Accidentele vasculare cerebrale

1. Sunt elemente comune pentru toate AVC CU EXCEPTIA:

a. Deficit senzitivomotor

b. Deficit focal

c. Deficit central

d. Necesita imagistica cerebrala de urgenta

e. Necesita diagnostic diferential cu aura migrenoasa

2. Caracterizeaza managementul in urgenta al AVC-urilor CU EXCEPTIA:

a. Imagistica cerebrala de urgenta

b. Tratament anticoagulant

c. Corectarea glicemiei si oxigenoterapie daca saturatia < 92%

d. Combaterea HTA

e. Kinetoterapie precoce

3. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:

a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

b. Hemianopsie laterala omonima

c. Hipoestezie homolaterala

d. Agnozie vizuala

e. Alexie

4. Caracterizeaza infarctul sylvian profund:

a. Hemianopsie laterala omonima

b. Afazie

c. Dispraxie

d. Hemiplegie masiva proportionala

e. Hemiasomatognozie

5. Caracterizeza sindromul Wallenberg CU EXCEPTIA:

a. Anestezia hemifetei

b. Vertij si nistagmus rotator

c. Paralizia hemivalului

d. Semnul Claude-Bernard-Horner

e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

6. NU caracterizeaza sindromul locked-in:

a. Tetraplegie cu diplegie faciala

b. Mutism

c. Secundar unui infarct protuberential bilateral

d. Pastreaza doar clipitul pleoapelor si miscarile verticale ale globilor oculari

e. Starea de constienta afectata

7. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar CU EXCEPTIA:

a. Mers cu pasi mici

b. Ras si plans spasmodic

c. Hipoestezie bilaterala

d. Tulburari sfincteriene

e. Tulburari de fonatie si deglutitie

8. NU este factor de risc modificabil pentru ateroscleroza:

a. HTA

b. Sexul masculin

c. Diabet

d. Fumat

e. Hipercolesterolemie

9. Sunt cauze de embolii de origine cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatie atriala

b. Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta

c. Valva biologica

d. Cardiomiopatie dilatativa

e. Endocardita

10. Este FALS despre disectia unei artere cervicale:

a. Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral

b. Poate determina cervicalgie

c. Declansata frecvent de traumatism craniocervical

d. Reprezinta prima cauza de infarct cerebral la subiectii < 45 ani

e. Se trateaza cu antitrombotic sistematic

11. Caracterizeaza examenul RMN in infarctul cerebral CU EXCEPTIA:

a. Hipersemnal in secventele de difuzie la 30 de min dupa ischemie

b. Hiposemnal pe secventele FLAIR

c. Hemoragie vizibila pe secventele T2

d. Poate fi completat de angio-RMN cervical

e. Poate fi completat de angio-RMN intracranian

12. In suspiciunea de endocardita infectioasa se recomanda urmatoarele examene paraclinice in urgenta:

a. Punctie lombara

b. Anticorpi anti beta-2-GP1

c. Eco Doppler cervical

d. Radiografie toracica

e. Ecografie transesofagiana

13. Sunt semne ce evoca AIT CU EXCEPTIA:

a. Tulburari sfincteriene

b. Tulburari de limbaj

c. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale

d. Cecitate monoculara tranzitorie

e. Hemianopsie laterala omonima

14. NU caracterizeaza managementul infarctelor cerebrale si AIT:

a. Tratament antiHTA doar daca HTA > 185/110 mmHg

b. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil

c. Antiepileptice daca crizele sunt precoce (inainte de ziua 15)d. Mentinerea unei pozitii strict la orizontala pana la efectuarea examenului eco-Doppler al trunchiurilor supraaortice

e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

15. Este contraindicatie a tratamentului antiplachetar cu aspirina in tratamentul infarctului cerebral:

a. Asocierea cu dipiridamol

b. Tratamentul anticoagulant

c. Fibrilatia atriala

d. Tratamentul cu fibrinolitice

e. Interventia chirurgicala

16. NU este adevarat despre tratamentul trombolitic in AVC:

a. Trebuie instituit urgent

b. Indicat in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 6 ore

c. Condtraindicat in caz de interventie chirurgicala recenta

d. Contraindicat in caz de tratament anticoagulant

e. Permite ameliorarea prognosticului functional in timp

17. Sunt terapii in cadrul profilaxiei secundare in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa CU EXCEPTIA:

a. Antiplachetare

b. Statine

c. Anti-HTA

d. Activitate fizica regulata

e. Tratament anticoagulant pe termen lung

18. AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda afecteaza urmatoarele structuri CU EXCEPTIA:

a. Capsula interna

b. Nucleii ventrali talamici

c. Nucleii cenusii centrali

d. Protuberanta

e. Cerebelul

19. Este adevarat despre malformatiile arteriovenoase care determina AVC hemoragic:

a. Reprezinta un shunt intre o artera cu debit mare si vene de drenaj fara capilare interpuse

b. AVC apare deseori in timpul unui puseu HTA

c. AVC apare deseori in timpul unei supradoze

d. Diagnostic suspectat mai ales la subiecti varstnici, dementi

e. Nu necesita consult neurochirurgical

20. Sunt factori favorizanti pentru trombozele venoase cerebrale CU EXCEPTIA:

a. Post partum

b. Post abortum

c. Sindrom antifosfolipidic

d. Boala Crohn

e. Boala Takayasu

21. Trombozele venoase cerebrale NU asociaza in mod clasic:

a. Semn Claude-Bernard-Horner

b. Cefalee

c. Crize de epilepsie

d. Deficite neurologice focale cu instalare acuta

e. Deficite neurologice focale cu instalare subacuta

22. NU face parte din tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:

a. Heparina in urgenta dupa ce se confirma diagnosticul

b. Continuarea tratamentului cu AVK dupa heparina cu exceptia infarctizarii venoase hemoragice asociate

c. Tratament anticoagulant timp de 6 luni 1 an sau chiar pe viata in functie de etiologie

d. Tratament etiologic

e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Complement multiplu

23. Caracterizeaza deficitul neurologic in toate AVC:

a. Brutal

b. Insidios

c. Focal

d. Central

e. General

24. Managementul in urgenta al AVC cuprinde:

a. Kinetoterapie precoce

b. Ortofonie in caz de afazie

c. Imagistica cerebrala de urgenta

d. Prevenirea complicatiilor trombembolice

e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

25. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:

a. Afazie

b. Hemiasomatognozie

c. Alexie

d. Anosognozie

e. Hemianopsie laterala omonima

26. Caracterizeaza infarctul sylvian superficial:

a. Hemianopsie laterala omonima

b. Afazie

c. Hemiasomatognozie

d. Hemiplegie masiva proportionala

e. Sindrom frontal

27. Caracterizeaza infarctul arterei cerebrale anterioare:a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

b. Deficit senzitivomotor predominant crural

c. Sindrom frontal

d. Hemianopsie laterala omonima

e. Afazie

28. Caracterizeaza infarctul cerebral posterior superficial:a. Hemianopsia laterala omonima

b. Hemiasomatognozie

c. Anosodiaforie

d. Alexie

e. Agnozie vizuala

29. Caracterizeaza sindromul Wallenberg:

a. Anestezia hemifetei

b. Vertij si nistagmus rotator

c. Tulburari de fonatie si deglutitie

d. Semn Claude-Bernard-Horner

e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

30. Caracterizeaza sindromul locked-in:

a. Tetraplegie cu diplegie faciala

b. Mutism

c. Stare de constienta alterata

d. Este secundar unui infarct protuberential unilateral

e. Pastreaza miscarile orizontale ale globilor oculari

31. Sunt principalele tablouri semiologice evocatoare de infarct lacunar:

a. Hemiplegie pura in afectarea capsulei interne

b. Hemianestezie generalizata in afectarea hipotalamusului

c. Dizartrie + mana neindemanatica in afectarea protuberentiala

d. Hemipareza + ataxie in caz de afectare protuberentiala sau a coronei radiata

e. Tetraplegie izolata in afectarea mezencefalului

32. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar:

a. Ras si plans spasmodic

b. Mers ataxic

c. Tulburari sfincteriene

d. Sindrom piramidal unilateral

e. Dementa

33. In ceea ce priveste mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral este adevarat despre bolile arterelor mici:

a. Sunt responsabile de 50 % din infarctele cerebrale

b. Legate cel mai frecvent de HTA sau diabet dezechilibrat

c. Determina infarcte situate in general superficial

d. Se afla la originea infarctelor de dimensiuni mari maligne;

e. Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante

34. Sunt cauze ale AVC embolice de origine cardiaca:

a. Fibrilatia atriala

b. Flutterul atrial

c. Akinezia segmentara

d. Endocardita

e. Miocardita

35. Este adevarat despre disectia unei artere cervicale:

a. Poate apare semnul Claude-Bernard-Horner homolateral

b. Este prima cauza de AVC la subiectii < 45 ani

c. Nu asociaza cefalee

d. Tratament antitrombotic sistematic cu aspirina

e. Poate fi declansata de un traumatism craniocervical

36. Sunt examinari de realizat sistematic in urgenta in cazul unui infarct cerebral:

a. Radiografia toracica

b. ECG

c. Troponina I, C

d. Punctie lombara

e. Serologie HIV

37. Este semiologie evocatoare de AIT:

a. Afazie

b. Hemianopsie laterala omonima

c. Anosodiaforie

d. Agnozie vizuala

e. Hemiasomatognozie

38. Este adevarat despre tratamentul anticoagulant in infarctul cerebral:

a. Este indicat in infarctele venoase

b. Este indicat in AIT de origine cardioembolica certa

c. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4:30 h

d. De instituit urgent

e. Riscul de transformare hemoragica este mai mic decat beneficiul asteptat

39. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral intra in discutie in urmatoarele cazuri:

a. Infarct cerebelos cu efect de masa

b. Infarct cerebral profund

c. Infarct lacunar

d. Infarct in lobul temporal usor accesibil

e. Infarct emisferic cu edem cerebral malign

40. Profilaxia secundara ischemiilor de origine ateromatoasa cuprinde:

a. Antiplachetare

b. Tratamentul cardiopatiei

c. Screening-ul diabetului si tratamentul acestuia

d. Anticoagulante orale

e. Anti-HTA

41. Profilaxia secundara ischemiilor de origine cardioembolica cuprinde:

a. Apirina daca riscul este scazut

b. AVK daca riscul este crescut

c. Anti-HTA

d. Statine

e. Tratamentul cardiopatiei

42. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arteriala:

a. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante

b. Sunt legate de ruperea marilor artere

c. Sunt asociate cu leucoaraioza

d. Tratamentul in acut consta in scaderea presiunii arteriale pe cale i.v.

e. Nu necesita masuri de protectie cerebrala ca la cele ischemice

43. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloida:

a. Diagnosticul este suspectat la un pacient varstnic, in general dement

b. Localizarea este frecvent in teritoriul cortico-sub-cortical

c. Apar deseori in timpul unui puseu de HTA

d. Apar deseori in timpul unei supradoze

e. Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide

44. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri:

a. Favorizate de HTA

b. Frecvent la subiectii tineri

c. Cocaina este incriminata

d. Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice

e. Frecvent localizate lobar

45. Urmatoarele examinari sunt indicate pentru stabilirea etiologiei unei tromboflebite cerebrale:

a. Examen ORL, stomatologic

b. Cautarea unei trombofilii

c. Punctie lombara

d. Cautarea unei boli autoimune

e. Cautarea sindromului antifosfolipidic

46. Caracterizeaza tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:

a. AVK ca prima optiune de tratament anticoagulant

b. Anticoagulare de prima intentie

c. Tratament etiologic daca este posibil

d. Antiagregante

e. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 B. 3 B. 4 D. 5 E. 6 E. 7 C. 8 B. 9 C. 10 D. 11 B. 12 E. 13 A. 14 A. 15 D. 16 B. 17 E. 18 B. 19 A. 20 E. 21 A. 22 B.

Complement multiplu:

23 A, C, D. 24 A, B, C. 25 A, B, D, E. 26 A, B, C. 27 B, C. 28 A, D, E. 29 A, B, C, D. 30 A, B. 31 A, C, D. 32 A, C, E. 33 B, E. 34 A, C, D. 35 A, D, E. 36 A, B, C. 37 A, B. 38 A, B. 39 A, E. 40 A, C, E. 41 A, B, E. 42 A, C, D. 43 A, B, E. 44 B, C, D. 45 A, B, C, E. 46 B, C, E.Hemoragia meningiana

1. In contextul unei suspiciuni de hemoragie meningiana este adevarat despre cefaleea cu debut brutal CU EXCEPTIA:

a. Justifica un CT de urgenta

b. Justifica o PL de urgenta

c. Afecteaza prognosticul functional dar nu si pe cel vital

d. Daca survine spontan se suspecteaza o ruptura de anevrism

e. Orice cefalee cu debut brutal se considera hemoragie meningiana pana la proba contrarie

2. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica CU EXCEPTIA:

a. Are o incidenta de 5/100000

b. In 3/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism

c. Sindrom meningian inconstant la examenul clinic

d. Nu se asociaza cu tulburari de constienta

e. Se poate asocia cu o criza convulsiva

3. NU caracterizeaza managementul unei suspiciuni de hemoragie meningiana nontraumatica:

a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic

b. Masuri de neurprotectie

c. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie

d. Siptalizare de urgenta la neurochirurgie sau reanimare

e. Administrare de nimodipina

4. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene CU EXCEPTIA:

a. Moarte subita

b. Hidrocefalie acuta

c. Vasospasm arterial

d. Infarct cerebral hemoragic

e. Hiponatremie

5. NU sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:

a. Recidiva hemoragica

b. Sechele motorii

c. Sechele cognitive

d. Hidrocefalie cu presiune normala

e. Epilepsie secundara

Complement multiplu

6. Caracterizeaza hemoragia meningiana:

a. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subdural

b. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian

c. Orice cefalee cu debut brutal este o hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism pana la proba contrarie

d. Justifica CT in urgenta de prima intentie

e. Justifica arteriografie cerebrala in urgenta de prima intentie

7. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica:

a. Are o incidenta de 1/100000

b. In 2/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism

c. Cefaleea este brutala, intensa de la inceput

d. Caracterizata de sindrom meningian inconstant

e. Rareori poate debuta cu coma

8. Este adevarat despre explorarile complementare in suspiciunea de hemoragie meningiana nontraumatica:

a. CT este de prima intentie

b. CT cu substanta de contrast este de prima intentie

c. Daca se observa o sangerare meningiana pe CT se va face o arteriografie cerebrala de urgenta

d. CT normal elimina diagnosticul de hemoragie meningiana

e. Pentru a depista hemoragia meningiana minima se face punctie lombara

9. Caracterizeaza managementul suspiciunii de hemoragie meningiana nontraumatica:

a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic

b. Masuri de combatere a edemului cerebral

c. Supraveghere eco-Doppler transcraniana pentru identificarea vasospasmului

d. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie

e. Evitarea punctiei lombare in primele ore

10. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene:

a. Epilepsia

b. Complicatii de decubitus

c. Vasospasm arterial

d. Recidiva hemoragica

e. Hiponatremie

11. Sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:

a. Recidiva hemoragica

b. Sechele motorii sau cognitive

c. Hiponatremie prin secretia inadecvata de ADH

d. Hidrocefalie cu presiune normala

e. Vasospasm arterial

12. Sunt cauze de cefalee cu debut brutal:

a. Tromboflebitele cerebrale

b. Necrozele pituitare

c. Malformatiile arteriovenoase

d. Nevralgiile

e. Encefalitele

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 C. 2 D. 3 A. 4 D. 5 A.

Complement multiplu:

6 B, C, D. 7 C, D, E. 8 A, C, E. 9 B, C, D. 10 C, D, E. 11 B, D. 12 A, B, C.

Tumorile intracraniene

1.Sunt circumstante ale descoperirii tumorilor intracraniene CU EXCEPTIA:

a.Control de rutina

b.Epilepsie

c.HTIC

d.Deficit neurologic central

e.Cefalee neobisnuita

2.Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase CU EXCEPTIA:

a.In general benigne

b.Frecvent in fosa posterioara la copil

c.Frecvent in emisferele cerebrale la adulti

d.Pot fi tumori primitive

e.Pot fi tumori secundare

3.In cazul tumorilor intracraniane CT NU identifica:

a.Tumora

b.Efectul de masa

c.Dimensiunea

d.Riscul de angajare

e.Tipul tumorii

4.NU caracterizeaza managementul tumorilor intracraniane:

a.Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.

b.Tratament antiepileptic profilactic

c.Exereza totala daca este posibil

d.Chimioterapie

e.Radioterapie

5.Este FALS despre schwannomul acustic:

a.Tumora benigna a celulelor tecii Schwann

b.Se dezvolta in principal pe nervul VII cranian

c.In stadiul precoce exista numai semne auditive si/sau vestibulare

d.In stadiul tardiv se determina nevralgie de trigemen

e.Tratamentul consta in excizia chirurgicala

Complement multiplu

6.Sunt semne clinice evocatoare de HTIC:

a.Cefalee predominant seara

b.Varsaturi in jet

c.Diplopie prin afectarea nervului VI

d.Edem papilar unilateral

e.Vedere neclara

7.Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase:

a.Sunt in general maligne

b.Situate in fosa posterioara la adulti

c.Situate in emisferele cerebrale la copii

d.Astrocitomul are un grad scazut de malignitate

e.Glioblastomul are un grad crescut de malignitate

8.In caz de metastaza cerebrala hemoragica cancerul primitiv poate fi:

a.Pulmonar

b.Mamar

c.De colon

d.Melanom

e.De rinichi

9.Caracterizeaza managementul si tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne:

a.Derivatie ventriculara in urgenta in caz de hidrocefalie acutab.Excizia chiirurgicala pentru toate tipurile de tumora

c.Corticoterapie i.v. in caz de edem important

d.Sustinere psihologica

e.Tratament antiepileptic profilactic

10.Sunt leziuni tumorale intracerebrale in context de serologie HIV pozitiva:

a.Limfom cerebral

b.Astrocitom

c.Schwannom

d.Meningiom

e.Sarcom Kaposi

11.Caracterizeaza Schwannomul:

a.Tumora benina a celulelor tecii schwann

b.In principal pe nervul VII cranian

c.Risc de epilepsie

d.Tratament chirurgical

e.Doar semne auditive si/sau vestibulare in stadiul precoce

12.Caracterizeaza meningiomul:

a.Tumora maligna a meningelor

b.Risc de crize de epilepsie

c.Risc de compresie a structurilor invecinate

d.Aspect tipic RMN de tumora extranevraxiala cu baza de implantare meningiana extracerebrala

e.Tratament chirurgical

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 A. 3 E. 4 B. 5 B.

Complement multiplu:

6 B, C, E. 7 A, D, E. 8 D, E. 9 A, C, D. 10 A, E. 11 A, D, E. 12 B, C, D, E.