Cardio - Curs 4

7/23/2019 Cardio - Curs 4

1/5

Cardio

CURS 4 - BOLILE CONGENITALE ALE INIMII

Cardiopatiile congenitale sunt afectiuni datorate unor malformatii cardiovasculare

produse in viata intrauterina.

Etiologie: ereditatea, infectiile (rubeola, toxoplasma etc.), unele medicamente

(citostatice, imunosupresive), defecte amniotice etc.

Clasifcare. n functie de pre!enta ciano!ei, se deosebesc doua grupe de

cardiopatii congenitale:

")cianogene# $) necianogene

1. C.C. CIANOGENE TETRALOGIA FALLOT

%etralogia &allot se caracteri!ea!a prin asocierea: a) 'S (defect septal ventricular)#

b) dextropo!itia aortei# c) steno!a pulmonara (S) d) *iperto+e de ventricul drept

(').

Simptomatologie

a)dispnee de efort, b) cri!e *ipoxice, manifestate prin accentuarea ciano!ei,

ta*ipnee, sincopa si c*iar convulsii , declansate de efort, plans sau supt, la copiii in primii

$-4 ani de viata.

Obiectiv: ciano!a inca de la nastere, de intensitate variata# intar!iere in crestere#

bombarea regiunii sternale inferioare# su/u sistolic parasternal stang

%ratamentul este complex, pe cale c*irurgicala.

. C.C. NECIANOGENE - cu sunt stanga-dreapta

Se caracteri!ea!a printr-o comunicare intre inima stanga si inima dreapta sau intre

circulatia sistemica si cea pulmonara, deci suntul este orientat de la stanga la dreapta si

in consecinta, fara ciano!a.

A! "EFECT#L SE$TAL %ENTRIC#LAR

'S este malformatia caracteri!ata prin lipsa unei portiuni a septului

interventricular, ceea ce determina comunicarea directa intre cei doi ventriculi, directiasuntului +ind S 0 '.

Simptomatologie

"


2/5

Cand 'S este mic avem absenta simptomelor, aspect +!ic normal si un su/u

sistolic spatiul - stang, de intensitate relativ mare. n 'S mare, pacientul pre!inta

dispnee, palpitatii, de!voltare +!ica intar!iata, cord marit de volum si su/u sistolic , mai

putin intens. rognosticul este sever.

B! "EFECT#L SE$TAL ATRIAL

'S1 se caracteri!ea!a prin existenta unui ori+ciu in septul interatrial, cu sunt S 0 '

initial.Simptomatologiase datorea!a in principal *ipertensiunii pulmonare (%1) 0

dispnee, palpitatii. Ciano!a apare tardiv, dupa inversarea suntului. 2xista un su/u sistolic

in focarul pulmonarei.C! $ERSISTENTA CANAL#L#I ARTERIALC1 este malformatia caracteri!ata prin persistenta, dupa nastere, a comunicarii

dintre aorta si artera pulmonara, prin canalul 3otal existent, in mod normal, numai in

viata intrauterina.%ulburarile functionale apar o data cu instalarea %1 0 dispnee, palpitatii, lipotimii.

a ascultatie exista un su/u sistolo-diastolic (su/u de masina sau su/u in tunel)

CAR"IO$ATII CONGENITALE OBSTR#CTI%E & COARCTATIA AORTEIRepre!inta o ingustare congenitala a aortei toracice. Consecintele *emodinamice

sunt urmatoarele: ") HTAin sistemul arcului aortic (membre superioare)# $)

hipotensiunela membrele inferioare. Simptomatologia este data de %1 (cefalee,

ameteli)# %1 la membrele superioare, cu puls radial amplu si *ipotensiune la membrele

inferioare, cu diminuarea si c*iar disparitia pulsului femural.

ARITMII CAR"IACE1ritmiile cardiace pot avea drept cau!a: tulburarile de ritm cardiac si tulburarile de

conducere atrio-ventriculara.

T#LB#RARILE "E RITM CAR"IACTA'ICAR"IA SIN#SALA0 repre!inta accelerarea ritmului cardiac peste valorile

normale admise. a adult , frecventa se situea!a intre "55-"657min, iar la nou nascut

poate depasi $557min.Cauze: la persoanele normale 0 anxietate, efort +!ic, distonii neurovegetative, dupa

cafea, ceai, alcool si tutun# in stari patologice - *ipertiroidie, boli febrile, insu+cienta

cardiaca, stair de soc, miocardite, endocardite, pericardite, anemii# deasemeni dupaunele medicamente.

Clinic: ritm cardiac frecvent si regulat.Tratamentulpentru ta*icardia +!iologica este repre!entat de beta-blocanti cu

actiune prelungita de tipul atenolol, metoprolol.BRA"ICAR"IA SIN#SALARitmul cardiac determinat de nodulul sinusal varia!a intre 45-857min.

$


3/5

Cauze: la persoane sanatoase 0 sportivi, cei care desfasoara o munca +!ica grea, in

somn, distonie neurovegetativa# in stari patologice 0 *ipotiroidie, *ipertensiune

intracraniana, icter mecanic, infarct miocardic, tulburari electrolitice (*iper9aliemie)#

dupa unele medicamente 0 digitala, betablocante.Clinic: ritm rar, regulat, care se accelerea!a la efort.

E(TRASISTOLELE2xtrasistola repre!inta o contractie a inimii determinata de un impuls, care are

punct de plecare un focar ectopic. 1ceasta inseamna ca impulsul nu pleaca din nodulul

sinusal. n acest ca! sistola cardiaca apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa

apara urmatoarea sistola normala a cordului.n functie de po!itia focarului ectopic, extrasistolele vor + : a) supraventriculare0

cand focarul ectopic este situat deasupra sau in interiorul septului atrio-ventricularb) ventriculare0 cand focarul ectopic este situat la nivel ventricular.1par dupa consum de cafea, alcool, fumat, surmena, emotii, postprandial,

miocardite, cardiopatie isc*emica, infarct, cardita reumatismala, cardiopatie

*ipertensiva, administrare de droguri, *ipertiroidism, tulburari electrolitice

(*ipercalcemie, *iperpotasemie).TA'ICAR"IA $ARO(ISTICA% este o tulburare de ritm caracteri!ata printr-o frecventa cardiaca crescuta, peste

"85-"657min, cu ritm regulat, care survine in atacuri ce apar brusc, durea!a un timp

variabil si au un sfarsit brusc.% poate +: a) supraventriculara si b) ventriculara.Simptomatologie:palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee, lipotimie, c*iar

sincopa.Obiectiv:%1 sca!uta, puls rapid, regulat si mic.Tratament:utili!area manevrei vagale (compresia sinusului carotidian)#

administrarea intravenoasa de droguri antiaritmice: adeno!ina, verapamil, propranolol,

metoprolol.

FIBRILATIA ATRIALA&1 este o aritmie in care activarea atriala este desincroni!ata, sub forma unor unde

foarte frecvente (peste 455-;557min), neregulate si super+ciale. ractic dispare sistole

atriala.Cauze:valvulopatii (mai frecvent S


4/5

FL#TTER#L A#RIC#LAR&l1 este asemanator cu &1, +ind caracteri!at prin contractii auriculare cu ritm

regulat si cu o frecventa in ur de =557min, din care numai o parte se transmit la

ventriculi ($7", =7", 47"), in mod regulat sau neregulat.Cau!ele si simptomele sunt aceleasi cu ale +brilatiei atriale.>biectiv vom avea un ritm cardiac regulat sau, mai rar, neregulat, ta*icardic sau nu.

FIBRILATIA %ENTRIC#LARA& repre!inta cea mai severa tulburare de ritm si cau!a cea mai frecventa a mortii

subite cardiace. entriculii in +brilatie se contracta parcelar, anar*ic, cu o frecventa

foarte mare, +ind incapabili sa reali!e!e sistola ventriculara, cu consecinte

*emodinamice catastrofale: incetarea functiei pompei cardiace, prabusirea debitului

cardiac si a %1.Cauze:cardiopatie isc*emica, traumatisme toracice, electrocutare, interventii

c*irurgicale pe cord, substante aneste!ice, etc.Simptome:pierderea constientei, midria!a, convulsii, %1 prabusita, disparitia

pulsului si a !gomotelor cardiace# daca cri!a depaseste 4 minute, suferinta cerebrala

devine ireversibila.Conversia la ritmul sinusal a /utterului atrial se face prin soc electric exern de

urgenta. 'easemeni se pot administra droguri antiaritmice: c*inidina, procainamida,

/ecainida, propafenona.

T#LB#RARI "E CON"#CERERepre!inta consecinta blocarii partiale sau complete a excitatiei la nivelul uneia sau

mai multor ramuri sau fascicule ale sistemului de conducere.T#LB#RARI "E CON"#CERE ATRIO&%ENTRIC#LARE

%ulburarile de conducere constau in diminuarea vite!ei de transmitere a stimulului

sau transmiterea intermitenta sau blocarea completa a transmiterii intr-un anumit

teritoriu cardiac.Cauze: le!iuni in/amatorii, cardiopatie isc*emica, %1, cardiomiopatii, valvulopatii

(S1), tulburari *idroelectrolitice, intoxicatii medicamentoase.%ulburarile de conducere se pot clasi+ca:") dupa intensitatea deprimarii conducerii stimulului 0 bloc de gradul I(bloc a-v

simplu), bloc de gradul II(partial) si bloc de gradul III(complet)$) dupa sediul la care se reali!ea!a tulburarea de conducere 0 bloc sino-atrial

(blocarea propagarii stimulului din nodulul sinusal catre auriculul drept), blocuri atrio-

ventriculare(a-v) si blocuri intraventriculare(de ramura).n blocul sino-atrial, pe ecg apar, intermitent, pau!e electrice (absenta undei si a

complexului ?RS).

n blocul a-v de gradul are loc o prelungire a timpului de conducere a-v, care serecunoaste ecg prin prelungirea intervalului?.

n blocul a-v de gradul , pe langa deprimarea conducerii, se inregistrea!a ,

intermitent sau constant, blocarea completa a acesteia, pe traseul ecg existand mai

putine complexe ?RS decat unde .3locul a-v de gradul (total, complet) se caracteri!ea!a prin faptul ca nici un

impuls atrial nu se transmite la ventriculi, activitatea acestora +ind preluata de un centru

propriu, astfel incat activitatea atriala si cea ventriculara se desfasoara in mod

4


5/5

independent una de alta: undele se succed cu o frecventa proprie (de ex. max @57min),

iar complexele ?RS au o frecventa mult mai mica decat cea a undelor (de ex, =57min).Simptomatologia blocului este dependenta, in mare masura, de severitatea

bradicardiei si varia!a de la simple ameteli pana la pierderea constientei. >prirea

activitatii centrului idioventricular determina aparitia sindromului 1dam-Sto9es,

caracteri!at prin pierderea constientei, stop respirator si convulsii.>biectiv pacientul pre!inta bradicardie accentuata ($5-457min), +xa ( nu se modi+ca

la efort) si cu ritm regulat.Tratamentuleste c*irurgical si presupune implatarea de pace-ma9er cardiac.

T#LB#RARI "E CON"#CERE INTRA%ENTRIC#LARE3locarea se reali!ea!a la nivelul unor ramuri sau fascicule ale sistemului de

conducere intraventricular.Cauze: cardiopatii organice (isc*emica, *ipertensiva, reumatica, congenitala),

cardiomiopatii, tulburari electrolitice, intoxicatii medicamentoase.Cele mai cunoscute sunt blocurile de ramura, drept si stang. 'iagnosticul se pune

electrocardiogra+c.

;

Documents

Cardio - Curs 4