsit
în aceste amestecuri chiar şi tămâie.
Pe lângă aceste plante, amestecurile conţin compuşi chimici, cum ar fi: agenţi chimici
canabiomimentici, adică compuşi ce mimează efectele canabisului Pe lângă aceşti compuşi,
esenţiali obţinerii efectului halucinogen, mai pot conţine şi diferiţi aditivi aromatizanţi, cu
scopul de a da produsului o aromă specifică; ex.: vanilie, miere sau esenţă de trandafir
(http://www.farmacistul.eu).
La distribuitori se găsesc sub diferite forme: Silver, Gold , Diamond, Tropical
Synergi, Arctic Synergy.
Odată ce au fost fumate, substanţele canabiomimetice declanşează o stare de
ameţeală ("high"), asemănătoare cu cea de ebrietate. Efectul acesta de ameţeală este mult mai
puternic decât al THC-ului din canabis. În alte cazuri s-a raportat: agitaţie
psihomotorie, tremor, delir, stări confuzionale cu halucinaţii vizuale şi auditive, necesitând de
cele mai multe ori spitalizarea consumatorului. Cel mai frecvent, pe lângă starea de ameţeală,
s-au raportat tulburări digestive (greaţă, vărsături, dureri stomacale) care în unele cazuri au
necesitat spitalizarea.
Strategii care au fost propuse, până în acest moment pentru acestă problemă:
1. Legalizarea marijuanei şi interzicerea actualelor substanţe „legale”.
Acestă propunere a venit din partea mai multor bloggeri şi a fost mediatizată pe internet.
Există numeroase articole care arată că riscurile la care se supun consumatorii de marijuana
sunt mai mici decât cele la care se supun consumatorii de etnobotanice. Articole de acest gen
se găsesc la o simplă căutare pe Google după:„legalizarea marijuanei Romania”
(http://www.google.ro/search?
5
hl=ro&site=&q=legalizarea+marijuanei+romania&oq=legalizarea+&aq=0&aqi=g10&aql=&gs_sm=c&g
s_upl=89l412272l0l413877l21l21l4l2l2l0l102l1070l14.1l15l0)
2. Interzicerea tuturor substanţelor din acestă categorie.
Acestă măsură este susţinută şi de multe cadre medicale deoarece nu există un tratament
standard pentru persoanele ce ajung la spital în urma consumului de etnobotanice aşa cum
există pentru persoanele care ajung la urgenţe în urma consumului, de heroină de exemplu.
Deşi nu sunt considerate a fi droguri de risc, etnobotanicele conţin o serie de sustanţe care nu
le sunt cunoscute încă doctorilor. Datorită numărului foarte mare de formule chimice pe care
îl poate conţine un drog legal medicii nu ştiu ce tratament să adminstreze persoanelor care
necesită ingrijire în urma consumului de etnobotanice, fiindu-le teamă de posibile interacţiuni
chimice nefaste. De obicei, tratamentele oferite constau în spălături stomacale şi pentru
cazurile mai grave transfuzii de sânge. De obicei se evită administrarea de medicamente
deoarece nu se ştie exact care este substanţa din corpul pacientului ce provoacă simptomele
respective şi pentru a evita complicaţiile medicii preferă să evite administarea de
medicamente ce ar putea să reducă durerile pacientului de frica posibilelor complicaţii pe care
i le pot creea.
3. Închiderea tuturor magazinelor „de coșmar”
Oana Antonescu, europarlamentar PDL a avut o serie de iniţiative şi propuneri pentru
închiderea “magazinele de coşmar”. Ea s-a ispirat din măsurile adoptate de Polonia pentru a
rezolva problemele generate de consumul de etnbotanice pe care acestă ţară le avea. Oana
Antonescu propune închiderea acestor magazine şi înăsprirea pedepselor pentru cei care fac
trafic cu acest tip de droguri, cât şi adoptarea de pedespse pentru cei care fac publicitate sau
promovează consumul de etnobotanice.
(http://www.oanaantonescu.ro/wp-content/uploads/2011/07/OA-brosura-etnobotanice.pdf )
6
Cap IV. Criterii de evaluare
1. Eficacitate: acest criteriu de analiză vizează măsura în care alternativa propusă va
produce rezultatele scontate, şi anume închiderea tuturor magazinelor ce comercializează
substanţe din categoria etnobotanicelor.
Ne propunem ca în prima fază a proiectului (aproximativ 2 luni) proporţia magazinelor
desfiinţate să fie de 50% , ulterior urmând să atingă un minim de 95%.
2. Fezabilitate administrativă - acest criteriu de analiză vizează modul în care politica
publică este implementată, calitatea și cantitatea resurselor umane, financiare, logistice,
cât și contextul social și politic.
Persoanele și instituţiile interesate de acestă problemă ar putea fi: Ministerul Sănătăţii,
Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, mass-media,
societatea civilă și Inspectoratul General al Poliţiei.
Pentru a putea analiza corect politica publică, din perspectiva acestui criteriu, este necesar să
se ia în calcul următorii indicatori:
Cantitatea de resurse financiare (bugetul propriu sau finanţări externe) disponibilă în
cadrul instituţiilor interesate.
Măsura în care instituţiile dispun de personal specializat pentru îndeplinirea obiectivelor
politici publice.
Măsura în care instituţia respectivă deţine mijloacele informaţionale și legale pentru a
putea interveni în adoptarea acestei politici.
Politica publică se va menţine pe o perioadă medie și lungă de timp, chiar și dacă vor apărea
obstacole.
3. Claritate - acest criteriu se referă la eliminarea tuturor ambiguităţilor ce pot apărea în
momentul formulării politicii publice. Aceste ambiguităţi sunt legate de autorităţile și
persoanele care se vor ocupa în mod direct cu implementarea, monitorizarea și verificarea
problemei. Astfel politica publică este comprehensibilă pentru toate persoanele și
instituţiile implicate, în special pentru beneficiari.
7
Legea actuală nu prevede în mod clar care este autoritatea însărcinată cu monitorizarea și
controlul celor care comercializează produse etnobotanice. Se precizează că A.N.S.V.S.A
trebuie să actualizeze lista cu substanţele interzise pentru comercializare dar nu se precizează
exact şi care este autoritatea competentă care monitorizează magazinele de vise sau cine poate
efectua controale asupa acestor magazine.
Politica publică propusă stipulează în mod clar și concis persoanele care se vor ocupa cu
monitorizarea și controlul pentru ca proiectul să poată avea o eficacitate cât mai mare.
Politica publică este comprehensibilă pentru toate persoanele și instituţiile implicate, în
special pentru beneficiari.
Cap V. Situaţia actuală (Status Quo)
Legea aflată în vigoare
De ce reprezintă existenţa „magazinelor de vise” o problemă publică? “ Datorită
„magazinelor de vise” doar în anul 2010 peste 2700 de pesoane au avut nevoie de asistenţă
medicală de urgenţă după ce au consumat diverse produse comercializate în acest tip de
magazine, aşa numitele produse etnobotanice.
În prezent legea care reglementează comercializare de etnobotanice este Legea nr.
194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 10
noiembrie 2011. „Conform acestei legi cei care doresc să comercializeze produse
susceptibile de a avea efecte psihoactive, are obligaţia să solicite o autorizaţie de la
A.N.S.V.S.A., chiar daca scopul produselor nu este acela de a fi consumate. Autorizarea este
necesară și în cazul în care operaţiunile cu produse se desfășoara prin intermediul
mijloacelor electronice, se mai precizează în lege.”
Documente necesare pentru obţinerea autorizaţiei:
Pentru a obţine autorizaţia, operatorul sau reprezentantul autorizat va depune la
A.N.S.V.S.A o serie de documente.
8
a) cerere de autorizare din care să rezulte: numele, prenumele și domiciliul sau, dupa
caz, denumirea și sediul social al operatorului sau reprezentantului autorizat al acestuia,
precum și denumirea produsului și scopul operaţiunilor pentru care se solicită autorizarea;
b) caracteristicile calitative și cantitative ale tuturor constituenţilor produsului,
inclusiv denumirea comuna internaţională, dacă există o asemenea denumire sau o referire la
denumirea chimică relevantă;
c) evaluarea riscurilor psihoactive pe care le-ar putea prezenta;
d) descrierea metodei de fabricaţie și de control utilizate de fabricant;
e) explicaţiile privind măsurile de precauţie si siguranţa ce trebuie luate pentru ca
produsul să nu fie sau să nu poata fi recomandat pentru consum uman;
f) rezultatele testelor fizico-chimice, biologice sau microbiologice și toxicologice,
dupa caz;
g) o machetă a ambalajului primar și, dupa caz, a ambalajului secundar, precum și
modalitatea de utilizare recomandată;
h) dovada achitării tarifului de autorizare;
i) orice alte documente sau informaţii pe care le consideră relevante pentru obţinerea
autorizaţiei.
De asemenea, pe lângă aceste documente, solicitantul trebuie să furnizeze în
recipiente sau ambalaje sigilate, mostre din produsul pentru care se solicită autorizarea.
Documentaţia depusă și mostrele furnizate de solicitant vor fi analizate de
A.N.S.V.S.A. și de specialiști din cadrul Ministerului Sănătăţii și din structurile specializate
ale Ministerului Administraţiei si Internelor pentru a vedea dacă produsul are efecte
psihoactive. ”
(preluat după http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26521/Inchisoare-de-pana-
la-8-ani-pentru-comerciantii-de-etnobotanice-fara-autorizatie.html la data de 13.05.2015)
Sancţiunile de care sunt pasibile persoanele ce comercializează produse din categoria
etnobotanicelor fără a deţine o autorizaţie în acest sens sunt:
Închisoare între2 şi 8 ani pentru cei care nu deţin o astfel de autorizaţie şi închisoare între 1
sau 3 ani pentru cei care cau comercializat astfel de produse despre care ar fi putut prevedea
că acestea au efecte psihoactive.
Cei care pretind că produsele pe care ei le comercializează sunt autorizale legal riscă
închisoare între 3 şi 10 ani
9
Dacă din vânzarea acestor produse rezultă vătămarea consumatorului vânzătorul poate face
închisoare între 6-12 ani; iar dacă persoana vătămată primeşte îngrijiri medicale peste 60 de
zile pedeapsa creşte la 7-15 ani.
Dacă unul dintre consumatori decedează datorită consumului de astfel de substanţe pedeapsa
pentru cei vinovaţi de comercializarea acelei substanţe poate fi o condamnare de până la 20 de
ani de închisoare.
Cei care se opun controlui din partea autorităţii competente riscă închisoare de la 6 luni la 3
ani.
Considerăm că această lege nu își îndeplinește obiectivele stabilite, deoarece este
dificil de aplicat. Autorităţile au pierdut lupta cu cei care încalcă acestă lege, producătorii și
distribuitori de produse etnobotanice reușind să găsească subterfugii pentru a nu se subordona
legii.
Autorităţile, în special A.N.S.V.S.A, nu reușesc să descopere la timp noile produse
etnobotanice apărute și nu pot monitoriza eficient formulele chimice ale acestora pentru a le
introduce pe lista celor interzise sau a celor legale. Din această cauza actuala lege, deși este
formulată corect și clar din punct de vedere juridic, ea nu poate fi aplicată de cele mai multe
ori deoarece nu există suficiente resurse umane și materiale pentru monitorizarea noilor
substanţe apărute pe piaţă.
De asemenea, legea actuală nu specifică în mod concret și precis care sunt autorităţile
însărcinate cu controlul și monitorizarea magazinelor ce comercializează etnobotanice, același
lucru întâmplându-se și cu producătorii și furnizorii. Din cauza faptului că legea nu precizează
persoanele responsabile cu controlul, producătorii profită și introduc în etnobotanice substanţe
interzise ca heroină, cocaină sau alte droguri sintetice de risc.
Așadar actuala lege dorește scăderea consumului de etnobotanice dar prin faptul că se
permite existenţa magazinelor, iar controlul acestora nu este făcut în mod constant, legea nu
își atinge obiectivele.
10
Cap VI. Analiza stake-holderilor
Analiza de stakeholderi are ca scop precizarea intereselor indivizilor și grupurilor
care trebuie considerate în momentul în care se ia o decizie. Analiza stakeholderilor se
centrează pe două elemente cheie:
- Interesul pe care actorii îl au într-o problemă particulară
- Cantitatea și tipul resurselor pe care ei le pot mobiliza pentru a influenţa rezultatele privind o
problemă de politică publică.
Grup/ Actorii
Interesul grupului în ceea ce
privește problema
Resursele
disponibile
Capacitate
a de
mobilizare
a
resurselor
Poziţia
faţă de
problemă
1.Agenţia Naţională
Antidrog
1.stoparea consumului de
droguri
2. cooperare inter-instituţională
1.financiare
2. informaţionale
3. umane
4. logistice
1. mare
2. mare
3.medie
4. mare
Pozitivă
2.Administraţia
publică
1.Îmbunătăţirea imaginii
2.câștigarea de voturi
1.financiare
2.de timp
3.umane
1.mică
2.medie
3.medie
Pozitivă
3. Ministerul
Sănătăţii/ spitale
1.menţinerea sănătăţii
cetăţenilor
2.scăderea costurilor cu
spitalizarea
3.prevenirea bolilor
transmisibile
1. umane
2. financiare
3. de timp
4. materiale
5. informaţionale
1.mediu
2. medie
3. mare
4. mică
5. mare
Pozitivă
11
4.Ministerul
Educaţiei, Cercetării,
Tineretului și
Sportului
1.Educarea și informarea
tinerilor privind efectele nocive
2.Prevenirea consumului în
școli
1.Informaţionale
2.umane
1.medie
2.medie
pozitivă
5.ONG- uri 1.Stoparea consumului
2.Prevenirea în comunitate
1.Umane
2.De influenţă
3.Financiare
4.De timp
1.mare
2.medie
3.mică
4.mare
pozitivă
6.Poliţia 1.Protejarea cetăţenilor
2.Diminuarea infracţionalităţii
3.Capturarea dealerilor
1.Umane
2.De timp
3.Financiare
4.De influenţă
5.Informaţionale
1.mică
2.mică
3.mică
4.medie
5.medie
Pozitivă
7.Consumatorii * 1.Libertate de consum
2.Legalizara consumului
1.Umane
2.Financiare
3.informaţionale
1.medie
2.mică
3.mică
Negativă
8. Cetăţenii 1.Existenţa unor centre
speciale pentru consumatori
2.Reintegrare socială
3.Produsele pe care le cumpără
să nu le afecteze sănătatea
1.Umane
2.Financiare
1.mică
2.mică
Pozitivă
9.Proprietari de
magazine
1.Obţinerea de profit 1.Financiare 1.Medie Negativă
10.Familiile
consumatorilor
1.Reabilitarea membrilor din
familie afectaţi de consumul de
etnobotanice.
2.Menţinerea unui cadru
familial sănătos și liniștit
1.Financiare
2.Umane
3.Informaţională
1.mică
2.mică
3.mică
Pozitivă
11.Mass-media 1.Informare corectă asupra
problemei
2.Combaterea extinderii
consumului de etnobotanice
1.Financiare
2.Umane
3.Informaţionale
1.medie
2.medie
3.mare
Pozitivă
12
3.Menţinerea ratingului. 4.Materiale 4.mică
*Consumatorii - se împart în două categorii: unii doresc să consume în continuare, iar alţii
doresc să renunţe la consumul de etnobotanice după ce au constatat că sunt dependenţi de
acestea şi că le este afectată sănătatea. Însă poziţia generală faţă de interzicerea totală a lor
este negativă.
Cap VII. Formularea obiectivelor și evaluarea prin Metoda de evaluare Delphi
Așadar, pentru a putea alege soluţia cea mai optimă care să îndeplinească cel mai
eficent obiectivul propus ( reducerea consumului de etnobotanice în rândul populaţiei) vom
formula 4 obiective mai mici, conform următoarelor criterii:
- Să se reducă numărul magazinelor ce comercializează produse etnobotanice
- Să scadă numărul persoanelor care consumă produse cu efecte psihoactive
- Să conducă la o mai mare conștientizare a pericolului provocat consumul acestor substanţe.
Obiectivele propuse pentru rezolvarea problemei etnobotanicelor sunt următoarele:
Obiectivul 1. Păstrarea status-quo-ului
Obiectivul 2. Închiderea tuturor magazinelor de vise şi dublarea actualelor pedepse de care
sunt pasibili cei care fac trafic de droguri, respectiv produse etnobotanice. Astfel actualele
droguri care sunt considerate legale să devină şi ele interzise şi să nu mai fie posibilă
comercializarea acestora. Pentru ca acest proiect să fie complet, el prevede și înfiinţarea unor
grupuri de suport pentru cei care au devenit dependenţi de produsele etnobotanice.
Constituirea unor centre unde, pe lângă consiliere psihoterapeutică pentru depășirea
dependenţei, să se ofere alternative la stilul de viaţă ce presupunea consumul de etnobotanice
13
pentru a le demonstra foștilor dependenţi că viaţa poate fi trăită și altfel (excursii, sport, ieșiri
la spectacole de teatru, cinematograf, etc. De asemenea, acestă alternativă ar putea fi însoţită
de o campanie de conştientizare a populaţiei, care sa-i cuprindă ca vectori de imagine pe foștii
consumatori, cu privire la riscurile la care se supun consumatorii de etnobotanice.
Obiectivul 3. Un obiectiv ce poate avea efecte atât singur cât şi în completarea celui de-al
doilea ar fi ca cei care ajung să beneficieze de asistenţa medicală datorită consumului de astfel
de substanţe să fie nevoiţi să îşi plătescă îngrijirea medicală acordată. Dorim astfel să
descurajăm consumul drogurilor de orice fel, inclusiv al etnobotanicelor.
Metoda Delphi
Metoda a fost creată şi aplicată de specialistul american Olaf Helmer în anul 1965 şi se
bazează pe principiul gândirii intuitive şi al perfecţionării acesteia, presupunându-se că la
baza deciziilor trebuie să se afle cunoştinţele şi intuiţia experţilor din diverse domenii. În
cazul atelierului nostru pentru aplicarea metodei vor fi necesari 5 experți din domeniul juridic,
medical și educațieei pentru a ancheta grupul nostru de experți ce vor să propună această
politică publică privind reducerea consumului de etnobotanice în rândul tinerilor. Experții
analizați vor fi în număr de 10. Se vor parcurge următoarele etape:
- pregătirea şi lansarea anchetei - se stabileşte conducătorul anchetei şi
problema decizională pentru care se utilizează ancheta, precum şi aspectul
major pentru care se va solicita opinia specialiştilor. Se aleg specialiştii şi se
formulează cât mai clar şi detaliat primul chestionar care se transmite
experţilor în vederea completării lui. Problema decizională este reprezentată
de stabilirea daca oamenii aleși sunt pregătiți pentru a trata și a încerca să
găsească o rezolvare la această problema. Chestionarul este indicat sa dati
cateva exemple, sub ce forma doriti raspunsurile, adica sa fie scurte, exacte si
de natura extraordinara. Uneori este bine sa prezentati un set de afirmatii
alternative formand scenarii si sa lasati respondentii sa formeze un scenariu
al grupului, votand validitatea fiecareia. Fiecare chestionar trebuie pre-testat
de catre oameni care nu au fost implicati in crearea acestuia. Identificati toate
elementele care sunt formulate in mod confuz si revizuiti-le.
- efectuarea anchetei - completarea chestionarelor de către specialişti si
îmbunătăţirea acestora pe baza opiniilor exprimate de aceştia. Reformularea
14
şi completarea chestionarelor se repetă până se obţine consensul majorităţii
membrilor asupra opiniilor inserate în chestionar.
- trimiterea chestionarului rundei a doua la care se vor adăuga informații
suplimentare, grafice, tabele, părerile celorlalți.
- analiza raspunsurilor rundei a doua. Pasii 3 și 4 se repeta pana cand se
doreste sau este necesar pentru a obtine stabilitatea rezultatelor.
- pregatirea unui raport de catre echipa de analiza care prezinta
concluziile exercitiului
Webliografie:
15
Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa:
http://www.ziare.com/articole/adoptare+lege+etnobotanice [consultat la data de 30.04.2015]
Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8810280-legea-privind-interzicerea-plantelor-etnobotanice-adoptata-senat.htm [consultat la data de 30.04.2015]
Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26521/Inchisoare-de-pana-la-8-ani-pentru-comerciantii-de-etnobotanice-fara-autorizatie.html [consultat la data de 30.04.2015]
Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26727/Monitorul-Oficial-Partea-I-nr-796-10-noiembrie-2011.html [consultat la data de 30.04.2015]
Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa: http://www.catehetica.ro/etnobotanice-se-vand-liber-in-magazinele-mortii-rafael-udriste [consultat la data de 30.04.2015]
Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa: http://stopetnobotanice.wordpress.com/ [consultat la data de 30.04.2015]
16