Capitolul II Dezvoltare şi competitivitate economică

Capitolul II

Dezvoltare şi competitivitate

economică

1. Mediul de afaceri, dezvoltare şi competitivitate

2. Mediul economic al municipiului Piteşti

3. Dimensiuni strategice ale mediului economic în municipiul Piteşti

4. Dezvoltarea turismului în municipiul Piteşti

5. ModalităŃi de punere în valoare a elementelor de potenŃial turistic şi de implementare a strategiei postaderare în domeniul turismului în municipiul Piteşti

39

Strategia post-aderare a municipiului Piteşti în perioada 2007-2013

1. MEDIUL DE AFACERI, DEZVOLTARE ŞI COMPETITIVITATE

Caracterul dinamic al dezvoltării şi implementării politicilor şi

legislaŃiei Uniunii Europene arată că performanŃa în dezvoltarea socio-

economică nu poate fi obŃinută decât într-un cadru politic, legislativ şi

administrativ clar care permite realizarea scopurilor şi maximizarea

rezultatelor.

Integrarea europeană a României solicită transformarea acesteia într-o

Românie competitivă, dinamică şi prosperă. În contextul în care Uniunea

Europeană şi-a stabilit ca obiectiv global: reducerea cât mai rapidă a

disparităŃilor de dezvoltare socio-economică între statele membre, România

şi-a propus creşterea economică, ca o cheie a succesului transformării pentru a

asigura:

� un nivel de trai superior;

� investiŃii în sectorul productiv;

� infrastructură şi servicii publice de calitate (inclusiv pentru creşterea

coeziunii şi incluziunii);

� investiŃii pentru creşterea gradului de ocupare şi a oportunităŃilor

capitalului uman;

� productivitate mai mare, prin îmbunătăŃirea eficienŃei muncii, a

managementului şi a utilizării capitalului în producŃie;

� îmbunătăŃirea cunoştinŃelor de piaŃă, strategii de succes pentru

penetrarea pe piaŃă şi produse şi servicii cu o valoare adăugată mai

mare, printr-o bază antreprenorială dinamică;

� valorificarea efectivă a rezultatelor cercetării în procesul de inovare;

40


� investiŃii în infrastructură în vederea îmbunătăŃirii accesibilităŃii şi a

condiŃiilor de viaŃă;

� administrare/guvernanŃă eficientă, atât în domeniul public cât şi în

cel privat, pentru asigurarea unui mediu favorabil investiŃiilor şi

pentru o mai bună utilizare a resurselor publice, inclusiv a

Fondurilor Structurale şi de Coeziune;

� asumarea principiilor dezvoltării durabile pentru asigurarea unei

administrări eficiente a resurselor, managementul mediului

înconjurător, includerea tuturor grupurilor sociale în dezvoltarea

societăŃii, precum şi o dezvoltare spaŃială echilibrată şi

complementară.

Piteştiul, ca întreaga Românie, va promova tranziŃia către o economie a

cunoaşterii şi va căuta să ocupe o poziŃie cât mai înaltă pe scara valorii

adăugate, va investi în extinderea bazei materiale şi promovarea culturii

antreprenoriale pentru a crea, astfel, un bazin de oportunitate din care să se

nască o generaŃie de întreprinzători cu idei inovative şi generatori de creştere

economică şi pentru a oferi oportunitatea afirmării spiritului antreprenorial

unui segment cât mai larg al societăŃii.

În acest context, dezvoltarea economică locală presupune colaborare la

nivel local pentru creştere economică durabilă în scopul producerii de

beneficii economice care să asigure îmbunătăŃirea calităŃii standardelor de

viaŃă pentru întreaga comunitate, respectiv municipalitate, un oraş, o zonă

metropolitană sau o regiune sub-naŃională. Pentru a-şi putea, însă, crea o

strategie clară şi coerentă, cu şanse reale de reuşită în aplicare,

administraŃia locală a municipiului Piteşti are în vedere corelarea

măsurilor propuse cu cele cuprinse în Planul NaŃional de Dezvoltare

2007-2013, Programul OperaŃional Regional şi Programele OperaŃionale

Sectoriale.

41


Dezvoltarea economică locală oferă administraŃiei publice locale,

sectorului privat, sectoarelor non-profit şi reprezentanŃilor comunităŃii locale

ocazia de a lucra împreună pentru a îmbunătăŃi economia locală. Conceptul se

axează pe creşterea competitivităŃii şi dezvoltarea durabilă, astfel încât

întreaga comunitate să se bucure de beneficiile acestei creşteri.

Calitatea administraŃiei determină progresul social, politic, juridic

şi economic, o îmbunătăŃire substanŃială a administraŃiei neputându-se realiza

decât pe baza unor cercetări ştiinŃifice. Totodată, prin aplicarea unor principii

ştiinŃifice, administraŃia va putea face faŃă cerinŃelor tot mai complexe ale

societăŃii aflată în plină transformare.

De aceea, dezvoltarea economică locală cuprinde elemente ce aparŃin

mai multor discipline cum ar fi planificarea, ştiinŃele economice şi

marketingul, dar tot în sfera acestui concept intră şi multe funcŃii ale

administraŃiei publice locale şi ale sectorului privat, printre care se regăsesc

planificarea urbană, asigurarea infrastructurii, dezvoltarea domeniului

imobiliar şi finanŃele.

Strategia privind dezvoltarea şi competitivitatea economică locală

subsumează elemente ale celorlalte strategii de dezvoltare la care se alătură

elemente proprii sectoarelor economice reprezentative.

Pentru a stabili instrumentele şi politicile de atingere a acestor

deziderate am luat în considerare poziŃionarea Piteştiului în mediul

concurenŃial local, regional, naŃional.

Crearea unei baze antreprenoriale dinamice, stimularea dinamismului şi

internaŃionalizării bazei antreprenoriale reprezintă un mijloc cheie pentru a

dezvolta o economie prosperă şi a răspunde provocărilor şi oportunităŃilor

unei pieŃe globalizate.

Principalele surse de competitivitate în plan local sunt:

- capitalul intelectual;

- calitatea vieŃii;

42


- structura economiei pe ramuri – foarte bună reprezentare a

sectorului serviciilor cu valoare adăugată ridicată;

- infrastructura;

- costul afacerilor;

- networking-ul;

- instituŃiile locale.

Strategia de dezvoltare a economiei locale pleacă de la elementele

care pot să conducă la creşterea competitivităŃii:

� stimularea creşterii economice la nivel de firmă din perspectiva

profitului, productivităŃii şi a cifrei de afaceri;

� promovarea rolului regional şi naŃional al Piteştiului;

� stimularea şi susŃinerea investiŃiilor în sectoarele cheie ale economiei

în scopul creşterii competitivităŃii şi a gradului de ocupare a acestora;

� identificarea unor noi sectoare de activitate şi localizări spaŃiale ale

acestora;

� asigurarea forŃei de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul

firmelor care îşi desfăşoară activitatea în zonă;

� stabilirea, susŃinerea şi menŃinerea parteneriatelor în elaborarea şi

aplicarea strategiei;

� întărirea capacităŃii instituŃionale în plan local.

2. MEDIUL ECONOMIC AL MUNICIPIULUI PITEŞTI

2.1. Repere în evoluŃia mediului economic

Format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă, Piteştiul se află

la intersecŃia unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaŃii care au

asigurat şi continuă să asigure permanente şi multiple legături între estul şi

43


vestul Munteniei, între aceasta şi Transilvania şi între Europa Centrală şi

Peninsula Balcanică.

Prin aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea

meşteşugurilor şi a agriculturii, atenŃia acordată acestor meleaguri de către

unii domnitori, Piteştiul s-a transformat din sat în târg şi apoi, în epoca

medievală, în oraş.

Aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau între

zonele de câmpie, deal şi munte oraşul a devenit, în această perioadă, unul

dintre cele mai active centre de comerŃ din łara Românească. De mare

importanŃă prin intensitatea lor au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi

Sibiul, renumite centre de comerŃ şi meşteşuguri ale vremii.

Dezvoltarea ascendentă a oraşului s-a continuat şi în perioadele

interbelică şi postbelică, Piteştiul menŃinându-şi statutul de centru de interes

între localităŃile urbane din Ńară. Activitatea meşteşugărească şi comerŃul au

fost primele activităŃi care s-au dezvoltat, transformând Piteştiul într-un

important centru comercial şi de tranzit.

În prezent, Piteştiul este un oraş puternic industrializat, cu un

potenŃial economic ridicat, făcând parte din categoria celor mai

dezvoltate oraşe din România.

După anii 1970, când oraşul a fost ridicat la rang de municipiu, atât

activitatea economică cât şi cea social – culturală, au căpătat o nouă

dimensiune, Piteştiul situându-se între cele mai moderne şi dinamice reşedinŃe

de judeŃ din Ńară.

Asigurarea unei baze sigure şi viabile a activităŃii economice şi a

muncii pentru viitorul localităŃii, care să asigure o bună calitate a vieŃii

locuitorilor şi să contribuie la regenerarea unei zone mai largi face ca

administraŃia locală să-şi stabilească ca principal obiectiv în dezvoltarea

locală păstrarea potenŃialului economic al industriilor cheie şi crearea

44


condiŃiilor pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăŃenilor, cât şi

agenŃilor economici.

În acest context, este esenŃial pentru Piteşti să păstreze stabilitatea şi să

asigure dezvoltarea infrastructurii urbane. O caracteristică de bază a

dezvoltării sale economice vizează gama deosebit de diversificată a reŃelei

industriale, aici regăsindu-se multe din ramurile industriale existente la nivel

naŃional. Opinia oamenilor de afaceri este că dezvoltarea sectorului

economic este baza dezvoltării întregii societăŃi.

Dezvoltarea industriei, creşterea continuă a numărului de locuitori,

materiile prime şi materialele existente în Piteşti şi în judeŃul Argeş şi cadrul

natural au determinat, în acelaşi timp, extinderea şi diversificarea reŃelei

comerciale şi de servicii.

Beneficiile dezvoltării locale se regăsesc atât la nivelul

întreprinderii cât şi la nivelul comunităŃii:

• pentru întreprinderi:

− mijloace de promovare – know-how;

− flux de informaŃii;

− intensificarea contactelor;

− întărirea concurenŃei;

− maximizarea profitului;

− activitate investiŃională;

− eficientizarea amplasamentului;

− cooperarea între întreprinderi;

− mediu de afaceri propice succesului.

• pentru comunitate:

− creare de locuri de muncă;

− creşterea veniturilor obŃinute din taxe;

− creşterea gradului de valorificare a construcŃiilor;

− creşterea nivelului de trai;

45


− creşterea puterii de cumpărare;

− reducerea migrării forŃei de muncă;

− posibilitatea de a realiza parteneriate de cooperare

întreprinderi/administraŃie;

− creşterea disponibilităŃii la dialog.

Municipiul Piteşti deŃine câteva atuuri economice care îl disting:

� sector bancar bine dezvoltat;

� numărul mare de IMM-uri active;

� parcuri industriale în dezvoltare;

� volum mare de investiŃii;

� forŃă de muncă superior calificată;

� capacitate crescută în domenii economice de înaltă tehnologie;

� o comunitate de afaceri dinamică şi motivată.

Încă de la începutul secolului XX, populaŃia oraşului Piteşti sporeşte

proporŃional cu extinderea acestuia pe orizontală.

� În anul 1912 o suprafaŃă de 519,5 ha de teren era locuită de 19.722

de suflete care îşi desfăşurau viaŃa de zi cu zi în 2.552 de clădiri, lucrau în 30

de fabrici şi se racordau la atmosfera culturală, graŃie celor trei cinematografe

existente şi teatrului comunal.

� În anul 1966 numărul domiciliaŃilor cu acte în regulă în Piteşti

ajunsese la 60.113 de locuitori.

� Dacă în anul 1981 cele 4.073 de ha, zestrea – ca întindere – a

oraşului, erau populate de 141.498 de cetăŃeni, în 1997, numărul acestora a

crescut la 187.000, în conformitate cu datele şi concluziile recensământului

din 2002, piteştenii constituindu-se, la ora actuală, într-o comunitate activă.

Creşterea populaŃiei este şi consecinŃa dezvoltării economice a

Piteştiului unde, după anul 1965, au fost construite mari obiective economice,

atât în oraş cât şi în imediata apropiere. Totodată, în anul 1968, cu prilejul

46


reorganizării administrative, oraşul Piteşti este declarat municipiu, pentru ca,

din anul 1977, acesta să treacă în categoria marilor oraşe.

Dezvoltarea industrială este însoŃită de creşterea activităŃii în domeniul

cercetării prin înfiinŃarea Institutului de Cercetări Pomicole şi ProducŃie Piteşti-

Mărăcineni şi a StaŃiunii de Cercetări Agricole Albota. Totodată, au fost create

numeroase spaŃii comerciale, s-au construit şcoli, case de cultură, au fost

modernizate străzi şi bulevarde. Cartierele de locuinŃe, începute în anii anteriori,

s-au extins şi au apărut altele noi: Trivale, Războieni, Negru-Vodă, Găvana,

Petrochimiştilor, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă, Tudor Vladimirescu.

2.2. Caracterizarea mediului economic al municipiului Piteşti

În municipiul Piteşti, funcŃionează aproximativ 13.700 de agenŃi

economici din cei 14.700 înregistraŃi, diferenŃa fiind reprezentată de agenŃii

economici cu activitate temporar întreruptă sau societăŃile comerciale aflate în

stare de faliment, de reorganizare judiciară, în lichidare sau în dizolvare.

Mediul economic al municipiului Piteşti este dominat de firmele din

comerŃ unde activează aproximativ jumătate dintre firmele piteştene şi

firmele mici de servicii. Aproximativ un sfert din economia locală revine

sectorului serviciilor, celelalte sectoare: industria, construcŃiile, turismul şi

agricultura deŃinând ponderi de 0,7%-12,3% din economia locală.

În prezent, funcŃionează atât societăŃi cu capital privat, cât şi societăŃi

comerciale cu capital integral de stat, unele aflate în subordinea Consiliului

Local al municipiului Piteşti. În opinia cetăŃenilor municipiului, acesta se

caracterizează prin creştere economică.

47


Grafic nr. 2.1

PercepŃia cetăŃenilor piteşteni privind evoluŃia economică a oraşului

82%

18%

0%

Creştere economică Stagnare economicăDescreştere economică

Caracteristica predominantă, din punct de vedere economic, fiind:

� activitatea industrială;

� industria auto;

� dezvoltare susŃinută;

� dezvoltarea unei platforme industriale cu potenŃial economic;

� dinamismul afacerilor.

Din numărul total de agenŃi economici care funcŃionează pe raza

municipiului Piteşti, aproximativ 4.250 sunt persoane fizice independente şi

asociaŃii familiale, iar circa 300 sunt sucursale sau filiale ale unor agenŃi

economici cu sedii în alte localităŃi.

În domeniul industriei, la nivelul judeŃului Argeş, ramurile cu cea mai

mare pondere sunt: petrochimică,

constructoare de maşini, energie

electrică (în aval de hidrocentrala

Vidraru se află alte 14 microcentrale,

iar în amonte – două) şi termică,

combustibili nucleari, electrotehnică şi

electronică, exploatarea şi prelucrarea

48


lemnului, industria porŃelanului şi

faianŃei, materialelor de construcŃie,

textilă şi a produselor textile,

încălŃămintei, alimentară şi a

băuturilor.

ImportanŃa agriculturii în judeŃ

este evidenŃiată de existenŃa a trei

institute de cercetare de importanŃă naŃională: Institutul de Cercetări Pomicole

Mărăcineni, Institutul de Cercetări Agricole Albota, şi Institutul de Cercetări

Horti-viticole de la Ştefăneşti.

Agricultura beneficiază de condiŃii

prielnice, mai mult de jumătate din

suprafaŃa agricolă a judeŃului fiind

reprezentată de teren arabil.

Spiritul antreprenorial,

reformele structurale şi cele vizând

funcŃionarea unităŃilor economice,

precum şi aplicarea mecanismelor de piaŃă au condus la dezvoltarea rapidă şi

foarte puternică a sectorului privat în Piteşti.

Resursele naturale, forŃa de muncă înalt calificată, diversitatea

structural-economică, precum şi apropierea de Bucureşti au determinat

creşterea numărului de investitori străini, aceştia reprezentând aproximativ

10% din numărul societăŃilor comerciale în funcŃiune.

În Piteşti îşi desfăşoară activitatea în jur de 800 de societăŃi comerciale

cu capital străin sau mixt, printre acestea regăsindu-se atât agenŃi economici

mici, cât şi agenŃi economici mari şi foarte mari.

49


Tabel nr. 2.1

Structura agenŃilor economici cu capital străin sau mixt,

pe domenii de activitate

Activitate Număr societăŃi

ComerŃ 291

Industrie 218

Servicii 146

Agricultură 25

ConstrucŃii 8

Alte domenii 112

Sursa: Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş

Se observă că ponderea cea mai mare o au agenŃii economici care

desfăşoară activitate de comerŃ, urmaŃi de cei din ramurile industrie, servicii,

agricultură şi construcŃii. În anul 2006, treizeci de firme din judeŃul Argeş au

reuşit, prin prisma rezultatelor financiare, să fie în topul cu cele mai mari cifre

de afaceri. Printre acestea se regăsesc S.C. Automobile Dacia S.A., lider

detaşat, S.C. Johnson Controls România S.R.L., S.C. Lisa Dräxlmaier Autopart

România S.R.L., S.C. Ana IMEP S.A., S.C. Conarg S.A. sau S.C. Alprom SA.

Între societăŃile cu capital străin sau mixt se numără:

� S.C. Automobile Dacia Groupe Renault S.A. care înregistrează cel mai

mare profit brut, la această companie lucrând şi cei mai mulŃi angajaŃi;

� SC Arpechim S.A., complex petrochimic;

� S.C. Petrom S.A., care beneficiază de existenŃa zăcămintelor de

petrol şi gaze naturale care se exploatează în mai multe zone (Poiana

Lacului, Moşoaia, Sămara, Vedea, Cocu, Leordeni, BogaŃi, Valea

Mare etc.), pe platformele Cotmeana şi Cândeşti;

� SC Lisa Dräxlmaier Autopart România S.R.L., producător de

cablaje şi accesorii auto, capital german;

50


� SC SOMECO S.A., obiect de activitate transportul şi construcŃiile

civile, capital mixt româno-francez;

� S.C. QUENENBERGER SPEDITION S.R.L., obiect de activitate

transportul internaŃional, capital austriac.

Deşi, în Piteşti, numărul de societăŃi comerciale este relativ mare,

respectiv 50 de societăŃi comerciale la 1000 de locuitori, ponderea cea mai

însemnată o au microîntreprinderile, acestea reprezentând 80% din totalul

agenŃilor economici. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 19%, iar

întreprinderile mari şi foarte mari numai 1% din totalul agenŃilor economici.

Principalele ramuri de activitate, grupate după numărul agenŃilor

economici, evidenŃiază faptul că numărul agenŃilor economici din comerŃ

depăşeşte jumătate din numărul agenŃilor economici argeşeni. Cu toate

acestea, Piteştiul se recomandă ca un oraş puternic industrializat, realizând

aproximativ 55% din producŃia industrială a judeŃului Argeş, care, pe plan

economic, la nivel naŃional ocupă unul din primele 5 locuri.

Grafic nr. 2.2 Numărul agenŃilor economici,

grupaŃi pe principalele ramuri de activitate

57%

24%

14% 3%

2%

ComerŃ Servicii Industrie ConstrucŃii Agricultură

Majoritatea firmelor din municipiul Piteşti sunt firme tinere, înfiinŃate

după anii 1990.

51


Tabel nr. 2.2

Clasamentul primelor trei firme, pe tipuri de întreprinderi, pentru anul 2005

Microîntreprinderi (1 - 9 angajaŃi)

1. S.C. SK Engineering & S.C. Construction Co Ltd Seul Sucursala Piteşti - 10.375.140. RON

2. S.C. Euro Tool Argecom S.R.L. Piteşti - 3.463.319 RON

3. S.C Studio Serv Impex S.R.L. Piteşti - 3.437.697 RON

Întreprinderi mici (9 - 49 angajaŃi)

1. S.C. Macro S.R.L. Piteşti - 10.998.826 RON

2. S.C Eurial Leasing S.A. Piteşti - 6.252.160 RON

3. S.C. AKA Automotiv S.R.L. Călineşti - 5.498.269 RON

Întreprinderi mijlocii (50 - 250 angajaŃi)

1. S.C. Inergy Automotive Systems Romania S.R.L. Piteşti - 11.211.652 RON

2. S.C. Metalimpex Romania S.R.L. Mioveni - 6.367.190 RON

3. S.C. Argecom SA Piteşti - 6.325.897 RON

Întreprinderi mari (peste 250 angajaŃi)

1. S.C. Automobile Dacia SA Mioveni - 245.911.084 RON

2. S.C. Dr. Oetker S.R.L. Curtea de Argeş - 25.964.774 RON

3. S.C. Auto Chassis International Romania S.R.L. Mioveni - 22.800.01 RON

Sursa: Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş Anii 2003 şi 2004 se remarcă prin numărul mare de firme înfiinŃate. La

sfârşitul anului 2006, la nivelul municipiului Piteşti erau active 1.331 de firme, iar

309 aveau cifra de afaceri egală cu 0, fiind considerate fără activitate. Din totalul

societăŃilor active 65,59% au încheiat anul 2005 cu profit şi 34,42% cu pierdere.

Din punctul de vedere al formei juridice de organizare, majoritatea

(95,2%) dintre firme sunt societăŃi cu răspundere limitată (S.R.L.) şi doar

2,6% sunt societăŃi pe acŃiuni (S.A.).

Cea mai mare participare la cifra de afaceri în municipiul Piteşti o au

firmele din comerŃ (52,4%), urmate de cele din industrie (20,3%), servicii (18%),

construcŃii (6,1%), transport (1,8%), turism (1,3%) şi agricultură (0,3%).

52


Grafic nr. 2.3

Ponderea agenŃilor economici din municipiul Piteşti pe domenii de activitate

Din punctul de vedere al mărimii, domină ca număr firmele mici, cu o cifră

de afaceri până în 100.000 Euro (74,83%) şi cu cel mult 49 angajaŃi (74,15%).

Conform sondajului de opinie, economia locală foloseşte resurse

locale naturale (ex. piatra de construcŃii, produse agricole pentru

prelucrare, produse agricole pentru restaurante etc.) în proporŃie

satisfăcătoare, existând încă rezerve.

Grafic nr. 2.4

Utilizarea resurselor locale naturale

60%

20%

10% 10%

0%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Satisfăcătoare Scăzută Mare De loc Foarte mare

20,3%

18,0%

6,1%0,3%1,3%

1,8%

52,3%

ComerŃ Servicii Industrie ConstrucŃiiAgricultură Transport Turism

53


În această structură industrială diversificată cele mai reprezentative

ramuri sunt:

� Industria construcŃiilor de maşini, utilaje, echipamente, motoare

electrice este o industrie cu tradiŃie în Piteşti. În anul 1967 intra în activitate

Fabrica de motoare electrice Piteşti, iar în 1968 se inaugura Uzina de

Autoturisme Piteşti („Dacia”), prima uzină cu acest profil din România.

Astăzi şi-a diversificat producŃia ca urmare a înfiinŃării de noi agenŃi

economici, mici, mijlocii şi mari, cu capital românesc sau străin.

S.C. Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător de

automobile din Ńară. Ea a luat fiinŃă în anul 1990 prin preluarea parŃială a

patrimoniului fostei Întreprinderi de Autoturisme Piteşti. Societatea are ca

obiect de activitate producerea şi comercializarea de automobile, piese de

schimb, maşini unelte şi instalaŃii pentru industria de automobile, de agenŃi

energetici şi tehnici pentru societăŃile comerciale de pe platforma industrială

Colibaşi şi terŃi, promovarea şi punerea în aplicare a iniŃiativelor de interes

naŃional, în domeniul fabricării de automobile şi domenii conexe.

Până în anul 2009, pentru producŃia la Piteşti este prevăzută o creştere

care face ca producŃia realizată să ajungă până la 400.000 de unităŃi, de altfel,

maximul pentru care este proiectată în acest moment capacitatea uzinei.

Capacitatea de producŃie poate creşte dacă toate cele şase modele Logan vor

avea succes, dacă vor fi valorificate oportunităŃile oferite de mediu, dacă se va

crea infrastructura necesară.

Totodată, în strategia întreprinderii este prevăzut ca centrul de inginerie

tehnologică să devină cel mai mare pe care grupul îl are în afara FranŃei.

Astăzi, datorită costului scăzut al forŃei de muncă, uzina de la Piteşti este

foarte bine poziŃionată, ea numărându-se printre primele 10% unităŃi de

producŃie pe care AlianŃa Renault Nissan le are în lume.

� Industria produselor primare care este reprezentată de

următoarele subramuri:

� producŃia de produse chimice şi petrochimice;

� fabricarea elementelor de beton, ciment, ipsos;

54


� producŃia articolelor din cauciuc şi mase plastice.

Cea mai reprezentativă unitate din această ramură industrială este S.C.

Arpechim S.A. Piteşti, un complex petrochimic fondat în 1964 prin

construirea unei fabrici de negru de fum.

În anul 1967 au fost înfiinŃate ca unităŃi distincte: Rafinăria Piteşti,

Combinatul Petrochimic Piteşti, Centrala Termică şi de Termoficare.

În acelaşi an, s-a realizat unificarea Combinatului Petrochimic cu Uzina

Negru de Fum, iar în 1971 Rafinăria Piteşti a fost integrată în Combinatul

Petrochimic, rezultând un complex de producŃie şi economic integrat cu

puternice legături reciproce tehnologice şi de operare – S.C. Arpechim S.A.

Piteşti. Acesta, după anii 1975-1976, a devenit o unitate puternică, cea mai

mare şi mai complexă platformă petrochimică din România, un nume

recunoscut pe plan intern şi internaŃional. S.C. Arpechim S.A. are

implementat sistemul calităŃii şi este prima companie din România care

foloseşte un regim de producŃie special, module ale sistemului informatic

pentru administraŃie şi management, integrat.

Calitatea deosebită a produselor şi serviciilor sale, crearea şi păstrarea

unor relaŃii parteneriale solide, realizarea unui dialog deschis cu clienŃii şi

beneficiarii săi, grija pentru mediul înconjurător şi pentru diminuarea poluării

reprezintă prioritatea şi interesul S.C. Arpechim S.A. astăzi, integrarea în

comunitate solicitând toate acestea.

Pe piaŃa externă, S.C. Arpechim S.A. s-a impus, în special cu

produsele: benzine, motorine ecologice, polietilenă de mică densitate,

polietilenă de mare densitate, acrilonitril, cianură de sodiu, negru de fum şi

hidrocarburi aromatice.

Pentru desfăşurarea activităŃilor comerciale, sunt organizate compartimente

prin care se realizează un contact direct cu piaŃa externă pentru import şi

export, facilitând creşterea vitezei operaŃiunilor financiar-comerciale cu efecte

favorabile asupra eficienŃei activităŃii societăŃii.

55


� În industria metalurgică şi a construcŃiilor metalice activează un

număr mare de IMM-uri. Ea a înregistrat un complex proces de restructurare

prin care s-a restrâns activitatea unor întreprinderi de stat, ulterior privatizate.

� Industria uşoară este mai puŃin dezvoltată, cuprinzând un număr

redus de agenŃi economici, din care marea majoritate sunt IMM-uri. În cadrul

acesteia s-au dezvoltat:

• Industria de confecŃii este bine reprezentată, dar principalele unităŃi

de producŃie au dezvoltat producŃie în sistem LOHN, ceea ce le face

dependente de firma parteneră.

• ProducŃia de Ńesături, articole croşetate şi tricotate reprezintă o

oportunitate pentru investitori, întrucât importurile acoperă peste

80% din necesarul intern de materiale textile pentru industria

confecŃiilor de îmbrăcăminte.

• Industria pielăriei are o slabă dezvoltare, agenŃii economici ce

activează în acest domeniu făcând parte din segmentul întreprinderilor

micro, mici şi mijlocii şi producând numai pentru piaŃa internă.

� Industria lemnului şi mobilei este reprezentativă pentru municipiul

Piteşti, fiind o ramură cu tradiŃie. S.C. Alprom S.A. Piteşti este cel mai mare

producător de mobilă din România, alături de care s-au dezvoltat mulŃi alŃi

producători de succes, din categoria întreprinderilor mici. Resursele locale de

lemn reprezintă o oportunitate pentru investiŃii în producŃia de mobilier de

calitate superioară.

� Industria alimentară este dezvoltată, acŃionând în trei subramuri:

• Industria de morărit şi panificaŃie;

• Industria prelucrării cărnii;

• Industria laptelui.

Aceasta cuprinde un număr mare de agenŃi economici a căror producŃie

este destinată exclusiv pieŃei interne şi majoritar pieŃei locale. Odată cu

integrarea în Uniunea Europeană, a apărut necesitatea tehnologizării acestei

56


industrii, care se confruntă cu concurenŃa venită din celelalte Ńări ce activează

pe PiaŃa Unică a Uniunii Europene, Ńări în care agricultura este dezvoltată.

Tabel. nr. 2.3

Indicii producŃiei industriale, iunie 2006-iunie 2007

serie brută %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

2006 2007

iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1) iun.2)

1.I-30

.VI.20

07

faŃă de

1.I-30

.VI.20

06 2)

Total judeŃ 102,6 98,2 97,9 107,1 96,0 97,2 79,6 92,8 96,1 106,6 84,3 89,0 100,3 95,0

Industrie extractivă 90,1 99,1 98,0 95,4 93,9 86,2 89,6 109,6 126,4 127,0 129,8 120,9 131,1 123,8

Industrie prelucrătoare

103,1 98,4 98,2 107,6 96,9 98,6 78,5 92,3 95,6 106,5 83,7 88,4 99,7 94,6

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

94,9 88,2 82,0 90,6 61,0 67,2 99,4 92,0 85,4 92,1 50,7 72,6 89,0 82,1

Sursa: DirecŃia de Statistică Argeş 1) Date rectificate 2) Date provizorii

Nota: Indicii producŃiei industriale (IPI) caracterizează evoluŃia producŃiei industriale totale la nivel de judeŃ, în timp ce IPI calculat la nivel naŃional caracterizează evoluŃia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaŃi la nivelul fiecărui judeŃ pe baza datelor din cercetarea statistică "Indicatori pe termen scurt în industrie" (INDTS).

ConstrucŃiile sunt bine reprezentate în municipiul Piteşti unde

funcŃionează un număr mare de agenŃi economici diversificaŃi ca mărime,

sectorul fiind în continuă dezvoltare. Pe termen mediu şi scurt, investiŃiile în

această ramură pot fi profitabile, atât pentru piaŃa internă, cât şi pentru export.

Având în vedere integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană,

precum şi necesităŃile stringente privind îmbunătăŃirea şi dezvoltarea

infrastructurii, cererea pentru construcŃii va creşte în viitor, vizând atât

construcŃiile industriale, de locuinŃe, dar şi realizarea de: drumuri, apă,

canalizare, instalaŃii electrice, de gaz etc.

Activitatea de construcŃii se află în continuă dezvoltare şi diversificare

atât în sfera industriei cât şi a construcŃiilor civile şi edilitare, asigurând

resursele tehnice şi umane necesare actualului stadiu al investiŃiilor în

domeniu. Cu un mediu natural favorabil, acest domeniu are posibilitatea de a

57


contribui substanŃial la realizările comunităŃii locale. JudeŃul Argeş oferă

resursele necesare dezvoltării acestui domeniu. Astfel: în zona municipiului

Curtea de Argeş, există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie

îngustă, între zonele Zigoneni şi Valea Iaşului; în partea centrală a judeŃului

Argeş, între oraşul Curtea de Argeş şi comuna Valea Danului, de o parte şi de

alta a râului Argeş există depozite formate din marne şi argile sau nisipuri şi

pietrişuri; în partea nordică a judeŃului, la confluenŃa râului Argeş cu Valea

Iaşului se întâlnesc învelişuri formate din marne, argile, gresii folosite, în

principal, la construcŃii, drumuri şi poduri, precum şi ca materie primă la

fabricile de porŃelan, iar în zona Albeşti se exploatează zăcămintele de calcar,

piatră şi gips.

� ComerŃul este una din ramurile economice care a cunoscut o

dezvoltare continuă de-a lungul timpului. După anul 1990, dinamica

activităŃilor de comerŃ a cunoscut o tendinŃă

ascendentă prin modificările petrecute pe piaŃa

forŃei de muncă din sfera activităŃilor de producŃie

în sfera comerŃului şi a prestărilor de servicii.

Activitatea de tradiŃie a municipiului Piteşti,

comerŃul, s-a dezvoltat şi diversificat continuu, în acest domeniu funcŃionând

un număr mare de agenŃi economici care creează o concurenŃă reală, ceea ce

conduce la oferirea de servicii de calitate. În municipiul Piteşti au fost

deschise mai multe unităŃi comerciale: PIC, Kaufland, Metro, Auchan care

oferă un sortiment bogat şi care creează o

concurenŃă reală pe piaŃa de consum. În domeniul

comerŃului şi al prestărilor de servicii există

tendinŃa unor mutaŃii structurale, cu pondere

ridicată în sectorul privat – acesta fiind de peste

70% din totalul activităŃii.

58


� Serviciile sunt asigurate în general de unităŃi prestatoare private în

domeniile: croitorie, tricotaje, reparaŃii obiecte de uz casnic, reparaŃii

aparatură electronică, reparaŃii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii

de transport, alimentaŃie publică etc.

� Turismul este mai puŃin dezvoltat, Piteştiul servind mai degrabă ca

spaŃiu de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Vidraru,

Transfagăraşan, Bran, Rucăr, Braşov.

În condiŃiile unei dezvoltări durabile, firmele piteştene au

preocupări privind reducerea/eliminarea impactului dezvoltării economice

asupra mediului, în proporŃie destul de mare, dovedind implicare şi

responsabilitate în viaŃa comunităŃii.

Grafic nr. 2.5

Gradul de implicare a firmelor piteştene în protejarea

mediului înconjurător

90%

10%

DA NU

� Printre acŃiunile care presupun implicarea şi responsabilizarea

firmelor pot fi menŃionate: activităŃi proprii de sponsorizare şi susŃinere a unor

instituŃii de învăŃământ, cultură, sănătate, donaŃii, participări la manifestări

organizate de către administraŃia oraşului, activităŃi de susŃinere a unor

persoane fizice cu probleme de sănătate sau dizabilităŃi, a unor grupuri de

persoane cu calităŃi deosebite (de ex: elevi sau studenŃi cu rezultate bune).

59


Grafic nr. 2.6

Gradul de implicare a firmelor piteştene în susŃinerea

dezvoltării sociale a comunităŃii

67%

33%

DA NU

Sondajul de opinie realizat în municipiul Piteşti arată că:

principalele activităŃi/sectoare identificate ca fiind predominante sunt: chimia

şi petrochimia – S.C. Arpechim S.A.; comerŃul şi alimentaŃia publică;

turismul; construcŃiile civile şi industriale; fabricarea automobilelor, cele mai

dinamice sectoare apreciindu-se a fi: automobile, comerŃ; comerŃul organizat

modern; construcŃii auto; construcŃiile civile şi industriale, serviciile; industria

petrochimică, sectorul mobilei; sectorul IMM-urilor; turism.

60


Domeniile unde firmele argeşene se aflã în topul naŃional al profitului pe

domeniul lor de activitate, după profitul brut obŃinut în 2005

łesături din bumbac şi din fire de tip bumbac: S.C. Novatextile Bumbac S.R.L. Piteşti - 5.679.790 LEI (RON) Fabricarea altor produse chimice (CAEN 2466): S.C. DOW Automotive S.A. Budeasa - 2.884.618 RON. OperaŃiuni de mecanică generală: S.C. Coremi S.A. Bradu - 5.920.670 RON, Fabricarea uneltelor de mână: S.C. Montana MG S.R.L. Câmpulung - 1.023.082 RON ProducŃia de autovehicule: S.C. Automobile Dacia S.A. - 245.911.084 RON ProducŃia de caroserii, remorci şi semiremorci: S.C. Romturingia S.R.L. Câmpulung - 1.853.007 RON, ProducŃia de motociclete: S.C. New Forester 2002 S.R.L. Com Rucăr - 69.072RON ProducŃia de scaune: S.C. Johnson Controls Romania S.R.L. Mioveni - 21.882.987 RON, ProducŃia de energie electrică: Filiala pentru reparaŃii servicii Hidroserv Curtea de Argeş - 1.426.123 RON ReparaŃii de alte articole personale (CAEN 5274): S.C. Master Tools 2000 S.R.L. Piteşti - 677.084 RON, ActivităŃi de asigurări de viaŃă: S.C. Doina Gentea Cons S.R.L. Piteşti - 410.759 RON ProducŃia şi conservarea cărnii de pasăre: T.C. Affaires S.R.L. Piteşti- 7.416.422 RON; Fabricarea de alte produse alimentare: S.C. Dr. Oetker S.A. Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe S.C. Globararhi Construct S.R.L. Piteşti - 69.089 RON Fabricarea malŃului: S.C. Soufflet Malt Romania S.A. Pitesti - 767.641 łesături din lână pieptănată şi din fire tip lână pieptănată: S.C. Argeşana S.A. Piteşti - 301.712 RON, Fabricarea armamentului şi a muniŃiei: S.C. Armtech S.A. Curtea de Argeş- 152.372 RON, ProducŃia de motoare, generatoare şi transformatoare electrice: S.C. Ana Imep S.A. Piteşti - 7.721.321 RON, ProducŃia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule: S.C. Auto Chassis International România S.R.L. Mioveni - 22.800.017 RON, Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preŃioase: S.C. Christine Diamond Gold S.R.L. Piteşti - 416.685 RON ComerŃ cu ridicata al cerealelor, seminŃelor şi furajelor: S.C. Macro S.R.L. Piteşti - 10.998.826 RON ActivităŃi studiere a pieŃei şi de sondaj: S.C. IPSOS Interactive Services S.R.L. Piteşti - 4.877.104 RON, Fabricarea elementelor de dulgherie şi tâmplărie din metal: S.C. Send ’92 Imp-Exp S.R.L. Piteşti - 701.603 RON, ComerŃ cu amănuntul al articolelor şi aparatelor electrocasnice, al aparatelor radio şi al televizoarelor: S.C. Girexim Universal S.A. Piteşti - 2.137.569 RON, ComerŃ cu amănuntul al cărŃilor, ziarelor şi articolelor de papetărie: S.C. Silver Trading S.R.L. Piteşti - 1.481.685 RON, ActivităŃi ale asociaŃilor profesionale: S.C. AgenŃia Allure S.R.L. Piteşti - 37.953 RON.

61


În anul 2006, S.C. Automobile Dacia S.A. este

lider detaşat în topul celor mai profitabile firme din

judeŃ. Aceasta înregistrează la Registrul ComerŃului o

cifră de afaceri de 5.554.373.911 lei, profitul brut fiind

de 419.570.840 lei. De asemenea, uzina are şi cei mai

mulŃi salariaŃi - 11.423. Pe locul 6 se află producătorul de cablaje S.C. Lisa

Dräxlmaier Autopart România S.R.L., cu o cifră de afaceri de 230.210.529 lei

şi un profit brut de 20.471.753.

Compania Ana IMEP S.A., se află pe poziŃia 9, cu o cifră de afaceri de

181.868.474 lei, un profit de 5.825.372 lei şi un

număr de 1.373 de angajaŃi. S.C. Ana IMEP S.A.

este urmată de S.C. Termoficare 2000 S.A. şi S.C.

Conarg S.A., pe locul 10, S.C. Alprom S.A. se află

pe locul 21, cu un profit brut de 935.063 lei.

Tabel nr. 2.4 Clasamentul celor mai importante firme după cifra de afaceri în 2006

mii lei

Nume firmă Cifra de afaceri Profit brut

1. S.C. Automobile Dacia S.A. 5.554.373.911 419.570.840 2. S.C. Renault Industrie Roumanie S.R.L. 1.182.143.151 9.920.763 3. S.C. Auto Chassis International România S.R.L. 329.370.520 34.625.654 4. S.C. Johnson Controls România S.R.L. 329.370.520 0 5. S.C. Valeo Cablaje S.R.L. 274.909.352 17.214.368 6. S.C. Lisa Dräxlmaier Autopart România S.R.L. 230.210.529 20.471.753 7. S.C. Lear Corporation România S.R.L. 217.109.879 0 8. Euro Auto Plastic Sys 204.269.381 0 9. S.C. Ana IMEP S.A. 181.868.474 5.825.37210. S.C. Termoficare 2000 S.A. 175.871.824 011. S.C. Conarg S.A. 142.607.231 20.932.41412. T.C. Affaires S.R.L. 141.412.652 5.712.80813. S.C. Valeo Electrical Connective System S.R.L. 130.345.748 014. S.C. Rafiserv Arpechim S.A. 117.200.515 015. S.C. Dr. Oetker RO S.R.L. 108.190.849 24.811.903

Sursa: Registrul ComerŃului Argeş

62


Clasamentul în funcŃie de cifra de afaceri arată că sunt firme cu profit

zero, şi anume: S.C. Johnson Controls România S.R.L., S.C. Lear Corporation

Romania S.R.L., S.C. Euro Auto Plastic Systems S.R.L., S.C. Termoficare S.A.,

S.C. Valeo Electrical Connective Systems S.R.L. şi S.C. Rafiserv Arpechim S.A.

3. DIMENSIUNI STRATEGICE ALE MEDIULUI

ECONOMIC ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI

3.1. Probleme strategice ale mediului economic

La nivelul mediului economic există o serie de probleme strategice:

• Un nivel investiŃional încă redus comparativ cu potenŃialul de care

dispune municipiul;

• Resursele bugetare aflate la dispoziŃia municipalităŃii şi alocate

dezvoltării economice locale sunt insuficiente, nu acoperă nici pe

departe nevoile existente ale comunităŃii;

• Sistemul financiar-bancar nu sprijină începerea unei afaceri, accesul la

credite fiind dificil (de altfel, o problemă identificată şi la nivelul

mediului de afaceri românesc), iar puterea micilor întreprinzători este

încă redusă, în rândul acestora neexistând un spirit antreprenorial:

• Lipsa terenurilor care să poată fi puse la dispoziŃia investitorilor;

• ExistenŃa unui număr redus de produse de marcă/brand, prin care s-ar

putea ataca sectoarele de nişă ale pieŃei europene, ele acŃionând ca un

agent de marketing pe plan internaŃional;

• InexistenŃa unor contacte mai strânse între administraŃie şi agenŃii

privaŃi, astfel încât să se poată satisface într-o măsură cât mai mare

nevoile celor din urmă, prin eliminarea autorizaŃiilor inutile, reducerea

duratei de evaluare a cererilor şi de elaborare a deciziilor;

63


• Lipsa de locuinŃe şi terenuri pentru construcŃii, unul din motive fiind şi

imposibilitatea extinderii pe orizontală a oraşului datorită reliefului;

• Trecerea „marilor contribuabili” de la nivelul bugetului local, la

bugetul naŃional şi reducerea cotei de impunere la impozitul pe venit

determină o scădere substanŃială a veniturilor bugetului local;

• Lipsa unui spaŃiu expoziŃional corespunzător pentru târguri şi expoziŃii,

manifestări pe care Piteştiul le organizează anual, locaŃiile folosite

necorespunzând unor standarde necesare desfăşurării unor astfel de

manifestări.

AdministraŃia locală a municipiului Piteşti trebuie să urmărească

implementarea planurilor, componente ale strategiei de dezvoltare economică

locală care sunt în beneficiul celor aflaŃi în jurisdicŃia sa. AdministraŃia

publică locală nu poate realiza dezvoltarea economică pe cont propriu ci

printr-o îmbinare a eforturilor tuturor partenerilor locali, asigurându-se că

toate strategiile de dezvoltare elaborate sunt coordonate cu strategia de

dezvoltare comunitară.

3.2. Analiza S.W.O.T. a mediului economic în municipiul Piteşti

Piteştiul este perceput ca un oraş industrial cu potenŃial economic

ridicat, cu şanse de a-şi menŃine structura preponderent industrială, având, din

acest punct de vedere:

Puncte tari:

� industrie diversificată tipologic;

� poziŃie geo-economică favorabilă (nod rutier, autostrada

Bucureşti-Piteşti, apropiere de zone cu potenŃial turistic);

� prezenŃa unor ramuri industriale cu impact pozitiv în lanŃul trofic al

economiei regionale (industrie energetică, chimică, constructoare de

maşini);

64


� existenŃa producătorului de automobile Dacia; industria auto pe

orizontală şi verticală;

� întreprinderi industriale de importanŃă naŃională – industria auto,

industria petrochimică;

� sector privat foarte dezvoltat, predominanŃa netă a IMM-urilor mai

uşor de restructurat şi adaptat cerinŃelor pieŃei;

� forŃa de muncă înalt calificată;

� echipare urbană bună (dotări edilitare, infrastructură urbană fizică

şi instituŃională), administraŃie eficientă care oferă servicii de

calitate;

� infuzie în creştere de capital străin;

� existenŃa ofertei bancare stimulative;

� profil foarte diversificat al activităŃilor de comerŃ şi servicii;

� apariŃia unor întreprinderi comerciale cu potenŃial ridicat (super-

marketuri, hypermarketuri);

� industria construcŃiilor civile şi industriale, comerŃul, puternic

dezvoltate;

� potenŃial economic crescut prin plasarea în vecinătatea platformei

Dacia – Renault.

Puncte slabe:

� suprafeŃe reduse de teren disponibile pentru noi investiŃii,

implicând un preŃ relativ mare al celor disponibile;

� risc de creştere a şomajului prin restructurarea şi retehnologizarea

unor societăŃi comerciale;

� turism slab dezvoltat;

� slaba capitalizare a IMM-urilor;

� existenŃa unor întreprinderi cu pierderi;

� restructurarea neîncheiată a unor întreprinderi;

� capacitate inovativă sub posibilităŃile resurselor umane implicate;

65


� echipamente energofage, poluante;

� legislaŃie nestimulativă pentru promotorii investiŃiilor în industrie;

� productivitatea încă redusă a întreprinderilor mici;

� dispariŃia unor ocupaŃii tradiŃionale (îndeosebi în periurban);

� poluare.

OportunităŃi:

� posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru

retehnologizare şi reconversie;

� posibilitatea constituirii unor clustere tehnologice în industria

agroalimentară;

� posibilitatea atragerii de investitori strategici în domeniul

construcŃiei de maşini;

� cererea în creştere pentru produse industriale pe piaŃa internă;

� tendinŃa de creştere a consumului prin rezolvarea problemelor

sociale;

� impunerea de standarde superioare odată cu integrarea în Uniunea

Europeană.

AmeninŃări:

� creşterea ponderii produselor necompetitive pe pieŃele europene;

� falimentul întreprinderilor neracordate la cerinŃele de eficienŃă şi

competitivitate ale Uniunea Europeană;

� deprofesionalizarea forŃei de muncă prin şomaj îndelungat sau

reconversii repetate;

� penurie de forŃă de muncă înalt calificată datorită migrării spre alte

domenii, regiuni sau Ńări;

� produse industriale cu competitivitate redusă la export;

� falimentul întreprinderilor mici.

66


3.3. DirecŃii strategice

Luând în considerare problemele strategice identificate, în urma analizei

S.W.O.T. au fost creionate următoarele direcŃii strategice de dezvoltare:

• Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiŃiilor

autohtone şi străine care să permită dezvoltarea spiritului

antreprenorial;

• Dezvoltarea unei economii performante, durabile şi ecologice,

printr-un management eficient al dezvoltării economice locale;

• Gestionarea eficientă a activităŃii de administraŃie locală.

Pentru fiecare direcŃie strategică au fost identificate obiective şi

programe operaŃionale.

Principalul scop în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenŃialul

economic al industriilor cheie şi de a crea condiŃii pentru diversificarea

serviciilor oferite atât cetăŃenilor, cât şi agenŃilor economici. Este esenŃial

pentru municipiul Piteşti să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea

infrastructurii urbane.

Identificarea direcŃiilor strategice a Ńinut seama şi de opiniile provenite din

mediul de afaceri piteştean, conform cărora dezvoltarea durabilă este prioritară în

acest domeniu, iniŃierea şi derularea unei afaceri trebuind să Ńină seama de:

Grafic nr. 2.7

Opinia oamenilor de afaceri piteşteni privind factorii relevanŃi în creşterea calităŃii vieŃii

Dezvoltarea spiritului antreprenorial trebuie sprijinit cu prioritate prin: • calitatea vieŃii:

80%

27%

46%

27%

20%

64%

45% 46%

0% 0%

9%

27%

0%

9%

0% 0%0%

20%

40%

60%

80%

100%

şco lile şi facilităŃile pentru

copii

d isponib ilitatea locuin Ńelor calitatea mediu lu i

înconjurător

existenŃa parcurilor,

spaŃiilo r desch ise şi a

acŃiun ilor cu lturale

Foarte important Important ImportanŃă medie Prea puŃin important

67


• iniŃiative locale în favoarea întreprinderilor: Grafic nr. 2.8

64%

50%

45%

36%

20%

55%

0%

30%

0%

0%

0%

0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fiscalitate

Reglementările de urbanism

Reglementările de mediu

Foarte important Imortant ImportanŃă medie Prea puŃin important

• prin dezvoltarea infrastructurii existente:

Grafic nr. 2.9

73% 64% 64% 64% 55%

27% 36% 36% 36% 45%

0%20%40%60%80%

100%

Drumuri, poduri, căi

ferate

Transportul în comun

(pentru angajaŃi)

Accesul la sistemele

de energie electrică,

energie termică

Sistemele de

alimentare cu apă

potabilă, canalizarea,

sistemul de ev acuare

a apelor pluv iale

TelecomunicaŃii

Foarte important Imortant

• educaŃia salariaŃilor prin încurajarea întreprinzătorilor de a

dezvolta proiecte de afaceri pe termen lung.

În acest sens, ar trebui să se acŃioneze pentru realizarea următoarelor

obiective strategice:

• reducerea decalajului dintre ofertă şi cerere – în ramurile

economice subdezvoltate în prezent din cadrul structurii economiei

piteştene şi care au condiŃii de dezvoltare în viitor: industria

alimentară, servicii turistice, industrie IT, servicii de consultanŃă;

68


• creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei locale. În

stabilirea instrumentelor şi politicilor de atingere a acestui deziderat

au fost luate în considerare poziŃionarea municipiului Piteşti în

mediul concurenŃial local, regional şi naŃional, precum şi

conjunctura economică internaŃională. Ca elemente care pot să

conducă la creşterea competitivităŃii se pot lua în calcul: încurajarea

creşterii economice a IMM-urilor; asigurarea poziŃiei dominante în

derularea activităŃilor economice din întreaga zonă periurbană;

stimularea şi susŃinerea investiŃiilor în sectoarele cheie ale

economiei locale în scopul creşterii competitivităŃii şi a gradului de

ocupare a acestora;

• susŃinerea creării şi dezvoltării unor întreprinderi mici şi

mijlocii, prin elaborarea şi implementarea unor programe de

facilităŃi financiare şi fiscale pentru agenŃii economici de pe raza

municipiului Piteşti care dau dovadă de transparenŃă în relaŃia cu

instituŃiile publice şi comunitatea locală şi care acŃionează în

domenii de activitate economică de perspectivă;

• dezvoltarea unor branduri internaŃionale pentru produse, prin:

preocupări pentru creşterea continuă a calităŃii; stabilirea, susŃinerea

şi menŃinerea parteneriatelor, inclusiv la nivel transfrontalier, în

elaborarea şi aplicarea strategiei în domeniul economic; asigurarea

forŃei de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul firmelor

care îşi desfăşoară activitatea în zonă; întărirea capacităŃii

instituŃionale în plan local;

• dezvoltarea ramurilor care sunt complementare economiei

Bucureştiului, Ńinând seama de distanŃa mică dintre Piteşti şi

Bucureşti, pentru a valorifica avantajul strategic oferit de apropierea

geografică de o piaŃă cu peste două milioane de potenŃiali clienŃi şi

69


cu o diversitate impresionantă a domeniilor în care acŃionează

investitori străini;

• introducerea şi generalizarea managementului performant –

identificarea unor noi sectoare de activitate şi posibile localizări

spaŃiale ale acestora, cu accent pe dezvoltarea industriilor noi,

moderne, novatoare, competitive, cu produse cu valoare adăugată

mare şi folosirea eficientă a resurselor energetice;

• acŃiuni pentru atragerea investiŃiilor străine şi a unor investitori

strategici pentru a construi un stoc suficient de capital fix, modern

şi productiv, care să permită realizarea unei economii adiacente pe

verticală şi pe orizontală;

• sprijinirea dezvoltării sectorului serviciilor, încă subdimensionat

în raport cu cel al comerŃului, prin atragerea de parteneri interesaŃi

în realizarea unor investiŃii locale, dar cu perspectivă regională şi

naŃională, care să ofere noi locuri de muncă şi posibilitatea

recalificării persoanelor disponibilizate pe măsura dispariŃiei unor

agenŃi economici cu tradiŃie, de pe piaŃă;

• susŃinerea creării şi dezvoltării unor activităŃi independente şi a

IMM-urilor, dezvoltarea spiritului antreprenorial prin educaŃia

tinerilor;

• îmbunătăŃirea şi dezvoltarea cooperării regionale pentru a putea

beneficia de posibilitatea accesării fondurilor structurale europene

într-o măsură mai mare decât ar fi posibil la nivel local;

• schimbarea orientării strategice în domeniul comerŃului, prin

asimilarea şi aplicarea unor forme moderne de comerŃ, care să

înlocuiască vechile magazine de comoditate, care nu se mai

încadrează în normele europene de funcŃionare;

70


• estomparea graniŃelor dintre sectorul stat şi sectorul privat prin

realizarea unui parteneriat între administraŃia locală şi

reprezentanŃii mediului de afaceri din municipiul Piteşti în

vederea asigurării unei contribuŃii mai importante a acestora din

urmă la ameliorarea stării sociale de ansamblu a oraşului.

• atragerea de investitori prin promovarea de facilităŃi

(identificarea de terenuri propice investiŃiilor, aprobarea de

scutiri/reduceri de taxe şi impozite, popularizarea acestor acŃiuni);

• sprijinirea producătorilor locali în comercializarea produselor

excedentare, sprijinirea asocierii producătorilor;

• îmbunătăŃirea condiŃiilor în activitatea de comerŃ;

• organizarea de târguri la sărbători importante, manifestări care

să intre în tradiŃia municipiului Piteşti.

Tabel nr. 2.5

Indicii volumului cifrei de afaceri din industrie pe total

(piaŃa internă şi piaŃa externă)

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

2006 2007

iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1) iun.2)

1.I-30

.VI.20

07

faŃă de

1.I-30

.VI.20

06 2)

Total judeŃ

109,5 88,9 90,4 100,6 88,4 104,5 94,0 86,4 83,4 100,3 90,4 90,1 102,1 92,4

Sursa: DirecŃia de Statistică Argeş

1) Date rectificate 2) Date provizorii

Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice

selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaŃi şi un eşantion de întreprinderi

cu 4 - 49 salariaŃi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeŃe se face după sediul central al întreprinderii

furnizoare de date.

71


Tabel nr. 2.6 Cifra de afaceri a unităŃilor locale active din industrie, construcŃii,

comerŃ şi alte servicii, pe activităŃi ale economiei naŃionale, în anul 2005 milioane LEI (RON) preŃuri curente

ActivităŃi (secŃiuni CAEN, Rev. 1) România Regiunea Sud-

Muntenia JudeŃul Argeş

Total 514070 63654 20701

Industrie extractivă 8614 1953 339

Industrie prelucrătoare 153472 30427 11499

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 32567 2665 721

ConstrucŃii 31703 3474 979

ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea

şi întreŃinerea autovehiculelor şi motocicletelor

şi a bunurilor personale şi casnice

211289 20224 5836

Hoteluri şi restaurante 5572 483 117

Transport, depozitare şi comunicaŃii 38594 2706 764

TranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de

servicii prestate în principal întreprinderilor 25235 1411 372

ÎnvăŃământ1) 206 17 2

Sănătate şi asistenŃă socială1) 1015 62 21

Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi

personale 5803 232 51


Tabel nr. 2.7 Personalul* unităŃilor locale active din industrie, construcŃii, comerŃ şi

alte servicii, pe activităŃi ale economiei naŃionale, în anul 2005 număr persoane

ActivităŃi (secŃiuni CAEN, Rev. 1) România Regiunea

Sud-Muntenia JudeŃul Argeş

Total 4158679 501126 135246

Industrie extractivă 116626 32955 6066

Industrie prelucrătoare 1623178 226763 67958

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 143660 17401 5746

ConstrucŃii 385824 44295 11468

ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi

întreŃinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a

bunurilor personale şi casnice

922149 102104 26169

72


ActivităŃi (secŃiuni CAEN, Rev. 1) România Regiunea


Hoteluri şi restaurante 114733 9727 2101

Transport, depozitare şi comunicaŃii 363882 31238 6549

TranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de

servicii prestate în principal întreprinderilor 370152 28291 7390

ÎnvăŃământ** 6585 470 89

Sănătate şi asistenŃă socială** 26343 2123 655

Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi

personale 85547 5759 1055


* Numărul mediu de persoane ocupate = numărul total de personal (salariat şi

nesalariat) care a lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referinŃă, inclusiv personalul

detaşat (care lucrează în afara întreprinderii), renumerat de întreprindere.

** Include numai unităŃile locale cu activitate de învăŃământ sau sănătate şi

asistenŃă socială, organizate ca societăŃi comerciale.

Tabel nr. 2.8 InvestiŃiile brute ale unităŃilor locale active din industrie, construcŃii,

comerŃ şi alte servicii, pe activităŃi ale economiei naŃionale, în anul 2005 milioane LEI (RON) preŃuri curente

ActivităŃi (sectiuni CAEN, Rev. 1) România Regiunea


Total 77559 6603 2260 Industrie extractivă 1816 599 56 Industrie prelucrătoare 17543 2897 1325 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 6909 346 146 ConstrucŃii 5963 371 100

ComerŃ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreŃinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

13169 1322 399

Hoteluri şi restaurante 1555 94 21 Transport, depozitare şi comunicaŃii 20533 553 141

TranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor

8978 374 61

ÎnvăŃământ1) 36 3 1 Sănătate şi asistenŃă socială1) 227 13 6 Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale

830 31 4

Sursa: DirecŃia de Statistică Argeş 1) Include numai unităŃile locale cu activitate de învăŃământ sau sănătate şi

asistenŃă socială, organizate ca societăŃi comerciale.

73


CetăŃenii municipiului Piteşti şi reprezentanŃii oamenilor de afaceri

consideră că industria auto, construcŃiile, comerŃul, producerea materialelor

pentru construcŃii; serviciile de orice natură, industria alimentară, rafinăria

Arpechim şi sectorul IT au cel mai mare potenŃial de a rezista pe piaŃă şi de a

crea noi locuri de muncă, subliniind necesitatea preocupării pentru inovare şi

dezvoltare tehnologică.

Totodată, ei consideră că mediul de afaceri este preocupat de

diversificarea economiei locale pentru a valorifica oportunităŃile pieŃei locale

şi regionale.

Grafic nr. 2.10

Diversificarea economiei locale prioritate a mediului de afaceri

82%

18%

DA NU

Succesul comunităŃilor, în general, şi al municipiului Piteşti, în special, în

cadrul oricărei iniŃiative de activităŃi de dezvoltare economică locală va depinde

de capacitatea acestuia de a reuni diferiŃi parteneri locali pentru a realiza

obiectivele strategiei de dezvoltare economică locală şi pentru a o implementa.

Pentru a deveni competitivă şi pentru a avea succes în realizarea de

programe pentru dezvoltarea economică locală, administraŃia publică locală

trebuie să-şi monitorizeze derularea strategiei şi să o adapteze astfel încât să

răspundă schimbărilor condiŃiilor economice şi sociale.

RelaŃia mediu de afaceri-administraŃie locală solicită o mai mare implicare

a instituŃiilor locale. Oamenii de afaceri piteşteni arată că, între instituŃiile ce

sprijină dezvoltarea afacerii, primăria are o contribuŃie destul de mică.

74


Grafic nr. 2.11

Clasamentul instituŃiilor locale care sprijină dezvoltarea

mediului de afaceri

83%

12%5%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

AsociaŃia Oamenilor

de Afaceri

Primăria Camera de comerŃ

şi Industrie Argeş

Implicarea primăriei trebuie să aibă în vedere prioritar obstacolele

întâmpinate în dezvoltarea firmelor prin construire de spaŃii de producŃie;

construcŃie şi dezvoltare, centre comerciale; prin acordare de facilităŃi fiscale

pentru investiŃii, îmbunătăŃirea infrastructurii.

Grafic nr. 2.12

Factori care frânează dezvoltarea afacerilor locale

9%

15%

9%20%

15%0%

15%

17%

lipsa spaŃiilor comerciale/de producŃie facilitaŃi fiscale locale acces slab la finanŃare

lipsa unei pieŃe stabile piaŃa cu putere de cumpărare limitată forŃa de muncă slab pregătită

lipsa forŃei de muncă locală lipsa locuinŃelor.

În ceea ce priveşte atitudinea autorităŃilor faŃă de mediul şi iniŃiativa

de afaceri, rezultatele sondajului arată că există disponibilitate, dar lipsa

unei comunicări permanente face ca iniŃiativele de stimulare a dezvoltării

afacerilor locale lansată de Primărie să nu fie cunoscute.

75


Grafic nr. 2.13

PoziŃia mediului de afaceri din Piteşti faŃă de autoritatea locală

9%

0%

27%

55%

37%

9%

9%

27%

18%

9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Timpul de acordare a autorizaŃiilor, permiselor etc.

InteracŃiunea cu funcŃionarii Primăriei sau ai altor

instituŃii

Foarte bună Bună Medie Slabă Foarte slabă

Spiritul antreprenorial, reformele structurale în formarea şi

funcŃionarea unităŃilor economice şi aplicarea mecanismelor de piaŃă pot

permite dezvoltarea rapidă şi puternică a sectorului privat, alternativă viabilă

pentru îmbunătăŃirea mediului de afaceri cu consecinŃe favorabile asupra

vieŃii întregii comunităŃi locale.

3.4. Programe strategice pentru mediul economic al

municipiului Piteşti

a) Revizuirea şi îmbunătăŃirea sistemelor de planificare, zonare şi

dezvoltare (Planul Urbanistic General, Planul Urbanistic Zonal, Planul

Urbanistic de Dezvoltare etc.) care să permită elaborarea documentelor către

cei interesaŃi în dezvoltarea unei afaceri, să permită acestora să facă alegeri

optime cu privire la amplasament, expansiune, investiŃii şi planificarea

afacerilor;

b) Sprijinirea dezvoltării reŃelelor metropolitane în domeniul

comunicaŃional. Aceasta presupune implicarea administraŃiei locale în

dezvoltarea infrastructurii IT care să permită agenŃilor economici să îşi

conecteze procesele interne şi externe mult mai eficient şi flexibil, să lucreze

76


mai uşor cu furnizori, parteneri şi administraŃia publică şi să satisfacă mai

uşor nevoile şi aşteptările clienŃilor;

c) Promovarea cercetării şi dezvoltării economice prin implicarea, în

acest proces, a reprezentanŃilor mediului de afaceri şi instituŃiilor de

învăŃământ superior, pe baza unor protocoale de colaborare între Primărie şi

aceştia. ExistenŃa Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură

Mărăcineni, StaŃiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Albota şi a

Institutului NaŃional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în

Horticultură Ştefăneşti, institute de cercetare de importanŃă naŃională pe raza

judeŃului Argeş, poate constitui un pas important în acest proces;

d) Racordarea la utilităŃi a tuturor zonelor incluse în spaŃiul

intravilan precum şi a localităŃilor ce pot participa la dezvoltarea unei zone

metropolitane;

e) Crearea centurilor ocolitoare ale Piteştiului şi racordarea la

viitoarea autostradă Transeuropeană care să descongestioneze traficul din

oraş;

f) Reabilitarea şi asfaltarea străzilor, mai ales în cartierele periferice

ale municipiului, construirea de parcări în fiecare cartier important şi în

zona centrală;

g) Dezvoltarea pieŃei de gros, pentru a aduce resursele mai aproape de

agenŃii economici şi pentru a scădea costul achiziŃionării lor, construirea şi

remenajarea unor pieŃe agroalimentare pentru rezolvarea problemei igienei

şi aspectului pieŃelor în municipiul Piteşti;

h) Elaborarea unui program de atragere a investiŃiilor. În acest sens

se va avea în vedere stabilirea şi promovarea unor birouri de consultanŃă în

afaceri în colaborare cu asociaŃii ale oamenilor de afaceri, cu instituŃiile de

învăŃământ superior; elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii şi

nevoilor mediului de afaceri – în urma cărora să se identifice zonele unde

administraŃia poate acŃiona pentru a crea condiŃii propice desfăşurării

77


activităŃilor economice. Astfel, pot fi identificate anumite nevoi, precum cea

de pregătire pe anumite domenii, pot fi identificate căi de a încuraja agenŃii

economici să îşi procure resursele de la nivel local şi pot fi identificaŃi factori

de risc ce ar putea face ca un anumit agent economic să părăsească localitatea.

Editarea unui ghid care să conŃină toate procedurile necesare a fi parcurse

pentru o obŃine toate aprobările necesare în cazul demarării unei afaceri,

precum şi costurile presupuse;

i) Crearea unui brand local care să permită valorificarea resurselor şi

tradiŃiilor locale prin crearea unei imagini de excelenŃă, de marcă, pentru

produsele specifice;

j) Crearea unei structuri distincte în cadrul Primăriei Municipiului

Piteşti care să gestioneze şi să controleze implicarea agenŃilor economici

locali în susŃinerea unor cauze sociale relevante pentru dezvoltarea echilibrată

a oraşului. Această structură ar trebui să deruleze următoarele activităŃi:

� promovarea perspectivei sociale asupra afacerilor, prin popularizarea

cauzelor sociale presante, a modalităŃilor potenŃiale de implicare socială a

agenŃilor economici în rezolvarea lor şi a beneficiilor generate de o astfel de

implicare, pe termen mediu şi lung;

� elaborarea unor programe de acordare a unor facilităŃi fiscale

agenŃilor economici locali care susŃin rezolvarea unor cauze sociale relevante

pentru dezvoltarea oraşului;

� organizarea, pe baze anuale, a unui eveniment cu impact public care

să recompenseze cele mai eficiente iniŃiative sociale ale agenŃilor din

perspectiva contribuŃiei acestora la dezvoltarea socială a Municipiului Piteşti.

k) Crearea unei zone de dezvoltare economică, parcuri ştiinŃifice şi

tehnologice precum şi reŃelele de dezvoltare necesare:

� incubatoare de afaceri şi centre tehnologice;

� centre de excelenŃă în afaceri;

� centre de cercetare şi inovare.

78


Crearea unui centru de informare pentru investitori. Acestea vor

influenŃa benefic piaŃa muncii din această zonă, având în vedere că au efecte

şi asupra îmbunătăŃirii participării cu proiecte la programele europene din

domeniu. Includerea în zona de dezvoltare economică şi a unor comune

va permite:

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri din judeŃ;

- polarizarea investiŃiilor străine şi autohtone;

- să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul

de afaceri şi administraŃiile publice locale în scopul dezvoltării

economico-sociale durabile a municipiului Piteşti şi zonelor

învecinate;

- dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor mai

bune relaŃii între economia regională şi educaŃia vocaŃională în

funcŃie de necesităŃile pieŃii muncii din regiune;

- implementarea eficientă a activităŃilor mai puŃin dezvoltate în

regiune, în sfera serviciilor;

l) Elaborarea, împreună cu Camera de ComerŃ şi Industrie, cu

AsociaŃia Oamenilor de Afaceri şi cu InstituŃiile de învăŃământ superior a

unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători, realizarea de studii

şi crearea unei baze de date necesare dezvoltării IMM-urilor prin care să

promoveze produsele şi serviciile oferite de micii întreprinzători pe pieŃele

externe. În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor

întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare.

Aceste cercetări trebuie să identifice acele bunuri şi servicii aflate într-o

cantitate insuficientă pe piaŃă; analiza comportamentului consumatorului şi

folosirea acestor studii în cadrul eforturilor de dezvoltare a sectorului precum

şi în marketing;

79


m) Realizarea unui Centru ExpoziŃional, care să corespundă

necesităŃilor, cu o suprafaŃă expoziŃională mare cu săli de conferinŃe cu dotări

aferente, parcări etc.

Oamenii de afaceri argeşeni identifică drept priorităŃi în ceea ce

priveşte dezvoltarea municipiului Piteşti:

� soluŃionarea problemelor de mediu (sortarea deşeurilor);

� infrastructura, Coridorul IV European;

� parteneriate generale public private;

� infrastructura;

� formare profesională;

� mutarea căii ferate în afara oraşului;

� dezvoltarea infrastructurii oraşului;

� construcŃia de parcări publice;

� construcŃia de pasaje în intersecŃiile aglomerate;

� educaŃia;

� legislaŃie locală de sprijinire a micilor afaceri;

� parc industrial;

� alimentarea cu apă, canalizarea;

� construcŃia şi promovarea unui brand Piteşti;

� dezvoltare spirit civic;

� îmbunătăŃirea esteticii generale a oraşului.

Toate programele propuse şi priorităŃile identificate prin sondajul

de opinie sunt corelate cu Obiectivul general al Programului

OperaŃional Sectorial – „Creşterea CompetitivităŃii Economice” şi

„Creşterea productivităŃii întreprinderilor româneşti pentru reducerea

decalajelor faŃă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene”.

Măsurile întreprinse vor genera, până în anul 2015, o creştere medie a

productivităŃii de aproximativ. 5,5% anual şi vor permite României să atingă

un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europeane.

80


Obiective specifice:

• consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv;

• constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor;

• creşterea capacităŃii C&D şi stimularea cooperării între instituŃii de

CDI şi sectorul productiv;

• valorificarea potenŃialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul

public (administraŃie) şi cel privat (cetăŃeni, întreprinderi);

• creşterea eficientei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului

energetic promovarea surselor regenerabile de energie;

• promovarea potenŃialului turismului romanesc.

Aceste obiective au în vedere axele prioritare tematice: un sistem

inovativ şi eco-eficient de producŃie; cercetare, dezvoltare tehnologică şi

inovare pentru competitivitate; tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor

pentru sectoarele privat şi public; creşterea eficienŃei energetice şi a

siguranŃei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor

climatice; asistenŃă tehnică.

4. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI

4.1. Coordonate în dezvoltarea turismului

Unele predicŃii pentru următoarele decenii şi strategiile, indiferent de ce

zonă a globului este vorba, consideră secolul XXI ca fiind începutul unei

societăŃi post-industriale, domeniile economice conducătoare fiind

telecomunicaŃiile, tehnologia informaŃiei şi turismul.

Prin specificul său, turismul face parte din sectorul terŃiar, fiind situat la

interferenŃa multor componente ale economiei naŃionale angajate direct sau

indirect în derularea acestei activităŃi. Ca ramură industrială, turismul a

81


cunoscut în ultimul timp, o dezvoltare fără precedent, antrenând pe de o parte

investiŃii pentru crearea bazei materiale specifice şi, pe de altă parte,

dezvoltarea serviciilor complementare care conduc la folosirea resurselor

proprii fiecărei zone.

În plan economic, această activitate sintetizează rezultatele unui număr

mare de activităŃi, iar în plan psiho-social constituie o modalitate superioară

de organizare a timpului liber, în care se menŃine echilibrul biologic şi

fiziologic al omului contemporan, dar şi care dezvoltă personalitatea şi

capacitatea creativă.

Turismul ocupă tot mai mult un loc important în viaŃa omului modern,

fiind considerat ca un act de cultură, civilizaŃie, educaŃie şi constituie un

ambasador al păcii şi înŃelegerii între popoare, un mijloc util de

cooperare internaŃională şi, totodată, un mijloc de a cunoaşte oamenii şi

activităŃile lor.

Pe de altă parte, se constată că acest sector reprezintă o industrie

producătoare de servicii pentru populaŃie, care nu s-a confruntat niciodată cu

lipsă de cerere. Produsul turistic este solicitat permanent în fiecare an, sezon

sau chiar zilnic de un segment tot mai mare de populaŃie din toate zonele

globului, indiferent de existenŃa unor situaŃii conjuncturale care se manifestă

pe plan local sau regional.

Turismul reprezintă, pentru România, sectorul economic care dispune

de un valoros potenŃial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate

deveni o sursă de atracŃie atât a investitorilor cât şi a turiştilor

(români/străini). Acest lucru este însă îngreunat de concurenŃa puternică din

partea Ńărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, CroaŃia) şi de amploarea

problemelor legate de competitivitatea turismului românesc.

Marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de

prezenŃa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios

82


repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practicării întregii game de

forme de turism.

Dezvoltarea turismului românesc în contextul celui european în mod

special, constituie cea mai bună soluŃie pentru ridicarea calităŃii infrastructurii

şi serviciilor româneşti prin alinierea lor la standardele internaŃionale. În

ultimă instanŃă, aderarea la Uniunea Europeană nu a reprezentat un act

administrativ de moment, ci o parte componentă a unui proces îndelungat de

progres şi dezvoltare a Ńării, care trebuie să-şi găsească locul în cadrul unei

strategii naŃionale coerente de dezvoltare economică. Sectorul turismului din

România a fost afectat de absenŃa unei politici generale de dirijare şi orientare

a sectorului.

Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) pentru dezvoltarea economică si

socială este o componentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei NaŃionale.

El a fost adoptat în decembrie 2005 şi reprezintă instrumentul fundamental de

diminuare a discrepanŃelor în dezvoltarea economică şi socială dintre Uniunea

Europeană şi România.

Conform planului, „Industria turismului din România are capacitatea de

a contribui la această reducere” a discrepanŃelor şi include turismul pe lista

priorităŃilor de investiŃii publice.

În Planul NaŃional de Dezvoltare se prevede ca obiectiv specific

valorificarea potenŃialului turistic şi cultural şi creşterea contribuŃiei

acestor domenii la dezvoltarea regiunilor, punându-se accent pe dezvoltarea

infrastructurii, diversificarea şi promovarea ofertei turistice interne, creşterea

competitivităŃii, diminuarea sezonalităŃii, conservarea culturală şi a mediului.

Conform Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului NaŃional

2007 – 2026, turismul reprezintă un mijloc de realizare a unor priorităŃi

strategice, cum ar fi „creşterea competitivităŃii prin facilitarea accesului pe

piaŃă a societăŃilor comerciale”, prin promovarea pe plan intern şi

internaŃional, prin intermediul turismului, a unor produse economice

83


specifice. Conform planului, dezvoltarea unei mărci a turismului naŃional va

avea o contribuŃie la imaginea de Ńară cu impact asupra investiŃiilor străine în

România şi asupra soldului contului curent.

InvestiŃiile în infrastructura turismului sunt

considerate mijloace care pot contribui la susŃinerea

unei dezvoltări echilibrate a tuturor regiunilor

României, prin ridicarea nivelului de trai în zonele

rurale şi diminuarea diferenŃelor dintre regiunile Ńării.

Dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

şi activităŃile concentrate asupra acestora sunt

considerate, în plan, drept mijloace de dezvoltare şi promovare a turismului.

Turismul poate crea locuri de muncă în zone dezavantajate prin îmbunătăŃirea

infrastructurii şi serviciilor turistice, protecŃia mediului şi a patrimoniului,

refacerea utilităŃilor existente precum si diversificarea ofertelor turistice,

dezvoltarea ecoturismului, dezvoltarea turismului cultural şi istoric.

AsociaŃiile familiale şi micro-întreprinderile sunt menŃionate, în mod special,

ca posibilitate de creştere a oportunităŃilor de ocupare a forŃei de muncă la

nivel local.

Înaintea aderării la Uniunea Europeană, sectorul turismului, la fel ca şi

alte sectoare ale economiei, a beneficiat de diferite programe ale Uniunii

Europene pentru susŃinerea dezvoltării, inclusiv programe PHARE si

SAPARD, care au promovat iniŃiative de marketing, formare profesională si

investiŃii. SusŃinerea financiară din partea acestor programe a permis

întreprinderilor mici şi mijlocii să participe la târguri comerciale în Ńară şi în

străinătate, prin întocmirea unor materiale publicitare pentru vânzare şi în

scop de marketing, organizarea unor cursuri de formare profesională pentru

deprinderea unor abilităŃi operaŃionale, precum şi prin susŃinere financiară

(între 40% şi 70%, în funcŃie de mărimea afacerii, întreprinderile mici fiind

84


cele mai avantajate) sub forma unor împrumuturi nerambursabile pentru

construcŃia de pensiuni, hoteluri şi alte unităŃi de turism.

După integrare, programele PHARE şi SAPARD au fost întrerupte (în

afară de proiectele încă nefinalizate până la 1 ianuarie şi care vor continua

până la finalizare), dar introducerea unei serii de Programe operaŃionale

pentru derularea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene va înlocui

efectiv fostele programe. Astfel, Programul OperaŃional Regional Planificat

va oferi finanŃare pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare a turismului (şi

altor sectoare) şi va opera în acelaşi mod ca şi acordurile PHARE şi

SAPARD. La fel ca şi în situaŃia acordurilor PHARE şi SAPARD,

mecanismul administrativ de accesare a acestor fonduri va fi reprezentat de

cele 8 AgenŃii Regionale de Dezvoltare.

În mod evident, disponibilizarea alocării fondurilor pentru investiŃii într-

o serie de proiecte de turism pe teritoriul Ńării, pe parcursul celor şapte ani cât

durează Programul Fondurilor Structurale, reprezintă un stimulent major

pentru dezvoltarea capacităŃilor turistice din România, chiar dacă, pentru a

beneficia de aceste fonduri, turismul trebuie să concureze cu întreprinderi

mici şi mijlocii care funcŃionează în alte sectoare economice.

InvestiŃiile în turism în contextul actual sunt considerate investiŃii

finanŃate de sectorul privat în unităŃi de cazare, atracŃii turistice, unităŃi de

tratament, sportive, centre comerciale, transport şi alte sectoare înrudite.

InvestiŃiile din sectorul public se vor direcŃiona, în principal, către asigurarea

şi îmbunătăŃirea infrastructurii, care permite şi susŃine oportunităŃile de afaceri

şi creează climatul de încredere necesar pentru încurajarea continuării

investiŃiilor în sectorul privat.

În prezent, disponibilitatea de a acorda îndrumare potenŃialilor

investitori în sectorul turismului se limitează la nivelul AgenŃiilor Regionale

de Dezvoltare (ADR), ca parte a serviciilor generale de consiliere acordată

întreprinzătorilor care caută să-şi asigure asistenŃa financiară prin programe

85


PHARE şi SAPARD (anterior), iar, în prezent, prin Fonduri Structurale de la

Uniunea Europeană. Deşi aceste agenŃii oferă o abordare de ordin general prin

consilierea multor sectoare economice, ele nu pot oferi îndrumări de

specialitate nici unui sector, în particular, şi nici turismului. AgenŃiile nu

prezintă uniformitate din punct de vedere al mărimii, forŃei de muncă angajate

şi experienŃei şi, astfel, serviciile şi îndrumările oferite potenŃialilor investitori

din Ńară sunt, de asemenea, variabile.

AgenŃia NaŃională pentru Turism nu are experienŃă de lucru în ceea ce

priveşte investiŃiile şi dezvoltarea comunităŃii şi, în prezent, dispune în

Bucureşti de puŃini angajaŃi instruiŃi, care ar putea să joace un astfel de rol de

susŃinere a birourilor regionale. La rândul lor, birourile regionale nu au nici

experienŃă, nici resurse pentru preluarea acestei sarcini suplimentare de a oferi

servicii de consiliere şi, astfel, în timp ce există cerinŃa ca ADR-urile să fie

susŃinute cu îndrumări specializate în turism, nu există capacitatea în cadrul

ANT de a oferi acest gen de servicii. Această lipsă a disponibilităŃii unei

consilieri pentru potenŃialii investitori în sectorul turismului, contribuie la

impresia de dezvoltare neplanificată, riscuri care ameninŃă calitatea şi

viabilitatea investiŃiilor, conducând la posibilul eşec al afacerilor şi crearea

unei imagini negative a investiŃiilor în sectorul turismului.

Activitatea turistică se înscrie şi în preocupările constante ale

administraŃiei locale piteştene. Printre acŃiunile majore întreprinse în ultimii

ani, care au vizat şi turismul se numără Agenda 21 locală, coordonată prin

Programul NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Centrul NaŃional

pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) din Bucureşti.

Agenda locală 21 şi-a stabilit ca obiectiv întocmirea strategiei de

aplicare a Planului local al Municipiului Piteşti de dezvoltare durabilă.

Din evaluarea mediului de afaceri şi a activităŃii economice a rezultat că

turismul este slab dezvoltat, deşi există dotări cu hoteluri, restaurante şi zone

de agrement. Totuşi, nu trebuie omis faptul că Piteştiul este mai mult o zonă

86


de tranzit spre zonele turistice din împrejurimi, respectiv Vidraru,

Transfăgărăşan, Braşov, Sibiu, Craiova, Slatina.

Pornind de la această stare de fapt se precizează în cadrul strategiei de

dezvoltare durabilă a municipiului, ca obiectiv important, dezvoltarea

turismului, sprijinirea şi încurajarea întreprinzătorilor în vederea creerii

unui turism modern, ca o activitate complementară menită a conduce la

dezvoltarea economico-socială susŃinută a zonei.

În scopul implementării managementului strategic în domeniul

turismului la nivelul zonei Piteşti, în baza conŃinutului Agendei Locale 21 şi

a Planului Local de Dezvoltare Durabilă este necesară parcurgerea

următorilor paşi:

• identificarea elementelor componente ale potenŃialului turistic

natural şi antropic al Piteştiului şi a specificului local;

• stabilirea principalelor forme de turism practicabile în zonă

pornind de la componentele pieŃei turistice;

• identificarea modalităŃilor de punere în valoare a elementelor

de potenŃial turistic pentru dezvoltarea turismului în

municipiul Piteşti.

4.2. Elementele de potenŃial turistic natural şi antropic

a) PotenŃialul turistic natural al Municipiului Piteşti

Municipiul Piteşti, reşedinŃa judeŃului Argeş din 1969, atestat

documentar la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân, este situat la

confluenŃa dintre râul Argeş şi Râul Doamnei, la o altitudine medie de 287 m

şi se află la distanŃă relativ egală de Polul Nord şi de Ecuator.

Piteştiul este aşezat într-un cadru natural deosebit de favorabil,

concretizat în dealuri cu înălŃime medie de 400 m, acoperite cu păduri bogate şi

o climă temperat continentală apropiată de cea a unei staŃiuni climaterice de

deal cu temperaturi medii moderate atât iarna cât şi vara, primăveri timpurii şi

87


toamne lungi. PrecipitaŃiile au o valoare medie anuală de 600-700 mm,

depăşind media pe Ńară, iar numărul zilelor însorite este în medie de 107 pe an.

Temperatura medie anuală variază între 9-10 grade Celsius, media lunii

ianuarie fiind de –2,4 grade, iar cea a lunii iulie + 20,8 grade Celsius; maxima

absolută este de +35,2 °C şi minima absolută de -27 °C.

Relieful este etajat şi dispus sub formă de amfiteatru. Altitudinea cea

mai mare se întâlneşte în zona cartierelor Trivale şi Războieni - 333 m.

Coborând către râul Argeş, cartierele Craiovei, ExerciŃiu, Banatului, Găvana

III au o altitudine de 300 m, iar cartierul Trivale – Papuceşti se află la cota

356m. Zona centrului civic a cartierelor Prundu, Tudor Vladimirescu, Negru

Vodă, Găvana I, II se află la o înălŃime de 277 m.

Municipiul Piteşti deŃine spaŃii verzi stradale în suprafaŃă totală de

1790 ha, floră bogată reprezentată de tisă, arborele lalea, laur, magnolie,

Gingko Biloba un exemplar în vârstă de aproximativ 130 de ani pe strada

EgalităŃii nr.15, ocrotit în baza Hotărârii nr. 18/1994 a Consiliului JudeŃean

Argeş, chiparosul de baltă, castan comestibil, nuc, salcâm japonez, cedru,

arborele mamut, arborele lui Iuda.

Una din atracŃiile turistice deosebite ale Piteştiului este parcul

Pădurea Trivale aflat în administrarea Ocolului Silvic Piteşti, cu o suprafaŃă

de aproximativ 750 ha din 1808,9 ha suprafŃă totală. Prin Hotărârea

Consiliului JudeŃean Argeş nr. 18/1994, o suprafaŃă de 484,3 ha din această

pădure este declarată rezervaŃie

forestieră devenind arie protejată de

interes local. Pădurea este încadrată în

grupa I funcŃională - păduri cu rol de

protecŃie. Aici există şi o grădină

zoologică ce se constituie într-o atracŃie

deosebită mai ales pentru cei mici.

88


Parcul Argeş este o altă atracŃie

turistică a oraşului. Dispune de un ştrand

lângă care este amplasat Bazinul Olimpic,

construit între 1982-1984. La cca. 200 m

există un lac de agrement unde se pot face

plimbări cu barca şi vaporaşul. PosibilităŃile de agrement

sunt completate cu terenurile de tenis, volei, handbal,

popice, o pistă pentru carturi şi un stadion dat în folosinŃă

în 1953 şi modernizat în 1970.

Expo-parc este o zonă de agrement în mijlocul

căreia se află un lac artificial. În centrul Piteştiului se află

grădina publică amenajată în 1869.

b) PotenŃialul antropic al municipiului Piteşti

Municipiul Piteşti dispune de un centru civic în care se îmbină

armonios monumentele arhitectonice vechi cu noile forme geometrice.

Astfel, există clădiri vechi realizate în 1886 – Galeria de artă şi sediul

actualului Colegiu NaŃional I.C. Brătianu, clădirea care găzduieşte Curtea

de Apel Argeş construită în anii 1912-1914, clădirea Primăriei Municipiului

Piteşti realizată în perioada 1934-1936, Teatrul Alexandru Davila intrat în

circuitul artistic în 1949.

Printre instituŃiile care desfăşoară

activităŃi culturale se numără Muzeul JudeŃean

Argeş, care funcŃionează din 1954 având în

componenŃă o secŃie de istorie, o secŃie de

ştiinŃele naturii şi una de artă şi care a fost de-a

lungul timpului sediul Prefecturii JudeŃului Argeş, al Sfatului Popular

Regional Argeş, al Consiliului Popular Argeş. Coordonează şi îndrumă

activitatea numeroaselor obiective turistice din judeŃ (rezervaŃia

89


paleontologică de la Suslăneşti, ruinele castrului roman Jidava de la sud de

Câmpulung).

Se adaugă şi altele: Centrul Cultural Piteşti, Şcoala Populară de Artă,

Centrul JudeŃean al CreaŃiei Populare Argeş,

Galeria de artă naivă, instituŃie unică în Ńară

înfiinŃată în 1971, Galeria Metopa - expoziŃie de

pictură şi sculptură în care sunt expuse lucrări ale

membrilor Filialei Piteşti a Uniunii Artiştilor

Plastici, Galeria de Artă Modernă şi Contemporană care găzduieşte lucrări

originale de pictură şi sculptură realizate de cei mai mari artişti români între

care Ştefan Luchian, Gheorghe Pătraşcu, Nicolae Grigorescu, Nicolae

Tonittza, Octav Băncilă, şi alŃii.

Aşezămintele de cult reprezintă cele mai interesante atracŃii turistice ale

Piteştiului datorită arhitecturii şi vechimii lor.

• Biserica Domnească (Sfântul Gheorghe)

situată în PiaŃa centrală a oraşului, una din

ctitoriile lui Şerban Vodă, reprezintă cel mai

valoros monument de arhitectură veche

bisericească, terminată în 1656 pe ruinele unei biserici din timpul lui

Mircea cel Bătrân şi având unele asemănări cu Mănăstirea Dealul,

prima compoziŃie supraetajată pe coloane de cărămidă din łara

Românească. Din 1862 Biserica Sfântul Gheorghe a dobândit dreptul

de a deveni catedrală a oraşului. Începând din anii 1700 şi până în 1864

pe lângă biserică a funcŃionat „Şcoala Domnească de la Sf. Gheorghe”.

• Biserica Sfânta Treime (Beştelei) aflată pe strada Primăverii Nr. 7,

monument de artă feudală religioasă ctitorită în 1672 pe locul unei

biserici mai vechi din timpul domniei lui Matei Basarab de jupân

Beştelei, negustor piteştean. A fost multă vreme un schit. Specialiştii

care au participat la ultima renovare în 1984 au considerat că biserica a

90


fost construită de meşterul Stoica angajat de Stroie Leurdeanu pentru a

întemeia conacul şi Biserica Goleşti. Bătrânii povestesc faptul că între

Bisericile Sf. Treime şi Buliga, ce a existat pe locul actualei Prefecturi

Argeş, există un tunel în care se ascundeau locuitorii oraşului în

perioadele cu diverse conflicte.

• Biserica Mavrodolu, monument istoric de cult

situat pe strada Teiuleanu nr. 20 a fost construită

în 1752 de Ene CupeŃ. A fost refăcută din temelii

în 1818 de Ion Mavrodin Mavrodolu. În chiliile

din jurul bisericii a funcŃionat o şcoală primară

particulară începând cu 1876. Aici există mai

multe obiecte de cult din argint datând din deceniul al patrulea al

secolului XX aflate în evidenŃa Patrimoniului Cultural NaŃional. În

spatele altarului se află casa parohială construită într-un stil arhitectural

specific zonei la începutul sec. al XIX-lea.

• Biserica Sfânta Vineri construită între 1817-1827 sub domnia lui

Grigore Vodă a fost refăcută din temelii de arhitectul bucureştean Ion

N. Socolescu în perioada 1903-1908, oferindu-i elemente ale stilului

arhitectural al Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Este considerată drept

unul din cele mai frumoase monumente arhitecturale din Piteşti datorită

interioarelor realizate în manieră brâncovenească şi barocă.

• Biserica Maica Precistă situată lângă Institutul de Proiectare Argeş se

pare că este ctitorită de domnitorul Matei Basarab.

• Mănăstirea Trivale situată pe Dealul Măgura, ctitorită de Trifan şi

Stana, arendaşi ai proprietăŃilor mitropolitului Varlaam, datează din

1698 pe vremea lui Vodă Brâncoveanu.

ImportanŃa Piteştiului sub raport turistic se măreşte prin împrejurimile

sale. În Valea Mare - Podgoria – Piteşti se află casa memorială a scriitorului

Liviu Rebreanu. Valoare turistică deosebită are şi muzeul din Goleşti

91


organizat în conacul familiei Golescu. Tot aici se poate vizita şi prima şcoală

din Ńară cu limbă de predare română. Din 1967 la Goleşti s-a organizat în aer

liber Muzeul naŃional de etnografie a pomiculturii şi viticulturii, unic în Ńară,

unde sunt expuse locuinŃe, unelte de muncă şi diferite obiecte legate de

evoluŃia acestor îndeletniciri tradiŃionale în judeŃ.

În amonte de Piteşti, pe valea Argeşului se află câteva aşezări rurale

atestate documentar din secolul al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea. Între

acestea se poate menŃiona localitatea Budeasa, unde există un muzeu cu o

colecŃie de arme, lacăte, chei, tablouri deschis în casa familiei Budişteanu.

La poalele Făgăraşului şi la o veche răspântie de drumuri comerciale se

află vechiul oraş domnesc Curtea de Argeş, unde se constituie în atracŃii

turistice deosebite monumente arhitectonice: complexul vechii curŃi domneşti

construită de Basarab I şi continuată de Nicolae şi Vladislav, fiind cel mai

vechi monument istoric din România păstrat în întregime în formă originală

cu picturi murale şi arhitectură în stil bizantin-constantinopolian; Mănăstirea

Curtea de Argeş, ctitorie a lui Neagoe Basarab, ridicată în secolul al XIV-lea

ale cărei picturi au fost realizate în vremea lui Radu de la AfumaŃi, reprezintă

o capodoperă a arhitecturii româneşti; peste drum de mănăstire se află fântâna

lui Manole ridicată în 1804 pentru a omagia pe legendarul constructor al

mănăstirii Argeşului; în centrul oraşului se află ruinele Bisericii Sîn Nicoară,

construită din piatră brută şi piatră cioplită sumar dispusă în straturi

alternative. Aici există un muzeu orăşenesc unde sunt expuse exemplare din

arta populară de pe valea Argeşului; în apropierea oraşului Curtea de Argeş se

află Cetatea Poienari, pe Muntele Căprişoara construită de Negru Vodă şi

refăcută de Vlad łepeş.

Un potenŃial valoros îl constituie domeniul artei tradiŃionale unde

există creatori populari care au obŃinut premii importante în perioada anilor

1956-2006 pentru confecŃionarea costumelor populare, a Ńesăturilor de interior,

a instrumentelor muzicale (nai, ocarină), pentru lucrările efectuate în lemn.

92


De peste o jumătate de secol funcŃionează orchestra de muzică populară

„Doina Argeşului”, la care s-au adăugat în timp grupurile folclorice

instrumentale „Dorul“ şi „Fluieraşul”. Din 1957 şi-a început activitatea

ansamblul folcloric „Dorul”, format iniŃial din 50 de membri dansatori,

instrumentişti, solişti vocali şi include în repertoriul său dansurile populare

din zona etnofolclorică Argeş-Muscel: BăluŃa, Brâul, Iuhul, Joiana,

Spoitoreasa, Tărăşelul, Treiul, łigăneasca. La acestea se adaugă dansurile

populare din aceeaşi zonă etnofolclorică practicate de ansamblul folcloric

„Plaiuri argeşene” al Casei de Cultură a Sindicatelor: Ariciul, BăluŃa,

Boiereasca, Cazacul, łiitura.

Folclorul muzical zonal a reprezentat principala sursă inspiratoare în

definirea repertoriilor unor interpreŃi vocali de muzică populară.

Târgurile devenite tradiŃionale organizate de către Complexul muzeal

naŃional Goleşti: „Târgul olarilor”, cu ocazia sărbătorii religioase ÎnălŃarea

Domnului şi „Târgul meşterilor populari” organizat în ziua Tăierii capului

Sf. Ioan Botezătorul (29 august).

4.3. Infrastructura generală şi cea turistică

PoziŃia geografică a judeŃului şi a municipiului ca zonă de tranzit şi de

legătură cu marile oraşe ale Ńării conferă căilor de comunicaŃie o importanŃă

deosebită. Căile transcarpatice prin culoarul Rucăr – Bran şi defileul Oltului

pe la Şuici-Sălătrucu-Câineni au constituit cele mai frecvente locuri de trecere

dintre provinciile româneşti nord şi sud – carpatice, ceea ce a imprimat

acestor drumuri funcŃii strategice şi comerciale.

Chiar de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a marcat un început

promiŃător în ceea ce priveşte dezvoltarea căilor de comunicaŃii prin

construirea căii ferate Bucureşti - Piteşti în 1872 şi Piteşti - Slatina în 1878.

ReŃeaua feroviară a fost completată mai târziu prin construirea ramificaŃiilor

nordice paralele cu Argeşul şi cu Râul Târgului. Până în 1880 s-a dat în

93


exploatare linia ferată spre Câmpulung, iar până la primul război mondial s-a

realizat şi racordarea oraşului Curtea de Argeş la axa feroviară sud-

piemontană.

Densitatea căilor ferate este completată de reŃeaua deasă a drumurilor

care deŃin ponderea cea mai importantă. Spre municipiul Piteşti converg

drumurile de pe văile Argeşului, Râul Doamnei, Râul Târgului, Argeşelului.

De aici se dispersează spre sud patru drumuri şi două căi ferate. În Piteşti

converg 12 drumuri publice din extravilan care reprezintă expresia punctelor

cardinale: Bulevardul Petrochimiştilor la sud, Calea Bucureşti la est,

Bulevardul N. Bălcescu la nord şi Strada Craiovei la vest.

ReŃeaua stradală a Piteştiului este dezvoltată pe direcŃia N-S pe

aproximativ 12 Km lungime, pe axa Drumului NaŃional 7. În centrul oraşului

şi în zona de traversare a Râului Argeş se concentrează drumurile de tranzit

spre Bucureşti, Slatina, Craiova, Câmpulung Muscel - Braşov, Curtea de

Argeş, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani.

Infrastructura generală este reprezentată de drumuri naŃionale: Piteşti –

Curtea de Argeş - Bâlea DN7C, Piteşti - Câmpulung Muscel - Curtea de

Argeş - Vâlcea DN73C, autostrada Bucureşti – Piteşti, E15A - E94, şoseaua

naŃională Bucuresti Piteşti DN7, Piteşti - Vâlcea DN7 - E15A, Piteşti - Slatina

DN65 - E94.

Serviciile de transport persoane se pot presta de către companii aeriene

cu care agenŃiile de turism piteştene au încheiate contracte charter: Lartours,

Delta, Tarom, British Airways, Lufthansa, KLM cât şi cu

companii rutiere ca: Euroline, Atlassib, Doublet,

Eurotime, Amad Touristik, Kessler, Transeuropa, Toros.

Municipiul Piteşti dispune de un număr de 15

agenŃii de turism (a se vedea Anexa 1) şi 16 unităŃi

hoteliere (a se vedea Anexa 2).

La sfârşitul lunii iunie 2007, în domeniul

94


turismului au fost în funcŃiune 87 unităŃi de cazare turistică (reprezentând

69% din cele 128 aflate în observare statistică), cu 27 unităŃi mai mult decât la

finele aceleiaşi luni din anul precedent.

Din totalul unităŃilor de cazare turistică în funcŃiune, cele mai multe au

fost din categoria pensiuni turistice rurale (37,9%), fiind urmate de cele din

categoriile hoteluri (29,9%) şi pensiuni turistice urbane (13,8%).

Capacitatea de cazare în funcŃiune a structurilor de primire turistică cu

funcŃiuni de cazare turistică a fost în semestrul I 2007 de 624,7 mii locuri-zile.

(din care 121,4 mii locuri-zile în luna iunie 2007), peste jumătate (51,4% din

total) fiind oferită de hoteluri.

Grafic nr. 2.14

Structura capacităŃii de cazare în municipiul Piteşti

Pe zone turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare (84,2% din

total) a venit din partea unităŃilor situate în zona montană (42,5%) şi a celor

din Municipiul Piteşti (41,7%). Pe categorii de clasificare, cele mai multe

locuri-zile au fost oferite în unităŃile de 2 stele (35,9% din total), urmate de

unităŃile clasificate cu 3 stele (34,2%) şi de cele neclasificate pe stele (19,1%).

8,90%12,60%

51,40%

17,40%

9,70%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

hotel tabere de elevi si prescolari

pensiuni turistice rurale cabane turistice

alte structuri

95


Grafic nr. 2.15

Indicii de utilizare netă a capacităŃii de cazare în funcŃiune pe tipuri de

structuri de primire turistică în perioada 01.01-30.06.2007

12,3

4,4

30,4

36,9

18,4

24,1

26,5

11,2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

indicii de utilizare netă

hoteluri vile

turistice

cabane

turistice

pensiuni

turistice

rurale

tabere de

elevi

şi preşcolari

bungalouri

%

tipuri de

structuri

pensiuni

turistice

urbanehosteluri

Indicele de utilizare netă a capacităŃii de cazare turistică în funcŃiune a

fost în perioada 01.01-30.06.2007 de 27,0%, cu 9,2 puncte procentuale mai

mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Indici de

utilizare superiori mediei judeŃului au înregistrat unităŃile din categoria

hoteluri (36,9%) şi cele din categoria vile turistice (30,4%).

Din punct de vedere al zonei turistice, indici de utilizare netă peste

media judeŃului au înregistrat unităŃile din staŃiunile balneare (53,2%) şi cele

din municipiul Piteşti (36,3%), iar din punct de vedere al confortului unităŃile

clasificate cu 3 stele (34,4%) şi cele clasificate cu 2 stele (28,6%).

4.4. Principalele forme de turism practicabile pe piaŃa

turistică a Piteştiului

Având în vedere poziŃia geografică de tranzit a municipiului Piteşti nu

se poate vorbi de o piaŃă turistică dezvoltată. Însă, elementele de potenŃial

turistic existent cât şi cele ale ofertei turistice care se pot crea se constituie în

oportunităŃi deloc de neglijat pentru a dezvolta activitate turistică.

96


Se poate vorbi de activităŃi derulate pentru rezidenŃi şi atunci se are în

vedere activitatea de organizare a petrecerii timpului liber a acestora,

activitatea de agrement, dar şi activităŃi turistice propriu-zise organizate

pentru nonrezidenŃi, fie prin includerea ofertei turistice locale în cea judeŃeană

şi regională, fie prin atragerea turiştilor naŃionali şi străini prin forme adecvate

de turism.

JudeŃul Argeş1 se situează pe locul al zecelea ca număr al populaŃiei, în

poziŃia a doua ca număr de sate şi a treia ca număr de comune, locul al doilea

la nivel naŃional ca număr mediu al salariaŃilor din industrie.

Piteştiul este un oraş care face parte din categoria oraşelor mari din

România cu un potenŃial economic ridicat, cu o reŃea industrială diversificată.

Aceste caracteristici coroborate cu creşterea continuă a numărului de persoane

ocupate în diverse ramuri ale activităŃii economice şi cu existenŃa unui cadru

natural propice determină extinderea şi diversificarea reŃelei de servicii,

inclusiv a serviciilor turistice.

Turismul constituie un factor dinamizator al economiei locale, zonale,

naŃionale prin atragerea mai multor categorii de turişti sau excursionişti ca

urmare a creşterii veniturilor disponibile pentru călătorii (rata şomajului în

judeŃul Argeş a fost de 6,6%, inferioară mediei pe Ńară de 8,4%).

Cererea turistică este reprezentată de excursionişti români şi străini,

sportivi de performanŃă: înot, caiac-canoe, oameni de afaceri, participanŃi la

manifestări instituŃionale, la multiplele evenimente pe care le organizează

municipalitatea, locuitorii oraşului şi ai comunelor suburbane pentru excursii

organizate pentru shopping, pentru agrement.

CondiŃiile naturale deosebite, existenŃa unor vestigii istorice valoroase,

biserici, obiective culturale, a unor căi de comunicaŃie şi a unei baze tehnico-

materiale corespunzătoare fac din zona Piteşti o zonă de interes turistic.

Numărul de sosiri ale turiştilor înregistrate în primele şase luni ale

1 *** - Breviarul statistic comentat al judeŃului Argeş, Piteşti, 2004

97


anului curent în structurile de primire turistică a fost de 62,9 mii, cu 17,9 mii

mai mare (+39,9%) decât cel din perioada corespunzătoare a anului precedent.

Cele mai multe sosiri au fost înregistrate pentru turiştii rezidenŃi în România

(81,2% din total), diferenŃa (18,8%) aparŃinând turiştilor străini. FaŃă de

aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul de sosiri a crescut cu 40,5%

pentru turiştii români şi cu 37,4% pentru turiştii străini.

Pe tipuri de unităŃi de cazare turistică, cele mai multe sosiri au fost

înregistrate în hoteluri (64,2% din total), la polul opus situându-se

bungalourile cu numai 0,2% din total.

Din punct de vedere al zonei turistice, au fost preferate unităŃile din

Municipiul Piteşti (înregistrând 42,8% din totalul sosirilor) şi unităŃile din

staŃiunile din zona montană (28,5%), iar din punct de vedere al confortului, au

fost preferate unităŃile de 2 şi 3 stele (împreună au înregistrat 88,5% din

numărul total al sosirilor).

Turiştii străini înregistraŃi în structurile de cazare turistică au provenit,

în cea mai mare parte (93,4%), din Ńările situate în Europa. Din totalul

turiştilor străini, pe primele locuri, după Ńara de provenienŃă, s-au situat turiştii

din FranŃa (28,2%), Italia (13,1%) şi Germania (12,3%).

Numărul de înnoptări în structurile de cazare turistică a fost, în primul

semestru al anului curent de 168,7 mii, din care 127,3 mii înnoptări ale

turiştilor români (75,5% din total) şi 41,4 mii înnoptări ale turiştilor străini

(24,5%). Comparativ cu perioada similară a anului precedent, numărul

înnoptărilor a crescut cu 52,6 mii (45,3%), evoluŃie determinată de creşterea

numărului de înnoptări ale turiştilor români cu 42,6 mii (+50,3%) şi a

numărului de înnoptări ale turiştilor străini cu 10,0 mii (31,8%).

Ca şi în cazul sosirilor, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în

hoteluri (70,1% din total). Ponderi mai ridicate în totalul înnoptărilor au mai

deŃinut taberele de elevi şi preşcolari (7,2%) şi pensiunile turistice rurale

(6,6%).

98


Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în

municipiul Piteşti (56,0% din total), iar din punct de vedere al categoriei de

clasificare majoritatea înnoptărilor (81,6% din total) au fost înregistrate în

unităŃile clasificate cu 2 şi 3 stele.

Înnoptările turiştilor străini au fost realizate în proporŃie de peste 90,0%

de turiştii care provin din Ńările europene. Într-o ierarhie a Ńărilor de provenienŃă

a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor, pe primele

locuri se situează FranŃa (28,2%), Ungaria (15,2%) şi Germania (12,1%).

Având în vedere motivaŃiile de consum turistic ce s-au manifestat în

stare latentă sau reală, considerăm că următoarele forme de turism se pot

dezvolta în zona Piteştiului prin valorificarea potenŃialului turistic antropic

şi natural şi a bazei tehnico- materiale create:

• Turismul itinerant cu valenŃe culturale - aşezămintele de cult sunt

numeroase şi foarte valoroase, atât cele din oraş cât şi cele aflate în

apropierea oraşului. Consumatorii acestei forme de turism pot fi

vizitatorii aflaŃi în tranzit în zonă, oamenii de afaceri care consumă

servicii de primire în unităŃile turistice din Piteşti, elevii din şcolile

piteştene şi din întreg judeŃul. Aceste puncte de atracŃie turistică pot fi

incluse în structura unor produse turistice care valorifică potenŃialul

turistic al judeŃelor limitrofe - Vâlcea, Braşov care sunt, prin excelenŃă,

judeŃe turistice. Tranzitul turistic se poate dezvolta în zonă datorită

aşezării geografice a Piteştiului şi a existenŃei atracŃiilor turistice

naturale şi antropice din zona Curtea de Argeş şi Transfăgărăşan, care

leagă sudul de nordul Ńării. Se impune includerea patrimoniului cultural

al comunelor ce vor intra în structura metropolitană (Muzeul satului de

la Goleşti, vila Florica de la Ştefăneşti) în pachete de servicii turistice

ce s-ar putea valorifica pe piaŃă şi cu ocazia evenimentelor cultural-

artistice consacrate. Se impune şi realizarea unui calendar al

99


evenimentelor şi distribuirea lui prin intermediul tuturor actorilor de pe

scena turistică locală.

• Turismul ştiinŃific se întemeiază pe existenta rezervaŃiei din cadrul

parcului Trivale şi a câtorva obiective de mare importanŃă aflate la mică

distanŃă de Piteşti: barajul de la Vidraru, monumentul ElectricităŃii. Se

pot organiza excursii tematice pornind pe urmele domnitorilor români

care şi-au legat viaŃa de aceste locuri (Mircea cel Bătrân, Vlad łepeş,

Neagoe Basarab).

• Turismul de weekend se poate dezvolta puternic în condiŃiile în care

există posibilitatea de a practica înotul, plimbări cu vaporaşul, de a face

plajă pe malul râului Argeş în zona Tudor Vladimirescu. Numărul celor

care ar putea beneficia de apă şi soare în această zonă a oraşului este

suficient de mare, având în vedere faptul că gradul de înzestrare cu

autoturisme a populaŃiei situează judeŃul Argeş pe primele locuri în

Ńară. A fost bine apreciată de locuitori şi amenajarea unui mic parc de

distracŃii în zona plajei care atrage un număr mai mare de vizitatori.

• Turismul pentru practicarea sporturilor nautice îşi găseşte condiŃii

excelente pe lacurile din zonă, unde amenajările pot permite practicarea

surfing-ului, canotajului, ski-ului nautic.

• Turismul de evenimente poate fi considerat cea mai profitabilă formă

de turism pentru Piteşti, având în vedere multitudinea de evenimente

organizate de Primărie pe parcursul întregului an. Sărbătoarea florală

„Simfonia lalelelor” inaugurată în primăvara anului

1978 a devenit, în timp, un fenomen transformând

Piteştiul în Mica Olandă sau Olanda României. De

obicei, acest eveniment de amploare este însoŃit pe

parcursul celor trei zile de desfăşurare şi de alte

manifestări culturale: expoziŃii de arte vizuale,

lansări de carte, concursuri, spectacole.

100


Manifestarea a ajuns la a 30-a ediŃie. A devenit tradiŃie organizarea în

cadrul acesteia a „Paradei Florilor” şi a Festivalului de folclor şi muzică

uşoară „Laleaua de Aur”. La eveniment au participat, în ultimii trei ani, 60 de

firme şi instituŃii de profil şi alte 120-180 de firme de comercializare flori,

plante, materiale şi utilaje cu specific dendro-floricol. SpaŃiul alocat în fiecare

an a fost de cca 1000 mp în spaŃiu acoperit şi 4500mp în exterior. OaspeŃii

importanŃi au sosit în fiecare an din Ottawa, oraşul lalelelor din Canada,

Tynaardo-Olanda, Grecia, Serbia, Africa de Sud, Filipine, Austria, Angola,

Iran, Turcia, Muntenegru, SUA, Polonia, Vietnam, Suedia.

În urma anchetei de opinie efectuate, s-a constatat că peste 50% din

respondenŃi consideră Simfonia Lalelelor un element de identitate al

municipiului Piteşti.

Tabel nr. 2.9 Elemente de identitate ale municipiului Piteşti

Nr. crt.

Simbol Pondere

1 Simfonia Lalelelor 54,7 2 Industria auto - Uzina Dacia-Renault 9,3 3 Parcurile - Trivale, Ştrand etc. 9,3 4 Nimic specific 7,9 5 Centrul Oraşului 5,8 6 Industria petrochimică 4,7 7 łuica de Piteşti 2,3 8 Mediul social în permanentă transformare şi potenŃial uman tânăr 1,2 9 Muzeul judeŃean 1,2

10 Nicolae Dobrin 1,2 11 Păstrarea TradiŃiilor 1,2 12 Străzile înguste 1,2

Total 100,0

Prin urmare, promovarea acestui eveniment pe plan internaŃional, nu ar

trebui să se rezume la invitarea unor oficialităŃi din Ńări sau oraşe cu tradiŃie în

101


cultura acestor flori (Olanda, Canada) ci mai degrabă să se mediatizeze la

scară largă pentru a fi cunoscut de către potenŃialii turişti.

Având în vedere experienŃa administraŃiei locale în organizarea

diferitelor evenimente care s-au bucurat în timp de o amplă participare, atât a

populaŃiei locale cât şi a diferiŃilor agenŃi economici, artişti etc. se pot

„inventa” şi alte evenimente care să se constituie în oportunităŃi de

valorificare a potenŃialului turistic, economic, cultural argeşean.

Festivalul internaŃional de folclor ”CarpaŃi” organizat în luna august

se constituie într-o altă ocazie deosebită de a genera turism în Piteşti şi în

întreg judeŃul, întrucât cu această ocazie se primesc delegaŃii de artişti din mai

multe Ńări europene.

Alte manifestări culturale, artistice şi sportive organizate de Consiliul

Local al Municipiului Piteşti şi Primăria Municipiului Piteşti, care se pot

constitui în oportunităŃi de dezvoltare a turismului de evenimente, sunt:

- 20 mai - Ziua municipiului Piteşti,

- Festivalul NaŃional de muzică uşoară „Vasile Veselovschi” în luna

mai,

- Festivalul multietnic organizat în 20-21 mai,

- Festivalul internaŃional de muzică corală „D.G. Kiriac”17-20 mai,

- Festivalul „Dansul florilor”,

- Simpozionul InternaŃional de sculptură „Gheorghe Iliescu Călineşti”

în iulie-august,

- Festivalul NaŃional de Muzică Lăutărească Veche „Zavaidoc”, în

octombrie. Theodor Zavaidoc (1896 - 1945), originar din Piteşti, pe

numele său adevărat, Marin Teodorescu, „botezat” de către

generalul Traian MoŃoianu, Zavaidoc (Năbădăiosul), a inclus în

repertoriul său muzica lăutărească din zonă. Festivalul a ajuns la a

doua ediŃie, iar ediŃia din 2007 s-a bucurat de un succes extraordinar

şi prin faptul că a generat idei care se referă la atragerea de noi

102


categorii de participanŃi. Prin modul de concepere şi de organizare,

festivalul poate fi inclus în portofoliul de activităŃi de poziŃionare a

Piteştiului pe piaŃa turismului de evenimente culturale.

- Carnavalul tinereŃii, în august,

- Festivalul de Muzică Cultă, în octombrie.

• Turismul de afaceri şi reuniuni prin implicarea patronatului din

industria turistică şi a reprezentanŃilor mediului de afaceri, având în

vedere faptul că în Piteşti funcŃionează aproximativ 13.700 de

agenŃi economici, din care cca. 800 de societăŃi comerciale cu

capital străin sau mixt, care reprezintă 7% din numărul societăŃilor

comerciale în

funcŃiune. Cea mai

mare parte a agenŃilor

economici îşi

desfăşoară activitatea

în comerŃ (56,8 %)

peste 7.700 agenŃi

economici, însă Piteştiul este un oraş puternic industrializat,

realizând aproximativ 55% din producŃia industrială a judeŃului

Argeş. Apropierea de Bucureşti, existenŃa autostrăzii Bucureşti-

Piteşti ca şi nivelul de dezvoltare economico-socială a Piteştiului

sunt elemente care favorizează dezvoltarea mediului de afaceri şi

promovarea unui turism de afaceri. Turismul de afaceri este o formă

foarte profitabilă, dat fiind faptul că are sezonalitate aproape zero,

este un turism scump care implică o bază tehnico - materială

adecvată, care există în acest moment în Piteşti. Promovarea acestei

activităŃi face posibilă antrenarea în circuitul turistic şi a celorlalte

componente de potenŃial turistic din oraş şi din zonă.

103


• Turismul de pelerinaj poate fi dezvoltat

datorită importanŃei deosebite a

potenŃialului turistic religios atât în cadrul

oraşului cât şi în împrejurimi – Curtea de

Argeş, Câmpulung Muscel.

• Turismul de tranzit se poate dezvolta prin

marcarea corespunzătoare a obiectivelor turistice, amplasarea

indicatorilor turistici, amenajarea unor zone pietonale şi crearea unor

destinaŃii de city break în scopul îmbunătăŃirii gradului de ocupare a

unităŃilor de primire.

5. MODALITĂłI DE PUNERE ÎN VALOARE A ELEMENTELOR DE POTENłIAL TURISTIC ŞI DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

POSTADERARE ÎN DOMENIUL TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL PITEŞTI

În abordarea dezvoltării locale intercomunitare s-a pornit de la

resursele şi nevoile locale către rezultat, întrucât în domeniul turistic există

posibilitatea de a crea motivaŃii de consum turistic ce se transpun ulterior în

nevoi de consum turistic şi consum efectiv.

5.1. Analiza S.W.O.T.

Pentru stabilirea obiectivelor în activitatea turistică a Municipiului

Piteşti utilizăm analiza S.W.O.T. identificând oportunităŃile şi ameninŃările

mediului. Astfel:

Puncte forte:

- infrastructură generală dezvoltată;

- drumuri bine întreŃinute;

104


- conservarea tradiŃiilor şi apariŃia unor manifestări organizate anual

de Primăria Municipiului Piteşti cu participare amplă locală,

naŃională şi internaŃională;

- vestigii istorice care recomandă oraşul ca o zonă cu bogată

încărcătură istorică;

- resurse naturale bine reprezentate în cadrul parcurilor, a zonelor de

agrement;

- unităŃi hoteliere moderne repartizate pe categorii diverse de

clasificare;

- poziŃie geografică bună care înlesneşte alcătuirea de circuite

turistice;

- apropierea de zone turistice valoroase care urmează să intre mai

activ în circuitul turistic;

- existenŃa unui număr mare de agenŃi economici mici şi mijlocii care

doresc să desfăşoare activităŃi în zone aglomerate;

- activitate economică intensă care recomandă oraşul ca o zonă cu

potenŃial important pentru mediul de afaceri;

- existenŃa unor relaŃii solide cu diferite oraşe europene şi din alte

regiuni ale lumii ca urmare a înfrăŃirii Piteştiului cu oraşul sârbesc

Kragujevac şi italian Caserto încă din anii 70, acorduri reînnoite în

2000, cu oraşul olandez Tynaarlo din 1997, cu oraşul suedez

Borlange din 2000, cu Springfield, statul Ohio, tot din 2000. S-au

stabilit contacte cu oraşul Briansk din FederaŃia Rusă şi oraşul

Mohlyv Podilsky din Ucraina şi cu comunităŃi din China, Angola,

Republica Filipine;

- sunt prevăzute în bugetul municipiului pe 2007 obiective de

investiŃii importante pentru turism ca reabilitarea şi modernizarea

Bazinului Olimpic, un patinoar artificial în parcul Ştrand,

105


amenajarea unei zone de distracŃie pentru evenimente ale

municipiului;

- existenŃa unor proiecte de aproximativ 750.000 euro finanŃate din

bugetul local şi fonduri europene pentru protecŃia spaŃiilor verzi,

pentru respectarea statutului ariilor protejate existente şi a celor

propuse şi pentru funcŃionarea Grădinii Zoologice Piteşti, conform

standardelor europene;

- existenŃa unui portofoliu de proiecte prioritare finanŃate din bugetul

local şi fonduri europene pentru amenajarea zonei centrale a

oraşului, pentru extinderea şi modernizarea plajei cartier Tudor

Vladimirescu, reabilitarea Parcului Trivale, pentru organizarea

permanentă a manifestărilor culturale consacrate.

Puncte slabe:

- lipsa iniŃiativei colective, parteneriale la nivel local şi zonal;

- o slabă activitate comunicaŃională; informarea turistică se realizează

numai la nivelul agenŃiilor de turism şi a celorlalŃi operatori din

turism;

- lipsa unei preocupări colective de dezvoltare durabilă locală şi

zonală şi prin turism;

- neincluderea în strategia zonală de dezvoltare a turismului argeşean;

- nu există o cultură a iniŃiativei colective datorită menŃinerii

atmosferei de cetăŃean asistat de stat, de administraŃie.

OportunităŃi:

- existenŃa unei politici regionale şi naŃionale de dezvoltare 2007-

2013 care susŃine dezvoltarea turismului;

- existenŃa la nivelul Consiliului JudeŃean Argeş în cadrul primei

priorităŃi a Planului NaŃional de Dezvoltare 2007-2013

„Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei

bazate pe cunoaştere” şi a obiectivelor strategice ce o susŃin care

106


se regăsesc înscrise în obiectivul „Creşterea competitivităŃii

turismului românesc”, cu referire concretă la realizarea programului

naŃional de dezvoltare a turismului de munte iarna „Superschi în

CarpaŃi”;

- acŃiuni derulate la nivelul judeŃului pentru facilitarea accesului spre

zonele cu potenŃial de dezvoltare economică şi turistică prin

intermediul Programului PHARE 2004-2006, acŃiuni de înfiinŃare

de centre de informare şi promovare turistică pe Valea DâmboviŃei

şi a Argeşului, care să conducă la dezvoltarea turismului în zonă,

proiect realizat împreună cu Consiliul JudeŃean DâmboviŃa prin care

se dezvoltă un traseu turistic privind vizitarea capitalelor istorice ale

provinciei Muntenia (Târgovişte, Câmpulung şi Curtea de Argeş);

- posibilitatea de a accesa fonduri europene prin programele

postaderare;

- sistemul informaŃional bazat pe folosirea sistemelor informatice

moderne cu rol fundamental în informare şi în susŃinerea apariŃiei

de noi motivaŃii de consum turistic modern;

- un mediu de faceri prosper care încurajează turismul de afaceri, de

reuniuni;

- apropierea de Capitală, de infrastructura care facilitează deplasările

turiştilor străini în zona Argeşului.

AmeninŃări:

- oferta turistică bogată din zonele învecinate Rucăr-Bran, Valea

Oltului, Braşov;

- poluarea industrială care ar putea afecta calitatea mediului

înconjurător;

- cerinŃele integrării în Uniunea Europeană.

107


Datorită caracteristicilor sale, municipiul Piteşti deŃine capacităŃi

foarte mari de dezvoltare a turismului pe trei axe principale: turismul de

afaceri, turismul istoric/cultural şi turismul de tranzit. Acest lucru se

datorează poziŃionării geografice, cu acces la importante artere rutiere

europene şi naŃionale, caracteristicilor istorice ale oraşului şi dezvoltării

sectorului economic, cultural şi universitar.

� Turismul de afaceri

Multe unităŃi mari de cazare consideră organizarea de conferinŃe ca pe

o posibilitate suplimentară de afaceri. Cei care oferă un mediu plăcut,

facilităŃi funcŃionale de întâlniri, cazare de calitate, acces facil din principalele

centre şi facilităŃi corespunzătoare de petrecere a timpului liber sunt cei care

au cele mai mari şanse de reuşită.

Există o piaŃă extinsă a conferinŃelor internaŃionale, fie la nivel de

asociaŃii, organizaŃii guvernamentale sau corporaŃii. Aderarea României la

Uniunea Europeană oferă oportunităŃi României, în general, şi Municipiului

Piteşti, în special, de atragere a întâlnirilor europene şi regionale, cu condiŃia

oferirii unor facilităŃi corespunzătoare.

În pofida dezvoltării hotelurilor cuprinzând facilităŃi pentru întâlniri,

este în mod cert nevoie de mari centre de conferinŃe special amenajate care să

găzduiască în special evenimente guvernamentale sau ale asociaŃiilor.

Vor fi necesare mai multe încăperi mai mici pentru găzduirea

întâlnirilor neplenare şi pentru sesiuni separate pentru numărul total al

delegaŃilor şi pentru organizarea unor conferinŃe cu mai puŃini delegaŃi. Un

centru special amenajat trebuie să aibă flexibilitatea de a oferi forme de

întâlniri inovatoare, cum ar fi lansarea de produse. Este nevoie de suficientă

flexibilitate pentru ca acest centru să poată fi folosit pentru distracŃii şi chiar

pentru evenimente sportive, atunci când nu sunt solicitări pentru principala sa

funcŃie, aceea de locaŃie pentru întâlniri.

108


Se propune stabilirea unei legături oficiale între reprezentanŃii pe teme

turistice ai oficialităŃilor locale şi AsociaŃia NaŃională a Organizatorilor

Profesionişti de ConferinŃe şi ExpoziŃii – Romanian Convention Bureau

(RCB). Trebuie dezvoltat un plan de acŃiune în colaborare. OficialităŃile

locale trebuie să pună la dispoziŃie resursele pentru RCB pentru acŃiuni care

să depăşească sfera operaŃiunilor de solicitări de informaŃii, să angajeze

directori pentru cercetarea vânzărilor şi promovare pentru:

� cercetarea şi identificarea organizaŃiilor având capacitatea de a

aduce întâlnirile în municipiul Piteşti şi pentru care municipiul poate

oferi facilităŃi de organizare;

� identificarea centrelor de luare a deciziilor pentru organizaŃii cu

potenŃial;

� organizarea extinderii invitaŃiilor de către organizaŃii omoloage şi

organizaŃii guvernamentale, în funcŃie de situaŃie;

� participarea la întâlniri, conferinŃe şi expoziŃii pentru promovarea

industriei, în scopul vânzării directe şi dezvoltării cunoaşterii

destinaŃiei;

� întocmirea materialelor promoŃionale şi contribuirea la păstrarea şi

extinderea bazei de date a RCB.

� Turismul istoric/cultural

Muzeele, casele istorice, obiectivele şi evenimentele culturale

reprezintă avuŃia culturală şi istorică a municipiului Piteşti. Totuşi, în

majoritatea cazurilor, prezentarea lor este extrem de demodată. Acesta este

rezultatul fondurilor insuficiente şi al concentrării asupra conservării acestor

active şi a funcŃiilor lor arhivistice folosind resursele disponibile.

În zilele noastre, vizitatorii muzeelor şi atracŃiilor de patrimoniu se

aşteaptă (şi merită) să primească:

� un bun-venit;

� orientare;

109


� interpretare.

Muzeele, atracŃiile de patrimoniu şi cele arheologice trebuie să se

adapteze cerinŃelor în schimbare ale vizitatorilor lor. Personalul muzeelor

trebuie instruit pentru a-i întâmpina şi a acorda asistenŃă oaspeŃilor, mai

degrabă decât a juca rolul de paznici, ceea ce se întâmplă adesea. Deşi

dezvoltarea prezentărilor folosind tehnologia hi-tech, audio şi vizuală, precum

şi prezentările inter-active pot fi o soluŃie de bază, există multe variante low

cost pentru o mai bună interpretare, inclusiv rezumate în limbi străine pentru

conŃinutul fiecărei camere.

Vânzarea de broşuri, suveniruri şi alte produse specifice este tratată

adesea cu reŃinere, în loc să fie considerată ca răspunzând dorinŃei vizitatorilor

şi ca sursă de venit. În mod similar, multe muzee şi locaŃii de patrimoniu

dispun de spaŃiu care poate fi folosit pentru amenajarea unui bufet şi care se

poate închiria pentru a simplifica administrarea.

Administratorii de muzee, fie că sunt Ministerul Culturii şi Cultelor,

Consiliul JudeŃean sau alte instituŃii, au ocazia de a apela la fonduri de

dezvoltare din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. AgenŃiile

donatoare sunt de asemenea dornice să acorde asistenŃă tehnică.

În scopul încurajării participării în număr mai mare a vizitatorilor la

abundenŃa de spectacole şi evenimente culturale din Municipiul Piteşti există

două principale cerinŃe. În primul rând, publicitatea evenimentelor cu mult

timp înainte şi, în al doilea rând, facilitarea rezervării şi cumpărării

biletelor.

În prezent există posibilitatea de a face rezervări de bilete la

evenimente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon şi internet şi de

a plăti cu card de credit.

Propunerea de extindere a website-lui „Piteşti-ul turistic” sau „Turism

în Piteşti” va oferi ocazia organizatorilor de evenimente şi promotorilor de a

face publicitate ofertelor lor pe scară mai largă. Totuşi, rezervările rămân un

110


proces dificil şi de durată. Se recomandă, deci, dezvoltarea unei facilităŃi

centrale computerizate de box office care să permită rezervări în timp real.

Această facilitate ar putea fi operată de Centrul de Informare Turistică propus,

ca parte a rolului de informare al acestuia.

De acest gen de facilitate nu vor beneficia numai turiştii, ci şi rezidenŃii

locali şi trebuie să încurajeze o participare mai largă la evenimentele

culturale.

� Turismul de tranzit

Tranzitul turistic este generat de existenŃa a numeroase căi de

comunicaŃie, care fac legătura între unele dintre cele mai importante regiuni

ale Ńării: E 81 între Bucureşti şi Sibiu, E 70, E 574.

Turismul de tranzit necesită îmbunătăŃiri multiple legate de

modernizarea şi extinderea căilor rutiere, a pasajelor şi parcărilor, precum şi a

serviciilor aferente.

Obiectivele strategice pentru a dezvolta turismul în Piteşti şi în

zonă sunt:

- valorificarea oportunităŃilor specifice ale zonei pentru turism cultural,

de afaceri, de tranzit supralicitând aria geografică favorabilă a

oraşului;

- menŃinerea şi promovarea evenimentelor culturale şi expoziŃionale

naŃionale şi internaŃionale în scopul amplificării turismului de

evenimente;

- dezvoltarea unor programe turistice cu scopul de a introduce oraşul,

zona şi regiunea în circuitul turistic naŃional şi internaŃional prin

valorificarea specificului local;

- îmbunătăŃirea şi dezvoltarea activităŃii comunicaŃionale pentru

turism;

- implicarea agenŃilor economici locali în tehnici comune de

promovare a ofertei şi a marketingului relaŃional;

111


- antrenarea agenŃilor economici în întreŃinerea mediului ca element

de bază al ofertei turistice;

- impunerea unor standarde superioare de calitate a ofertei şi a

serviciilor turistice.

Aplicarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă postaderare

presupune acŃiunea conjugată a actorilor turistici locali, ai administraŃiei

publice locale şi centrale, stabilirea unui parteneriat public-privat în scopul

creerii unui mediu favorizant de promovare şi includere în circuitul turistic

naŃional şi internaŃional pentru atragerea resurselor şi investitorilor autohtoni

şi străini.

5.2. Programe strategice în domeniul turismului

a) Constituirea unei structuri organizatorice de tipul comitet sau grup

de lucru în cadrul administraŃiei locale pe baza parteneriatului public-privat

Descrierea proiectului:

- alcătuirea unei structuri organizatorice care să genereze anumite

acŃiuni de valorificare a potenŃialului turistic al zonei şi care să fie

formată din oficiali ai administraŃiei publice locale, touroperatori,

transportatori, asociaŃii turistice locale sau filiale locale ale

ANTREC, directori de unităŃi de primire, profesori universitari,

reprezentanŃi ai unei agenŃii de dezvoltare regională;

- definirea priorităŃilor, obiectivelor şi organizarea de activităŃi legate

de dezvoltarea turismului în oraş şi regiune, identificarea surselor

de finanŃare;

- administrarea eficientă a resurselor financiare provenite din taxele

de membru, fondurile de publicitate;

- aplicarea unor politici raŃionale de dezvoltare durabilă prin includerea

resurselor turistice în circuitul turistic naŃional şi internaŃional.

112


Tabel nr. 2.10 Echipa de lucru ar putea avea următoarea structură

InstituŃii implicate Interese strategice ContribuŃii

Primăria Municipiului Piteşti – departamentele de relaŃii publice, de dezvoltare şi urbanism, economic

- Dezvoltarea sectorului serviciilor şi creşterea consumului de servicii

- MenŃinerea evenimentelor culturale şi expoziŃionale internaŃionale şi naŃionale; - Studii de fezabilitate; - Programe de investiŃii; - Antrenarea agenŃiilor de conservare şi întreŃinere a mediului ca element de bază al ofertei turistice.

UniversităŃile oraşului - DorinŃa de implicare în proiecte de dezvoltare locală; - Folosirea experienŃei în formarea de specialişti; - ConsultanŃă în folosirea instrumentarului de diagnosticare şi comunicare.

- Implicarea în sensibilizarea actorilor de pe scena turistică locală şi a administraŃiei locale pentru dezvoltarea durabilă; - Identificarea obiectivelor turistice care necesită fonduri de reparaŃii, renovare, restaurare, modernizare.

ReprezentanŃi ai actorilor pieŃei turistice locale: hotelieri, transportatori, turoperatori, ONG-uri din domeniul turistic

- Extinderea gamei de servicii oferite; - Dezvoltarea de parteneriate strategice; - Adoptarea de modele oferite de oraşe similare europene ce oferă aceleaşi condiŃii de desfăşurare a unui turism atipic.

- Programe comune de susŃinere a activităŃii turistice şi altor categorii de servicii

AsociaŃia Oamenilor de Afaceri Argeş

- Creşterea gradului de implicare în viaŃa economico-socială a oraşului şi a regiunii

- Facilitarea contactelor firmelor piteştene cu unităŃi similare din cadrul Uniunii Europene şi alte regiuni geografice

113


b) ÎnfiinŃarea în cadrul Departamentului de RelaŃii Publice al

Primăriei a unui birou de informare turistică

Descrierea proiectului:

- difuzarea de materiale de informare turistică;

- crearea de suporturi de informare turistică de tipul: harta turistică a

oraşului şi a judeŃului, broşuri ale unităŃilor hoteliere şi ale restaurantelor din

oraş, o broşură cu principalele evenimente cultural-artistice şi sportive

organizate de primărie în fiecare an, un ghid de informaŃii generale, un ghid al

unităŃilor de primire, un calendar al evenimentelor care să fie distribuite prin

intermediul tuturor actorilor de pe scena turistică locală. Ca resurse financiare

disponibile se pot enumera: taxa pe pat, care se percepe unităŃilor hoteliere

potrivit legislaŃiei în vigoare de la 1 ianuarie 2003, taxa de membru al

grupului de promovare şi marketing, care poate include toŃi actorii de pe

scena turistică locală şi zonală şi care pot plăti o taxă de membru în funcŃie de

numărul de locuri, ca procent din venitul anual brut sau ca taxă minimă fixă;

- conceperea şi distribuirea Catalogului oraşului care să includă: o

prezentare a atracŃiilor turistice ale oraşului şi ale împrejurimilor însoŃită de

fotografii, o descriere sumară a acestora, informaŃii şi fotografii ale unităŃilor

de cazare şi restauraŃie, exemple de aranjamente turistice de o jumătate de zi,

o zi, două zile pe categorii de consumatori, calendarul evenimentelor,

festivalurile populare, târgurile de arte şi meserii, alte activităŃi care pot

îmbogăŃi experienŃa vizitatorilor.

c) Crearea unui brand şi a unui website destinat turismului zonei

metropolitane-Piteştiul turistic care să includă agenda de călătorii online,

link-uri către website-urile altor parteneri din turism. Cu ajutorul său se pot

întreŃine legături cu agenŃi economici prestatori de servicii turistice din zonă,

cu asociaŃiile profesionale din turism, se pot face analize referitoare la

categoriile de clienŃi.

114


d) Crearea unei baze de date cu categoriile de turişti sau

excursionişti care au consumat turism sau care vor putea fi atraşi în circuitul

turistic. Nu trebuie omis faptul că rezidenŃii oraşului Piteşti pot constitui un

segment foarte important care pot consuma servicii de agrement şi, în general,

servicii turistice, în măsura în care li se pune la dispoziŃie o ofertă bogată

prezentată într-o formă agresivă. Aceasta implică conceperea unor

aranjamente turistice care să includă obiective turistice din zonele învecinate

recunoscute deja ca zone de interes turistic deosebit.

e) Dezvoltarea de noi oportunităŃi de petrecere a timpului liber de

către piteşteni şi argeşeni. Luarea în consideraŃie a funcŃiilor recreative ale

oraşului face ca spaŃiile verzi şi deschise să devină unul din cele mai

importante elemente care determină structura funcŃional-teritorială a oraşului

şi împrejurimilor acestuia. Studiile întreprinse au condus la concluzia că

locuitorii oraşului au petrecut marea majoritate a timpului liber din săptămână

în imediata apropiere a oraşului. Pentru a realiza o împărŃire pe zone a

spaŃiului de agrement trebuie luaŃi în calcul doi factori: timpul destinat

odihnei şi timpul de odihnă. La nivelul oraşului s-a conturat cu claritate sfera

situată la distanŃă de 10 minute de mers pe jos (zona accesibilităŃii generale),

prevăzută pentru odihna cotidiană şi zone de accesibilitate depărtată, situate la

o distanŃă de 10-30 minute de mers cu mijloace urbane de transport. O

problemă deosebită o constituie nevoia de creştere a perimetrului de agrement

prin crearea de „medii de agrement artificiale” (lacuri artificiale, parcuri de

odihnă). Printre acestea pot fi menŃionate:

- construirea unui parc de distracŃii de tipul AQUA-LAND în zona

plajei din Tudor Vladimirescu;

- reamenajarea Teatrului de Vară din parcul Ştrand şi organizarea de

evenimente culturale tradiŃionale, târguri, spectacole şi concerte în

aer liber şi amenajarea unei locaŃii pentru valorificarea creaŃiilor

autohtone;

115


- modernizarea Parcului Ştrand, crearea unui lac curat cu respectarea

legislaŃiei de mediu în vigoare, realizarea unei zone de agrement

ataractive şi modernizarea unui loc de joacă, organizarea de

activităŃi culturale şi sportive;

- modernizarea zonei de agrement a Parcului Trivale, reamenajarea şi

ecologizarea lacului din zona Grota, precum şi modernizarea

faŃadelor podului din aceeaşi zonă, realizarea unui loc de joacă în

zona parcului;

- continuarea activităŃii de modernizare a plajei din Tudor

Vladimirescu prin decorarea malurilor râului Argeş, introducerea

bărcuŃelor de agrement;

- amenajarea unei tabere de copii în apropierea parcului Trivale care

să poată fi folosită şi de elevii piteşteni în timpul anului şcolar

pentru a realiza diferite activităŃi cultural-educative.

Dezvoltarea zonei intercomunitare Piteşti reprezintă o imensă

oportunitate de îmbunătăŃire a capacităŃii de colaborare dintre administraŃia

publică locală şi societatea civilă, cu impact direct în procesul transparenŃei

actului decizional şi al creşterii gradului de implicare a cetăŃenilor în

rezolvarea problemelor comunităŃii în scopul includerii Piteştiului în categoria

oraşelor europene moderne.

116


Anexa nr. 1

UNITĂłI HOTELIERE ÎN PITEŞTI

Nr. crt. Denumire hotel Adresa

1. MUNTENIA PiaŃa Munteniei, nr. 1 2. ALCADIBO CENTER Str. Pasajul Şcolii nr.70 3. CAMPUS HOTEL Str.Calea Bascovului nr. 2A 4. CARA Bd.I.C.Brătianu, nr. 2 5. CARMEN Bd. Republicii, nr. 84 6. CELLY RO Autostrada Bucureşti-Piteşti, km 100 7. REHOMA Bd N.Bălcescu, nr. 54 8. EUROHOTEL Str.Negru vodă, nr. 4 9. VICTORIA Str.EgalităŃii, nr. 21

10. SORELO Bd N.Bălcescu, nr. 7 11. ICE CLUB SELECT Str. Stadionului, nr. 97 12. YAKI Str. FraŃii Goleşti 13. METROPOL Str.Violetelor, nr. 1 14. DUET Str. Rahovei 15. REGAT Str. Republicii 16. ALEX JOHN Str. Trivale, nr. 7

Sursa: Primăria Municipiului Piteşti

Anexa nr. 2

Nr. crt.

AgenŃie Adresa

1. S.C. MUNTENIA TURISM S.A. PiaŃa Munteniei, nr. 1 2. S.C. TOP SEJUR S.R.L. Bd. Republicii, nr. 58 3. S.C. DISCOVERY ROMÂNIA S.R.L. Bd. Republicii nr. 88 4. S.C. EURO SPRINT TRAVEL S.R.L. Str. EgalităŃii nr. 28 5. S.C. MBC TRAVEL S.R.L. Str. EgalităŃii nr. 43 6. S.C. CRISTIAN TRAVEL AGENCY S.R.L. Str. Ana Ipătescu, bl U2, sc C, ap 6 7. S.C. COSSMO TRAVEL S.R.L. Str. Războieni, bl B4, ap 20 8. S.C. ACTICLUB TOUR S.R.L. Str. Negru Vodă, nr. 17 9. S.C. ACTIV TOURS&TRAVEL S.R.L. Str. Victoriei, nr. 9

10. S.C. AMBASADOR TOURS&TRAVEL S.R.L. Bd. I.C.Brătianu, bl C1-C2, M parter 11. S.C. AMICITIA TRAVEL S.R.L. Str. Trivale, bl p3, sc B, ap 4 12. S.C. ARGEŞ TRAVEL S.R.L. Bd. Republicii, bl 35, sc A, ap 7 13. S.C. BAS TRAVEL AND TOURS S.R.L. Str. Intrarea Victoriei, nr. 2 14. S.C. BEST PROFESIONAL

INTERNATIONAL S.R.L. Bd. I.C. Brătianu

15. S.C. ALCADIBO TRAVEL S.R.L. Str. Pasajul Şcolii, nr. 70 Sursa: Primăria Municipiului Piteşti

117


Anexa nr. 3

Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

număr

2006 2007 Tipuri de structuri de primire turistică iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1)

Total judeŃ 9671 10010 12949 8874 10718 9910 7858 7588 8740 9572 11537 13024 12442

din care:

Hoteluri 6866 6671 8136 6386 7912 7032 5261 4840 5944 6296 7272 8463 7578

Moteluri 133 136 147 102 97 124 - - - - - - -

Vile turistice 68 140 162 93 105 72 79 34 89 137 242 233 245

Cabane turistice 622 1323 2258 992 390 525 421 265 265 150 672 780 1105

Pensiuni turistice urbane 391 386 394 306 478 515 389 588 644 809 891 950 855

Pensiuni turistice rurale 781 929 1126 736 870 853 882 1059 1038 1321 1534 1394 1315

1) Date provizorii


Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

număr

2006 2007 Tipuri de structuri de primire turistică iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1)

Total judeŃ 18917 22143 29211 21512 25912 25484 19628 19529 23515 24874 35849 34048 30844

din care:

Hoteluri 13933 15800 19215 16720 18584 18599 12800 13094 16599 18185 26368 23761 20279

Moteluri 265 207 165 126 172 183 - - - - - - -

Vile turistice 375 412 1013 634 419 205 210 94 129 688 2008 2326 2403

Cabane turistice 825 2099 3695 1192 446 844 896 629 1180 212 1319 1271 2203

Pensiuni turistice urbane 510 445 463 479 1212 1277 930 1094 1376 1409 1384 1606 1505

Pensiuni turistice rurale 1151 1408 1707 1144 1411 1465 1811 1642 1566 1849 2284 2205 1640

1) Date provizorii


Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare %

2006 2007

iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1)

Total judeŃ 17,0 18,9 25,0 20,5 23,6 24,6 17,0 18,6 31,9 28,6 32,9 26,5 25,4

1) Date provizorii


Documents

Capitolul II Dezvoltare şi competitivitate economică