Cancer Serban Vasile Concluzii

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sanatate

Text of Cancer Serban Vasile Concluzii

Meniul lui Serban Vasile (raspuns pentru Madalina Elena si pentru toti cei interesati:P):Madalina, nu am un meniu zilnic bine stabilit, dupa cum nici in jungla nu exista asa ceva. Insa vad ca e aproape o regula aceasta: mananc dimineata cand mi-e foame, nu la o anumita ora, fructe de tot felul pe care le am in casa. Pe la amiaza mananc nuci cu paine "de calorifer". Mai pe seara imi fac o salata de sfecla rosie in care mai adaug si o lamaie, niste semincioare de anason si un pic de ulei de masline. Intre "mese" mai dau prin razatoare un morcov mare. Sau mai mananc niste fructe. Ori mai rontai niste seminte de floarea soarelui sau de dovleac. Apa beau doar de cateva ori pe an. Daca mi-e sete, mananc salata de varza cruda sau mere rase. Mai mananc destul de des paine cu ceapa sau cu mujdei de usturoi. Sau paine "singura".Imi plac salatele de ridichi negre si cele de radacinoase (telina cu pastarnac si morcov). Si tot asa. Mananc tot ce poate fi mai simplu si mai autohton. Incerc sa mananc numai si numai din motivul ca mi se face foame. Incerc sa exclud pe cat posibil orice alta motivatie de a manca. Nu dau mancarii nicio importanta peste cea a excretiei. Le consider ceea ce sunt si nimic mai mult: procese naturale, biochimice. Consider umilitor si degradant sa mananc de placere. Asta nu inseamna ca imi pun pelin in mancare, desi pentru obezi ar fi o idee. Daca sunt suparat sau stresat, ma consolez cu astea: "Mai rau iti trebuie! Sa zici mersi ca ai scapat cu atat!"Pentru mine, toate zilele sunt zile oarecare, deoarece nu am duminici, sarbatori religioase ori legale si nici concediu. Am numai anotimpuri si nici acelea prea bine delimitate. Intr-o zi oarecare, mancarea nu e o problema decat tot una oarecare. Nu am nicio ora de servit masa, ci cand mi-e foame, ma duc la cules in jungla (in bucatarie), unde nu gasesc nici de-al naibii decat "vegetale". Ori le mananc ca atare, pe cele care se pot manca astfel, ori imi incropesc o "mosmoneala" sau o salata rapida. O "mosmoneala" este de pilda un mujdei de usturoi cu ciuperci Champignon crude. Inting ciupercile pe rand, una cate una in mujdei si asta e tot. Mananc aproape o caserola (de kg) odata. In mujdei pun ulei de masline si o lingurita rasa de curcuma. O salata ar fi dintr-o ridiche negra mai maricica data la razatoare, in amestec cu ceapa si cu ulei de masline. Painea o fac singur "la calorifer" sau imi cumpar niste paine Fibropan cu multe tarate in ea.Alta salata este de sfecla rosie: rad cateva sfeclisoare, le amestec cu ulei, zeama de la o lamaie intreaga, curcuma si semincioare parfumate indiene. Sau clasica salata de rosii, castraveti, 2 capatani de salata verde (obligatoriu), ardei kapia, ceapa, ulei si lamaie, plus curcuma. O alta mancare ar fi nuci cu paine. Sau seminte de floarea soarelui si de dovleac, ca atare.

Astazi am baut 1 litru de suc proapat de mere cu o lamaie in amestec. E ora 14, iar masa e f. departe. Precizez ca am trecut la acest regim acum 4 ani, fara sa fi fost vreodata bolnav in viata mea.Nu am avut nicio alta motivatie forte, in afara de cugetarea mea si constatarea ca trecand anii, omul care mananca traditional, chiar si cumpatat (eu nu am fost niciodata cumpatat, nici macar acum), se ingrasa obligatoriu si se si imbolnaveste. Cu o depunere de doar 0,5 kg pe an, in 30 de ani pui pe tine 15 kg, ceea ce e enorm. Insa cine se limiteaza la a depune doar 0,5 kg pe an, daca dimineata mananca precum de Pasti, la amiaza ca de Caraciun si seara ca de Revelion? Serban Vasile - CONFERINTA LUI OTTO WARBURG DESPRE ADEVARATA CAUZA A CANCERULUI By Corella RoseMary in SuntSanatos Editai documentulROG PE CEI CARE STIU FOARTE BINE ENGLEZESTE SA CORECTEZE TRADUCEREA ACESTEI EXTREM DE IMPORTANTE CONFERINTE A LUI OTTO WARBURG DESPRE ADEVARATA CAUZA A CANCERULUIOTTO WARBURG CONFERINTA DE LA LINDAU DIN 1969 traducere integrala PARTEA I The Prime Cause and Prevention of Cancerwith two prefaces on preventionRevised lecture at the meeting of the Nobel-Laureates on June 30, 1966at Lindau, Lake Constance, Germany... Principala cauza si prevenirea canceruluicu doua prefate despre prevenireLectura revizuita la intalnirea laureatilor premiului Nobel, in 30 iunie 1966,la Lindau, Lake Constance, GermaniabyOtto WarburgDirector, Max Planck-Institute for Cell Physiology, Berlin-DahlemEnglish Edition by Dean BurkNational Cancer Institute, Bethesda, Maryland, USAThe Second Revised EditionPublished by Konrad Triltsch, Wrzburg, Germany1969Preface to the Second Revised German Editionof the Lindau Lecture(The way to prevention of cancer)PREFATA LA ED A II-A GERMANA, REVIZUITA(Modul de prevenire a cancerului)Inca de la lectura tinuta la Conferinta de la Lindau din 7 iunie 1966, multi medici au cercetat, nu fara succes, consecintele practice ale faptului ca celulele canceroase sunt anaerobe. Cu cat mai multi participa in aceste examinari, cu atat mai curand vom sti ce poate fi realizat in acest domeniu. Exista un aspect unic al acestor cercetari si ele pot fi extinse la pacienti umani pe scara larga, fara riscuri; totusi, unele experiente pe animale au dat rezltate contradictorii de multe ori. Terapia cancerului uman va fi o rezultanta intre biochimia cancerului si cea umana.In curand va fi publicata o lista a anumitor grupuri de enzime respiratorii, oxidative, la care am adaugat de curand acidul cytoheminic si acidul d-amino-Levulinic, precursorul hematiilor de transfer al oxigenului. Intre timp, pot fi utilizate preparate din vitamine existente pe piata care contin, pe langa alte substante, multe grupe active de enzime respiratorii, oxidative. Multe din acestea pot fi adaugate in alimentatie. Cytohemin si vitamina B12 pot fi adminstrate subcutanat. (un sinonim pentru "grup activ" de enzime este grup "prostetic" de enzime.)Astazi nu exista nici-o alternativa la prevenirea cancerului fata de cea enuntata si prezentata la Conferinta de la Lindau. Este modalitatea de a ataca cel mai direct cauza principala a cancerului si totodata este terapia cel mai mult experimentata.Intr-adevar, milioane de experimente umane, prin eficacitateaq unor vitamine, au aratat ca respiratia celulei este diminuata daca sunt indepartate din alimentatie grupele de enzime active de respiratie. Iar respiratia celulei este restabilita imediat daca aceste grupe de enzime sunt adaugate in alimente. Fara indoiala ca ne putem imagina ca este stiintific fundamentat sa previi si sa tratezi o maladie a carei cauza principala este respiratia celulara defectuoasa. Nici coduri genetice ale formelor de viata anaerobe, si nici virusi ai cancerului nu sunt explicatii alternative viabile azi si asta pentru ca in om nu au fost descoperite astfel de coduri si nici astfel de virusi, dar viata anaeroba a fost descoperita in om. 8.)Ce pot face grupurile de enzime active de respiratie cand tumorile deja s-au dezvoltat? Raspunsul este evident, deoarece tumorile traiesc in corp aproape anaerob, in conditiile in care grupurile de enzime active oxidative nu pot actiona.Pe de alta parte, pentru ca metastazele mai tinere se dezvolta in corp aerobic, cu consum de oxigen, inhibarea acestora prin utilizarea grupurilor de enzime active oxidative ar trebui sa fie posibila. De accea mai intai trebuie sa ne propunem sa inlaturam toate tumorile compacte, care sunt focarele anaerobe ale metastazei. Apoi grupurile de enzime active ar trebui adaugate in alimentatie, in cele mai mari cantitati posibile pentru multi ani, chiar pentru totdeauna. Aceasta este o proccedura care da sperante. Daca ea reuseste, cancerul va deveni o maladie tratabila.Cu atat mai mult, am descoperit recent (a) in experimente cu celule canceroase in dezvoltare in vitro ca mici concentratii din unele grupuri de enzime active oxidative selectate inhiba complet fermentatia si cresterea celulelor canceroase in cateva zile. Din aceste experimente se poate trage concluzia ca celulele nediferentiate mor daca una incearca sa-si normalizeze metabolismul. Este un rezultat neasteptat si astfel se incurajeaza necesitatea de a inhiba cresterea metastazelor cu grupurile de enzime active oxidative.(a) 10g riboflavin/cm3 sau 10 g acid d-Aminolevulinic inhiba complet in vitro cresterea si fermentatia, dar inhiba intr-o masura mai mica respiratia si oxigenarea celulei. Asa cum era de asteptat, ascitele canceroase nu sunt vindecate.PARTEA A II A A TRADUCERII Part IIAsa cum s-a subliniat, prima conditie a tratamentului propus este de a creste saturatia de oxigen a celulelor corpului. Exista si a doua conditie: carcinoamele exogene trebuie indepartate, cel putin in timpul tratamentului. Respiratia defectuoasa a carcinoamelor deranjeaza (afecteaza) direct sau indirect circulatia capilara (periferica), o realitate dovedita... de faptul ca nu exista nici-o celula canceroasa. Bineinteles ca respiratia celulei nu poate fi imbunatatita daca este afectata concomitent de carcinoame.Dupa Conferinta de la Lindau s-a pus intrebarea de ce refacerea respiratiei celulei de catre grupurile de enzime active a fost propusa atat de tarziu, in 1966, cu toate ca fermentatia celulelor canceroase a fost descoperita inainte de 1923. De ce s-a pierdut atata timp?Cel ce a pus acesta intrebare a uitat ca in 1923 mecanismul clinic de actiune a enzimelor era inca un secret detinut doar de Natura. Primul grup activ al unei enzime Fierul, component transportator de oxigen al enzimelor respiratorii oxidante. a fost descoperit in 1924. Au urmat apoi doua decenii de descoperiri in domeniul transportatorilor de oxigen: metalo-proteinele, flavo-proteinele, piridin-proteinele, perioada incheiata cu "Metalele grele - ca grupuri prostetice de enzime" si cu "Enzimele transportatoare de hidrogen" in 1947 pana in 1949.Cu atat mai mult, in anii de dupa 1923, glucolizarea si anaerobioza erau constant confundate, astfel ca nimeni nu stia care erau caracteristica specifica apentru tumori. Cele trei faimoase si decisive descoperiri ale lui Den Burk si colegii de la Centrul National de la Bethsade au fost in 1941, 1956 si