12
1.1. ISTORIC Asigurările au origini vechi în istorie, însă forma de asigurare cea maiapropiată de cea actuală o are ca iniţiator pe împăratul roman Claudius. Acesta, dorind să încurajeze importul de grâu, a declarat că toate pagubele pe care le înregistrau importatorii de grâu, vor fi suportate de către el. Egiptenii sunt cei care au au creat un fond comun de asigurare (de protecţie),din care se acopereau pierderile suferite de meşteşugarii care cotizau la formareafondului. Atât grija faţă de viitor, teama combinată cu precauţie şi înţelepciunea cusiguranţa unui lucru împlinit, cât şi ideea de a suporta în comun pagubele produse adeterminat apariţia asigurărilor. Spre sfârşitul secolului al XVII-lea creşterea importanţei Londrei ca şi centru comercial a dus de asemenea la apariţia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritimă). La finalul anilor 1680, Edward Lloyd a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, neguţători şi căpitanii de nave, şi, automat, o importantă sursă de informaţii în domeniu. Acesta era locul principal de întalnire dintre părţile care doreau să- şi asigure navele şi cele care erau dispuse să subscrie riscurile aferente. Astăzi Lloyd’s of London reprezintă, ca structura, liderul pieţei de asigurări maritime şi alte tipuri specializate, însă activitatea este destul de diferită faţă de segmentul asigurărilor mai comune. Asigurarea, aşa cum este percepută în zilele noastre are ca izvor de apariţie marele incediu din Londra din anul 1666, când au fost distruse 13.200 de case. În urma acestui dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea clădirilor. În anul 1680, englezul a înfiinţat prima companie de asigurări de incendii din Anglia, denumită The Fire Office´. Benjamin Franklin a contribuit la popularizarea şi standardizarea practicilor deasigurare, în special pentru asigurările împotriva incendiilor. În anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contribuţii în vederea prevenirii incendiilor.

Cap 1 Asigurari - generalitati

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Asigurari - generalitati

Citation preview

1.1. ISTORIC

Asigurrile au origini vechi n istorie, ns forma de asigurare cea maiapropiat de cea actual o are ca iniiator pe mpratul roman Claudius.Acesta, dorind s ncurajeze importul de gru, a declarat c toate pagubele pe care le nregistrau importatorii de gru,vor fi suportate de ctre el.Egiptenii sunt cei care au au creat un fond comun de asigurare (de protecie),din care se acopereau pierderile suferite de meteugarii care cotizau la formareafondului.Att grija fa de viitor, teama combinat cu precauie i nelepciunea cusigurana unui lucru mplinit, ct i ideea de a suporta n comun pagubele produse adeterminat apariia asigurrilor.Spresfritul secolului alXVII-lea creterea importanei Londrei ca i centru comercial a dus de asemenea la apariia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritim).La finalul anilor 1680, Edward Lloyd a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutori i cpitanii de nave, i, automat, o important surs de informaii n domeniu.Acesta era locul principal de ntalnire dintre prile care doreau s-i asigure navele i cele care erau dispuse s subscrie riscurile aferente.Astzi Lloyds of London reprezint, ca structura, liderul pieei de asigurri maritime i alte tipuri specializate, ns activitatea este destul de diferit fa de segmentul asigurrilor mai comune.Asigurarea, aa cum este perceput n zilele noastre are ca izvor de apariie marele incediu dinLondra din anul 1666, cnd au fost distruse 13.200 de case. n urma acestui dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea cldirilor. n anul 1680, englezul a nfiinat prima companie de asigurri de incendii din Anglia, denumit The Fire Office. Benjamin Franklin a contribuit la popularizarea i standardizarea practicilor deasigurare, n special pentru asigurrile mpotriva incendiilor. n anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance ofHouses from Loss by Fire, prima companie care colecta contribuii n vederea prevenirii incendiilor.Aceast organizaie nu numai c lansa avertizri n cazul unelor incendii, dar, de asemenea,putea refuza asigurareaanumitor cldiri unde riscul deincediu eramultprea mare,ca de exemplu, n cazul caselor delemn.

1.2. CONCEPTUL DE ASIGURARE

Viaa oamenilor a fost i este ameninat de cele mai imprevizibile fenomene pe care le comport natura i activitatea complex pe care acetia o dezvolt.Indiferent ct demult grij acordm evitrii problemelor sauproteciei familiei i a bunurilor personale, riscul exist n viaa noastr aducnd pierderi materiale i financiare.Riscul, elementul de baz de la care pornete o asigurare este utilizat n sensul negativ al evenimentelor pe care nu ledorim.

Astfel, oamenii au organizat aceast form de protecie sub forma unor societi de asigurri care s funcioneze n baza unei legislaii, a unor norme, principii economice i de protejare a persoanelor ce consimt s participe la aceste fonduri financiare.Apareastfelnoiuneadeasigurtor,societatedeasigurriceadministreazi asum riscul de a despgubi n cazul producerii unui eveniment cuprins n polia de asigurare i noiunea de asigurat, principalul iniiator al conceptului de asigurare, cel care pltete o prima de asigurare n raport cu bunurile asigurate.Asigurarea este o forma de protecie bazat pe un contract, prin care o persoan fizic sau juridic care se va numi asigurat, cedeaz anumite riscuri unei persoanejuridice - asigurtor, pltind asigurtorului o sum de bani numit prim de asigurare.Asigurtorul se oblig prin acest contract s plteasc asiguratului despgubiri n cazul n care evenimentele prevzuten contract au loc.Asigurarea exprimnprincipal oproteciefinanciarpentru pierderile suferite de oameni saucompanii datorate unor diverse riscuri.Asigurarea este definit de conceptul de unire a unei comuniti de riscprin care membrii comunitii consimt s contribuie financiar la formarea unui fond deasigurare i mai apoi la suportarea n comun a pagubelor produse membrilor acestei comuniti.Asigurarea compenseaz financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiar a asiguratului sunt create de asigurtor dinprimele pltite de persoanele sau organizaiile care au cumprat asigurri. n schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asigurtorul accept riscul unor despgubiri, n cazul n care deintorul poliei va suferi unprejudiciu.Asiguratul prin despgubirile primite este repus n situaia financiar pe care a avut-o nainte de producerea unui eveniment asigurat. Despgubirile se pltesc asiguratului n urma producerii unor pagube din riscuri asigurate ce aufost stipulate princontractul de asigurare. ntr-un sens mai larg, asigurarea transfer riscul de la o persoan la un grup depersoane care astfel poate mai uor s compenseze financiar daunele suferite.

Modalitatea de aciuneAsigurarea compenseaz financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiar a asiguratului sunt create de asigurtor dinprimele pltite de persoanele sau organizaiile care au cumparat asigurri.Asiguratul prin despgubirile primite este repus n situaia financiar pe care a avut-o nainte de producerea unui eveniment asigurat.Acest lucru exprimscopulprincipal al unei asigurri, compensarea pierderilor suferite i nu obinerea unui profit. n schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asigurtorul accept riscul unor despgubiri, n cazul n care deintorul poliei va suferi unprejudiciu.Asigurarea este o metod de transfer al riscului de la persoanele fizice i juridice ctre societile de asigurri care i asum riscul. Daunele materiale i financiare sunt despgubite de ctre societatea de asigurripersoaneiasigurate,titularului asigurriidinfondurile specialcreateprinprimelede asigurare pltite de asigurai. Despgubirile se pltesc asiguratului n urma producerii unor pagube din riscuri asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare.

Cheltuielile necesare reparaiei unui bun asigurat sau nlocuirii acestuia pot cuprinde n limita sumei asigurate din poli, costul la data daunei al reparaiilor, refacerii, restaurrii, recondiionrii sau nlocuirii prilor avariate sau distruse,precum i al manoperei.

1.3. FUNCIILE ASIGURRII

Principalele funcii ale asigurrii sunt: distribuirea daunelor ntre mai muli deintoride polie, lucru ce nupoate fi realizat sub alt form; reducerea efectelor i apreocuprilor asiguratului, prin securitatea financiar oferit de asigurare.

1. Distribuia daunelorDaunele materiale i financiare ale asigurailor suntdistribuite ntre acetia prin compensarea acelora care suferpagube, din fondurile special create prin contribuia deintorilor de polie. Distribuia daunelor este echitabil, deoarece fiecare deintor de poliplteteo sum proporional cu riscul introdus. Prin urmare riscurile nusunt nici ntmpltoare, niciegale.

2. Furnizarea unei proteciiAsigurarea nu poate nltura riscul dar produce o distribuire a pagubelor produse anumitor persoane ntre mai muli cumprtori de polie, astfel nct nici o persoan s nu suporte o daun.Asigurarea reduce temerile asiguratului, oferindu-i protecie.Aceasta ofer ncredere i elibereaz deintorul unui contract de asigurare de opotenial problem financiar.

3. Compensaia financiarAceast compensaie este posibil datorit faptului c a fost creat un fond de asigurare din primele de asigurare pltite de ctre asigurai.Asigurarea are rolul de a contribui la refacerea unei situaii financiare n urma daunelor pe care le pot avea asiguraii i preluarea obligaiilor de ctre societatea de asigurri fa de unele evenimente pentru care acetia sunt direct rspunztori.

4. Economie i protecie familialn cazul asigurrilor de via cu acumulare de capital, asigurrile copiilor pentru studii, produse financiare concepute de ctre socitile de asigurri, au rolul de a oferi asiguratului n acelai timp o economie i o protecie printr-un contract de asigurarepe termen lung.

5. Pensie privatExperienaademonstratunbeneficiuimportantaluneiasigurridevia combinat cu pensie privat prin creterea sumei de care poate beneficia o persoan care la o anumit vrst nu mai muncete sau completeaz pensia oferit de sistemul asigurrilor de stat cu cea privat.1.4. PROCESUL DE TRANSFER AL RISCULUI

Riscul, elementul de baz de la care pornete o asigurare este utilizat n sensul negativ al evenimentelor pe care nu le dorim.Viaa oamenilor a fost i este ameninat de cele mai imprevizibile fenomene pe care le comport natura i activitatea complex pe care acetia o dezvolt.Indiferent ct de mult grij acordm evitrii problemelor sau proteciei familiei i a bunurilor personale, riscul exist n viaa noastr aducnd pierderi materiale i financiare.Riscul, elementul de baz de la care pornete o asigurare este utilizat nsensul negativ al evenimentelor pe carenu le dorim. Cu toate acestea de-a lungul vremii oamenii au gsit fora necesar nu numai refacerii bunurilor distruse dar i gsirii de noi metode pentru a se proteja n cazulpericolelor.Asigurarea este conceptul de unire a unei comuniti de risc prin care membrii comunitii consimt s contribuie financiar la formarea unui fond de asigurare i mai apoi la suportarea n comun a pagubelor produse membrilor acestei comuniti.Astfel oamenii au organizat aceast form de protecie sub forma unor societi de asigurri care s funcioneze n baza unei legislaii, a unor norme, principii economice i de protejare a persoanelor ce consimt sparticipe la aceste fonduri financiare.Apareastfelnoiuneade Asigurtor, societate de asigurri ce administreaz i asum riscul de a despgubi n cazul producerii unui eveniment cuprins n polia de asigurare i noiunea de asigurat, principalul iniiator al conceptului de asigurare, cel care pltete o prim de asigurare n raport cu bunurile asigurate. Participarea la aceasta form de protecie se face n mod facultativ, cu impunere legislativ sau prin normele de funcionare ale anumitor instituii prin acceptarea unortermeni i condiii de ctre asigurtor i de ctre asigurat printr-un contract (poli) de asigurare. ntr-un sens mai larg asigurarea transfer riscul de la o persoan la un grup depersoane care astfel poatemai uor scompenseze financiar daunele suferite.

1.5. ELEMENTELE TEHNICE ALE ASIGURRII

Coninutul complex i formele n care se perfecteaz asigurrile sunt foarte variate. Cu toate acestea, ele au anumite elemente comune:1. Subiectul asigurrii asigurareaimplicoseriedeprisausubiecte,pesoanefizicesaujuridice,ntre care se nasc raporturi juridice pe temeiuri legale sau contractuale.Aceti subieci sunt:a. asigurtorul estepersoana juridic (societatea de asigurri) care, n schimbul primei de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea: de a acoperi pagubele suferite debunurile asigurateprovocatedeanumitecalamitinaturalesauaccidente,deaplti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment n viaa persoanei asigurate sau de a plti despgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde, n baza legii, fa de alte persoane;

b. asiguratul persoanafizicsaujuridiccare,nschimbulprimeideasigurarepltit asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva anumitor calamiti naturale sau accidente; persoana fizic care se asigur mpotriva unor evenimente care pot s apar n viaa sa; persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejuduciul pe care l poateproduceunorterepersoane.

La asigurrile de bunuri asiguratul poate fi att opersoanfizic,ctipersoanjuridic,ntimpcelaasigurriledepersoanepotfi asigurate doarpersoanelefizice.

c. contractantul asigurrii persoanafizicsau juridiccare poatencheia asigurarea,fr aobine prinaceasta calitatea de asigurat (ex: un agent economic poate s ncheie asigurarea pentru salariaii si - transportai la i de la locul de munc). n general, noiunile de contractant i beneficiar se ntlnesc numai n asigurrile de persoane.La asigurrilede bunuri, asiguratul ndeplinete, simultan, rolul de contractant i de beneficiar al asigurrii.La asigurrile de rspundere civil, beneficiarul asigurrii este terapersoan care a suferit paguba.

d. beneficiarul asigurrii estepersoanacarearedreptulsncasezeasigurareasaudespgubirea, frsfie neaprat parte n contractul de asigurare.Exist situaii n care beneficiarul poate fi desemnat explicit n contractul de asigurare sau acestlucru se face n cursul executrii contractului, prin declaraie scris comunicat societii de asigurare sau prin testament. n alte situaii, beneficiarul este desemnat prin condiiile contractului deasigurare. De asemenea, pot exista mai muli beneficiari, cu drepturi egale asupra sumei asigurate saucu drepturi difereniate, dacs-a dispus astfel.

2. Obiectul asigurrii poate fi reprezentat de:a. bunuri- asigurrilede bunuriimplic plataunor despgubiri dectreasigurtornfavoarea asiguratului, n cazul n care, datorit unor calamiti, accidente, se produc pagube,prejudicii bunurilor asigurate;

b. persoane- acesteapotconstituiobiectnasigurareprinfaptulcasigurtorulgaranteazpersoanei fizice - ca asigurat -sauunei terepersoane -cabeneficiarn asigurare -platasumeiasigurate,laivireaevenimentuluinfunciedecares-aperfectat asigurarea;

c. rspunderea civil- asigurtorul preia asupra saobligaiile de despgubire pe careasiguratulle-ar putea avea fa de o ter persoan fizic sau juridic, creia asiguratul i-a produs unprejudiciu.

3. Interesul n asigurare reflect manifestareade voinfavorabil promovrii raporturilor de asigurarentrepri.Interesul n asigurare este motivat de risc, ntr-un context social, tehnico-economic, de mediu, etc., darpoate constitui i efectul unui act educaional, al forei financiare a persoanei fizice sau juridice nmediul de referin. n asigurarea de bunuri interesul asiguratului se nate din raporturile persoanei cu privire la un anumit bun asigurabil, pe care l deine sau l posed.Interesul reflect valoarea pecuniar, expuspierderii, a bunului asigurat sauvaloarea patrimonialce poatefi pierdutde asiguratca urmare a sinistrului.Reiese c, interesul asiguratului trebuie s aib un caractereconomic i s fie evaluabil n bani. n asigurarea de persoane, interesul este n strns legtur cu evenimentele sau riscurile sub incidena crora se afl persoana.Interesul asigurabil apare ca o opiune pentru o msur de prevedere i ca un mijloc de economisire pe termen lung. n asigurrile de rspundere civil, interesul se refer lapatrimoniulceluiresponsabil,ameninatafimicoratncazdesinistru,cusumele datorate de asigurat terului pgubit sau vtmat pentru acoperirea prejudiciului de care este rspunztor.

4. Riscul este evenimentul sau un grup de fenomene (evenimente) care odat produs datorit efectelor sale oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului despgubirea sau suma asigurat. Noiuneaderiscesteesenialicaracteristicnansamblulelementelor generale ale asigurrilor.Riscul are semnificaii multiple: pericol sau primejdieposibilsauevenimentulincert,posibiliviitor,carearputeaafectabunurile, capacitatea de munc, sntatea, viaa,etc.Riscurile pot fi provocate de forele naturii, acestea putnd aciona cu caracteraccidental (for major, incendiu etc.) sau cu caracter permanent (ex: uzura).Riscurile pot fi provocate, de asemenea, de fore umane ca urmare a unor interese individuale deosebite, a influenelor economice etc.Riscurile mai pot fi provocate de imperfeciunile comportamentului uman.

Riscul asigurabil - este fenomenul, evenimentul sau un grup de fenomene /evenimente care, odat produs, datorit efectelor sale, oblig pe asigurtor splteascasiguratuluidespgubireasausumaasigurat. Noiuneaderiscasigurabil are, de regul, mai multe sensuri: risc asigurabil folosit n sensul de probabilitate de producere a evenimentului. Cu ct acest eveniment are o frecven mai mare, cu att este mai mare pericolul deproducere a pagubei i apare mai necesar asigurarea. un alt sens este posibilitatea de distrugere parial sau total a bunurilor de unele fenomene imprevizibile (grindin, incendiu, seism etc.). n cazul asigurrilor depersoane,risculasigurabilesteelementulneprevzut,darposibilderealizat,care, odat produs, conduce la pierderea total sau parial a capacitii de munc aasiguratului. Fenomenul care a fost deja produs se numete caz asigurat sau sinistru. Riscul asigurat mai poate fi ntlnit i n sensul de mrime, dimensiune a rspunderii asumate de asigurtor prin ncheierea unei asigurri.n asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube, ci numaiacelea care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: producerea fenomenelor, pentru care se ncheie asigurarea, s fie posibil, cu o anumit regularitate n producere i un grad de dispersie teritorial ct mai mare,pentrucaltfelnusepoatemanifestainteresulpentruasigurarealui,nusepoate constitui nici mutualitatea necesar formrii unui fond de asigurare de dimensiunicorespunztoare; fenomenul trebuie saib, ntoate cazurile, caracter ntmpltor; nregistrarea fenomenului s se poat realiza n evidena statistic.

Existena unor date referitoare la producerea riscului pe o perioad ct mai ndelungat, permite stabilirea, cu un grad de precizie sporit, a rspunderii asigurtorului i implicit, aprimei de asigurare; producerea fenomenului s nu depind de voina asiguratului sau abeneficiaruluiasigurrii. Un bun poate fi asigurat mpotriva unuia sau mai multorriscuri.Evaluarea n vederea asigurrii reprezint operaia prin care se stabilete valoarea bunurilor, n vederea cuprinderii lor n asigurare.Aceast valoare este necesar s fie stabilit n deplin concordan cu valoarea real a bunuluirespectiv, deoarece orice exagerare, ntr-un sens sau n altul, poate avea consecine negative pentru asigurat.

5. Suma asiguratEste partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i asuma rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea.Suma asigurat reprezint n toate cazurile limita maxim a rspunderii asigurtorului i constituie un element care st la bazacalculului primei de asigurare.

6. Prima de asigurareReprezint suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratul o pltete asigurtorului pentru ca acesta s-i poat constitui fondul de asigurare necesarachitrii despgubirii la producerea riscului asigurat. Prima de asigurare se determin nmulind suma asigurat cu cotele de prim tarifar stabilit difereniat n funcie de form de asigurare.

7. Durata asigurriiReprezint perioada de timp n care rmn valabile raporturile de asigurare dintre asigurtor i asigurat aa cum aufost ele stabilite prin contractul de asigurare.

8. Paguba sau daunaReprezint pierderea intervenit la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea. ntlnim aici dou noiuni i anume paguba total n cazul n care bunul a fost distrus n ntregime i pagubaparial atunci cnd pierderea intervenit este mai mic dect valoarea bunului.

9. DespgubireaPltit de asigurtor este suma de bani pe care asigurtorul o datoreaz asiguratului n vederea compensrii pagubei produse de riscul asigurat. Despgubirea de asigurare poate fi n limita sumei asigurate egal sau mai mic dect paguba n funcie de principiul de rspundere al asigurtorului. n practica curent se utilizeaz trei principii valabile la acordare a despgubirii: principiul rspunderii proporionale - despgubireaestestabilitn aceeai proporie fa de pagub n care se afl suma asigurat fa de valoarea bunului asigurat. n cazul n care suma asigurat este egal cu valoarea real a bunului asigurat, atunci despgubirea este i eaegal cu paguba suferitde bunul respectiv. principiul primului risc - se aplic mai des, la bunurile la care riscul deproducereapagubeitotaleestemairedus(ex: la asigurarea cldirilor).

Valoareasumei asigurate este considerat ca reprezentnd maximum de pagub previzibilpentrubunul respectiv. La acest principiu, raportul dintre suma asigurat i valoareabunului asigurat nu mai influeneaznivelul despgubirii, aceasta depinznd numai de valoarea pagubei i a sumei asigurate. Principiul primului risc estemai avantajos pentruasigurat dect principiul rspunderii proporionale, pentru c pagubele sunt compensate ntr-o msur mai mare, dar i nivelul primelor de asigurare este mai mare.

principiul rspunderii limitate (clauza cu franiz) - secaracterizeazprin faptul c despgubirea se acord numai dac paguba depeteo anumit valoareprestabilit.Astfel, o parte din pagub va cdea n rspunderea asiguratului, numit franiz.Aceasta poate fi: atins sau simpl: asiguratorul acoper n ntregime paguba, pn la nivelul sumei asigurate, dac aceastaeste mai mare dect franiza; deductibilsauabsolut: aceasta se scade, n toate cazurile, din pagub, indiferent de volumul pagubei.Asigurtorul pltete numai partea din pagub care depeete franiza.Indiferent de tipul de franiz, nu se acord despgubiri dac valoarea pagubei se ncadreaz n limitele franizei.