26
Universitatea din București Facultatea de Administrație și Afaceri Specializarea : APPUE Etnobotanicele și implicațiile consumului acestora asupra tinerilor Bogdan Camelia Ion Cecilia

Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

O sinteză edificatoare din acest mod de tratament este asigurat de Phillip Kotler, care a transpus problemele legate de comportamentul consumatorului în limba cibernetice. Conform acestei abordări comportamentul consumatorului apare ca o "ieșire" sau ca rezultat al "intrări" primite, evaluate și "prelucrate" ființei umane. Procesele psihologice complicate între "intrări" și "ieșiri" nu poate fi văzut, cel puțin la nivelul actual de cunoaștere umană, aceasta este realizată așa-numita "cutie neagră" (Black Box). "Inputs" (situația economică, pret, calitate, confort, alegerea, prezentare, cultură, socială și profesională biografie etc) vin în "Computer" (psyche), prin "canale" (publicitate, cunoștințe, observație personală etc..) Și stabili anumite "ieșiri" (selecție de produse, unitate de afaceri, frecvența de cumpărare, nu de cumpărare, cumpărare amânat)

Citation preview

Page 1: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Universitatea din București

Facultatea de Administrație și Afaceri

Specializarea : APPUE

Etnobotanicele şi implicaţiile consumului acestora

asupra tinerilor

Bogdan Camelia

Ion Cecilia

București 2015

Page 2: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Cap 1. Rezumat

Consumul de etnobotanice este o problemă a Europei care în ultimii 3 ani a atins cifre

mari și in România. Acest fapt este îngrijorător având în vedere că etnobotanicele nu sunt atât

de inofensive precum declară producătorii și comercianţii, ele producând, pe langă halucinaţii,

și efecte precum paranoia, anxietate, probleme de raţionament logic, dependenţă și în cazuri

extreme, chiar deces. O problemă majoră a acestor droguri este că au compuși chimici diferiţi

de la un produs la altul și încă necunoscuţi sau foarte puţin cercetaţi de către specialiști, astfel

că tratarea pacienţilor care ajung intoxicaţi de aceste substanţe este minimală și constă în

spălaturi stomacale pentru că personalul medical nu își permite să administreze substanţe

despre care nu știu cum pot interacţiona cu etnobotanicele.

Actuala legislaţie face posibilă în continuare existenţa pe piaţă a acestor droguri, în

ciuda pedepselor mari, între 2 și 15 ani de închisoare pentru cei care nu respectă

reglementările legale.

Până acum, soluţiile propuse pentru rezolvarea acestei probleme de interes public au

fost: legalizarea marijuanei în detrimentul etnobotanicelor, interzicerea tuturor substanţelor

din această categorie și închiderea tuturor „magazinelor de vise”.

Au fost identificaţi 11 stake-holderi cu diverse interese, resurse și capacităţi de

mobilizare: Agenţia Naţională Antidrog, administraţia publică, Ministerul Sănătăţii (în care

includem și spitalele), Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, ONG-urile,

poliţia, consumatorii, proprietarii magazinelor, cetăţenii, familiile consumatorilor și mass-

media.

Criteriile identificate pentru evaluarea alternativelor posibile sunt: eficacitatea,

fezabilitatea administrativă și claritatea.

Alternativele propuse de noi pentru rezolvarea problemei consumului de etnobotanice

sunt următoarele: păstrarea status-quoului; desfiinţarea tuturor magazinelor care

comercializează etnobotanice; plătirea spitalizării, atunci când e cazul, de către consumatorii

de droguri; crearea unor centre de suport care să le ofere foștilor consumatori alternative la

stilul de viaţă care presupunea consumul de etnobotanice.

Aplicând criteriile menţionate celor 4 alternative și evaluându-le cu note de la 1 la 5, a

reieșit că cele mai bune alternative sunt desfiinţarea tuturor magazinelor care vând

etnobotanice și plătirea spitalizarii de către cei aflaţi în dificultate din cauza drogurilor. Pe

1

Page 3: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

ultimele două locuri se află, în ordine, înfiinţarea de centre de suport pentru foștii consumatori

și păstrarea status quo-ului.

Cap II. Definirea problemei

Problema: creșterea alarmantă a consumului de etnobotanice în rândul tinerilor

(15-25 de ani) în România.

Consumul de etnobotanice este o problemă de politică publică deoarece, în ultimii ani

consumul acestor substanţe în România a crescut în mod constant și alarmant, atingând astfel

dimensiunile unui fenomen social.

Societatea românească, aflată încă în proces de tranziţie, nu a reacţionat în mod rapid

și corespunzător în nici unul din segmentele sale: sănătate, ordine publică, educaţie sau

justiţie. Lipsa de reacţie promptă s-a înregistrat și în ceea ce privește problema

etnobotanicelor, ajungându-se astfel la o creștere majoră a consumului acestor substanţe în

rândul tinerilor, care sunt la rândul lor afectaţi de lipsa acută de valori și norme din societate.

Scopul acestei iniţiative este acela de a rezolva problemele cauzate de consumul de

etnobotanice. În prezent din magazinele specializate se pot cumpăra legal droguri uşoare care

pot avea efecte grave asupra sănătaţii, pot duce la vătămarea gravă a integrităţii sănătăţii

consumatorilor şi uneori la decesul acestora. Aceste magazine au fost numite, în rândul

consumatorilor „magazine de vise”, deoarece el vând „vise”, vând substanţe cu efecte

psihoafective sau cu cu efecte halucinogene de cele mai multe ori.

Se poate observa destul de uşor abundenţa magazinelor de etnobotanice care se găsesc

cel mai des în preajma şcolilor sau a centrelor aglomerate. În mediul virtual se găsesc

numeroase site-uri ce comercializează astfel de produse (ex:

http://www.olx.ro/q/etnobotanice/c-210 pe acest site sunt aproximativ 1000 de anunţuri ale

celor care vând etnobotanice folosindu-se de mediul virtual).

Chiar dacă se consideră că etnobotanicele sunt droguri uşoare şi nu prezintă un risc

mare pentru consumatori de cele mai multe ori se dovedeşte contrariul. În magazinele de vise

se comercializează foarte multe tipuri de produse de acest fel şi fiecare produs are o altă

formulă chimică de prepare şi substanţele active diferă de la propus la produs. Acest lucru

face ca atunci când unui consumator de etnobotanice i se face rău şi ajunge la spital medicii să

îl trateze cu spalături stomacale iar în cazurile foarte grave şi cu transfuzie de sânge. Nu se

2

Page 4: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

administrează un tratament direct deoarece nu se ştie substanţa care provoacă simptomele

respective şi astfel medicii nu au prea multe variante de tratament.

Pentru drogurile de risc „clasice” există în centrele de urgenţă tratamente specifice ce

au fost dezvoltate de-a lungul anilor şi astfel o persoană care a consumat heroină are mai

multe şanse de a scăpa cu viată atunci când ajunge la spital decât o persoană ce a consumat

produse cumpărate din magazinele de vise.

Cauzele consumului de etnobotanice la tineri cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani

pot fi împărţite în cauze externe(exogene) și cauze interne (endogene)

Cauzele externe sunt:

Mediul familial tensionat și nesigur; familii destrămate

Mediul familial caracterizat de violenţă și consum de alcool și substanţe nocive

Anturajul

Presiune educaţională, instituţională

Lipsa educaţiei

Cauzele interne sunt:

Curiozitatea

Plictiseala

Teribilismul

Lipsa de încredere în forţele proprii

Lipsa unor repere valorice concrete

Naivitatea

Nevoia de confirmare a propriei identităţi

Sentimentul de nesiguranţă

Efectele consumului de etnobotanice sunt diverse: psihice, fizice, financiare și

sociale.

Degradarea stării de sănătate, chiar apariţia decesului

Izolarea faţă de familie și prieteni

Absenteism școlar, scăderea nivelului de educaţie

Instabilitate psihică, ce poate duce la sinucidere

Delicvenţă juvenilă

Influenţarea altor persoane spre a consuma și ele etnobotanice

3

Page 5: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Cap III. Istoricul problemei

Conform rapoartelor existente, produsele etnobotanice au început să se comercializeze

încă din 2004. Abia în 2006, a început să fie monitorizat consumul și să se facă rapoarte

anuale de către unele ţări ale Uniunii Europene.

În 2008 s-a descoperit că plantele etnobotanice pot avea un efect negativ asupra

sănătăţii consumatorilor.

În 2009 și 2010 au început să apară din ce în ce mai multe produse de acest gen care

nu se regăseau pe lista substanţelor interzise. Acest lucru s-a datorat și creșterii spectaculoase

de consumatori.

Produsele etnobotanice nu au fost autorizate niciodată de Uniunea Europeană sau de

ONU. Comercializarea lor a fost posibilă datorită asigurărilor oferite de către producători și

comercializatori, că aceste produse nu dăunează sănătăţii consumatorilor pentru că sunt

produse naturale extrase din plante (de unde vine și denumirea de etnobotanice).

Permisivitatea autorităţilor a dus la moartea mai multor persoane pe plan internaţional

tocmai datorită lipsei unei legislaţii care să reglementeze consumul de etnobotanice.

O serie de ţări precum Austria, Germania, Franţa, Luxemburg, Polonia, Lituania,

Suedia şi Estonia au început interzicerea comercializării și consumului sau îngrădirea drastică

a acesteia.

Conform unor studii, în 2008 în Polonia 3,5% din elevi au consumat cel puţin odată

”droguri legale”, în Frankfurt 6% și de asemenea 3% dintre aceștia consumaseră în ultimele

30 de zile.

Conform statisticilor din România avem: ”250.000 de consumatori fideli conform

datelor Agenţiei Naţionale Antidrog și aproximativ 700.000 de consumatori conform conform

datelor prezentate de Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului. Media

vârstei consumatorilor este cuprinsă între 15 şi 18 ani, Doar la Secţia Dezintoxicare a

Spitalului Obregia din Bucureşti ajung, lunar, 100 de tineri; 99% din pacienţii de la

Dezintoxicare sunt clienţii « magazinelor de vise ».” (http://www.oanaantonescu.ro/wp-

content/uploads/2011/07/OA-brosura-etnobotanice.pdf).

Actualmente în România legea aflată în vigoare este următoarea: Legea nr. 194/2011

privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a fost

publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 10 noiembrie 2011.

4

Page 6: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

După ce situaţia s-a agravat, autorităţile au ajuns la concluzia că etnobotanicele nu

sunt atât de inofensive cum declară producătorii și comercianţii, ele având efecte

halucinogene, pot duce la deces și provoacă dependenţă. Pe acest ultim criteriu al

”dependenţei” se bazează producătorii atunci când își vând marfa.

Uneori pentru a-și asigura clienţi, producătorii introduc în etnobotanice și droguri de

risc precum cocaină sau heroină care provoacă dependenţă și mai multe efect adverse.

Etnobotanicele conţin în funcţie de producător diferite amestecuri de ierburi. De

exemplu: coriandru, coadă de leu, floare de lotus alabstră, Maconh Brava, cunoscută şi sub

denumirea de "marijuana falsă" şi multe altele. În urma unor serii de teste efectuate s-a găsit

în aceste amestecuri chiar şi tămâie.

Pe lângă aceste plante, amestecurile conţin compuşi chimici, cum ar fi: agenţi chimici

canabiomimentici, adică compuşi ce mimează efectele canabisului  Pe lângă aceşti compuşi,

esenţiali obţinerii efectului halucinogen, mai pot conţine şi diferiţi aditivi aromatizanţi, cu

scopul de a da produsului o aromă specifică; ex.: vanilie, miere sau esenţă de trandafir

(http://www.farmacistul.eu).

La distribuitori se găsesc sub diferite forme: Silver, Gold , Diamond, Tropical

Synergi, Arctic Synergy.

Odată ce au fost fumate, substanţele canabiomimetice declanşează o stare de

ameţeală ("high"), asemănătoare cu cea de ebrietate. Efectul acesta de ameţeală este mult mai

puternic decât al THC-ului din canabis. În alte cazuri s-a raportat: agitaţie

psihomotorie, tremor, delir, stări confuzionale cu halucinaţii vizuale şi auditive, necesitând de

cele mai multe ori spitalizarea consumatorului. Cel mai frecvent, pe lângă starea de ameţeală,

s-au raportat tulburări digestive (greaţă, vărsături, dureri stomacale) care în unele cazuri au

necesitat spitalizarea.

Strategii care au fost propuse, până în acest moment pentru acestă problemă:

1. Legalizarea marijuanei şi interzicerea actualelor substanţe „legale”.

Acestă propunere a venit din partea mai multor bloggeri şi a fost mediatizată pe internet.

Există numeroase articole care arată că riscurile la care se supun consumatorii de marijuana

sunt mai mici decât cele la care se supun consumatorii de etnobotanice. Articole de acest gen

se găsesc la o simplă căutare pe Google după:„legalizarea marijuanei Romania”

(http://www.google.ro/search?

5

Page 7: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

hl=ro&site=&q=legalizarea+marijuanei+romania&oq=legalizarea+&aq=0&aqi=g10&aql=&gs_sm=c&g

s_upl=89l412272l0l413877l21l21l4l2l2l0l102l1070l14.1l15l0)

2. Interzicerea tuturor substanţelor din acestă categorie.

Acestă măsură este susţinută şi de multe cadre medicale deoarece nu există un tratament

standard pentru persoanele ce ajung la spital în urma consumului de etnobotanice aşa cum

există pentru persoanele care ajung la urgenţe în urma consumului, de heroină de exemplu.

Deşi nu sunt considerate a fi droguri de risc, etnobotanicele conţin o serie de sustanţe care nu

le sunt cunoscute încă doctorilor. Datorită numărului foarte mare de formule chimice pe care

îl poate conţine un drog legal medicii nu ştiu ce tratament să adminstreze persoanelor care

necesită ingrijire în urma consumului de etnobotanice, fiindu-le teamă de posibile interacţiuni

chimice nefaste. De obicei, tratamentele oferite constau în spălături stomacale şi pentru

cazurile mai grave transfuzii de sânge. De obicei se evită administrarea de medicamente

deoarece nu se ştie exact care este substanţa din corpul pacientului ce provoacă simptomele

respective şi pentru a evita complicaţiile medicii preferă să evite administarea de

medicamente ce ar putea să reducă durerile pacientului de frica posibilelor complicaţii pe care

i le pot creea.

3. Închiderea tuturor magazinelor „de coșmar”

Oana Antonescu, europarlamentar PDL a avut o serie de iniţiative şi propuneri pentru

închiderea “magazinele de coşmar”. Ea s-a ispirat din măsurile adoptate de Polonia pentru a

rezolva problemele generate de consumul de etnbotanice pe care acestă ţară le avea. Oana

Antonescu propune închiderea acestor magazine şi înăsprirea pedepselor pentru cei care fac

trafic cu acest tip de droguri, cât şi adoptarea de pedespse pentru cei care fac publicitate sau

promovează consumul de etnobotanice.

(http://www.oanaantonescu.ro/wp-content/uploads/2011/07/OA-brosura-etnobotanice.pdf )

6

Page 8: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Cap IV. Criterii de evaluare

1. Eficacitate: acest criteriu de analiză vizează măsura în care alternativa propusă va

produce rezultatele scontate, şi anume închiderea tuturor magazinelor ce comercializează

substanţe din categoria etnobotanicelor.

Ne propunem ca în prima fază a proiectului (aproximativ 2 luni) proporţia magazinelor

desfiinţate să fie de 50% , ulterior urmând să atingă un minim de 95%.

2. Fezabilitate administrativă - acest criteriu de analiză vizează modul în care politica

publică este implementată, calitatea și cantitatea resurselor umane, financiare, logistice,

cât și contextul social și politic.

Persoanele și instituţiile interesate de acestă problemă ar putea fi: Ministerul Sănătăţii,

Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, mass-media,

societatea civilă și Inspectoratul General al Poliţiei.

Pentru a putea analiza corect politica publică, din perspectiva acestui criteriu, este necesar să

se ia în calcul următorii indicatori:

Cantitatea de resurse financiare (bugetul propriu sau finanţări externe) disponibilă în

cadrul instituţiilor interesate.

Măsura în care instituţiile dispun de personal specializat pentru îndeplinirea obiectivelor

politici publice.

Măsura în care instituţia respectivă deţine mijloacele informaţionale și legale pentru a

putea interveni în adoptarea acestei politici.

Politica publică se va menţine pe o perioadă medie și lungă de timp, chiar și dacă vor apărea

obstacole.

3. Claritate - acest criteriu se referă la eliminarea tuturor ambiguităţilor ce pot apărea în

momentul formulării politicii publice. Aceste ambiguităţi sunt legate de autorităţile și

persoanele care se vor ocupa în mod direct cu implementarea, monitorizarea și verificarea

problemei. Astfel politica publică este comprehensibilă pentru toate persoanele și

instituţiile implicate, în special pentru beneficiari.

7

Page 9: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Legea actuală nu prevede în mod clar care este autoritatea însărcinată cu monitorizarea și

controlul celor care comercializează produse etnobotanice. Se precizează că A.N.S.V.S.A

trebuie să actualizeze lista cu substanţele interzise pentru comercializare dar nu se precizează

exact şi care este autoritatea competentă care monitorizează magazinele de vise sau cine poate

efectua controale asupa acestor magazine.

Politica publică propusă stipulează în mod clar și concis persoanele care se vor ocupa cu

monitorizarea și controlul pentru ca proiectul să poată avea o eficacitate cât mai mare.

Politica publică este comprehensibilă pentru toate persoanele și instituţiile implicate, în

special pentru beneficiari.

Cap V. Situaţia actuală (Status Quo)

Legea aflată în vigoare

De ce reprezintă existenţa „magazinelor de vise” o problemă publică? “ Datorită

„magazinelor de vise” doar în anul 2010 peste 2700 de pesoane au avut nevoie de asistenţă

medicală de urgenţă după ce au consumat diverse produse comercializate în acest tip de

magazine, aşa numitele produse etnobotanice.

În prezent legea care reglementează comercializare de etnobotanice este Legea nr.

194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte

psihoactive a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 10

noiembrie 2011. „Conform acestei legi cei care doresc să comercializeze produse

susceptibile de a avea efecte psihoactive, are obligaţia să solicite o autorizaţie de la

A.N.S.V.S.A., chiar daca scopul produselor nu este acela de a fi consumate. Autorizarea este

necesară și în cazul în care operaţiunile cu produse se desfășoara prin intermediul

mijloacelor electronice, se mai precizează în lege.”

Documente necesare pentru obţinerea autorizaţiei:

Pentru a obţine autorizaţia, operatorul sau reprezentantul autorizat va depune la

A.N.S.V.S.A o serie de documente.

8

Page 10: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

a) cerere de autorizare din care să rezulte: numele, prenumele și domiciliul sau, dupa

caz, denumirea și sediul social al operatorului sau reprezentantului autorizat al acestuia,

precum și denumirea produsului și scopul operaţiunilor pentru care se solicită autorizarea;

b) caracteristicile calitative și cantitative ale tuturor constituenţilor produsului,

inclusiv denumirea comuna internaţională, dacă există o asemenea denumire sau o referire la

denumirea chimică relevantă;

c) evaluarea riscurilor psihoactive pe care le-ar putea prezenta;

d) descrierea metodei de fabricaţie și de control utilizate de fabricant;

e) explicaţiile privind măsurile de precauţie si siguranţa ce trebuie luate pentru ca

produsul să nu fie sau să nu poata fi recomandat pentru consum uman;

f) rezultatele testelor fizico-chimice, biologice sau microbiologice și toxicologice,

dupa caz;

g) o machetă a ambalajului primar și, dupa caz, a ambalajului secundar, precum și

modalitatea de utilizare recomandată;

h) dovada achitării tarifului de autorizare;

i) orice alte documente sau informaţii pe care le consideră relevante pentru obţinerea

autorizaţiei.

De asemenea, pe lângă aceste documente, solicitantul trebuie să furnizeze în

recipiente sau ambalaje sigilate, mostre din produsul pentru care se solicită autorizarea.

Documentaţia depusă și mostrele furnizate de solicitant vor fi analizate de

A.N.S.V.S.A. și de specialiști din cadrul Ministerului Sănătăţii și din structurile specializate

ale Ministerului Administraţiei si Internelor pentru a vedea dacă produsul are efecte

psihoactive. ”

(preluat după http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26521/Inchisoare-de-pana-

la-8-ani-pentru-comerciantii-de-etnobotanice-fara-autorizatie.html la data de 13.05.2015)

Sancţiunile de care sunt pasibile persoanele ce comercializează produse din categoria

etnobotanicelor fără a deţine o autorizaţie în acest sens sunt:

Închisoare între2 şi 8 ani pentru cei care nu deţin o astfel de autorizaţie şi închisoare între 1

sau 3 ani pentru cei care cau comercializat astfel de produse despre care ar fi putut prevedea

că acestea au efecte psihoactive.

Cei care pretind că produsele pe care ei le comercializează sunt autorizale legal riscă

închisoare între 3 şi 10 ani

9

Page 11: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Dacă din vânzarea acestor produse rezultă vătămarea consumatorului vânzătorul poate face

închisoare între 6-12 ani; iar dacă persoana vătămată primeşte îngrijiri medicale peste 60 de

zile pedeapsa creşte la 7-15 ani.

Dacă unul dintre consumatori decedează datorită consumului de astfel de substanţe pedeapsa

pentru cei vinovaţi de comercializarea acelei substanţe poate fi o condamnare de până la 20 de

ani de închisoare.

Cei care se opun controlui din partea autorităţii competente riscă închisoare de la 6 luni la 3

ani.

Considerăm că această lege nu își îndeplinește obiectivele stabilite, deoarece este

dificil de aplicat. Autorităţile au pierdut lupta cu cei care încalcă acestă lege, producătorii și

distribuitori de produse etnobotanice reușind să găsească subterfugii pentru a nu se subordona

legii.

Autorităţile, în special A.N.S.V.S.A, nu reușesc să descopere la timp noile produse

etnobotanice apărute și nu pot monitoriza eficient formulele chimice ale acestora pentru a le

introduce pe lista celor interzise sau a celor legale. Din această cauza actuala lege, deși este

formulată corect și clar din punct de vedere juridic, ea nu poate fi aplicată de cele mai multe

ori deoarece nu există suficiente resurse umane și materiale pentru monitorizarea noilor

substanţe apărute pe piaţă.

De asemenea, legea actuală nu specifică în mod concret și precis care sunt autorităţile

însărcinate cu controlul și monitorizarea magazinelor ce comercializează etnobotanice, același

lucru întâmplându-se și cu producătorii și furnizorii. Din cauza faptului că legea nu precizează

persoanele responsabile cu controlul, producătorii profită și introduc în etnobotanice substanţe

interzise ca heroină, cocaină sau alte droguri sintetice de risc.

Așadar actuala lege dorește scăderea consumului de etnobotanice dar prin faptul că se

permite existenţa magazinelor, iar controlul acestora nu este făcut în mod constant, legea nu

își atinge obiectivele.

10

Page 12: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Cap VI. Analiza stake-holderilor

Analiza de stakeholderi are ca scop precizarea intereselor indivizilor și grupurilor

care trebuie considerate în momentul în care se ia o decizie. Analiza stakeholderilor se

centrează pe două elemente cheie:

- Interesul pe care actorii îl au într-o problemă particulară

- Cantitatea și tipul resurselor pe care ei le pot mobiliza pentru a influenţa rezultatele privind o

problemă de politică publică.

Grup/ Actorii

Interesul grupului în ceea ce

privește problema

Resursele

disponibile

Capacitate

a de

mobilizare

a

resurselor

Poziţia

faţă de

problemă

1.Agenţia Naţională

Antidrog

1.stoparea consumului de

droguri

2. cooperare inter-instituţională

1.financiare

2. informaţionale

3. umane

4. logistice

1. mare

2. mare

3.medie

4. mare

Pozitivă

2.Administraţia

publică

1.Îmbunătăţirea imaginii

2.câștigarea de voturi

1.financiare

2.de timp

3.umane

1.mică

2.medie

3.medie

Pozitivă

3. Ministerul

Sănătăţii/ spitale

1.menţinerea sănătăţii

cetăţenilor

2.scăderea costurilor cu

spitalizarea

3.prevenirea bolilor

transmisibile

1. umane

2. financiare

3. de timp

4. materiale

5. informaţionale

1.mediu

2. medie

3. mare

4. mică

5. mare

Pozitivă

11

Page 13: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

4.Ministerul

Educaţiei, Cercetării,

Tineretului și

Sportului

1.Educarea și informarea

tinerilor privind efectele nocive

2.Prevenirea consumului în

școli

1.Informaţionale

2.umane

1.medie

2.medie

pozitivă

5.ONG- uri 1.Stoparea consumului

2.Prevenirea în comunitate

1.Umane

2.De influenţă

3.Financiare

4.De timp

1.mare

2.medie

3.mică

4.mare

pozitivă

6.Poliţia 1.Protejarea cetăţenilor

2.Diminuarea infracţionalităţii

3.Capturarea dealerilor

1.Umane

2.De timp

3.Financiare

4.De influenţă

5.Informaţionale

1.mică

2.mică

3.mică

4.medie

5.medie

Pozitivă

7.Consumatorii * 1.Libertate de consum

2.Legalizara consumului

1.Umane

2.Financiare

3.informaţionale

1.medie

2.mică

3.mică

Negativă

8. Cetăţenii 1.Existenţa unor centre

speciale pentru consumatori

2.Reintegrare socială

3.Produsele pe care le cumpără

să nu le afecteze sănătatea

1.Umane

2.Financiare

1.mică

2.mică

Pozitivă

9.Proprietari de

magazine

1.Obţinerea de profit 1.Financiare 1.Medie Negativă

10.Familiile

consumatorilor

1.Reabilitarea membrilor din

familie afectaţi de consumul de

etnobotanice.

2.Menţinerea unui cadru

familial sănătos și liniștit

1.Financiare

2.Umane

3.Informaţională

1.mică

2.mică

3.mică

Pozitivă

11.Mass-media 1.Informare corectă asupra

problemei

2.Combaterea extinderii

consumului de etnobotanice

1.Financiare

2.Umane

3.Informaţionale

1.medie

2.medie

3.mare

Pozitivă

12

Page 14: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

3.Menţinerea ratingului. 4.Materiale 4.mică

*Consumatorii - se împart în două categorii: unii doresc să consume în continuare, iar alţii

doresc să renunţe la consumul de etnobotanice după ce au constatat că sunt dependenţi de

acestea şi că le este afectată sănătatea. Însă poziţia generală faţă de interzicerea totală a lor

este negativă.

Cap VII. Formularea obiectivelor și evaluarea prin Metoda de evaluare Delphi

Așadar, pentru a putea alege soluţia cea mai optimă care să îndeplinească cel mai

eficent obiectivul propus ( reducerea consumului de etnobotanice în rândul populaţiei) vom

formula 4 obiective mai mici, conform următoarelor criterii:

- Să se reducă numărul magazinelor ce comercializează produse etnobotanice

- Să scadă numărul persoanelor care consumă produse cu efecte psihoactive

- Să conducă la o mai mare conștientizare a pericolului provocat consumul acestor substanţe.

Obiectivele propuse pentru rezolvarea problemei etnobotanicelor sunt următoarele:

Obiectivul 1. Păstrarea status-quo-ului

Obiectivul 2. Închiderea tuturor magazinelor de vise şi dublarea actualelor pedepse de care

sunt pasibili cei care fac trafic de droguri, respectiv produse etnobotanice. Astfel actualele

droguri care sunt considerate legale să devină şi ele interzise şi să nu mai fie posibilă

comercializarea acestora. Pentru ca acest proiect să fie complet, el prevede și înfiinţarea unor

grupuri de suport pentru cei care au devenit dependenţi de produsele etnobotanice.

Constituirea unor centre unde, pe lângă consiliere psihoterapeutică pentru depășirea

dependenţei, să se ofere alternative la stilul de viaţă ce presupunea consumul de etnobotanice

13

Page 15: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

pentru a le demonstra foștilor dependenţi că viaţa poate fi trăită și altfel (excursii, sport, ieșiri

la spectacole de teatru, cinematograf, etc. De asemenea, acestă alternativă ar putea fi însoţită

de o campanie de conştientizare a populaţiei, care sa-i cuprindă ca vectori de imagine pe foștii

consumatori, cu privire la riscurile la care se supun consumatorii de etnobotanice.

Obiectivul 3. Un obiectiv ce poate avea efecte atât singur cât şi în completarea celui de-al

doilea ar fi ca cei care ajung să beneficieze de asistenţa medicală datorită consumului de astfel

de substanţe să fie nevoiţi să îşi plătescă îngrijirea medicală acordată. Dorim astfel să

descurajăm consumul drogurilor de orice fel, inclusiv al etnobotanicelor.

Metoda Delphi

Metoda a fost creată şi aplicată de specialistul american Olaf Helmer în anul 1965 şi se

bazează pe principiul gândirii intuitive şi al perfecţionării acesteia, presupunându-se că la

baza deciziilor trebuie să se afle cunoştinţele şi intuiţia experţilor din diverse domenii. În

cazul atelierului nostru pentru aplicarea metodei vor fi necesari 5 experți din domeniul juridic,

medical și educațieei pentru a ancheta grupul nostru de experți ce vor să propună această

politică publică privind reducerea consumului de etnobotanice în rândul tinerilor. Experții

analizați vor fi în număr de 10. Se vor parcurge următoarele etape:

- pregătirea şi lansarea anchetei - se stabileşte conducătorul anchetei şi

problema decizională pentru care se utilizează ancheta, precum şi aspectul

major pentru care se va solicita opinia specialiştilor. Se aleg specialiştii şi se

formulează cât mai clar şi detaliat primul chestionar care se transmite

experţilor în vederea completării lui. Problema decizională este reprezentată

de stabilirea daca oamenii aleși sunt pregătiți pentru a trata și a încerca să

găsească o rezolvare la această problema. Chestionarul este indicat sa dati

cateva exemple, sub ce forma doriti raspunsurile, adica sa fie scurte, exacte si

de natura extraordinara. Uneori este bine sa prezentati un set de afirmatii

alternative formand scenarii si sa lasati respondentii sa formeze un scenariu

al grupului, votand validitatea fiecareia. Fiecare chestionar trebuie pre-testat

de catre oameni care nu au fost implicati in crearea acestuia. Identificati toate

elementele care sunt formulate in mod confuz si revizuiti-le.

- efectuarea anchetei - completarea chestionarelor de către specialişti si

îmbunătăţirea acestora pe baza opiniilor exprimate de aceştia. Reformularea

14

Page 16: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

şi completarea chestionarelor se repetă până se obţine consensul majorităţii

membrilor asupra opiniilor inserate în chestionar.

- trimiterea chestionarului rundei a doua la care se vor adăuga informații

suplimentare, grafice, tabele, părerile celorlalți.

- analiza raspunsurilor rundei a doua. Pasii 3 și 4 se repeta pana cand se

doreste sau este necesar pentru a obtine stabilitatea rezultatelor.

- pregatirea unui raport de catre echipa de analiza care prezinta

concluziile exercitiului

Webliografie:

15

Page 17: Camelia Bogdan Ion Cecilia Propunere de Politica Publica APPUE 2

Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa:

http://www.ziare.com/articole/adoptare+lege+etnobotanice [consultat la data de 30.04.2015]

Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8810280-legea-privind-interzicerea-plantelor-etnobotanice-adoptata-senat.htm [consultat la data de 30.04.2015]

Articol privind problema etnobotanicelor,disponibil la adresa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26521/Inchisoare-de-pana-la-8-ani-pentru-comerciantii-de-etnobotanice-fara-autorizatie.html [consultat la data de 30.04.2015]

Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26727/Monitorul-Oficial-Partea-I-nr-796-10-noiembrie-2011.html [consultat la data de 30.04.2015]

Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa: http://www.catehetica.ro/etnobotanice-se-vand-liber-in-magazinele-mortii-rafael-udriste [consultat la data de 30.04.2015]

Articol privind problema etnobotanicelor, disponibil la adresa: http://stopetnobotanice.wordpress.com/ [consultat la data de 30.04.2015]

16