Sistemul vascular sanguin-sistem inchis de tuburi/vase prin care circula continu pompat de inima

-artere-capilare-vene Artere-vase ce conduc sangele oxigenat de la inima la tesuturi-vase cu peretii grosi si elastici,adaptati pt transportul sangelui cu presiune mareclasificare:-dupa calibru – a. mari a .medii arteriole -dupa structura tunicii medii- a. elastice:predomina fibrele (lamele) elastice in tunica medie ;ce asigura rezistenta la presiuni foarte mari a.musculare:predomina fibrele musculare in tunica medie

Arterele de tip elastic-vase de conducere,de calibru mareex:aorta,a.pulmonara,a. carotida,a iliaca comuna,etcperete gros format din 3 tunici: a)tunica interna(INTIMA) b)tunica mijlocie(medie) c)tunica externa (adventice)a) Tunica Interna este mai groasa la o a. elastice decat la cele musculare -endoteliu- ep. Simplu. Pavimentos ce captuseste suprafata interna vasului -strat subendotelial-celulele sunt asezate cu axul lung in axul vasului t.conj lax –fibre de collagen fibre elastice -mai gros decat la a. musc -pe el se sprijina membrane bazalab) Tunica Mijlocie cea mai groasa tunica -zeci de lamele elastice –fenestrate -dispuse concentric -rol de a atenua schimbarile mari de presiune,create in batai –in sistola-se intind -in diastola-revin -fenestratiile permit difuziunea substantelor nutritive spre jumatatea interna a peretelui arterial - intre lamele gasim -fibre musculare netede -fibre de colagen -substanta fundamentalac) Tunica Externa slab dezvoltata la a. elastice contine t. conjunctiv lax in care se gasesc fibre de collagen si fibre elastice,orientate longitudinalcontine - vasa vaporum (ce iriga ½ ext a peretelui vasc ½ interna prin difuziunea subst nutritive din lumen -vase limfatice

fibre nervoase !!! (lipsesc membranele limitante elastice)Artere de tip muscular-artere distributive,de calibru mediu-rol de a furniza sange tuturor organelor-reprezinta marea majoritate (a.humerala,a femurala,a mezenterica ,etc.)perete vascular – 3 tunici

a) interna –endoteliu dispus pe o membrane bazala -strat subendotelial mai subtire decat la a.elastice -L.E.I. (limitanta elastica interna)-condensare de t. elastic ce separa tunica interna de tunica medie L.E.I-apare la Micr. OPT ca o banda f. sinuasa,ondulata,intre cele 2 tunici - prezenta fenestratiilor ce asigura difuziunea substantelor nutritive b) medie –cea mai groasa - predomina fibrele musculare netede dispuse circular pe mai multe randuri - gasim si lamele elastice rare (printer fibrele musculare) - la ext –intre tunica medie si adventice -bine reprez. Doar la a. mari;la cele mici chiar lipseste c)adventicea-T. conjunctiv lax – fibre de colagen - fibre elastice fibre musc. Netede vasa vaporum nervi

Arteriole –a. mici cu Ǿ<500 μ -rol de a controla fluxul sanguine in capilare -perete subtire cu toate cele 3 tunici T.Interna –endoteliu dispus pe o Membrana Bazala -strat subendotelial f.subtire L.E.I.-doar la arteriole cu Ǿ>50 μ -dispare la cele micicellule endoteliale la arteriole contin granulele lui Weiber PAlade-adaposteste factorul VIII factor von Willebrand T.Medie- fibre musculare netede cu 1-5(max) randuri !!! nu exista lamele elastice !!! nu exista L.E.E. Adventicea – f. subtire

- nu are vasa vaporum- este f. bine inervata

Metaarteriole-arteriole precapilare -rol de reglare a fluzului sanguine in reteaua capilara -inconjurate de un inel de m. neted ce mentine,prin contractie,presiunea scazuta in capilare

Capilarele -vasele cele mai mici,intre arteriole si venule- Ǿ 5-9 μ (7 μ) - Perete –f subitire adaptat pt. schimbul de substanta

-doar din endoteliu dispus pe o membrana bazala !!! nu exista tunica medie ,dar ea este inlocuita cu pericite-celule mezenchimale cu prelunigiri multiple care inconjoara capilarele lau rol contractil –datorita filamentelor de acitna/miozina din citoplasma,FAgocitar,refacere,regenerare tisulara

3 tipuri de capilare a)continue (somatice) b)fenestrate c)sinusoidecapilarele continue : alcatuite dintr-un endoteliu continuu,dispus pe o membrane bazala continua celulele endoteliale stranse unite prin jonctiuni –stranse -GAP prezinta pericite in jur in SNC,in mm,in gl. Exocrine,in timus,in testicul formeaza bariere selective intre sange si tesuturi (ex. Bariera hemato-encefalica) rolul barierelor:impiedica patrunderea subst. nocive din lumenul capilarelor

capilarele fenestrate (cap. Viscerale) -se gasesc in organe cuschimbrui rapide de subst intre sange si testul org. respective - ex. Rinichi,intestine,gl,endocrine -endoteliul este continuu,dispu pe o MB continua -cel endoteliale prezinta fenestratii mari (Ǿ 60 nm)inchise prin diafrag. -permeabilitate mai mare decat cele continueadventicea –cea mia groasa -contine multe fasc de fibre musc netede cu roientare longitudinala -rol de a asigura prin contractii peristaltice trasnportul de sange impotriva fortei gravitationale -fibre de collagen abundente -vasa vaporum f bine reprezentate (pt ca peretele este gros)

Ateroscleroza-a de calibru mediu –a coronare a femurale- O ingrosare focala a tunicii interne dat. Unor depuneri de cholesterol in spatial

subendotelial- Treptat f musc. Netede +macrophage determina formarea pliurilor lipidice si

ulteriror a placilor de aterom,cu o coloratie galbena- Leziunile se extend pana la t. medie- Ingrosarea poate det. Obstructia totala,inchiderea vasului ce conduce in final la

necroza

Venele conduc sangele de la tesurturi catre inima.au caliber diferite si peretele format din 3 tunic concentrice:inimta (endovena),media(mezovena) si adventicea.Dupa calibru se impart in venule(diam 0,2mm),vene mici si mijlocii (diam. 1-9 mm) si vene mari (cava si porta) Venulele sunt cele mai importante conducte venoase datorita functiei lor.Ele prezinta o tunica interna subtire formata din endoteliu continuu fara membr. Elastica limitanta,o tunica medie ingusta in care se gasesc 1-3 fibre musc netede circulare si o adventice foarte ingusta cu fibre de collagen dispuse longitudinal.La nivelul venulelor se colecteazaz sangele din capilare ai are loc un schimb mai active intre sange si tesuturi datorita unei permeabilitati crescute a peretelui vascular.Acest fenomen se accentueaza in inflamatii cand trecerea de plasma si leucocite catre tesuturi este mult mai accentuate.Venulele sunt mai sensibile decat capilarele la actiunea histaminei ,serotoninei sau a altor substante,care maresc permeabilitatea.De asemenea venulele sunt mai sensibile la actiunea toxinelor .Ele sunt sediul de predilectie al hemoragiilor,trombozei,diapedezei,modif alergice a a celor datorita frigului. Vene mijlocii si mari prezinta variatii de structura ala mediei fiind clasificate in vene musculare,fibroelastice si fibroase . In partea subdiafragmatica predomina venele cu perete muscular acesta fiind necesar impingerii sangelui catre inima impotriva fortei gravitatiei. Aceste vene sunt prevazute si cu valvule venoase care prezinta pliuri membranoase sau valvulomembranoase ala tunicii interne,de obicei perechi,situate adeseori langa orificiul de intrare a unei vene tributare.Venele fibroase se intalanesc la nivelul sinusurilor meningelui fibros.Media lor este lipsita de fibre musculare,contine o cantitate mare de fibre de collagen care asigura acestor vase o rigiditate sporita a peretelui,spre a nu fi comprimate de tesuturile dure invecinate.Venele fibroelastice prezinta structura intermediara intre venele fibroase si musculare gasindu-se frecvent in toracele superior tunica medie se gasesc fibre elastice si foarte rar fibre musculare netede .In general venele poseda o bogta retea de vasa vasorum in adventice si o inervatie asemanatoare arterelor.Pe sectiune,venele apar cu lumen neregulat,mai larg decat al arterelor,turtit,deoarece peretii subtiri colabeaza usor .Dupa maorte sunt in colaps prin golirea lor de sange,semnalandu-se la unele din ele o usoara contractie a peretelui