Boli cu transmitere sexuala: gonocici, chlamidioza, sifilis

1. Sunt factori principali de risc pentru IST CU EXCEPTIA:a. Sexul masculinb. Raporturi sexuale precocec. Parteneri sexuali multipliid. Nivel socio-economic nefavorabile. Antecedente de IST

2. NU sunt semne extragenitale evocatoare pentru ITS:a. Afectare articularab. Sancru bucalc. Salpingitad. Eruptie cutanatae. Conjunctivita

3. Bilantul sistematic in suspiciunea de IST NU contine:a. Serologie HIV 2b. Serologie VHBc. TPHA-VDRLd. Serologie HIV 1e. Serologie VHD

4. Caracterizeaza doar profilaxia primara a IST:a. Informare cu prvire la ISTb. Folosirea prezervativuluic. Limitarea numarului de partenerid. Vaccinul anti-HPVe. Informarea asupra factorilor de risc ai IST:

5. Pot fi manifestari clinice ale infectiilor cu gonococ CU EXCEPTIA:a. Uretritab. Orhiepididimitac. Salpingitad. Faringitae. Balanita

6. Tratamentul preferat pentru infectia cu gonococ este:a. Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zileb. Doxiciclina 200 mg timp de 10 zilec. Doxiciclina 200 mg timp de 21 de ziled. Ceftriaxona 250 mg i.m o datae. Doxiciclina 200 mg timp de 14 zile

7. Caracterizeaza fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice:a. Faza primara - Leziuni papulare localizate pe coapseb. Faza secundara - Adenopatii inghinalec. Faza tertiara - Afectare neurologicad. Faza secundara – Fibrozae. Faza primara - Febra si alterarea starii generale

8. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:a. Azzitromicina 1g p.o. in uretriteb. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in prostatitec. Fluorochinolone in salpingited. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in cervicitee. Doxicilclina 200 mg/zi 7 zile in LGV

9. Caracterizeaza diagnosticul sifilisului:a. VDRL - si TPHA - = perioada de incubatieb. VDRL+ si TPHA - = Cicatrice serologica a unui sifilis vechic. VDRL+ si TPHA + = Treponematoza non venericad. VDRL - si TPHA + = Fals pozitiv, poate fi sclerodermiee. VDRL+- si TPHA - = Sifilis

10. Caracterizeaza tratamentul neurosifilisului:a. Benzilpenicilina 2,4 M UI x 3 injectii la o saptamana distantab. Doxiciclina 200 mg timp de 18 zilec. Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii timp de 14-21 ziled. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zilee. Azitromicina 1g p.o. 21 de zile

Compement multiplu

11. Fac parte din principalele IST:a. Infectia cu HIVb. Infectiile cu micoplasmec. Scabiad. Shigellozae. Chlamidioza

12. Sunt ITS care dau conjunctivita neonatala:a. Sifilisb. Infectia cu gonococc. Infectia cu chlamydiad. Trichomoniazae. Herpesul

13. Caracterizeaza managementul curativ al IST:a. Trebuie instituit rapidb. Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientuluic. Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentuluid. Pacientul trebuie sa revina la control dupa tratamente. Rezistentele germenilor sunt frecvente

14. Fac parte din profilaxia secundara a IST:a. Vaccinul anti-HPVb. Vaccin anti-HIVc. Vaccin anti-VHBd. Depistarea si tratarea partenerilor pacientuluie. Identificarea sistematica a IST asociate

15. Caracterizeaza diagnosticul infectiei cu gonococ:a. Examenul direct este concludent doar la femeib. In uretrita simptomatica la barbat se realizeaza o cultura pe mediu specificc. Se realizeaza sistematic antibiograma dupa izolarea bacterieid. Prelevatul uretral se face ideal dimineata inaintea primei mictiunie. In caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe si din anus

16. In tratamentul infectiei cu gonococ se face sistematic tratamentul si pentru chlamidioza cu:a. Ceftriaxona 250 mg i.m. doza unicab. Azitromicina 1g in priza unicac. Doxiciclina 200mg/zi 7 ziled. Benzilpenicilina 2,4 M UI i.m. doza unicae. Fluorochinolone

17. Fac parte din sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter:a. Uretritab. Faringitac. Conjunctivitad. Orhiepididimitae. Poliartrita

18. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:a. Azitromicina 1g p.o. in uretriteb. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in cervicitec. Fluorochinolone in orhiepididimited. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in prostatitee. Azitromicina 1g p.o. in LGV

19. Caracterizeaza sifilisul secundar:a. Poate apare meningita sifiliticab. Reprezinta stadiul de sancruc. Poate apare goma sifiliticad. Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase, cu intervale cu piele sanatoasae. Poate apare alopecie

20. Reactia Herxheimer consta in:a. Febrab. Afectare oftalmicac. Eruptie cutanatad. Poliadenopatiie. Hepatosplenomegalie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – D. 5 – E. 6 – D. 7 – B. 8 – A. 9 – A. 10 – C.Complement multiplu:11 – A, B, C, E. 12 – B, C. 13 – A, B, D, E. 14 – D, E. 15 – C, D, E. 16 – B, C. 17 – A, C, E. 18 – A, B, C. 19 – A, D, E. 20 – A, C, D.

Diareea acuta si deshidratarea la adult

1. Sunt semne de deshidratare in cadrul diareei acute CU EXCEPTIA:a. Seteb. Senzatie de uscaciune a mucoaselorc. Palpitatiid. Alterarea starii generalee. Ameteala in ortostatism

2. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara CU EXCEPTIA:a. Sete intensab. Pierdere ponderalac. Vene jugulare externe colabated. Pliu cutanat persistente. Hipotonia globilor oculari

3. NU caracterizeaza sindromul holeriform:a. Diaree profuza si apoasab. Evolutie rapid favorabilac. Afectare intestinala prin mecanism toxic sau toxinicd. Sindrom septic moderat sau absente. Risc de deshidratare severa

4. Cautarea toxinelor din infectia cu Clostridium difficile este indicata in examenul scaunului in caz de:a. Diaree peste 3 zileb. Diaree nosocomialac. Diaree cu deshidratare severad. Sindrom infectios sever inexplicate. Diaree la revenirea dintr-un sejur in zona tropicala

5. Caracterizeaza gastroenteritele acute virale CU EXCEPTIA:a. Contagiozitatea este scazutab. Transmitere interumanac. Evolutia este spontan favorabila in cateva ziled. Calcivirusul poate fi responsabile. Rotavirusul poate fi responsabil

6. Diareea calatorilor este cauza de:a. E. Coli enteropatogenb. E. Coli enteroagregativc. E. Coli enterotoxigend. E. Coli enterohemoragice. E. Coli enteroinvaziv

7. Yersinia pseudotuberculosis se manifesta deseori cu:a. Sindrom dizenteric clasicb. Tablou de sindrom apendicularc. Eruptie rozeliformad. Sindrom Guillan-Barree. Sindrom holeriform

8. Sunt antisecretoare p.o. folosite in tratamentul diareei:a. Racecadatorilb. Loperamidac. Diosmectitad. Furazolidonae. Clorchinaldol

9. Tratamentul tintit pentru Vibrio cholerae este:a. Chinolona 5-7 zileb. Macrolid 14 zilec. Doxiciclina 300 mg doza unicad. Metronidazol 7 zilee. Vancomicina 10-14 zile

Complement multiplu:10. In diagnosticul diareei acute prezenta unor cazuri similare in anturaj evoca:a. O gastroenterita viralab. O diaree a calatoruluic. Holerad. Paludisme. O intoxicatie alimentara

11. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara:a. Pliu cutanat persistentb. Uscaciunea mucoaselorc. Febrad. Hipotonia globilor ocularie. Pierdere ponderala

12. Caracterizeaza sindromul dizenteric:a. Diaree profuza si apoasab. Sindrom septic francc. Tenesmed. Risc de deshidratare severae. Afectare colica invaziva

13. Examenul parazitologic al scaunului este indicat in caz de:a. Diaree peste 3 zileb. Diaree peste 7 zile in ciuda unui tratament antibiotic specificc. Diaree nosocomialad. Diaree la un subiect imunodeprimate. Epidemie recenta de diaree acuta

14. Rectosigmoidoscopia este indicata in diaree in caz de:a. Diaree nosocomialab. Diaree cu deshidratare severac. Diaree invazivad. Diaree persistenta cu examene negativee. Diaree la un subiect imunodeprimat

15. Toxiinfectia alimentara cu stafilococ auriu este caracterizata de:a. Enterotoxina termolabilab. Incubatie scurtac. Incubatie lungad. Varsaturi in prim plane. Diaree in prim plan

16. Caracterizeaza dizenteria cu campylobacter jejuni:a. Contaminare alimnetarab. Determina sindrom Guillan-Barrec. Se prezinta cu eritem nodosd. Determina pete lenticularee. Este responsabila de SHU

17. Este adevarat despre dizenteria cu salmoneloze:a. Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colectiveb. Sunt autolimitantec. Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widald. Leucocitoza este tipicae. Se pot prezenta cu eruptie rozeoliforma

18. Este adevarat despre loperamida:a. Este contraindicata in diareea invazivab. Este modulatoar de motilitatec. Este antisecretord. Este adsorbant topice. Este antiemetic

19. Fac parte din tratamentul empiric al suspiciunii de diaree invaziva sau de parazitoza:a. Chinolonab. Macrolidc. Doxiciclinad. Metronidazole. Vancomicina

20. Sunt antibiotice recomandate in infectia cu clostridium difficile:a. Doxiciclinab. Macrolidc. Amikacinad. Vancomicinae. Metronidazol

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – A. 3 – B. 4 – B. 5 – A. 6 – C. 7 – B. 8 – A. 9 – C.Complement multiplu:10 – A, E. 11 – A, D, E. 12 – B, C, E. 13 – A, B, D. 14 – C, D. 15 – B, D. 16 – A, B. 17 – A, C, E. 18 – A, B. 19 – A, D. 20 – D, E.

Febra acuta la adult

1. Caracterizeaza febra:a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade searab. Pentru masurarea la nivelul timpanului se adauga 0,5 gradec. Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de 20 de ziled. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zilee. Febra prelungita dateaza de mai putin de 20 de zile

2. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute CU EXCEPTIA:a. Deshidratare acutab. Purpurac. Situatie sociala precarad. Durata peste 5 zilee. Subiect recent operat

3. Anamneza pacientului febril trebuie sa verifice urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Daca pacientul este de obicei febril in infectiib. Daca pacientul a avut contact cu animalec. Daca pacientul este purtator de material straind. Curba termicae. Daca pacientul a fost consultat pentru aceasta febra

4. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei CU EXCEPTIA:a. Boli metaboliceb. Boli inflamatorii sistemicec. Tumori solide sau hematologiced. Alergie medicamentoasae. Traumatisme

5. NU este urgenta infectioasa in fata unei febre acute:a. Septicemieb. Purpura fulminansc. Malarie cu Plasmodium vivaxd. Endocardita infectioasae. Celulita extensiva

Complement multiplu6. Caracterizeaza febra:a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade dimineatab. Temperaturii masurate la nivelul timpanului trebuie sa i se adauge 0,5 gradec. Termoreglarea este asigurata in mod normal de talamusd. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zilee. Febra prelungita e mai veche de 20 de zile

7. Sunt substante pirogene:a. Interleukineb. Interferonc. TNFd. Prostaglandinee. Substanta P

8. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute:a. Insuficienta renala acutab. Situatie sociala precarac. Purpurad. Intoarcerea dintr-o zona cu endemie malaricae. Encefalopatie

9. Sunt caracteristici ale febrei pe care trebuie sa se puna accentul in anamneza:a. Ce tratamente a luat pacientul de la debutul febrei si daca au fost eficienteb. Modul de debut al febreic. Data aparitieid. Curba termicae. Daca a fost consultat pentru aceasta febra

10. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei:a. Paludismb. Boli metabolicec. Traumatismed. Alergie medicamentoasae. Boala tromboembolica

11. Sunt urgente infectioase in febra acuta:a. Malarie cu Plasmodium vivaxb. Meningita bacterianac. Celulita extensivad. Febra prelungita peste 20 de zilee. Purpura fulminans

12. Sunt examene paraclinice orientative in febra acuta:a. Ecografieb. Tomografiec. Radiografia sinusurilord. Hemoculturie. Bandeleta urinara

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – D. 3 – A. 4 – E. 5 – C.Complement multiplu:6 – A, E. 7 – A, B, C. 8 – B, C, D, E. 9 – B, C, D. 10 – B, D, E. 11 – B, C, E. 12 – D, E.

Gripa

1. Este adevarat despre virusurile gripale:a. Sunt virusuri ADNb. Myxovirus influenza C nu este strict umanc. Rezervorul Myxovirus influenza A este reprezentat de pasarid. Exitsta 9 tipuri de hemaglutininae. Exista 16 tipuri de neuraminidaza

2. NU caracterizeaza ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:a. Penetrare celulara gratie hemaglutinineib. Integrare in genomul celuleic. Replicare intracelularad. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazeie. Liza celulara

3. NU caracterizeaza diagnosticul gripei:a. Perioada de incubatie de o saptamanab. Este important contextul epidemicc. Febra 39-40d. Semnele se atenueaza spontan in 4-7 zilee. Prodromul este putin specific si apare brusc

4. NU determina tablou clinic pseudogripal:a. Adenovirusb. Calicivirusc. Coronavirusd. Chlamydiae psittacie. Coxiella burnetti

5. Este inhibitor de neuraminidaza recomandat la copii intre 1 an si 12 ani:a. Zanamivirb. Adefovirc. Indinavird. Oseltamivire. Ribavirin

6. Vaccinul antigripal NU este recomandat:a. Subiectilor > 65 anib. Nou-nascutilor cu mucoviscidozac. Persoanele din unitati sanitare cu spitalizare de durata medied. Contactii de familie ai sugarilor sub 6 luni care prezinta factori de risc ai gripei gravee. Personalului din sanatate

7. Fac parte din masurile de intrerupe a transmiterii virusului gripal CU EXCEPTIA:a. Izolarea pacientilor si cazurilor suspecteb. Personalul de ingrijire trebuie sa poarte ochelari, manusi si halat de protectiec. Spalatul mainilor cu solutii hidroalccolice trebuie sa fie sistematic pentru pacienti, vizitatori si personalul de ingrijired. Vizitele sunt limitatee. Interzicerea accesului vizitatorilor in perioada de maxima viremie

Complement multiplu

8. Sunt tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om:a. Ab. Bc. Cd. Ne. H

9. Fac parte din ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:a. Penetrare celulara gratie hemaglutinineib. Reverstranscrierea ARN de catre reverstranscriptazac. Integrarea ADN rezultat in genomul celuleid. Replicarea virala intracelularae. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei

10. Caracterizeaza prodromul gripal:a. Debut insidiosb. Febra ridicatac. Artromialgiid. Cefaleee. Diaree

11. Sunt agenti patogeni care dau tablou pseudogripal:a. S. pneumoniaeb. M. pneumoniaec. Chlamydia pneumoniaed. Coxiella burnettie. VRS

12. Sunt antivirale inhibitoare de neuraminidaza recomandate in tratamentul gripei:a. Adefovirb. Efavirenzc. Oseltamivird. Ribavirine. Zanamivir

13. Vaccinul antigripal este recomandat pentru:a. Nou-nascutii cu drepanocitoze homozigoteb. Subiectii peste 65 anic. Nou-nascutii cu HIVd. Nou-nascutii cu cardiopatii congenitale dificil toleratee. Personalului din sanatate

14. Caracterizeaza profilaxia gripei cu antivirale:a. Se recomanda Oseltamivir la copii peste 13 anib. Se recomanda Zanamivir la copii peste 1 anc. Se recomanda doar in perioada epidemica in caz de expunere la caz diagnosticatd. Se poate recomanda amantadinae. Se trateaza pana la 7 zile dupa aparitia ultimului caz

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – B. 5 – D. 6 – B. 7 – E.Complement multiplu:8 – A, B, C. 9 – A, D, E. 10 – B, C, D. 11 – B, C, D, E. 12 – C, E. 13 – B, E. 14 – A, C, E.

Infectia cu HIV

1. Caracterizeaza istoria naturala a infectiei cu HIV CU EXCEPTIA:a. Primoinfectia este deseori simptomaticab. Leucoplazia paroasa apare in faza paucisimptomaticac. In faza simptomatica poate apare encefalita cu HIVd. Clasa C este SIDAe. In clasa 2 sunt 200-499 CD4/mm3

2. Este adevarat despre diagnosticul HIV:a. Exista doua tipuri de teste ELISA, pentru anticorpii anti HIV1 si anti HIV2b. Daca testul ELISA este negativ concluzia va di intotdeauna ca in fectia este absentac. Daca un test ELISA este pozitiv acesta va fi confirmat printr-un test Western blot, care, daca este pozitiv va fi confirmat printr-un test ELISAd. Serologia este fals pozitiva in timpul ferestrei serologicee. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului

3. NU face parte din bilantul initial dupa diagnosticarea infectiei cu HIV:a. Tipare limfocitara CD4/CD8b. Test genotipic de rezistentac. Serologie sifilisd. Rdiografie toracicae. Serologie HSV

4. Sunt inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei:a. Efavirenzb. Tenofovirc. Lopinavird. Atanzavire. Ritonavir

5. Tratanentul cu cotrimoxazol atunci cand CD4< 200/mm3 serveste ca profilaxie secundara pentru:a. Pneumocistozab. Toxoplasmozac. Sarcom Kaposid. Infectia cu CMVe. Criptococoza

6. Este infectie oportunista legata de imunosupresie grava in infectia cu HIV:a. Infectia cu CMVb. Toxoplasmozac. Criptococcozad. Pneumocistozae. Sarcom Kaposi

7. Cele mai frecvente cancere solide asociate infectiei HIV sunt, CU EXCEPTIA:a. Cancerul pulmonarb. Cancerul colului uterinc. Cancerul canalului anald. Sarcomul Kaposie. Cancerul ovarian

8. NU caracterizeaza masurile profilactice in infectia cu HIV pentru transmiterea maternofetala:a. Tratarea mamei in timpul sarciniib. Nastere asistata de o echipa antrenatac. Cezariana obligatoried. Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamanie. Interzicerea alaptarii

Complement multiplu

9. Sunt enzime principale ale virusului HIV:a. Reverstranscriptazab. Helicazac. Integrazad. Polimerazae. Proteaza

10. Urmatoarele corespund claselor biologice ale infectiei cu HIV:a. Clasa 3 - peste 600 CD4/mm3b. Clasa 2 - 200-499 CD4/mm3c. Clasa 1 - peste 500 CD8/mm3d. Clasa 2 - 200-499 CD8/mm3e. Clasa 3 - sub 200 CD4/mm3

11. Este adevarat despre diagnosticul HIV:a. Pentru orice test ELISA negativ se va efectua un test Western blot pentru sigurantab. In primele 6 saptamani de la infectie testul ELISA este negativc. Daca testul imunoblot este negativ se realizeaza o incarcatura viralad. Nu exista teste rapide pentru urgentee. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului

12. Indicatia de terapie antiretrovirala in infectia cu HIV este:a. Daca CD4 < 350/mm3b. Simptomatologie manifestac. In caz de coinfectie cu VHAd. La pacientii peste 50 de anie. Daca are peste 500 CD4/mm3

13. Antiretroviralele determina urmatoarele tipuri de toxicitate:a. Mitocondrialab. Renalac. Hepatotoxicitated. Hemotoxicitatee. Tulburari ale metabolismului proteic

14. Tratamentul pneumocistozei asociate HIV consta in:a. Cotrimoxazolb. Corticoterapiec. Sulfasalazinad. Pirimetaminae. Sulfadiazina

15. Caracterizeaza tratamentul criptococcozei asociate HIV:a. Cotrimazol i.v.b. Amfotericina B + flucitozina i.v.c. Fluconazol p.o.d. Cotrimoxazol p.o.e. pirimetamina + sulfadiazina

16. Sunt vaccinari care trebuiesc aduse la zi pentru pacientii infectati cu HIV:a. VHAb. VHBc. VHCd. Gripae. Pneumococ

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – C. 3 – E. 4 – B. 5 – A. 6 – C. 7 – E. 8 – C.Complement multiplu:9 – A, C, E. 10 – B, E. 11 – B, C. 12 – B, D. 13 – A, C, D. 14 – A, B. 15 – B, C. 16 – A, B, D, E.

Infectiile nosocomiale

1. NU fac parte din masurile profilactice fundamentale pentru combaterea infectiilor nosocomiale:a.Informarea si formarea personaluluib.Respectarea regulilor de igienac.Limitarea contactelor pacientuluid.Utilizarea corecta a antibioticelore.Combaterea bacteriilor multirezistente

2.NU fac parte din principalele infectii nosocomiale:a.Infectiile urinareb.Pneumopatii infectioasec.Infectiile de plaga operatoried.Infectiile oportunistee.Infectii legate de catetere

3.Izolarea bacteriilor in pneumopatiile infectioase nosocomiale se face prin, CU EXCEPTIA:a.LBAb.Biopsie transcutanac.Expectoratiid.Aspiratie endotrahealae.Prelevare distala protejata

4.Principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale NU cuprind:a.Purtarea manusilorb.Purtarea mastiic.Izolarea pacientuluid.Sterilizarea instrumentelore.Eliminarea deseurilor in pubele adecvate

Complement multiplu:

5.Caracterizeaza semnele functionale in infectiile urinare nosocomiale:a.Polachiurieb.Imperiozitate mictionalac.Arsuri mictionaled.Dureri pelvienee.Piurie

6.Este adevarat despre pneumopatiile infectioase nosocomiale:a.Reprezinta 30% din infectiile nosocomialeb.Reprezinta 10% din infectiile nosocomialec.Antigen urinar Legionella pozitivd.Opacitati pulmonare recent aparute pe radiografiee.Principalul factor de risc este intubarea endotraheala

7.Sunt semne clinice in infectiile nosocomiale de plaga operatorie:a.Febrab.Stare generala alteratac.Cicatrice inflamatad.Cicatrice purulentae.Cicatrice cu margini necrozate

8.Caracterizeaza infectiile nosocomiale legate de catetere:a.Reprezinta 10% din infectiile nosocomialeb.Reprezinta 15% din infectiile nosocomialec.Diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateteruluid.Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung decat al celor recoltate la periferiee.Sunt intotdeauna infectii nosocomiale

9.Fac parte din principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale:a.Igiena mainilorb.Izolarea pacientuluic.Purtarea manusilord.Sterilizarea instrumentelore.Eliminarea deseurilor in pubele adecvate

10.Fac parte din masurile de izolare speciale pentru tuberculoza:a.Masca pentru personal si pacientb.Limitarea iesirilor pacientuluic.Limitarea vizitelord.Personalul de ingrijire va folosi material de protectie sterile.Izolare de protectie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportunisti

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – D. 3 – B. 4 – C.Complement multiplu:5 – A, B, C, D. 6 – C, D, E. 7 – C, D. 8 – A, C, E. 9 – A, C, D, E. 10 – A, B, C.

Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului

1. Caracterizeaza sindromul meningian CU EXCEPTIA:a. Cefalee intensab. Redoare meningianac. Fonofobied. Fotofobiee. Varsaturi

2. NU caracterizeaza tabloul clasic de meningita cu Streptococus pneumoniae:a. Debut brutal cu tulburare de vigilentab. Pacienti in general tineric. Se trateaza cu cefotaxim timp de 15 ziled. In caz de antecedent de traumatism cranian se va cauta bresa osteominingianae. Pacientii splenectomizati trebuie vaccinati si tratati preventiv cu penicilina pe termen lung

3. Daca LCR este purulent si examenul bacteriologic arata bacili gram pozitivi este cel mai probabil o meningita cu:a. Meningococb. TBCc. Streptococus pneumoniaed. Listeria monocytogenese. Haemophilus influenzae

4. Caracterizeaza tratamentul memingitei cu lichid clar CU EXCEPTIA:a. Daca LCR este limfocitar si hipglicorahic se suspecteaza TBC si se trateaza cu cvadriterapie + corticoterapieb. Daca LCR are citologie 50% polinucleare 50% limfocite si hipoglicorahie se considera listerioza si se trateaza cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zilec. Daca LCR este normoglicorahic si normoproteinorahic atunci probail este o meningita viralad. In cazul meningitei virale pacientul se trateaza cu simptomatice si se tine sub observatie in spital 48he. Daca intr-o meningita virala apar semne encefalitice se instituie tratament cu aciclovir inainte de confirmarea PCR a virusului HSV

5. Sunt complicatii ale meningitelor purulente CU EXCEPTIA:a. Hidrocefalie cu presiune normalab. Surditatec. CIDd. Epilepsiee. Tulburari psihice

6. Sunt caracteristici ale LCR in meningoencefalita herpetica HSV:a. Glicorahie normalab. Hipoglicorahiec. Proteinorahie scazutad. Hiperproteinorahiee. Hiperglicorahie

7. Caracterizeaza neuropaludismul CU EXCEPTIA:a. Debut insidiosb. Tulburari de constientac. Mortal in absenta tratamentuluid. Insuficienta respiratoriee. CID

8. Se poate trata cu antibiotice inainte de punctia lombara in suspiciunea de meningita in caz de:a. Meningita cu Listeriab. Meningoencefalita herpeticac. Purpura fulminansd. Purpura anafilactoidae. Meningita cu bacili gram negativiComplement multiplu

9. Caracterizeaza sindromul meningian:a. Greatab. Varsaturi in jetc. Cefalee intensad. Redoare meningianae. Fonofobie

10. Caracterizeaza meningita cu lichid purulent si coci gram pozitivi:a. Probabil cu meningococib. Probabil cu Listeriac. Probabil cu streptococcus pneumoniaed. Debut insidiose. Frecvent la pacienti in varstam etilici, splenectomizati

11. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si coci gram negativi:a. Debut brutalb. Frecvent la adulti tineric. Posibila prezenta a unei purpure echimotice extinsed. Probabil cu Listeriae. Probabil cu Haemophilus Influenzae

12. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram pozitivi:a. Probabil cu Listeriab. Probabil cu meningococc. Instalare subacutad. Determina paralizie faciala perifericae. Tratament cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile

13. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram negativi:a. Determina paralizie faciala perifericab. Frecvent la adulti tineric. Poate fi prevenita prin vaccinared. Probabil cu Listeria monocytogenese. Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile

14. Sunt elemente caracteristice ale meningitei virale benigne:a. Normoglicorahieb. Hiperglicorahiec. Hipoglicorahied. LCR panachee. Proteinorahie < 1g/l

15. Sunt etiologii ale meningitei virale benigne:a. HSVb. Coxsackiec. VZVd. CMVe. Echo

16. Sunt meningite noninfectioase:a. Postiradiereb. Postchimioterapie intratecalac. Tumoraled. Imunoalergicee. Reactive

17. Semnele encefalitice din meningoencefalita HSV includ:a. Hemianopsie laterala omonimab. Afazie Wernickec. Hipoestezie bilateralad. Tulburari de memoriee. Hemiasomatognozie

18. Sunt complicatii posibile ale meningoencefalitei cu HSV:a. HTICb. Epilepsie refractarac. Sindrom Korsakovd. Tulburari psihiatricee. Tulburari de fonatie si deglutitie

19. Caracterizeaza neuropaludismul:a. Diagnosticul se face pe frotiu cu picatura groasab. Se trateaza cu chinina i.v. doza de incarcare apoi de intretinerec. Este frecvent la tinerid. Are un debut insidiose. Asociaza deseori CID

Raspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – B. 3 – D. 4 – C. 5 – E. 6 – A. 7 – A. 8 – C.Complement multiplu:9 – C, D, E. 10 – C, E. 11 – A, B, C. 12 – A, C, D, E. 13 – C, E. 14 – A, E. 15 – B, E. 16 – B, C, D. 17 – A, B, D. 18 – A, B, C, D. 19 – A, B, E.

Profilaxia tetanosului

1. Este FALS despre fiziopatologia tetanosului:a. Clostridium tetani este un bacil anaerobb. Producerea de tetanospasmina este conditionata de conditii locale ca ischemia si necrozac. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centripetd. Sporii de clostridium tetani sunt rareori intalniti in sole. Nu exista transmitere interumana a tetanosului

2. Caracterizeaza prodromul tetanosului:a. Primele sunt afectate membreleb. Simptomul inaugural este trismusulc. Apar contracturi generalizate cu opistotonusd. Apar semne de distonie neurovegetativae. Apar sindroame disautonome

3. Caracterizeaza tratamentul curativ al tetanosului CU EXCEPTIA:a. Curatarea si debridarea plagiib. Curarizarec. Vaccinaread. Seroterapiee. Antibioterapie probabilista

4. Profilaxia tetanica la un pacient cu plaga extinsa, curata si cu vaccinare incompleta este:a. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapieb. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapie + vaccinare ulterioarac. Rapel + IgG (250 ul) + vaccinare ulterioarad. Rapel + vaccinare ulterioarae. Rapel + IgG (250 ul)

Complement multiplu

5. Este adevarat despre Clostridium tetani:a. Este un bacil Gram negativb. Este un bacil anaerobc. Produce tetanospasmina in conditii de ischemie sau necrozad. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centrifuge. Toxina blocheaza neurotransmitatorii la nivel sinaptic

6. Sunt complicatii ale tetanosului:a. Suprainfectiib. Trombemboliic. Sindroame disautonomed. Distonia vegetativae. Opistotonus

7. Diagnosticul tetanosului trebuie avut in vedere in fata:a. Oricarei plagi cutanate sau mucoaseb. Oricarui trismus la o persoana in varstac. Oricarei contracturi generalizated. Oricarui semn de distonie neurovegetativae. Oricarei dificultati de sugere la nou-nascut, mai ales in tarile in curs de dezvoltare

8. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al tetanosului:a. Intubare/traheotomieb. Alimentatie parenteralac. Seroterapied. Antibioterapie probabilistae. Curarizare

9. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, curata si vaccinare absenta sau nesigura:a. Rapelb. Vaccinare completac. IgG 250 uld. IgG 500 ule. Antibioterapie

10. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, cu corp strain si un ultim rapel la mai mult de 10 ani:a. Rapelb. Vaccinare ulterioarac. IgG 250 uld. IgG 500 ule. Antibioterapie

11. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga murdara, vazuta tardiv si o vaccinare incompleta a pacientului:a. Rapelb. Vaccinare ulterioarac. IgG 250 uld. IgG 500 ule. Antibioterapie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – B. 3 – B. 4 - C.Complement multiplu:5 – B, C, E. 6 – A, B, C. 7 – A, B, E. 8 – A, B, E. 9 – B, C. 10 – A, C. 11 – A, B, D, E.

Septicemia

1. NU corespunde definitiei clince a SIRS:a. Febra peste 38 de gradeb. Hiperleucocitoza peste 12000/mm3c. Leucopenie sub 5000/mm3d. Frecventa respiratorie peste 20/mine. Frecvena cardiaca peste 90/min

2. Caracterizeaza tabloul de sepsis asociat cu insuficienta renala:a. Hipoxemie inexplicatab. Torpoarec. Marmorared. Acidoza lacticae. Hipotensiune

3. In socul septic riscul de hipoperfuzie tisulara apare cand:a. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 70 mmHgb. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 80 mmHgc. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 70 mmHgd. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 80 mmHge. (2PAS + 3PAD) / 5 este mai mic de 70 mmHg

4. NU este teren cu risc de septicemie:a. Imunosupresie dobandita umoralab. Spitalizarec. Prezenta de material straind. Toxicomaniee. Varsta inaintata

5. Diagnosticul de bacteriemie este pozitiv daca unica hemocultura pozitiva indica:a. Germeni comensalib. Salmonella typhic. Stafilococi coagulazo-negativid. Corinebacteriie. Propionibacterium acnes

6. NU caracterizeaza elementele biologice ce sustin o insuficienta de organ in septicemie:a. Acidoza metabolicab. CIDc. Cresterea procalcitonineid. Cresterea creatinineie. Cresterea ureei

7. Sunt factori favorizanti ai septicemiei cu streptococi cu poarta de intrare endocardica CU EXCEPTIA:a. Alcoolismb. Valvulopatiec. Chirurgie dentarad. Cateter venose. Toxicomanie

8. Fac parte din masurile de mentinere a functiilor vitale in socul septic CU EXCEPTIA:a. Montarea unui cateter venosb. Agenti cardioactivic. Agenti vasoactivid. Intubare si ventilare mecanicae. Epurare extrarenala de urgenta in caz de IR oligoanurica

9. Este tratamentul de electie al streptococului D:a. Amoxicilinab. Amoxicilina + gentamicinac. Ciprofloxacinad. Ceftazidime. Imipenem

10. Este tratamentul de prima intentie al Acinetobacter baumanniia. Imidazolb. Ticarcilina + amikacinac. Imipenem + amikacinad. Vancomicina + fosfomicinae. Cefepim + isepamicina + vancomicina

11. Persistenta febrei in cursul tratamentului septicemiei impune, CU EXCEPTIA:a. Verificarea portilor de intrareb. Repetarea hemoculturilorc. Identificarea unei complicatii iatrogened. Identificarea unor noi localizari secundaree. Modificarea tratamentului antibiotic

Complement multiplu

12. Fac parte din definitia SIRS:a. Frecventa cardiaca peste 80/minb. Frecventa respiratorie peste 20/minc. Temperatura sub 36 de graded. Febra peste 37,5 gradee. Leucopenie < 4000 GB/ml

13. In sepsisul grav sunt efecte ale hipoperfuziei periferice:a. Hipoxemieb. Cianozac. Oliguried. Tulburari de coagularee. Marmorare

14. Sunt elemente ale purpurei fulminans:a. Febrab. Sindrom meningealc. Purpura cu extindere rapidad. Oliguriee. Acidoza lactica

15. Este adevarat despre realizarea hemoculturilor in septicemie:a. In endocardita pot fi recoltate in orice momentb. Se pot recolta dupa instituirea antibioterapieic. Recoltarea se face in timpul frisoanelord. Sunt deseori pastrate peste o saptamanae. Se vor recolta in doua flacoane, unul aerob si unul anaerob

16. Caracterizeaza sindromul inflamator biologic din septicemie:a. Leucopenieb. Trombocitozac. Trombopenied. Hiperleucocitozae. Procalcitonina crescuta

17. Sunt factori favorizanti pentru afectarea plamanului cu pneumococi in septicemie:a. Alcoolismb. Chirurgie dentarac. Toxicomanied. Varsta inaintatae. Infectie cu HIV

18. Sunt factori favorizanti pentru dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular:a. Alcoolismb. Toxicomaniec. Cateter venosd. Infectie la distantae. Sarcina

19. Diagnosticul diferential al septicemiei se face cu:a. Socul cardiogenb. Embolia pulmonarac. Meningoencefalita herpeticad. Deshidratarea gravae. Hemoragia acuta

20. Reprezinta tratamentul de prima intentie in septicemia cu Salmonella sp.:a. Amoxicilinab. Ciprofloxacinac. Ceftazidimd. Ofloxacinae. Amikacina

21. In cazul sepsisului grav cu enterobacterii se recomanda tratamentul cu:a. Amoxicilinab. Cefotaximc. Ceftriaxonad. Imipeneme. Cefepim

22. In cazul septicemiei cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se recomanda urmatoarele:a. Cefotaximb. Cefpiromc. Amikacinad. Rifampicinae. Vancomicina

23. In tratamentul sepsisului nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se considera alternativa terapia cu:a. Vancomicinab. Acid fuscidicc. Rifampicinad. Cefotaxime. Fosfomicina

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – D. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – C. 7 – A. 8 – A. 9 – B. 10 – C. 11 – E.Complement multiplu:12 – B, C, E. 13 – B, E. 14 – A, B, C. 15 – A, C, E. 16 – A, B, D, E. 17 – A, D, E. 18 – B, C, D. 19 – A, B, D, E. 20 – B, D. 21 – B, C. 22 – B, C, E. 23 – D, E.