of 31/31
Case traditionale DE ADELA PARVU Și -au făcut casa din Prahova după un model tradițional muntenesc de la Muzeul Satului O să-ți placă această casă superbă din comuna Ştefeşti, judeţul Prahova, care pe mine m-a impresionat prin arhitectura sa ţărănească. Arată extraordinar de bine în peisajul deluros al locului. Când am dat cu ochii de ea mi-am spus: uite, așa ar trebui să arate multe case de la noi. Da, știam că sunt acasă, în România. Nu exista niciun dubiu! Și da, am fost fericită la gândul că pot să-ți arăt ce înseamnă să-ți faci o casă nouă după un model tradițional de la Muzeul Satului din București. Familia Tudorache, care o locuieşte, un cuplu matur cu copii mari şi căsătoriţi, are afaceri în domeniul construcţiilor. Deşi au experienţă în a construi locuinţe şi clădiri de birouri moderne, când au cumpărat acest teren minunat, cu dealuri molcome de la poalele munţilor Grohotişu, pe valea râului Vărbilău, au simţiti nevoia să respecte locul şi să ridice o casă ţărănească în care îşi doresc să se retragă la pensie. Modelul? După unul de la Muzeul Satului , o reinterpretare făcută de arh. Doina Petrescu de la biroul Doct din Târgovişte după arhitectura rurală muntenească. Provocările? De secol XXI. Dar hai să vezi fotografiile făcute de Andrei Băltărețu de la Imago Creative.

Case Traditionale

  • View
    76

  • Download
    14

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Casele traditionale sunt la fel de frumoase chiar daca timpurile si gusturile se schimba.

Text of Case Traditionale

  • Case traditionale DE ADELA PARVU

    i-au fcut casa din Prahova dup un model tradiional muntenesc de la

    Muzeul Satului O s-i plac aceast cas superb din comuna tefeti, judeul Prahova, care pe mine m-a impresionat prin arhitectura sa rneasc. Arat extraordinar de bine n peisajul deluros al locului. Cnd am dat cu ochii de ea mi-am spus: uite, aa ar trebui s arate multe case de la noi. Da, tiam c sunt acas, n Romnia. Nu exista niciun dubiu! i da, am fost fericit la gndul c pot s-i art ce nseamn s-i faci o cas nou dup un model tradiional de la Muzeul Satului din Bucureti. Familia Tudorache, care o locuiete, un cuplu matur cu copii mari i cstorii, are afaceri n domeniul construciilor. Dei au experien n a construi locuine i cldiri de birouri moderne, cnd au cumprat acest teren minunat, cu dealuri molcome de la poalele munilor Grohotiu, pe valea rului Vrbilu, au simiti nevoia s respecte locul i s ridice o cas rneasc n care i doresc s se retrag la pensie. Modelul? Dup unul de la Muzeul Satului, o reinterpretare fcut de arh. Doina Petrescu de la biroul Doct din Trgovite dup arhitectura rural munteneasc. Provocrile? De secol XXI. Dar hai s vezi fotografiile fcute de Andrei Bltreu de la Imago Creative.

  • Dar ce le-a venit soilor Tudorache? De ce i-au fcut o astfel de cas? Domnul Tudorache spune c asta este casa lui de suflet. La ora au o vil modern, dar nu se simte aa de bine ca aici. Dup nenumrate lucrri moderne a realizat c are nevoie de ceva romnesc, are nevoie s se regseasc i pentru c-l atrgeau genul acesta de case de la Muzeul Satului i-a spus c e cazul s-i fac una. Domnul Tudorache e familist convins. Abia ateapt s devin bunic i cnd a fcut casa asta i-a spus c aici e locul unde o s-i creasc nepoii. nclin s o cred c are i o superstiie legat de proprietate, ca i cum odat finalizate construciile ar trebui s apar i nepoii. Domnul Tudorache spune c sunt mari diferene ntre vila de la ora i casa asta cu arhitectur tradiional i nu se refer la modul de construcie sau de amenajare interioar. El spune c oamenii se comport altfel, c familia e mai unit, c stau unul n sufletul celuilalt cu drag, c sunt mai afectuoi i mai relaxai. La ora, de multe ori nu-i vedea copiii, chiar dac erau acas, la etaj. Aici, chiar dac sunt dou construcii, casa i anexa, adic buctria de var, iar spaiile exterioare sunt mult mai generoase, parc se caut unul pe altul s stea aproape.

  • Cnd au cumprat terenul au gsit acolo i o cas veche din lemn. I-ar fi plcut s-o fi recondiionat. Din pcate n-a fost cu putin pentru c materialele erau n mare parte degradate. Dar totui a salvat cteva brne, una chiar intact, veche de peste 100 de ani i a folosit-o n noua casa. ntr-un fel simte c a dus istoria locului mai departe, c cei care au muncit la casa veche n-au fcut-o degeaba i c prin nglobarea brnei vechi n noua cas duce tradiia mai departe. Proprietatea este generoas i superb ntreinut. N-ai s vezi nimic de la strad pentru c domnul Tudorache a schimbat locul casei. N-a ridicat-o pe fundaia celei vechi, ci a cutat ca noua construcie s fie perfect ncadrat n peisaj. i ce loc i-a gsit! Absolut

  • magnific! Casa este construit n pant, iar de pe veranda ei se vede un peisaj de vis. n spatele ei este buctria de var, de fapt o csu cu teras pe mijloc ncadrat de dou camere de dormit, fiecare cu baie. Vegetaia, copacii sunt maturi, dealurile se vd minunat indiferent de anotimp, iar seara, cnd e linite auzi ropotul apei din vale.

    Visul unei case rneti ca odinioar este greu de ndeplinit. Dei arat impecabil i e locul perfect unde s-i petreci weekend-urile, vacanele i mai ales srbtorile, tipul ast de cas e tare preenioas. Materialele vechi se gsesc greu, de la brnele masive din stejar bine uscate pentru structur i pn la indrila din lemn ce formeaz acoperiul. Dar cel mai greu gseti meterii care s i-o ridice.

  • Totul trebuie fcut la mn i cu mare pricepere. Ori n ziua de azi orice meter din construcii s-a nvat s foloseasc uneltele de ultim generaie i s se lase obsedat de linii, unghiuri i suprafee perfecte, trase la boloboc. Domnul Tudorache a fcut acest compromis de-a avea pereii drepi, dei i-ar fi dorit s recreeze aspectul neregulat al tencuielilor de odinioar. Dar aici a avut de ntmpinat nu doar problema cu meterii, ci i cerineele soiei, care spune c e mai uor s ntreii o cas cu suprafee drepte.

  • i da, problema cu meterii care s tiu s lucreze tradiional exist. Dac i proprietarul care e constructor a cutat tot felul de meteri specializai aproape doi ani de zile, timp n care a reuit s ridice casa, te poi atepta s nu-i fie uor nici ie. A cutat n special meteri care s poat s fac acoperiul, de la manufacturare la montaj. Dar provocrile nu se opresc nici dup ce casa e gata. Odat finalizat, casa are nevoie de ntreinere regulat. Cnd am ajuns eu acolo, tocmai turnau smoal pe acoperiul celor dou construcii (procedeu care a costat cu tot cu materiale 16000 lei!). Acest strat de smoal asigur impermeabilizarea lemnului, tratament ce se face din doi n doi ani. i trebuie turnat cu grij, ca s nu se scurg pe burlane, s nu murdreasc pavajele din jur sau zidurile. Ei bine, de asta i dorea doamna Tudorache perei drepi.

  • Ok, e greu s construieti o astfel de cas, e greu s o ntreii, dar satisfaciile sunt imense. Cert este c orice cldire ai avea trebuie s ai grij de ea. Ori familia Tudorache tie asta mai bine dect noi, mai ales c toi membri ei lucreaz n construcii. Ei spun c e mai bine s ntreii o cas, dect s o lai pn n stadiul n care ai nevoie de reparaii majore. De aceea au grij i de elementele din lemn, dar i

  • de piatra ce mbrac soclul casei i pivnia. Da, de fapt pivnia este loc de cram i de locul perfect pentru murturi, gemuri i alte bunti fcute de doamna Tudorache. Casa fiind n pant i din zona asta de pivni, dac lai ua deschis, se vede tare frumos n vale, acolo unde e i poarta, una cu o form ce reinterpreteaz un model rnesc. Da, n vale exist i un iaz unde domnul Tudorache sper s se blceasc cu nepoii lui, dar pn atunci s-au trezit cu peti, broate, i alte vieti. Nu-l deranjeaz, din contr, spune c asta demonstreaz c e un loc viu.

    Zidurile casei sunt groase, conform reetei tradiionale ca s spun aa, tocmai pentru a asigura un confort ambiental plcut la interior, fr s fi fost nevoie s

  • pun materiale izolante moderne. De aceea casa pare mare privit din exterior, dar cnd ajungi s vezi camerele, constai c sunt mici i intime. Dar e exact ct au nevoie. ntr-un fel de aia au i suplimentat locurile de dormit cu anexa din spatele casei, ce include buctria de var. Pe lng copii lor, soii Tudorache primesc deseori i oaspei. Dar la interiorul camerelor vara e rcoare, iar iarna e cald i bine, c doar tiau ranii notri s construiasc mult mai eco dect acum. n plus, aerul de la interior este foarte plcut, prietenos i are mirosul acela nostalgic de lemn mocnit n foc. Sobele de teracot de la interior sunt alimentate cu lemne i sunt folosite i pentru gtit (pentru o cafea, un ceai :)), iar camerele mici sunt perfecte pentru ca familia s stea cu adevrat laolalt.

    Dei are doar dou dormitoare, dispuse de o parte i alta a camerei principale, prinii i copiii prefer s stea mpreun n serile reci, la gura sobei ntr-o singur camer, cea care este legat de buctrie. De aceea ai s vezi c sunt dou paturi. i interiorul l-au decorat i mobilat ct mai aproape de tradiional. Ai s vezi cuverturi i covoare esute de Rozica Miclescu i mobil simpl, fcut la noi n ar. Au ales i ui din lemn, e adevrat moderne, dar modelul lor se potrivete aici. Prezena buctriei i a unei bi sunt singurele compromisuri n a respecta ntru totul tiparul gospodriei tradiionale munteneti i este absolut de neles acest lucru. Nimeni n ziua de azi n-ar aprecia armul unui wc n curte, mai ales cnd i faci cas nou, fie ea i de vacan. Stilurile evolueaz i ele. Dac e s faci o casa dup un model de la Muzeul Satului, asta nu nseamn c-l copiezi, ci l adaptezi contextului i vremurilor, aa cum face i arhitecta Liliana Chiaburu. Mi-a plcut la

  • nebunie i veranda casei, dei e un soi de teras, fiind la etaj, deasupra pivniei. Senzaional privelite se vede de aici.

    Casele astea rneti erau mici, dar zu c sufletul lor era mare, numai dac te gndeti c forau, prin dimensiuni ca oamenii care le locuiau s fie pn la urm mai apropiai i mai exist un aspect important: resursele. Da, una e s

  • nclzeti o camer mare cu lemne i alta e s faci focul ntr-una mai modest. Consumi mai puin i ai parte i de confort. Azi se fac vile. Mari, cu scri interioare. Copiii sunt la un etaj, prinii la altul. Trec zile ntregi i ei nu simt c ar locui n aceeai cas. Casa asta ns e locul preferat al tuturor din familia Tudorache, i a celor tineri i a seniorilor. E locul n care se simt ca o adevrat familie, locul unde legturile de snge se rennoad cu fiecare nou ntlnire. Vrei i tu o cas dup un modelul tradiional? Dac n-ai timp s viziteziMuzeul Satului din Bucureti sau din judeul tu, uite aici baza de dateETNOMON realizat de muzeografii romni. Familia Tudorache a construit casa asta mai la nceputul anilor 2000, dar acum o s-i fie mai uor s dai de meteri, s gseti materiale i s ai i control asupra costurilor. M bucur c exist arhiteci i constructori care se ncpneasc s pstreze spiritul romnesc i prin arhitectur, prin fidelitatea fa de tehnicile vechi de construire. Avem o ar frumoas, ce bine c locuim n ea! Familia Tudorache este un exemplu pentru noi toi c se poate! Da, se poate s reinterpretezi tradiia i s ai casa mult visat cu un confort sporit, dar cu arhitectur tradiional! Sper s te inspire i pe tine!

  • Sursa foto: Andrei Bltreu/ Imago Creative Studio

    i-au fcut casa din Prahova dup un model tradiional muntenesc de la Muzeul Satului