Cartoful in RO Vol2nr1

8/3/2019 Cartoful in RO Vol2nr1

1/36

j I \In1'\ omanla

r 1 f ! 1 ' ~ ~ l 1 ' ! a ~ _ ~ de j l J f g r . I l < : l ~ ~ . t l e h n i c a a cultivatorilor de cartof

CUPRINSC u l t i v a m ca r t o fu l in a n u l 1992 ?- C i n d es te bine d e admin i s t ra tg u n o i u l d e g r a j d ?Soiur i de ca r t o f cu l t i v a t e in Romania- Prega t i r i pen t ru p l an t a t- Car tofu l t impur iu- Norma d e p l an t a r e l a ca r to f- I m p o r t a n t a b i lonu lu i in c u I t u raca r to fu lu i- Pes t i c ide p e ca re le re c om a nda mpent ru pro t ec t i a ca r to fu lu i in 1992- C i t e v a m a s u r i pr in ca re se p o a t ei n t i r z i a s i r e d u c e e f ec tu l a tacu lu iman ei sia gindacu lu i d in C o l o r a d ol a . c a . r . t p f u l cu l t i va t p e supra fe te m i c i- BiC)tteh n o lo g ia s i ag r i cu l t u r a- G i n d u r i d e s p r e grad ina f ami l i e i m e l e- P o s t a cu l t i v a t o r u l u i d e ca r to f

Institutul de Cercetare ProducJie a Cartolului/ Bro?ovVoi. II nr.1

ian - mar 1992


2/36

CONTENT- Shall we cul t ivate ra ta ta in 1992 ?- When ie proTlerly to administrate t tE' rr,h!lUre?- Patata varie t ies t i I l e ~ in Romania- :P1a.nting preparationa- EarIy patato- Patato aeed ratea- Ridge importance in potato crop- Pesticides we recomanded for potato pretec-tion in 1992- Masureafar delaing and reducing the effectfof la te b1ight and Colorado potate beetlean poliato crops t i l l ed an sILall areas- Biotechnalogy and agricultura- Thoughts on roy famil,. garden- Patato growera mail

TARTALOM- TermesztUnk-e b u r g o n y ~ t 1 9 9 2 ~ b e n ?- Mikor kel l a s z e r y e s t r a g ~ a t kiadni ?- Romaniaban termesztet t burgonyafa.jtak- Az U I 1 e t e ~ e s eIokeszitese- A k o r a i b u r o n y aAz uile te tes i norma helyes r u - : g k : ! . t r o z a s a- A bakha t j elen tcsege Fi h l l r g ( : n ~ r a tprmes z te shen.- Az 1992 eVTe ajanlo tt vegys zekek a burgonya

vedeimere '- Vedekezesi m6dszerek amikkel a kisfelti1etentermesztet t burgonyAnal kdsIe l te tni vag]csokkenteni Iehet a burgonyav88z es a 0010radobogarokozta Karokat- Biotechno1ogia es mezogazdasag- Gondo1atok a csalAdi kertro1- A burgonya t e r m e s z t ~ k p o s t ~ j a


3/36

1

CULTIVAM CARTOF IN ANUL 1992 ?Anul 1991 s-a incheiat cu o productie foarte mica de cartof lin unelelocuri nici saminta plantata nu s-a recuperat), care nu a acoperit cerinteleinterne pentru consum si de saminta. fiind necesar un import masiv de cartofi.Cauzele productiilor mici au fost multiple, dar dintre cele maiimportante sint: reducerea suprafetelor cultivate cu cartof in urma desfiintariifostelor CAP; utilizarea unui material de plantat biologic si fiziologic

degenerat; fertilizare slaba si intretinere necorespunzatoare, ceea ce a permisdistrugerea culturilor de catre buruieni, gindacul din Colorado si manacartofului. Atacul puternic de mana, favorizat de conditiile climatice si decalitatea necorespunzatoare Idin fabricatie) a Ridomilului, a permis infectareatuberculilor si astfel, pierderile au crescut si in timpul depozitarii.Pentru anul 1992 exista putine sperante de imbunatatire a situatiei dinurmatoarele motive:- saminta depozitata este foarte putina 1 mari cantitati din aceasta fiinddestinata consumuluil si de calitate slaba in general;- multi dintre viitorii cultivatori nu au cunostintele tehnice corespunzatoare,dar mai ales nu sint convinsi de necesitatea practicarii unor tehnologii modernesau avansate:- multe din suprafetele destinate culturii cartofului in anul 1992 nu au fostpregatite din tilllp pentru aceasta cultura lfertilizare, aratura din toamna,respectarea unui asolament, etc.l, iar lucrari le din primavara Ilor fi intirziateIllult din motive obiective si subiective previzibile in actualele conditii;- cei mai multi dintre cultivatori nu au posibilitatea materiala sau mijloacelenecesare pentru a cultiva cartof in conditiile in care se estimeaza ca pentru 1ha, costurile de productie sa se ridice la 600.000 - 800.000 lei;- cultivatorii nu sint dotati cu masini si unelte corespunzatoare si nici nu au

de unde procura, iar unitatile de mecanizare sint slab dotate si costullucrarilor este foarte ridicat;- nu sint organizate pe comune, centre, sau baze de aprovizionare, de unde


4/36

2cultivatorii sa-si procure ingrasaminteIe si substanteIe de combatere fara decare nu se poate concepe cultivarea cartofului.In aceste conditii, productiile de cartcf si in anul 1992,vor fi reduse,iar pretul cartofului ridicat, deoarece mecanismul economiei de piata duceimpl ici t la cresterea preturiior in momentul in care un produs estedeficitar, sau cheltuielile de productie sint ridicate. Aceasta crestere apretului de vinzare este insa in dauna cumparatoruilor, care in marea lormajoritate au "punga subtire", iar cartoful este alimentul de baza, careinlocuieste de multe ori altele si mai scumpe,In asemenea situatie nu se poate renunta la cultivarea cartofului,singura solutie fiind insa sa-l cuttivam in conditii in care se vor asiguraproducti i mai ridicate si rentabile, cu un pret de productie redus.

Aceste conditii se pot realiza numai daca se fac investitii intr-o bazamateriala adecvata si cunostinte tehnice, pentru a aplica o tehnologie moderna.Datoria statului este sa creeze in primul rind conditiile necesarepentru ca agricultura sa produca rentabil, nu sa importe mincare pe valuta. Cuacesti bani se pot cumpara masini si utilaje, produse chimice sau combustibil,necesare pentru a implementa tehnologii noi, loderne, care sa asigure productiirentabile. In acest caz banii investiti in import au o durata mai lunga deutilizare si se recupereaza, nu se consuma. Pe de alta parte, guvernul trebuiesa subventioneze sub diferite forme in primul rind producatorul si nu peconsumator, deoarece producatorul trebuie stilulat sa produca mai mult si maiieftin. Cei care doresc sa cultive cartof in anul 1992 trebuie sa stie careusita lor depinde de posibilitatea de a investi cit mai mult in baza materialasi asigurarea unor tehnologii moderne, eficiente si productive. Acestetehnologii presupun utilizarea unui material de plantat certificat din soiurilecorespunzatoare scopului productiei; fertilizare eficienta; combatereaburuienilor, a bolilor si daunatorilor; executarea la timp a lucrarilor cuutilaje mecanice adecvate; cunostinte tehnice corespunzatoare, etc. Cine nu vaputea asigura aceste conditii la nivelul a cel putin 20 tlha, poate conta pefaliment sigur, datorita costurilor ridicate de productie,Atragem atentiacultivatorilor ca in lipsa cunostintelor tehnice se facgreseli atit de grave incit toate cetelalte investitii pot deveni ineficiente,cu cheltuielile nerecuperate. Din acest motiv sfatul nostru este ca sa cultivecartof numai acei producatori care pot asigura investitiile necesare si au, sau


5/36

I r . 1 I lSSZvor apela la cunostintele tehnice necesare. Acestor producatori noi le staioricind la dispozitie cu sfaturi si cu asistenta tehnica.Dr. ing. S. IanosiCIND ESTE BINE DE ADMINISTRAT GUNOIUL DE GRAJD?

Gunoiul de grajd este un ingrasamint foarte valoros ce contine multemacro si microelemente cit si o serie de microorganisme benefice plantei sisolului. In 10 t sint cca. 15-20 ltg azot INI, 10-15 ltg fosfor IPz 05l si 2 0 ' ~ 0 ltgpotas iu IKz OI iar mater ia organica contr ibuie 1a imbunatatirea insusi rilorfizice si hidrofizice ale solului. Efectele pozitive ale ingrasalintelororganice sint mai evidente la soIurile mai putin fertile, pe soiurile grele,tasate si cu exces de umiditate.Doza optima de gunoi, in functie de sol, esteintre 30-60 t/ha.Pentru a-si manifesta efectul fertilizant, gunoiul de grajd dupaadlinistrare trebuie sa parcurga un lung si complicat proces de transformareImineralizarel, care are loc in timp, numai in prezenta microorganismelor, inconditii de temperaturi pozitive si umiditate. Din aceste motive trebuie cagunoiul de grajd sa fie cit mai bine ferrlentat sa fie aplicat spre sfirsitulverii - inceputul toamnei Iseptembrie-octombriel si incorporat imediat in solprin aratura de vara sau aratura adinca de toamna. Datorita procesului lent detransformare in sol, e ~ e c t u l fertilizant al gunoiului de grajd dureaza 4-5 anipe soIurile mijlocii si 2-3 ani pe cele usoare. In general gradul devalorificare in primul an este de ~ 0 - 6 0 %, in al aoi lea 30-35 %, iar in altreilea an 10-25 din elementele nutritive conClnute de gunoi.Efectul gunoiului asupra productiei depinde deci de cantitatea,calitatea, gradul de fermentare, mOlentul aplicarii si lodul de incorporare insol, conditiile din sol, conditiile clilatice, inclusiv de cantitatea deingrasaminte chilice aplicate. Cel mai bun efect asupra productiei se obtinedaca g u n ~ i u l se aplica impreuna si cu ingrasaminte chilice, mai ales cu azot.Deoarece se constata frecvente abateri de la regulile administrariigunoiului de grajd le enumeram pe cele mai frecvente precui si consecintele pecare le au:


6/36

Cartor , l la RD.laiaa - Aplicarea vara sau toamna cind incorporarea nu se face imediat.Consecinte: Omare cantitate din elementele nutritive se pierd !arprocesul de mineral izare nu mai are loc.b - Aplicarea gunoiului toamna tirziu sau iarna peste aratura fara lncorporarea.Consecinte: Tasarea araturii, pierderea unei cantitati 1ari dinelementele nutritive, oprirea procesului de ~ i n e r a l i z a r e .c - Aplicarea gunoiului primavara peste aratura din toamna si incorporat priniisc'lire.Consecinte: Tasare puternica si decI dificultati la pregatirea patuluigerminativ, intirzierea procesului de mineralizare fata de n e c e s i ~ a t i l eplantei de cartof. In acest caz se poate observa chiar un efect depresivasupra productiei.d . Gunoiul se aplica primavara si se incorporeaza cu aratura de primavara.Consecintele negative sint ca cele de mai sus pe linga faptul ca seintirzie plantarea sau lucrariJenu se pot face in conditii normale. Siin acest caz efectul este minim daca nu negativ.

Deci, pentru a avea efectul maxim al acestei lucrari costisitoare,trebuie ca gunoiul sa fie bine mineralizat, administrat toamna si incorporat ins-o! imediat. In caz contrar efectul se micsoreaza, este nui _ sau chiar negativ.

Pe suprafete mici. pentru consumul casnic d :artof timpuriu sau de varase poate administra gunoi bine fermentat sub forma de mranita odata cuplantat11.Dr ing. $. Iano,i

SOIURI DE CARTOF CULTIVATE IN ROMANIASOIURI SEMITIRZII

SUPER: soi romanesc, creat la Institutul de cercetare si productie a cartofuluiBrasov, omologat in anul 1979. S-a remarcat printr-o capacitate de productiedeosebita.


7/36

&r, 1 I 199Z 5Caractere morfologice: Tufa este de inaltime mijlocie, cu port erect si putinrasfirat, bine imbracata in frunze. Are tulpini lIucheate, usor crenate,slabpigmentate la baza in brun. Frunzele putin segmentate, mijlocii cu tolioleovale. Florile albe cu baza corolei uneori gofrata, au durata mijlocie deinflorire. Tuberculii de marime mijlocie, multi la cuib, au forllarotund-oval-plina, coaja neteda galben deschis si pulpa galben deschis, Ochiisuperficiali sint slab sprincenati.Insusiri fiziologice : soi semitirziu cu perioada de vegetatie de 100-120 dezile, este r e z i s ~ e n t la riia comuna, relativ sensibil la mana pe frunze,rezistent la virusul Ysi virusul rasucirii frunzelor,Productia : se caracterizeaza printr-o capacitate de productie foarte Iare,raspunzind econolic la chimizare si irigare. In anii de verificare s-au obtinutproductii intre 26,8 si 101 tone la ha lultima productie!n Insula Mare aBrailei la irigat).Destinatia si zonarea: se recomanda cultivarea lui pentru consui toamna- iarnasi chips de calitate, pe soIuri usoare sau lijloci!, bine d r e ~ a t e . Se vor evitasoIurile cu continut de peste 28 % argila precum si soIurile cu exces deumiditate.SANTE : soi olandez, omologat in Olanda in anul. 1983 si admis in cuI tura inRomania in anul 1989,' remarcindu-se pentru rezistenta la nelatozi, patotipul'Rol-4 si Pa2.Caractere morfologice : Tuta mijlociu de inalta, viguroasa cu port semierect,are tulpini ruificate, slab pigmentate in brun la partea superioara. Frunza demarime mijlocie este puternic seglentata cu foliole ovoide de culoare verdeinchis spre cenusiu. Tuberculi mari au forlla ovala cu coaja galbena neteda sipulpa galben deschis, ochii sint superficiali.Insusiri fiziologice : soi semitimpuriu, semitirziu cu durata perioadei devegetatie de 90-105 zile. Este rezistent la nematozi, la riia neagra, imun lavirusurile A, X, Y, mijlociu de rezistent la rasucire si .ijlociu de rezistentla mana pe frunze.


8/36

6 C i r ~ . f l l i l RO.IDiaProductie : are capacitate Iare de productie, in medie pe ultilii trei ani 34,4tone/ha in conditiile de la B ~ a s o v .Destinatia si zonarea : Este recomandat a se cultiva pentru consumul detoamna-iarna in toate zonele favorabile culturii cartofului.Ing. T. Bianu, Adriana Cupsa

PREGATIRI PENTRU PLANTAT

Atit nivelul productiei cit si operativitatea cu care se desfasoaraplantatul, depind in mare Masura de modul cum a fost pregatita aceasta lucrare:al Pregatirea utilaelor consta in repararea, verificarea si reglarea tuturormasinilor de plantat, a culti7atoarelor, grapelor cu discuri, a relorcilor sau aaltor mijloace de transport, cit si a utilaelor cu care se va face sortarea sicalibrarea materialului de plantat. Numarul acestor utilaje se. stabileste inf u n c t i e d ~ i n u m a r u l s i productivitatea masinilor de plantat, in asa fel caacesteagnustagneze d1lpa inceperea plantatului din cauza lipsei materialuluide plantat. Pregatirea utilajelor trebuie terminata pina la data de 1 martie,deoarece dupa aceasta data, in functie de zona si conditiile anuale, oricind sepoate. declansa plantatul. O alta conditie legata de pregatirea masinilor si autilaelor este, ca numarul lor si modul de organizare, sa permita terminareaplantatului in maxim 10 zile in unitati mari si in maxim 1-2 zile ingospodariile individuale.bl Pregatirea materialului de plantat, calendaristic se incepe in functie dezona si scopul culturi i. Astfel, pentru cartoful extratimpuriu si timpuriu in adoua jumatate a lunii ianuarie, cind se pun tuberculii laincoltit. In februarie sau inceputul lunii martie se pregatesc solariile pentruculturile proteate. Pentru culturile de vara sau cele de salinta, uneori chiarpentru celede. toamna, mai ales in zonele cu perioada de vegetatie mai scurtasau unde in lunile iulie si august incepe o perioada secetoasa si nu se poateiriga, se recomanda formarea de minicolti inainte de plantare. Kinicoltii serealizeaza prin scoaterea tuberculilor cu cca. 15-25 de zile inainte de plantarede la locul de depozitare si asezarea lor in spatii cu lumina difuza si


9/36

1 , , , 1932 7temperatura de 15-18C. Inainte de a pune la incoltit tuberculii se sorteaza sise calibreaza.Minicoltii inainte de plantare trebuIe sa aibe o lungime de 3-5 mm si oculoare deschisa. Cu acesti colti tuberculii se pot planta mecanizat, farapericolul de a vatama coltii. Prin acest procedeu se poate realiza o tuberizarecu cca. 10-15 zile mai devreme si in conditii climatice favorabile.Atunci cind nu se face incoltirea materialului de plantat este util sase faca o proba a vigorii de incoltire. Pentru aceasta se iau 3-4 probe a cite100 tuberculi din fiecare lot si se pun la incoltit dupa care se determinaprocentul tuberculilor incoltiti si de colti filosi. Recomandam de asemenea cainainte de plantare sa se ia tot o proba medie pe loturi, de 100 de tuberculi,care sa fie sectionati pe lungime. Prin acest procedeu se poate determina stareade sanatate a materialului, respectiv gradul de infectie cu boli de putrezire.Daca materialul este foarte bolnav si nu se poate sorta, trebuie schimbat.Sortarea si calibrarea materialului de plantat sint doua operatiiabsolut obligatorii inainte de plantare, la toate culturile, indiferent dedestinatia productiei. Sporul de productie asigurat prin sortare si calibrareacopera pe deplin cheltuielile facute cu aceste doua lucrari. Calibrareatuberculilor este bine sa fie facuta pe 2 sau 3marimi, respectiv 30-45 mi indiametru si 45-50 mm, sau 25-35 mm, 35-45 mm si 45-55 mm. Densitatea de plantarese stabileste separat pentru fiecare fractie,cI Pregatirea t e r e n u l ~ i pentru plantat incepe numai in momentul in care soluls-a zvintat si se poate lucra cu agregatele fara ca sa se lipeasca de, rotileacestora. sau sa se taseze in bulgari mai mari. Ca prima lucrare se imprastieingrasamintele cu azot sau cele complexe, care' se incorporeaza in sol prinpregatirea patului germinativ, cu cultivatorul. Patul germinativ se pregatestedintr-o singura trecere, cel mult doua, pe directia perpendiculara a araturiisau in diagonala. Adincimea de pregatire a patului gerlinativ trebuie sa fie decel putin 15-18 CI, solul pe aceasta adincime trebuie sa fie afinat, reavan,netasat si fara bulgari mari. Daca primavara aratura este nivelata si netasata,pe soIurile usoare si mijlocii, se poate planta direct fara pregatirea patuluigerminativ.

Pentru a nu intirzia'plantatul si pentru a se incadra in epoca optima,se recomanda ca toate lucrarile solului primavara sa se realizeze mecanizat.


10/36

aPatul geninativ se pregateste nUlLai pe suprafata ce se planteaza in acee.asi zi,sau cel mult 2-3 zile, daca vremea este frumoasa.Or. ing. S. IanosiCARTOFUL TIMPURIU

1, Amplasarea culturii. Rotatia.Cartoful timpuriu trebuie cultivat in zone favorabile din punct devedere al climei, cunoscut fiind ca pentru realizarea de recolte timpurii

trebuie sa se planteze in prima sau a doua decada lunii martie. In tara noastraastfel de zone sint delimitate de curba ce indica disparitia ultimului inghet ladata de 11 aprilie. Astfel de zone favorabile se gasesc in Cillpia Banatului lavest, Cimpia Bihorului la nord-vest, zonele de ses din sudul Olteniei,Munteniei, in Dobrogea si in sudul Moldovei.Este necesar ca in gospodarie sau in apropiere sa existe posibilitati deirigare. Aceasta cerinta este impusa de faptul ca toate zonele favorabileJentionate mai sus sint si tuate in perimetrele cele mai secetoase din tara., undein ;lnii ar,! irigarea se impune chiar de la inceputLI >lnii aprilie.Solul pe care se cultiva cartof timpuriu trebuie sa corespunda dinpunctul de vedere al texturii.Cartoful cere in general soIuri fertile, bogate in hUIlUS,nisipo-Iutoase, luto-nisipoase si lutoase. In conditii de irigare si fertilizarecorespunzatoare devin favorabile si nisipurile si soIurile nisipoase. Nu sintindicate a fi cultivate cu cartof timpuriu terenurile grele, argiloase sau pecare stagneaza apa. Pe astfel de terenuri, pe linga productia tillpurie mai lIicace se realizeaza, aceasta nu este nici de calitate corespunzatoare, tuberculiifiind deformati si cu lIultpallint aderent la suprafata lor ceea ce ii face greuvandab iIi.In ceea ce priveste rotatia, cartoful timpuriu poate intra in asolallentatit cu plante din cultura mare, griu, porumb, leguminoase anuale si perene, citsi cu plante legumicole, bostanoase, bulboase, varzoase, etc. Se vor evita ingeneral plantele din aceeasi familie botanica (tomate, vinete, ardeil care auboli si daunatori comuni, precum si plantele cu productie mare care saracescsolul in aceleasi elemente nutritive (sfecla, morcovul). Dupa cartoful timpuriu


11/36

I r . 1 I 1992urmeaza culturi succesive de legume sau chiar porumb boabe. Pentru acesteculturi terenul nu se mai ara ci doar se discuie si insaminteaza.2. Lucrarile de pregatire a terenului

o prima cerinta a cartofului fata de sol este aceea ca pe toata perioadade vegetatie, terenul sa fie afinat si fara bulgari, ceea ce permite formareaunui numar mai mare de tuberculi, cresterea lor mai rapida si uniforma.Afinarea solului poate fi asigurata doar prin lucrarile de pregatire aterenului. toamna, primavara si de intretinere in timpul vegetatiei.Pe soIurile nisipo-Iutoase, luto-nisipoase si chiar lutoase, dupaeliberarea terenului de plante premergatoare, se Iva efectua o aratura adinca la

28-30 cm. Se va urmari ca prin aceasta lucrare sa nu se scoata bulgari. Dinacest IIotiv se va urmari ca aratura sa se efectueze cnd solul are umiditateaoptima. Daca este prea uscat se va efectua 1-2 lucrari cu grapa cu discuri caredesigur vor ridica costul, iar in cazuri extreme se va renunta chiar la araturaadinca efectuind aratura mai superficiala dar fara bulgari. Pe soIurilenisipoase si nisipuri, problema bulgarilor nu se pune si din acest motiv araturaseva efectua la adincimea decca. 30 cm.In conditiile acestui an cind multe suprafete de teren au ramas nearate,se va urmari ca aceasta lucrare sa fie efectuata pe cit posibil in ferestreleiernii, fara a face rabat la calitate si terenul se va pregati de asa natura caatunci cnd. vine perioada de plantat aceste lucrari sa fi fost incheiate cu multIlai inainte. Trebuie s se cunoasca ca numai prin efectuarea araturii inprimavara productia se micsoreaza cu 1,5-2 tlha la cartoful timpuriu, fara a maiIua in considerare pierderile produse prin intirzierea plantarii.3. Folpsirea ingrasalintelor

Cartoful este una din plantele care folosesc destul de bineingrasamintele, Pentru cartoful timpuriu insa , este necesar ca acesteingrasaminte sa fie aplicate sub o forma cit mai solubila pentru a fi preluateimediat de catre planta, Din acest motiv ingrasamintele chimice sint cele maiindicate. Ingrasamintele organice desi contin cantitati importante de elementenutritive ele sint mai putin utile deoarece se descompun intr-o perioada mailunga de timp, cartoful timpuriu avind o perioada scurta de vegetatie nu lepoate utiliza integral. Dintre ingrasamintele organice, cel mai bine folosit


12/36

10 Cor l . r . l ia R.... i.este gunoiul de grajd, bine fermentat, sub forma de mranita care pe suprafetemici se aplica la cuib odata cu plantarea.

La stabilirea cantitatilor de ingrasaminte ce trebuie aplicate se vatine seama de continutul solului in elemente nutritive si de productia pe caredorim sa o realizam. Este cunoscut ca pentru a realiza o. tona de cartof timpuriusint necesare 12 kg azot, 7-8 kg fosfor si 15-16 kg potasiu. Trebuie cunoscut dea s e ~ e n i ca nu toata cantitatea de elemente nutritive aplicata este folosita deplanta, o parte este fixata in sol, iar o alta parte se leviga in profunzimeodata ~ apa de irigare sau aversele de ploaie.In conditiile actuale cind pretul ingrasamintelor chimice a crescutextrem de mult, multi cultivatori pun sub semnul intrebarii eficienta folosiriiacestor ingrasaminte. Acestora trebuie sa le facem cunoscut ca 1 kg azot aplicatsub. fo'rlla de ingrasamint chimic aduce un spor de productie de 60-110 kg cartofin functie de starea de fertilitate a solului pe care s-a aplicat.Aceasta inseamna ca nu trebuie renuntat la folosirea lor ci trebuie multa grijala modul cum se aplica pentru a nu fi irosite. Se vor aplica cit mai aproape deplanta, in momentul cind planta are nevoie si le poate consuma si in reprizelici pentru a nu fi spalate. Ca epoca de aplicare, ingrasamintele cu fosfor sipotasiu sub forma de sare potasica, ca si cele organice, se vor aplica toamna laefectuarea araturii, iar cele cu azot primavara la plantare si in timpulvegetatiei.(, S,o1uri cui t ivate

In prezent soiurile recomandate pentru consum timpuriu sint Os tara siGloria.5. Pregatirea materialului pentru plantat

Aceasta lucrare incepe inca din toamna odata cu primirea materialului deplantat de la unitatile producatoare de saminta. In acest scop materialul deplantat se sorteaza de impuritati si tuberculi bolnavi sau striviti se eliminadupa care se depoziteaza pentru pastrare in spatii special amenajate in acestscop, silozuri de suprafata sau in pamint, macrosilozuri, pivnite, etc. Dacamaterialul nu s-a primit c a l i ~ r a t , se calibreaza pe deua categorii de marime130-45 si 45-60 mml. In primavara se trece la lucrarea de incoltire a cartofuluispecifica pentru cartoful timpuriu.


13/36

I r . 1 I 199 Z6. Incoltirea tuberculilor

11

Prin aceasta lucrare se scot tuberculii din repausul gerllinativ si seinduce formarea coltilor pina la dimensiunile de 1-1,5 Cll, astfel ca rasarireasa fie rapida si uniforma.Momentul punerii la incoltit se alege in functie de data la care putemplanta cunoscind ca aceasta operatiune dureaza 30-40 zile.Prin incoltire se realizeaza o rasarire mai rapida cu 10-15 zile tillp incare planta acumuleaza substante in tubercul si permite o recoltare timpurie.Incaperile in care se face incoltirea trebuie sa .permita incalzirea sicontrolul ventilatiei si ulliditatii aerului concomitent cu existenta unor sursede lumina n a t u r ~ l a sau 'artificiala. Asfel de incaperi pot fi amenajate ingrajduri, magazii. sere,solarii si alte constructii. Incoltirea propriu-zisaincepe prin asezarea tuberculilor in ladite sau cosuri de nuiele cu capacitateade 5-.20 kg, asezare ce se executa manual, ocazie cu care se face si sortareatuberculiloreliminind pe cei bolnavi si rupind coltii la cei care au incoltitin tillpul pastrarii. Laditele se introduc apoi in camerele de incoltire unde sestivuiesc in asa .fel ca lumina sa patrunda la toate laditele.InprimeJe doua saptamini de la punerea la incoltit, temperatura trebuieasigurata la nivelul de 16-18C pentru a se fofta iesirea din repaus. Cindcoltii au ajuns la marimea de 2-3 mm temperatura se coboara la 12-15C si sementine pina la scoaterea in cimp. Inainte cu 3-4 zile de data plantariitemperatura in camerele de incoltire trebuie sa .fie egala cu cea din afara incare scop nu se mai face foc si se deschid usile si ferestrele. Pentru a seimpiedica alungirea coltilor in cazul cind n putem trece la plantat, se vaproceda la reducerea temperaturii pina la 4-7C, sau se va mari intensitatealuminii prin adaugarea de becuri si rotirea laditelor. Cu privire la asigurarealuminii, trebuie sa mentionam ca in primele doua saptamini de la punerea laincoltire lumina poate sa lipseasca, dupa care devine necesara. Lipsa luminii inspatiile de incoltire duce la alungirea rapida a coltilor, acestia devin maisubtiri si foarte fragili putinduse rupe usor. Va trebui in acest caz o atentiemai mare la lIlanipularile ocazionale de plantare.Ulliditatea relativa a aerului in spatiile de incoltire trebuie sa fiecuprinsa intre 85-90 %, in caz contrar, cind aceasta este Ilai scazuta are locdeshidratarea tuberculilor si innegrirea virfului coltilor si distrugereaacestora, iar cind este prea lIare si combinata cu lipsa de ventilatie, duce lainstalarea diferitelor lIucegaiuri pe tuberculi si imbolnavirea acestora.


14/36

12 C.rtoful in Ro.aDiaVentilarea incaperilor in care are loc incoltirea este o masura obligatorie.Aerisirea se face in orele de prinz cind afara este mai cald si dureaza 1-2 orein functie de temperatura de afara. Mentinerea umiditatii in spatiile deincoltire se face prin asezarea intre rindurile de ladite a unor vase cu apa,stropirea aleilor, fara a uda tuberculii, sau asezarea in incaperi a unor balotide paie care se umezesc.7. Sect ionarea tubercul ilar mar i.

Se recurge la aceasta operatie numai in cazuri extreme pentru cartofiimari si foarte mari cind trebuie sa economisim saminta pentru a realizadensitatile si suprafetele planificate, Lucrarea in sine este contraindicatadaca avem in vedere consumul suplimentar de forta de munca precum siposibilitatea de a transmite bolile de la un tubercul la altul.Este bine ca aceasta lucrare sa fie efectuata in ziua plantarii sau cu1-2 zile mai inainte. Sectionarea inainte de incoltirea cartofului presupuneriscul ca o parte din material sa fie infestat cu bol i, iar o parte din bucatilede tuberculi sa nu formezecolti, In orice caz, atunci cind aceasta lucrare seimpune, tuberculii vor fi sectionati numai longitudinal si nu transversal siatunci cind se taie un tubercul bolnav, cutitul se va dezinfecta printr-o ardereusoara sau cu spirt medicinal.8. Plantarea cartofului

Plantarea cartofului incoltit se face semimecanizat prin deschiderearigolelor mecanic cu ajutorul cultivatorului, repartizarea manuala atuberculilor pe rind si acoperirea mecanica, formind biloane mici.9. Epoca de plantare

Dupaincoltirea cartofului al doilea factor ca importanta in realizareaproductiei de cartof timpuriu il constituie epoca de plantare. Cu cit aceastaare loc mai devreme cu atit rasarirea se face mai din timp si se prelungesteperioada de acumulare a productiei. Intirzierea plantarii peste epoca optimaanuleaza toate celelalte eforturi pe care le facem cu incoltirea, fertilizareasi celelalte lucrari care chiar daca sint executate ireprosabil nu vor mai darandamentul scontat. Pentru fiecare zi de intirziere se inregistreaza o pierdere


15/36

h. 1 I 1992 13 .de recolta de cca. 123-457 kg/ha.Epoca de plantare optima se realizeaza cind terenul s-a zvintat iar insol sint 7-8C pe soIurile mai grele si 4-6oC pe cele nisipoase. Brumele tirziicare apar dupa ce cartoful a rasarit produc deasemeni pagube mai mici decitintirzierea plantarii. Chiar daca dupa plantat timpul nu se incalzeste prearepede, cartoful isi formeaza un puternic sistem radicular in sol si cindteaperaturile ajung Ia peste 7-90C are loc o rasarire exploziva si plantele sedezvolta viguros. Calendaristic pentru zonele de cimpie din vest si nord sipentru cele din sudul si sud-estul tarii epoca optima de plantare este cuprinsain prima jumatate a lunii martie iar pentru celelalte zone in cea de-a douajumatate.10. Adincilea de plantare

Adincimea de plantare constituie o veriga importanta a tehnologiei decultura a cartofului cu influente majore in realizarea de recolte timpurii. Oadincime mai mare de plantare duce la intirzierea rasaririi si deci la scurtareaperioadei de acumulare si in final la productii mici. Pentru fiecare cm depasirea adincimii optime pierderile de productie sint de 651 kg/ha. Plantarea preasuperficiala expune tuberculii la oscilatii mari si frecvente de temperatura cese realizeaza in primavara, putind ingheta cind bat vinturi puternice lai alestuberculii fiind scosi la suprafata de siroiri sau precipitatii abundente.Adincimea optima de plantare este cuprinsa intre 3-6cm. Adincimea mai mare sepractica pe terenurile usoare, nisipoase si la inceputul perioadei de plantat,iar adincimea minima se va folosi pe ternurile mai grele si catre sfirsitulperioadei de plantare.11. Desimea de plantare

La cartoful timpuriu inca de la inceputul vegetatiei, trebuie realizatao masa foliara bogata la unitatea de suprafata care sa poata in termen scurt saasimileze laximul de productie. Desimile prea mari nu sint de dorit deoareceplantele se umbresc, se etioleaza la baza si cad, fara a mai lua in consideraresi cantitatea mare de saminta ce se foloseste si care ridica mult costurile deproductie. De asemeni, in cazul desimilor mari, tuberculii ramin mici. Cele maipotrivite densitati pentru cartoful timpuriu sint cuprinse intre 60 si 80 miicuiburi/ha. Desimea maxima va fi utilizata pentru recolte foarte timpurii. Intre


16/36

Car t. o f \t 1 i Il Ro D i

rinduri se vor folosi distante de 60-10 cm pentru cultura mecanizata, acestedistante permitind utilizarea actualului set de masini. In gradinile taranestipe suprafetele mici se poate folosi si distanta de 50 cm intre rinduri caz incare cultura se va face la neted, fara biloane.12. Lucrarile de intretinere a cartofului

Lucrarile de intretinere in cursul perioadei de vegetatie urmaresc inprincipal mentinerea lanului curat> de buruieni, asigurarea cu apa a plantelorprin irigare, combaterea bolilor si daunatorilar. Toate aceste lucrari seefectueaza in mod asemanator cu cele de la cultura de cartof pentru consumul detoamna-iarna.

Dr, ing. 1, Chichea

NORMA DE PLANTARE LA CARTOF

Cantitatea de cartof pe care o folosim la plantarea unui hectar, avindin vedere pretul ridicat al semintei, poate influenta puternic pretul de cost alproductiei. Din acest motiv norma de plantare trebuie sa fie cit mai mica,.respectiv sa nu depaseasca 3500-4000 kg/ha, dar nici productia sa nu scada dincauza unei densitati prea mici de plantare. Densitatea de plantare se va stabilideci in functie de scopul culturii si marimea materialului de plantat. Pentruculturile de cartof destinate c o n ~ u m u l u i de vara si toamna - iarna, recomandamurmatoarele densitati si. norme de plantare [valori mediii in cazul in caredistanta dintre rinduri este de 75 CII:


17/36

I r . 1 I 1992 15

Marimeamaterialului Indicatii de plantarede plantat

Diametrul Greutatea Distanta Densi- Normatubercu- tubercu- intre tatea delului lului tuberculi de plan-pe rind plantare tareluI 19l !cm) (cuib/hal Ikg/ha)

25 - 30 40 - 60 15 - 20 75.000 3.77030 - 45 60 - 90 21 - 30 54.000 3.900

Il 45 - 55 90 -120 30 - 40 39.000 4.000

Soiurile care formeaza un numar mai mare de tuberculi la cuib se potplanta in mod proportional cu o densitate mai mica, cu exceptia soiului OSTARAcare indiferent de marimea tuberculilor de saminta nu suporta densitati mai lIicide 45.000 cuiburi/ha dar nici mai mari de 60.000 cuiburi/ha.

Dr. ing. S. Ianosi

****************************************


18/36

16

EVENIMENT STIINTIFIC

c \.r.J i . R i.

In zilele de 17-18 decembrie 1991, sa desfasurat la Institutul decercetare si productie a cartofului Brasov, Sesiunea de comunicari stiintifice.Dupa o intrerupere nejustificat de lunga ea s-a constituit intr-un momentnecesar de analiza si de structurare a directiilor de cercetare viitoare. Ca oparticularitate a acestei sesiuni a fost prezenta masiva a comunicari lorsustinute de tinerii si foarte tinerii cercetatori. Subiectele abordate, aucuprins o paleta foarte larga de preocupari, de la genetica, ameliorare,protectie si tehnologie pina la econolia acestei culturi in conditiile actualeale econoliei de piata. Un interes deosebit au suscitat referatele ce au abordatin mod sistemic preocuparile dintr-un anumit domeniu asa cum este combatereaintegrata a bolilor, daunatorilor si buruienilor sau din tehnologia cartofului.Rezultatele acestor cercetari se vor concretiza in recomandari practice cu efectimediat asupra nivelului productiei de cartof.

Ing. S. Chiru

1.111.1.11 1111111111111.1111111i-i Oteorie neconfirmata de fapte este ca un sfint care n-a facut minuni.

I Paracelsus I1 1 1 1 1 1 1 1 1 11.1.1.11111111111111111111


19/36

I r . I I 199: 17

TAKEDA CHEMICAL INDUSTRIES, LTD.AGRICULTURALCHEMICALS DIVISIONVA OFERA ARME EFICACE PENTRU AVA PROTEJA CULTURILEDE CARTOF DE ATACUL GINDACULUI DIN COLORADO

PADAN 50 WPSI NOUL INSECTICID VICTENON CARE ARE UN MOD DIFERIT DEACTIUNE FATA DE INSECTICIDELE TRADITIONALE DECI, POATEFI FOLOSIT IMPOTRIVA POPULATIILOR REZISTENTE.

PENTRU AOBTINE PRODUCTII MAI MARISUMITOMO CHEMICAL CO. LTD. din JaponiaVA RECOMANDA SA FOLOSITI CONTRA GINDACULUI DIN COLORADO INSECTICIDELE :

ALPHA COMBI 26,5 ECSUMITHION 50 ECSUMIALPHA 25 EC

Exportetor :CEEA CE VA ASIGURA OCOMBATERE EFICIENTA,ECONOMICA SI PRACTIC NEPOLUANTA.

SUMITOMOCORPORATIONComplex Hotel Bucurestistr. Prelungirea Cosmonautilor nr. 2 BUCURESTItelefon 120551/120552/120553 telex 11839 fax 120550


20/36

18 C,rlor.1 in Ro nioIMPORTANTA Bil.ONULUI IN CULTURA CARTOFULUI

Stolonii si tuberculii la cartof se formeaza numai de la nodiile de petulpina principala, care sint acoperite cu pamint, daca au asigurat un regimtermic, hidric si de aeratie corespunzatoare. Rolul bilonului in culturacartofului este sa asigure aceste conditii pe o portiune cit mai mare pe fiecaretulpina principala, emisa din tuberculul mama plantat. In functie de marimeabilonului, zona acoperita de pamint pe tulpinile principale este intre 5-25 cmsi astfel la un cuib se pot forma 20-40 de stoloni, din care numai cca. 30-40 %leaga tuberculi.Procentul de legare depinde in mare masura de marimea si calitateabilonului, cit si de conditiile de umiditate si de fertilizare din aceaperioada. Stolonii care din cauza bilonului mic si erodat, sint expusi lalumina, seceta sau temperaturi mai ridicate, se resorb, sau se transforma inlastari cu frunze.Productia finala este direct proportionala cu numarul de tuberculi carese formza la. cuib, care la rindul lor sint determinati de numarul tulpiniorprincipale formate din tuberculul mama, numarul de stoloni si tubercul i formatipe o tulpina p r i n c i p a l a ~Bilonul mic sau mijlociu ca marime nu influenteaza semnificativ numarulde tuberculi formati. Pentru a avea un efect pozitiv, bilonul trebuie sa fie decel putin 25-35 cm in inaltime si cu sectiune de peste 900 cm 1 , cu baza lata si

coama rotunjita. Pentru a realiza un bilon mare este necesar ca distanta dintrerinduri sa fie de cel putin 75 cm, iar adincimea de pregatire a patuluigerminativ, inainte de plantare, de 15-20 cm. Nu se recomanda plantarea maiadinca de 5-10 cm fata de nivelul solului pregatit.

Bilonul mare care se formeaza inainte de rasarirea cartofului trebuiementinut pe tot parcursul perIoadei de vegetatie, pina la recoltare.Efectul pozitiv al bilonului mare este dovedit prin datele prezentate intabelul de mai jos:


21/36

I r . 1 I 1992

J Suprafata Nr. de Produc- Produc-ilVarianta bilonului tuber- tia tia

1in secti- cuI i la medie coraer- IIune cuib ciala II(cm 11 Ibucl It/hal (%1 II

PI a n t a farabilonsau 200-300 7,9 30,5 69,5bilon micB1on li i il 0 -ciu 120 cm 400-500 10,5 33,8 78,1inaltimelBilon mare\30 cm 800-1000 13,0 39,0 93,5inaltimel

Dr. ing. S. Ianosi

tr sau,scotian Dunlop a aplicat pe rotile acesteia niste cercuri decauciuc umplute cu aer.Asa au luat nastere pneurile Dunlop, raspindite astazi pe tot globul

- Jumatate din viata ne cheltuim sanatatea pentruavere, iar in cealalta jumatate, averea pentrusanatate , IVoI taire 1


22/36

20PESTICIDELE PE CARE LE RECOMANDAMPENTRU PROTECTIA CARTOFULUI IN 1992

Specia de combatut Produsul Doza inkg,l/hai Buruieni I Sencor 70 pa 1,0I Dicotiledonate anuale sau Lexone 75 PC 1,0Grallinee anuale Dual 250 EC 3,0sau LassoGrallinee anuale tirzii Fusilade Super 3,0Grallinee perene Fusilade Super 4,0Gindacul din Colorado Victenon 50 pa 0,5Marshall 25 EC 1,5

Ordatox 25 EC 2,8Decis 2,5 EC 0,3Novodor 4,5Daunatori de sol Vydate 10 G 17,5DecaRox la G 7,5Furadan 10 G 20,0Mana Ridolil Plus 48 2,5

Sandofan 2,5Curzate plus T 2,5Turdacupral 5,0Bravo 4,0Dithane 2,5


23/36

I r . 1 I U9a 21Desigur, lista produselor inregistrate la noi este mult mai mare.Deci,nominalizam pesticidele care, dupa opinia noastra, au dat cele ~ a bunerWll tate.Nu indicam numarul tratamentelor ce trebuie facute contra gindaculuidin Colorado si a manei, Acest lucru il veti hotari dumneavoastra. Oricum,trebuie sa va asigurati produse pentru 2-3 tratamente contra gindacului, iar insud si vest chiar 4 tratalente dar nu din acelasi insecticid,Contra manei este bine sa aveti produse pentru minim 3-4 tratamente,

mai putine in sud si vest si 4-6 tratamente in zona foarte favorabilacartofului. Nu se vor face mai mult de 2 tratamente cu acelasi produs.Insecticidul NOVODOR este recent introdus in lista noastra. Este uninsecticid biologic care are eficacitate foarte buna asupra larvelor tinere,deci se va folosi la eclozarea primelor larve.Contra daunatorilor din sol Inematozi, viermi sirmal produselerecomandate se aplica odata cuplantarea, Fiind ~ i s t e m i c e , ajung si in parteaverde a plantei si protejeaza cultura de gindacul din Colorado si afide,scutindu-ne de un tratament contra gindacului si doua tratamente contraafidelor.

Recomandam folosirea acestor produse la cartoful de saminta. In ceea cepriveste mana cartofului pe listarecomandarilornoastre se afla trei produsesistemice IRidomil, Sandofan, Curzatel.Credem ca nu trebuie sa subliniem calitatile acestor produse. Totusi, inceea ce priveste Ridollilul va informam in numarul trecut al revistei noastre ca

am rugat reprezentant-ii firmei Ciba-Geigy sa ne dea un scurt material privindcauzele ineficientei din 1991 a Ridomilului precum si ceea ce trebuie facutpentru a-l folosi in continuare cu bune rezul tate. Au fost total de acord lasase intiMpla in septembrie 19911, dar nu am primit nimic. Ofi ceva la mi loc cava recomandam sa-l folositi cu prudenta.Oricum, este bine de stiut ca olandezii, mari cultivatori de cartof, nufolosesc Ridomilul mai ales la cartofulde saminta. Ne gindim ca exista siposibilitatea ca dinsii sa nu ne ia in serios.Se pare ca si firmele care au folosit spatiul publ icitar in "Cartoful inRomania" procedeaza tot asa, Si iata-ne sponsori ai unor firme de mare renume.Ii asiguram si va asiguram ca dorim sa facem o treaba buna, utila si cinstita sica deja revista noastra contribuie la luarea unor decizii, privind culturacartoful ui.


24/36

22 Carl-eful ia Re. l tdaor presupune unridicat de tehnicitate. Daca aveti indoieli privind

folosirea unor pesticide, nu incercati, "inovatii",adresati-va specialistilor de la Inspectoratelejudetene de protectia p l a n e l o r sau la Institutul deCercetare si Productie a Cartofului Brasov.

Dr. biol. B. Plamadeala

CITEVA MASURI PRIN CARE SE POATE INTIRZIA SIREDUCE EFECTUL ATACULUI MANEI SI A GINDACULUIDIN COLORADO LA CARTOFUL CULTIVAT PE SUPRAFETEMICI

Terenul : In mod obI igatoriu trebuie respectata rotatia. Nu se va cultiva innici un caz cartof dupa cartof. Parcela care se va cultiva cu cartof este binesa fie cit mai izolata de alte culturi de cartof dar si de parcela pe care sacultivat aceasta planta in ~ n u l trecutSoiul: Se va c u l t i v ~ Jin o r d i n e ~ preferintei] un soi timpuriu IOstara, Glorial,semitimpuriu ISemenic, Adretta, Sucevita, Korettal sau semitirziu ISuper, Sante,Muresan, Roxi, Nicolal dar in nici un caz un soi tirziu.Pregatirea semintei : Aceasta lucrare are un rol esential. Este bine sa folosilsalinta certificata, dar este obligatorie sortarea foarte riguroasa pentru aindeparta toti tubercul ii bolnavi. In special cei manati. Pentru aceastarecomandam chiar spalarea tuberculilor, dar aceasta sa se faca numai in apacurenta pentru a evita contaminarea lor. In continuare, acestia se pun laincoltit in aceleasi conditii ca si pentru culturi extratimpurii sau timpurii.Cu fiecare ocazie tubercul i i cu simptome de mana sau alte bol i care au patrunsin pulpa tuberculului se elimina. Toti tuberculii eliminati din cauza bolilortrebuiesc distrusi, fierti, etc., deoarece ei reprezinta o sursa importanta debol i.


25/36

I r . 1 i i 992 23Plantarea se face normal, cind solul este suficient de uscat. Duparasarire se trece periodic 11-3 z11e! prin cultura si se urmareste aparitiagindacului din Colorado, In 10d obisnuit el apare din directia solei, a parcelei

;lnde a fost cartof in anul trecut. El acolo a iernat. Daca nu sint prea mul ti,:u:egerea lor este o solutie, Oricu!1 nu-i putell stringe pe toti, dar vor fi maip'ltini si deci !lai putine O\la si larve. Primul tratament il facem cind auec!ozat marea majoritate a larvelor. In continuare se are in vedere ca foliajulsa fie intreg in special in perioada infloritului, atunci cind se acumuJeaza~ r , o d ' ! l c t i a ,In ceea ce priveste mana, este bine sa aveti un tungicid sistemic!Ridomil, Sandofan, Curzate\ si primul tratament sa-I aplicati la aparitiaprimelor pete, Cel mai bine este sa respectati avertizarile date deInspectoratele judetene pentru protectia plantelor, dar parcelele dumneavoastrafi ind izolate se poate ca data aparitiei manei sa nu corespunda. Oricum, estebine sa retineti ca daca intirziati prea mult cu primul tratament, daca mana aintrat in cultura, n-o mai puteti salva cu nici un fungicid. In continuare,:ratamentele trebuie facute la interval de maxill 10 zile.Prin aceste masuri, saminta sanatoasa si incolti ta, soi timpuriu,izolare de alte culturi, se intirzie aparitia lIanei si a gindacului din Coloradosi se scurteza perioada de vegetatie si deci de expunere la atacul manei si agindacului, In mod sigur, pentru a avea productii bune, trebuie sa tacem citevatratamente, dar aceste mas!lri elillina poate chiar jumatate din tratamentelen e c e s a r e ~ i n m o d normal.k biol. B, Plamadeala

BIOTEHNOLOGIA SI AGRICULTURA (II)MICROPROPAGAREA IN VITRO A CARTOFULUI

Cartoful este susceptibil la o serie de patogeni: virusuri, bacterii siciuperci. de aceea se impune producerea de'tuberculi liberi de boli pentru aobtine productii adecvate, Infectiile virale spre deosebire de infectiilefungice si bacreiene nu cedeaza la tratamentele fitosanitare.Cea mai eficienta metoda de eradicare a virozelor la plante este metodacultivarii pe medii aseptice a meristemelor apicole, ceea ce permite obtinerea


26/36

24 Cilrtoful io R il.io,iade plante sanatoase pornind de la plante bolnave, infectate cu unul sau maimul ti virUSi, ApI icata pentru prima data la cartof in 1968 de catre MOREL siMARTIN, problema a permis obtinerea de plante prin cultura de apexuri ia soiulBelle de Fontenag care era condamnata la disparitie.

Ce este de fapt un meristem ? Un tesut vegetal tinar situat lae x t r e ~ i t a t e a organelor, care se inmulteste continuu in vederea cresteriiacestora. Marimea acestuia este de 0,1 lm diametru si 0,25 mm lungime. Culturilede meristeme impl ica disectia unei portiuni de regiune meristematica a virfuluide tulpina si cultivarea sa pe un lediu nutritiv pentru regenerarea de plantule.Plantulele obtinute, in anumite conditii de lumina, umiditate, temperatura,mediu de cultura, cresc si dupa aceea se multiplica. Multiplicarea consta insegmentarea plantei in minibutasi ce contin un internod si o frunzuJita sipasarea lor pe un mediu steril de inradacinare in aceleasi .conditi i de crestere.Dupa inradacinare, plantele libere de boli si daunatori sint trecute in ghivecein sera, Deoarece eliminarea virusuri lor prin culturi de tesuturi nu duce laimunitate, problema este sa se multiplice plantele in conditii care sa evitereinfectia. De obicei infect ia este total exclllsa ati ta timp cit plantuleleramin in c o ~ d i i t i aseptice, de aceea este necesar sa se mentina stocul initialde materiaL sanatos pentru a real iza clonarea in masa "in vi tro". Aceasta seface in scopul obtinerii numarului de plante solicitate de ameliorator sau deproducatorul de saminta,Prin utilLzarea inmultirea "in vitro" a cartofului se creeaza premiseleobtinerii unui material initial corespunzator din punct de vedere fitosanitar,material utilizat ca punct de pornire in sistemul national de producere acartofului de saminta. O problema deosebit de dificila, existenta in programulnational de ameliorare, datorita presiunii mari de infectie, poate fi deasemenea depasita prin acest tip de inmultire, Rezolvarea consta in mentinerealibera de virusuri a noilor genotipuri create precum si in micropropagarearapida a celor mai valoroase creatii de ameliorare. Prin dezvoltarea culturii"in vitro" se mareste eficienta procesului de amel iorare atit sub aspecteconomic cit si ca durata, aceasta tehnica determinind o reducere cu doi ani atimpului necesar promovarii unui nou soi in productie. In acelasi timp seelimina o serie de lucrari adiacente create de necesitatea mentinerii unui stocde material biologic reproductiv sanatos si care se utilizeaza in mod obisnuitin sistemul clasic de ameliorare,


27/36

I r . l / 1932 25Performantele realizate de tehnica de multiplicare "in vitro" fata decea clasica pot fi exprimate comparativ astfel: un tubercul produce Intr-'HI anin jur de 10 tubercul i, o planta din cuI turi de tesuturi produce intr-o luna 5-7

noduri din care se pot obtine plante chiar in cele mai rele conditii cucoeficient de multipJisare de 5/luna ceea ce inseamna teoretic 250 milioaneeutasi/an. In 8 luni se pot obtine de la un ned 2 milioane butasi care pot tiplantati pe 40 ha. Comparativ sint necesari 7-B ani pentru aceleasi rezultateprin metoda clasica.Ing. Nicoleta ChiruGINDURI DESPRE GRADINA FAMILIEI MELE

Pentru o familIe mijlOCIe o gradina de 400-500 de metri patraticultivata in timpul liber poate asigura o mare parte din necesarul de cartofi,legume si flori.I Organizarea unei asemenea gradini depinde de fantezia fiecaruia in asafel facuta ca munca sa nu fie epuizanta; sa nu devenim sclavii gradinii,deoarece avem mare nevoie de forta fizica si intelectuala in zilele de lucrupentru activitatea de baza, sursa principala de venituri.Plac'erea de a lucra gradina va uni toata familia, va antrena copiii maiales cind realizam cu fortele noastre o gradina frumoasa si diversa, cu plantesanatoase, bine dezvoltate, roditoare.Sa incepem sa cultivam in gradina planrele pe suprafete strict necesare,facind un calcul al consumului familiei noastre, posibilitatile de pastrare siconservare.Sa ne imbogatim permanent gradina cu plante noi, rare. Ele duc ladiversificarea alimentatiei si ne dau satisfactii foarte mari.Sa cautam si sa cultivam cele mai bune si frumoase soiuri.Sa nu ne multumim cu productii mici. Mai bine sa cultivam o suprafata

mai mica din gradina ireprosabil, de care ne putem ingriji fara probleme, decitsa avem o gradina mare, neingtijita cu vesnice batai de cap.


28/36

26 C lrto fl,l} in ROI'ui ,Sa ne imprietenim cu alte familii care au gradini pentru timp liber,astfel putemschilba illpresi i, materiale.Sa nu uitam, daca ajungem in strainatate sa vizitam gradinile de hobbyale rudelor si cunoscuti lor.Sa admiram din suflet tot ce este frumos in gradinile vecinilorAvem cu totii foarte mare nevoie de bucurie!Cum putem realiza o astfel de gradina? Raspunsul este foarte simplu:Sa invatam sa cultivam plantele, sa avem uneltele si materialele

cultura cartofului folosim un inventar comun cu restul culturilorciteva unelte caracteristice. Este bine ca in afara lucrarilor desi pregatirea terenului primavara, pentru restul lucrarilorpersonale lcasllale, sape, sapaligi, galeti, stropitori, cosllri,te, topor, sfoara, aparat de stropi tI.este sa ne dotam cu Iln motorobot cu accesorii IIllltiple care binefolositor la cele mai diverse munci la toate culturile.cllltiva bine 100 mp cu cartofi de toamna, se pot abtine celde tubercllli de calitate corespllnzatoare pentru pastrarea peste

mp se poate cultiva 'ln soi mai timpurill pentru recoltarein perioada iunie - august, ceea ce inseamna inca 75-125

mp cultivati cu cartof sint necesare urmatoarele materiale:fermentat 300 kg sau cite 200 grame mranita la cuib;axe la kg;3 kg;


29/36

I r . 1 IlS 9 2 27- cartof de saminta 30-35 kg;- substante de fitoprotectie in dozele recomandate de specialisti.Va dorim succes si multe satisfactii

Ing. Maria lenosi

- Datori ta indelungatelor preparative necesar.e toaletei, famil ia unuiconte ajunge la ,Observatorul Astronomic dupa ce eclipsa de luna seterminase. Contesa exclama surizatoare:- Nu-i nimic! Domnul Arago este atit de amabil incit va repeta eclipsasi pentru noi!- Desigur doamna contesa. Este o mare cinste pentru mine sa va revaddupa 84 de ani, raspunse Arago.------------------1- Cerindu-i-se de catre locuitorii satului sau sa faca rugaciuni pentruploaie, un preot francez din secolul al 17-1ea ar fi raspuns:- Pentru a va fi de folos, fii mei, fac orice. Dar ma tem ca Dumnezeunu ma va asculta atita timp cit bate vintul dinspre nord.Episcopul l-a d a afara pe nefericitul meteorolog.

1 Din "Anes1otele sti intei n N. VeI ichi, 1971 I- - - - - ~ - - - - - - - - - - - IPOSTA CULTIVATORULUI SICONSUMATORULUI DE CARTOF

Se pare ca lumea are intrebari de alta natura, ca cele generate dearticolul "Licitatie cu cartofi" din Romania Libera din 15.01.92.Cele relatate ne intaresc convingerea ca situatia agriculturii,respectiva cartofului nu se va imbunatati fara insanatosirea vietii sociale,fara a intelege ca nu invatatul este greu ci desvatatul. Speram ca si zimbetulajuta asa ca va propunem acest


30/36

28DICTIONAR DE TERMEHI(mai mult sau mai putin actualiI

Cirtofu] in RO'.Dii

CARTOF Planta anuala, pe cale de a se retrage in gradinile botanice si inpivnitele celor cu bani. Obiect al activitatii cercetatorilor sipracticieni lor. Cu cit se ocupa mai multi si mai intens de ea cu atit devine mairara.TUBERCUL . Bucatica din cea de-a doua piine a romanului. Cind se string maimul ti la un loc sint tare pretiosi. Pot fi cumparati cu bani gheata sau in rate.HECTAR - Unitate de masura care era de doua ori mai mare. Opirghie importantain obtinerea productiilor record.PRODUCTIE -Termen folosit pentru a desemna foarte exact ceea ce nu aveam. Ca safie si mai precis s-a inventat"productia record" ca realizare de virf a noii revolutii agrare. La traducereain viata si-au adus o contributie inestimabila tovarasi de nadejde care au datgirul stiintific si practic.DEZINFORMARE - Minciuna prelucrata, parfumata si pavoazata de maestri pe gustulconsumatorilor. A fost un element de baza in obtinerea productiilor record si aa1tor recordur i.- Materie prima inepuizabila folosita cu nadejde de la realizareasi depasirea planurilor, a sarcinilor si indicatiilor.RAPORTARE - Ada raportul in fata sefilor si a-i dezinforlla dupa gustul lor.INDICATOR - Persoana care a dat si mai da cu sirg indicatii.HOTARIRE COLECTIVA Decizie luata de unul singur in numele mai multora carehabar n-au de ea.OCUPATIE - Arta de a-ti gasi de lucru nici prea mult si nici prea greu.RASPUNDERE - Obligatia de a da socoteala de faptele tale dar nu numai in fatamarii adunari nationale asa cum mai doresc inca multi.


31/36

in fata came'relor de luat vederi s; Cind nusi nu-l poti bate fiindca partidele i-aula noi.

de o tinara fata care estesi tauri.istul se gindi putin si

a dezinformarii practicata doar de copii si naivi.importanti si de nadejde, cizelata si colorata dea facut saltul calitativ si a devenit o alta specie

il!IilII

, tauri i sint tatii vi teilor, 11.. ei, bine, sint unchiiI

intei" N. Vei ichi, 1971 I

cu recidiva galopanta, mai ales din 19J9 incoace.de oameni care se intereseaza de politica Intregii tari

geamului si chiar a gratiilor. Terlen abstract greuAnalogia cu geamul este gratuita ca doar o-o sa ne cataramsi cum face conducerea. Transparenta la care ne referim

se face fara a ne catara pe geamuri sau a privi pe gaura

29viu caruia ii facem umbra si multe aite rele. Inainte era alnimanui. Oricum de suportat ne suporta pe tetl, dar cind se

pedlep,leste in priJ'.:.. r.nd f:e :.:2l sarac


32/36

30

VA RECOMANDAM

C'rloful il Ro.a.ia

Pentru completarea cunostintelor tehnice sa consultati urmatoarele lucrari:1. CULTURA CARTOFULUI EXTRATIMPURIU, nl,PURIU

SI DE VARA. Autori: Tusa, Gh.;Birnaure, V.; Dina, Gh. Ed. Ceres, 1978;2. CULTURA CARTOFULUI IN GOSPODARIILE

POPULATIEI. Autor: Berindei, M. Ed.Ceres, 1984. Colectia ~ S t i i n t a si t e h n i ~ a pentru t o t i ~ Seria Agricultura;3. GHIDUL FERMIERULUI. CULTURA CARTOFULUI.Autor: Berindei, M. Ed. Ceres, 1985;

PRODUCTIA CARTOFULUI. BOLI, DAUNATORI,BURUIENI. Coordonator Plamadeala, B.Ed. Ceres., 1987.


33/36

Insti tutul deCrecetare Producile aCartolulul

2200 urasov ROMANIAstr. Fundaturii m. 2Telex 61333TRIRfnn 921 J12S20J12S21

pe baza u ne i e xp erien te de pes te 20 de an iofe ra s o l u t i i t ehn ice in toa te doweni i le cu l t u r i i

car to fu lu i

t e s t eaza s i promoveaza pes t i c ide l e pen t ru cQrtof ,t e s t eaza si: pJ;0moveaza noi le s o iu r i de ca r t o f ,e laboreaza s i p r o m o v e a z ~ t ehno log i i l e de cu l tu ra .

APELIND LA SERVICIILE I.C.P.C. BRASOV, tVBTIGARANTIA SOLUTIILOR OPTTIIE !

~ * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * M * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ~


34/36

;3'rA'l'I U = r ~ A DE CE.ilGETARE SIFLWl.:UCTI3 A CAR TOFlJLUI

Telefon 923/63755

O f e r a s i s t e n t a w l i c n toateproblemele privind ClU tura car tofului .

O f a r spre con trac tale cartof' deS Q . I l 1 . n t din produc 'Jis anulu.i 1992 dinsoiurile Oatara ( e l l ~ J ) Super ( e l i t ) ~ a n t a ( s u p ~ r e l l t X ) .


35/36

Novo NordiskAlSBioindustrial GroupInformationsburo' ' ' ' I lt inierstrasse 21A-1040 WienOsterreich

Tel. 0222/5054757Fax. 0222/505 0888Telex 112954

NOVODOR - Primul insecticid biologic omologat in tara noastracontra temutului dusman al cartofului, gindacul decolorado.

NOVODOR - are la baza actiunea toxica a lui Bacillusthuringiensis var. tenebrior.

NOVODOR - are efect la fel de bun cu cel al insecticidelor desinteza.NOVODOR - intrerupe defolierea cartofului din prima zi a

tratamentului, chiar daca larvele nu mor, dar ele numai maninca.

NOVODOR - are actiune de ingestie.NOVODOR - nu este absorbit de planta.NOVODOR - nu polueaza solul si produsele alimentare.

RETINETI NOVODOR INSECTICIDUL ECOLOGIC I


36/36

" t

INSTITUTUL DE CERCETARE SI PRODUCTIE A CARTOFULUIBRASOV,

a ca.r tofului B x ' a ; ; o v

CoordoDotor: Dr.biol. Boris ? l n B d e a l a .:"ertbrii: Dr.1nc. S ig i sr:mnd l anos i

Ing . SO.L'in Chir-uTe1:mol"edsets.xe: Ing . lJictm:' jj('\l;escuProcesare ca lcu la to r : I n [ . Gheoi'ghe t )amfil~ ; e C 2 8 t 0 1 . ~ de J' cdac i E : : l ) o r ; ~ J j ca D.:t"a:ic 8.

Documents

Cartoful in RO Vol2nr1