CATALÀ CATALANA

VIU

RE

A C

ATA

LUN

YA. A

PR

EN

EM

CA

TAL

À d

es

de

l ro

ma

nè

s -

VIURE A CATALUNYA. APRENEM CATALÀ des del romanès

Col.lecció APRENEM CATALÀ DES DE... 1

2

3

4

5

Pròxims títols:

A LOCUI ÎN CATALUNYA.

SĂ ÎNVĂŢĂM CATALANAîn comparaţie cu româna

A LO

CUI Î

N CA

TALU

NYA.

SĂ

ÎNVĂ

ŢĂM

CAT

ALAN

A ÎN

CO

MPA

RAŢI

E CU

RO

MÂN

A

ISBN 978-84-393-8228-7

9 7 8 8 4 3 9 3 8 2 2 8 7

© Secretaria per a la Immigració(Departament d’Acció Social i Ciutadania)Secretaria de Política Lingüística(Departament de la Vicepresidència)

Textos: Associació Punt d’IntercanviJordi Font, Berta Fortiana, Rosabel Ganyet

Traducció i adaptació lingüística i cultural: Associació Punt d’Intercanvi (Irina Şipeţean)

Àudio: ADB Studio

Permesa la reproducció, sempre que se n’esmenti la procedència i no es faci amb finalitats comercials.

1a edició: gener 2010ISBN: 978-84-393-8228-7Tiratge: 10.000 exemplarsDisseny: INDICAProducció: CajúDipòsit legal: B-4656-2010

Col·lecció APRENEM CATALÀ DES DE...




Tota la informació que conté aquest CD està disponible en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

Si esteu interessats a fer cursos de català poseu-vos en contacte amb el Consorci per a la Normalització Lingüística a través de la pàgina web: http://www.cpnl.cat/

BENVINGUTS I BENVINGUDES A CATALUNYA

5 - 7

INFORMACIÓ BÀSICA

15 - 35

CATALÀ, LLENGUAD’ACOLLIDA

37 - 151

153 - 207

9 - 13

MATERIALS PER A

L’ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC

37 - 151

153 - 207

5 - 7

15 - 35

9 - 13

http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

http://www.cpnl.cat/

Toate informaţiile pe care le conţine acest CD sunt disponibile în catalană şi în română, pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:

Dacă doriţi să faceţi cursuri de catalană, luaţi legătura cu Consorţiul pentru Normalizare Lingvistică, prin intermediul paginii web:

MATERIALE PENTRU

ÎNTÂMPINAREA

LINGVISTICĂ

INfoRMAŢII dE bAzĂ

CATALANA, LIMbĂ dE ÎNTÂMPINARE

SĂ ÎNCEPEM SĂ VoRbIM

bINE AŢI VENIT ÎN

CATALUNYA!

5

BENVINGUDES A

CATALUNyA!

BENVINGUTS I

bINE AŢI VENIT ÎN

CATALUNYA!

6

Benvinguts i benvingudes a Catalunya!

El Govern de Catalunya treballa per promoure la convivència

lingüística en l’àmbit públic i per garantir l’acollida de les per-

sones nouvingudes. L’objectiu del Govern és aconseguir que

el català sigui llengua comuna i de cohesió social compartida

per tota la ciudadania.

Per aquest motiu, la Secretaria de Política Lingüística i la Se-

cretaria per a la Immigració us oferim aquest material que us

ajudarà a relacionar-vos amb la resta de ciutadans i ciutada-

nes que viuen a Catalunya. L’aproximació a l’aprenentatge de

la llengua catalana i als nostres costums de ben segur que us

serà útil.

Finalment, volem reconèixer l’esforç que feu per aprendre la

nostra llengua, el català, que també serà la vostra. Us agraïm

que hàgiu triat formar part de la nostra societat i que hàgiu

volgut que Catalunya sigui, també, el vostre país.

Secretaria de Política Lingüística Secretaria per a la Immigració

7

Guvernul Catalunyei depune eforturi pentru promovarea convieţuirii lingvistice în domeniul public şi pentru a garanta buna întâmpinare a nou-veniţilor. Obiectivul Guvernului este de a reuşi ca limba catalană să fie limba comună şi de coeziune socială, folosită de către toţi cetăţenii.

Din acest motiv, Secretariatul Politicii Lingvistice şi Secretaria-tul pentru Imigrare vă oferă acest material care vă va ajuta să stabiliţi legături cu restul cetăţenilor care locuiesc în Catalunya. Cu siguranţă învăţarea limbii catalane şi cunoaşterea obiceiurilor noastre vă vor fi de folos.

În ultimul rând ne exprimăm aprecierea faţă de efortul pe care îl faceţi pentru a ne învăţa limba, catalana, limbă care va fi de ase-menea a voastră. Vă mulţumim pentru că aţi ales să faceţi parte din societatea noastră şi pentru dorinţa ca ţara noastră, Catalun-ya, să fie şi ţara voastră.

Secretariatul Politicii Lingvistice Secretariatul pentru ImigrareSecretaria de Política Lingüística Secretaria per a la Immigració

bine aţi venit în Catalunya!benvinguts i benvingudes a Catalunya!

MATERIALS PER A L’ACOLLIMENT LINGÜÍSTIC

MATERIALE PENTRU

ÎNTÂMPINAREA

LINGVISTICĂ

10

Aquests materials proporcionen un primer contacte amb la llengua catalana, alhora que permeten entendre i practicar frases quotidia-nes, tot facilitant les comunicacions amb la societat d’acollida.

Els materials estan dividits en tres apartats:

El primer apartat es diu “Informació bàsica” i tracta de continguts que s’emmarquen en els títols: La llengua catalana, L’alfabet català, La llengua catalana vista des de la llengua romanesa i Alguns as-pectes culturals de la societat catalana.

MATERIALSPER A

L’ACOLLIMENTLINGÜÍSTIC

11

Aceste materiale oferă un prim contact cu limba catalană, şi în acelaşi timp permit înţelegerea şi exersarea unor propoziţii de zi cu zi, care uşurează comunicarea cu societatea de întâmpinare.

Materialele sunt structurate în trei părţi:

Prima parte poartă numele de informaţii de bază şi conţine informaţii rezumate în titlu, limba catalană, alfabetul catalan, limba catalană din perspectiva limbii române şi câteva aspecte culturale ale societăţii ca-talane.

MATERIALE PENTRU

ÎNTÂMPINAREA

LINGVISTICĂ

12

El segon apartat es diu “Català, llengua d’acollida”; conté deu lliçons de català inicial que tracten de temes relacionats amb la vida quoti-diana. Aquests temes són:

Les persones

Els llocs

La casa i l’entorn

Les hores i els dies

La feina

El mercat i les botigues

El menjar

Els serveis

La salut

El lleure

En cada lliçó trobareu uns diàlegs breus i un vocabulari relacionat amb el tema que podreu escoltar i repetir per repassar la lliçó.

El tercer apartat es diu “Comencem a parlar”; conté diàlegs sobre els mateixos temes anteriors, però amb més aprofundiment.

13

A doua parte se intitulează Catalana, limbă de întâmpinare, şi conţine zece lecţii de catalană pentru începători, despre teme legate de viaţa de zi cu zi. Aceste teme sunt:

oamenii

Locurile

Casa şi lucruri relaţionate

orele şi zilele

Munca

Piaţa şi magazinele

Mâncarea

Serviciile

Sănătatea

Timpul liber La fiecare lecţie veţi găsi scurte dialoguri şi un glosar legat de tema respectivă, pe care veţi putea asculta si repeta pentru a recapitula lecţia.

A treia parte se intitulează Să începem să vorbim. Conţine dialoguri legate de temele anterioare, dar mai aprofundat.

15

INFORMACIÓ

BÀSICA

INfoRMAŢII dE bAzĂ

16Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

LA

LLENGUACATALANA

LIMbA

CATALANĂ

Limba catalană este o limbă romanică, la fel ca franceza, spaniola, ita-liana, româna şi portugheza, printre altele. S-a format între secolele VII şi IX. În prezent se vorbeşte, în cadrul statului spaniol, în Catalunya, în Insulele Baleare şi în Valencia; în afara Spaniei se vorbeşte în Andora, în departamentul francez din Pirineii Orientali şi în Alghero, pe insula italiană Sardinia. În prezent există aproximativ 9 milioane de vorbitori.

Catalana este limba proprie Catalunyei şi este limbă oficială, împreună cu spaniola.

Este importantă cunoaşterea limbii şi a obiceiurilor societăţii de primire, pentru că, în măsura în care este înţeleasă noua limbă, comunicarea este mai uşoară şi este mai uşor să se stabilească relaţii personale, fapt care are efecte benefice reciproce.

Poporul catalan este, istoric vorbind, un popor care a găzduit persoane cu limbi şi culturi diferite, motiv pentru care întâmpină cu plăcere oame-nii care au ales să locuiască în această ţară, şi care fac eforturi pen-tru cunoaşterea şi împărtăşirea obiceiurilor şi a limbii noastre, catalana, chiar dacă la început e mai greu. Vă invităm să folosiţi limba catalană şi vă oferim un set de fraze care vă vor fi de ajutor la început, până când o veţi învăţa.

17Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

Dacă nu aţi înţeles bine ceea ce vi s-a spus, puteţi spune:

M’ho pot repetir, si us plau?Puteţi să repetaţi, vă rog?

Pentru a spune să nu vi se vorbească prea repede, puteţi spune:

M’ho pot dir més a poc a poc, si us plau?Puteţi să îmi spuneţi mai rar, vă rog?

Pentru a spune că sunteţi aici de puţin timp, puteţi spune:

Fa poc temps que he arribat, pot parlar més a poc a poc?Sunt de puţin timp aici, puteţi să vorbiţi mai rar?

Astfel, oamenii care vorbesc catalană vor putea respecta timpul nece-sar fiecăruia pentru a înţelege, fără să trebuiască să schimbe limba de comunicare.

La fel ca şi româna, catalana este o limbă care are diferite dialecte. Ma-terialele pe care vi le prezentăm sunt concepute în varianta standard a catalanei, ţinând cont de registrul oral al vorbitorilor când o vorbesc.

18Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

ALfAbETUL

CATALAN

Aşa cum am menţionat înainte, catalana este o limbă romanică ce pro-vine din latină.

Alfabetul catalan are douăzeci şi şase (26) de litere: cinci (5) vocale şi douăzeci şi una (21) de consoane.

Catalana are 5 vocale A, E, I, o, U, în timp ce româna are 8. Dintre aceste 8 vocale, 2 se pronunţă la fel.

În continuare vom vedea câteva exemple de sunete asemănătoare în-tre cele două limbi:

Sunetul literei Ă (mănânc, cădere, a lăsa etc.) seamănă cu sunetul oricărui A sau E atonic din catalana orientală, aşa numita vocală neutră. Se întâlneşte în cuvinte catalane ca:

CAFETERIA VEGADA CARRETERA CAFENEA DATĂ ŞOSEA

19

Consoanele catalane sunt:

b C d f G H J K L M N P Q R S T V W X Y z

Iar alfabetul catalan complet este acesta:

A b C d E f G H I J K L M N o P Q R S T U V W X Y z

Majoritatea consoanelor se pronunţă la fel atât în catalană, cât şi în română. Cele care se pronunţă diferit sunt: H şi J. În română, S este me-reu surdă, în schimb în catalană poate fi surdă sau sonoră. În afară de acestea mai există încă două: Ş (pronunţată /sh/) şi Ţ (pronunţată /tz/).

În catalană, H este mut, iar V şi b se pronunţă în majoritatea cazuri-lor la fel. R la sfârşit de cuvânt nu se pronunţă aproape niciodată în catalană, dar în româneşte da.

Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

20

În catalană întâlnim grupuri de consoane care se unesc pentru a forma anumite sunete. De exemplu:

- L·L, numit L geminat, care nu există în româneşte, pronunţat ca două L consecutive, în cuvinte ca:

SOL·LICITUD SOLICITARE PARAL·LEL PARALEL IL·LUMINAR A LUMINA

- LL, de exemplu în cuvinte ca:

TALLAR TĂIA TOVALLOLA PROSOP LLOC LOC

Sunetul acestui grup de litere nu are echivalent în româneşte.

- NY, ca de exemplu în:

SENYORA DOAMNĂ COMPANY COLEG ANY AN

Acest sunet se pronunţă foarte asemănător cu sunteul NI: CATALUNYA / CATALUNIA.

21

- TX sau IG (ambele forme au aceeaşi valoare fonetică). De exemplu:

DUTXA DUŞ DESPATX BIROU MAIG MAI MIG MIJLOC

Acest sunet nu are echivalent în româneşte.

- IX, sună aproximativ ca în grupul ”IŞ”:

PEIX PEŞTE CAIXA CUTIE / BANCĂ QUEIXAL MĂSEA

22

LA LLENGUA

CATALANA VISTA DES DE LA

LLENGUA ROMANESA

Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

LIMbA CATALANĂ VĂzUTĂ dIN DIN PERSPECTIVA LIMbII RoMÂNE

• SUbSTANTIVUL

Genul

Româna este una dintre puţinele limbi romanice care au trei genuri: masculin, feminin şi neutru. Spre deosebire de română, catalana are doar două genuri: masculin şi feminin. În general, genul cuvintelor în româneşte nu e acelaşi cu genul cuvintelor din catalană. De multe ori un cuvânt care e neutru în româneşte, în catalană este feminin, şi mul-te substantive masculine în catalană, în româneşte sunt feminine.

HOME (masculin) / DONA (feminin) BĂRBAT (masculin) / FEMEIE (feminin)PLÀTAN (masculin) / POMA (feminin) BANANĂ (feminin) / MĂR (neutru)ARMARI (masculin) / PARAULA (feminin) DULAP (neutru) / CUVÂNT (neutru)

23

Substantivul

În catalană, pluralul se formează în general adăugând terminaţia -s la cu-vintele de gen masculin şi terminaţia -es la cuvintele de gen feminin, deşi trebuie menţionat că există excepţii şi unele forme de plural neregulate.

HOMES / DONES BĂRBAŢI / FEMEI PLÀTANS / POMES BANANE / MERE ARMARIS / PARAULES DULAPURI / CUVINTE

O altă diferenţă importantă între cele două limbi este existenţa cazu-rilor în limba română; cuvintele îşi schimbă terminaţia după funcţia sintactică pe care o au în propoziţie. În catalană, în schimb, nu există cazurile substantivului, iar cuvintele nu se declină.


24

• ARTICoLUL

În catalană, la fel ca în română, se folosesc articolele hotărâte şi nehotărâte, care se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat. În catalană, atât articolul hotărât, cât şi cel nehotărât se aşează înain-tea cuvântului:

EL NOI / ELS NOIS BĂIATUL / BĂIEŢII LA NOIA / LES NOIES FATA / FETELE UN PLÀTAN / UNS PLÀTANS O BANANĂ / NIŞTE BANANE UNA POMA / UNES POMES UN MĂR / NIŞTE MERE

Contragerea

În catalană, articolele hotărâte EL şi LA se contrag când cuvântul care urmează începe cu vocală sau cu h; există însă unele excepţii: când cuvântul începe cu i sau u atonic, articolul LA nu se contrage. Astfel, vom spune:

EL + ARBRE → L’ARBRE COPACULEL + HORITZÓ → L’HORITZÓ ORIZONTULLA + ESTATUA → L’ESTÀTUA STATUIALA + IDEA → LA IDEA IDEEALA + HISTÒRIA → LA HISTÒRIA ISTORIA LA + ÚNICA → L’ÚNICA UNICA

25

Pe de altă parte, articolele hotărâte EL şi ELS se contrag împreună cu prepoziţiile A, dE şi PER. Contragerile care rezultă sunt AL, ALS, dEL, dELS, PEL, PELS:

ESCRIURE A + EL PARE → ESCRIURE AL PARE (A SCRIE TATĂLUI)ESCRIURE A + ELS AMICS → ESCRIURE ALS AMICS (A SCRIE PRIETENILOR)EL LLIBRE dE + EL GERMÀ → EL LLIBRE dEL GERMÀ (CARTEA FRATELUI)LA CASA dE + ELS PARES → LA CASA dELS PARES (CASA PĂRINŢILOR)VA PER + EL CARRER → VA PEL CARRER (MERGE PE STRADĂ)VA PER + ELS CAMINS → VA PELS CAMINS (MERGE PE DRUMURI)

26

• PoSESIVUL

Posesivul în catalană se acordă mereu în gen şi număr cu obiectul posedat. De exemplu:

EL CoTXE DE L’ELENA → EL SEU COTXE MAŞINA ELENEI MAŞINA EI

LA CAdIRA D’EN JOAN → LA SEVA CADIRA SCAUNUL LUI JOAN SCAUNUL LUI

27

• PRoNUMELE SLAbE (fEbLES)

În catalană există nişte pronume numite pronume slabe (febles), care pot substitui atât prepoziţia, cât şi elementul substantival. Dintre aceste pronume, în limba română există doar echivalentul pronumelui -Ho. De exemplu:

Pronumele - EN

MENJO PATATES → EN MENJOMĂNÂNC CARTofI MĂNÂNC

AGAFO TRES ENTRAdES → N’AGAFO TRESIAU TREI bILETE IAU TREI

Pronumele - HO

PORTA’M AIXÒ → PORTA’M-HoADU-MI ACEL LUCRU ADU-MI-L

FES EL QUE ET dIC → FES-HoFĂ CE-ŢI SPUN FĂ-O

Pronumele - HI

PENSA EN LA NoTÍCIA → PENSA-HIGÂNDEŞTE-TE LA ŞTIRE GÂNDEŞTE-TE (LA ASTA)

VAIG A bARCELoNA → HI VAIGMERG LA BARCELONA MERG (ACOLO)

28

• VERbUL

În româneşte există patru conjugări verbale. În catalană există trei, care sunt:

verbele terminate în AR: CAMINAR (A MERGE PE JOS)

verbele terminate în ER: NÉIXER (A SE NAŞTE) sau în RE: VEURE (A SE REVEDEA)

verbele terminate în IR: CONDUIR (A CONDUCE)

în timp ce în română sunt verbele terminate în -A, -EA, -E şi -I / Î.

Între timpurile indicativului, trebuie menţionat că limba catalană are două forme de trecut care în română se traduc cu acelaşi timp grama-tical: pretèrit perfet perifràstic şi pretèrit indefinit:

VAIG FER VAIG PREGUNTAR VAIG ESCRIURE HE FET HE PREGUNTAT HE ESCRIT

Ambele se traduc prin:

AM FĂCUT AM ÎNTREBAT AM SCRIS

În română, acest timp se numeşte Perfect Compus, şi se foloseşte atât dacă acţiunea are loc azi sau săptămâna aceasta, cât şi dacă a avut loc anul trecut sau acum două luni.

29

• ASEMĂNĂRI ŞI dIfERENŢE LEXICALE

Limba română şi limba catalană au multe asemănări lexicale. Aceste asemănări conduc la originea comună a celor două limbi, din moment ce ambele sunt limbi romanice.

- Câteva exemple de cuvinte comune în cele două limbi:

NOU, FOC, JOC, CAP, NAS, DIAMANT, OU, VIU, MORT

- Câteva exemple de cuvinte asemănătoare ca formă şi apropiate din punct de vedere sonor.

A PROP APROAPE EXEMPLE EXEMPLU FINESTRA FEREASTRĂ ANY AN NUMERO NUMĂR INCENDI INCENDIU MOLT MULT RIU RÂU

30

ALGUNS ASPECTES CULTURALS DE

LA SOCIETAT CATALANA

Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística: http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes

CÂTEVA ASPECTE CULTURALE ALE SoCIETĂŢII CATALANE

Multe nume de familie româneşti se termină cu sufixul “-escu”, care era un patronimic. De exemplu, “Petrescu” însemna fiul lui Petre. Numele de familie cele mai frecvente sunt “Ionescu” (fiul lui Ion) şi “Popescu” (fiu de preot - ţinând cont de faptul că preoţii ortodocşi se pot căsători). În Catalunya, numele de familie terminate în “-is” provin de asemenea dintr-un patronimic, ca Llopis, Peris sau Gomis. Toţi oamenii au aici 2 nume de familie, iar primul este numele de familie al tatălui, pe când al doilea este al mamei. În România, în schimb, se foloseşte doar numele de familie al tatălui.

1. oamenii1. Les Persones

31

2. Locurile2. Els llocs

Mijloacele de transport public, atât în Catalunya, cât şi în România sunt autobuzul şi trenul, iar în oraşe, metroul şi tramvaiul. Mijlocul de transport public cel mai folosit în România este autobuzul, care opreşte în toate staţiile, chiar dacă nimeni nu urcă sau coboară. Biletele se pot cumpăra doar de la ghişeele care se află în unele staţii, în timp ce în Catalunya se pot cumpăra şi în autobuz, şi e necesar să se facă semn cu mâna sau să se apese pe buton pentru ca autobuzul să oprească, dacă vrem să urcăm sau să coborâm.

3. Casa şi lucruri relaţionate3. La casa i l’entorn

În Catalunya unele clădiri au, deasupra parterului, un nivel care se numeşte în catalană entresòl (mezanin), şi altul numit principal; după acestea urmează etajul întâi, al doilea etc. Ultimele etaje se pot numi àtic (în româneşte cu acelaşi nume, deşi este un cuvânt rar folosit) şi sobreàtic (care nu are traducere). În mod obişnuit acestea sunt aparta-mente mai mici decât în restul clădirii şi au o terasă. În Catalunya clădirile se numerotează în mod corelativ, iar în general numerele impare se află pe o parte a străzii, iar cele pare pe cealaltă. În România clădirile se numerotează în acelaşi fel şi majoritatea au mai multe scări.


32

4. orele şi zilele4. Les hores i els dies

În catalană felul de a spune cât e ceasul este pe SFERTURI DE ORĂ. Se spun înainte sferturile din ora care urmează şi nu din cea care a trecut, cum se spun în româneşte. De exemplu,

4.15 h spunem UN QUART DE CINC 5.30 h spunem DOS QUARTS DE SIS

6.45 h spunem TRES QUARTS DE SET

7.00 h spunem LES SET EN PUNT sau LES SET

Felul de a spune cât e ceasul e puţin diferit în româneşte. Deşi nu se foloseşte cuvântul ”sferturi”, când e vorba despre ”şi un sfert” sau ”şi jumătate”, se spune raportându-se la ora trecută. Se spune, de exemplu, ”patru şi un sfert” sau ”cinci şi jumătate”. Pe de altă parte, când vrem să spunem ”fără un sfert” ne raportăm la ora care urmează, asemănător cu catalana.

33

5. Munca5. La feina

În Catalunya, cu excepţia magazinelor, a sectorului turistic şi a servicii-lor publice, majoritatea oamenilor lucrează de luni până vineri şi toată lumea are o lună de concediu. Norma de lucru între un sector sau altul este diferită.

În mod normal, norma este împărţită, respectiv se lucrează câteva ore dimineaţa, după aceea se ia pauza de prânz, după care se lucrează din nou după-masă. Pauza de prânz poate să dureze până la două ore. În România, a lua pauza pentru masa de prânz nu e un obicei general. De multe ori se ia masa de prânz atunci când oamenii ies de la lucru, sau în timpul programului se ia o gustare. Programul de lucru începe în jur de ora 7 şi durează până în jur de ora 17 sau 18. Chiar dacă se ia o pauză pentru prânz, românilor li se pare ciudat să aibă la dispoziţie mai mult de jumătate de oră pentru asta. Preferă să mănânce în mai puţin timp şi să plece mai repede de la lucru, pentru a ajunge mai devreme acasă.

6. Piaţa şi magazinele

Atât în Catalunya cât şi în România se obişnuieşte să se meargă la piaţă, unde se cumpără ouă proaspete, fructe, legume şi carne... În zonele rurale nu există mari magazine, iar la piaţă sunt mulţi ţărani care îşi pun la vânzare propriile produse. În România se pot cumpăra anumite produse şi de la particulari, ca de exemplu lapte proaspăt. În Catalunya, în mod normal, fiecare localitate are piaţa proprie, în fiecare săptămână, iar în oraşe pieţele sunt municipale. Preţurile sunt fixate prin lege şi se fac reduceri doar în perioadele de reduceri.

6. El mercat i les botigues

34

7. Mâncarea7. El menjar

În România mâncarea tradiţională e bazată pe carne de porc şi pro-duse derivate, şi nu se obişnuieşte să se mănânce fructe de mare. Se mănâncă mult peşte pe litoral, în Deltă şi în zonele cu râuri. Brânzetu-rile fac şi ele parte din mâncarea tradiţională a românilor şi au o gamă foarte variată. În Catalunya se mănâncă în regim tipic mediteranean; peştele şi uleiul de măsline sunt dintre alimentele cele mai reprezen-tative, cu toate că există şi multe feluri de mâncare pe bază de carne de porc şi produse derivate. Atât în Catalunya, ca şi în România mai există încă obiceiul ”tăierii porcului”. În România acest obicei e foarte important pentru că anunţă Crăciunul.

8. Serviciile8. Els serveis

În Catalunya, atunci când trebuie să facem ceva într-un loc public (poştă, bancă, doctor, piaţă etc.), se merge la cumpărături sau în ge-neral, când trebuie să facem orice activitate care implică mai multe persoane în faţa noastră, trebuie să se ceară rândul sau să se întrebe cine este ultima persoană de la coadă, sau să luăm număr de ordine dacă este, în cazul în care lumea nu e aşezată la coadă. În România nu există obiceiul de a întreba cine este ultimul, dar se stă la rând.

35

9. Sănătatea9. La salut

În România, la fel ca în Catalunya, oamenii merg la dispensarul cel mai apropiat de casă, şi au un medic de familie. Carnetul de sănătate este indispensabil pentru a avea acces la sistemul sanitar de stat în ambele ţări. Uneori programările la doctor întârzie puţin, dar toţi oamenii sunt consultaţi. În România se obişnuia să se folosească în paralel remedii naturale şi reţete medicale. Acest obicei este însă din ce în ce mai rar.

10. Timpul liber10. El lleure

În România felul cel mai comun de a-şi petrece timpul liber constă în ieşiri în natură în afara oraşelor, în special la marginea râurilor, unde se fac grătare, focuri şi se joacă jocuri de câmp. Şi în Catalunya se fac aceste activităţi, dar focul se poate face doar în locuri special amena-jate pentru asta, iar în timpul verii poate fi interzis în totalitate. E foarte frecvent ca timpul liber să fie petrecut în funcţie de oferta de activităţi organizate de către primării şi asociaţii adresate atât copiilor cât şi adulţilor. Se poate participa la acestea pe tot timpul anului, în special pe timpul sărbătorilor locale din sate şi oraşe.

37

CATALÀ, LLENGUAD’ACOLLIDA

CATALANA, LIMbĂ dE ÎNTÂMPINARE

38

39

oAMENII

ModURI dE A SALUTA

Bună dimineaţa.Bună dimineaţa.

Bună ziua.Bună ziua.

Bună seara.Bună seara.

dialog A

dialog b

dialog C

ASCULTĂ ŞI REPETĂ

40

41

ModURI dE A-ŞI LUA LA REVEdERE

La revedere.La revedere.

La revedere, ne vedem imediat.La revedere.

La revedere, ne mai vedem.Ne mai vedem.

La revedere, pe curând.Pe curând.

dialog A

dialog b

dialog C

dialog d

42

43

Pe mâine.Pe mâine.

Pe luni.Pe luni.

La revedere, weekend plăcut.Şi dumneavoastră.

dialog E

dialog f

dialog G


44

45

Domnule Castell, v-o prezint pe doamna Solé.Încântat.

Vi-l prezint pe domnul Vidal.Încântată.

Vi-l prezint pe responsabil.Încântată.

dialog b

dialog C

dialog d

PREzENTĂRILE

Bună, vă cunoaşteţi?Nu, nu ne cunoaştem.Maria, ţi-l prezint pe Jaume.Bună, îmi pare bine!

dialog A

46

Ea este Jana.Îmi pare bine.

dialog G

E Clàudia.Îmi pare bine.

dialog H

Bună, sunt Anna Mas, de la Primărie.Mă scuzaţi, puteţi repeta?Da, mă numesc Anna Mas. Sunt de la Primărie.

dialog I

V-o prezint pe directoare.Încântat.

dialog E

Bună, acesta este Oriol. Îmi pare bine.

dialog f

47

Ea este Jana.Îmi pare bine.

dialog G

E Clàudia.Îmi pare bine.

dialog H

Bună, sunt Anna Mas, de la Primărie.Mă scuzaţi, puteţi repeta?Da, mă numesc Anna Mas. Sunt de la Primărie.

dialog I


V-o prezint pe directoare.Încântat.

dialog E

Bună, acesta este Oriol. Îmi pare bine.

dialog f

48

Bună, ce faci?Foarte bine, mulţumesc.Şi familia, ce face?Şi familia foarte bine.

dialog b


49

Bună, ce faci?Foarte bine, mulţumesc.Şi familia, ce face?Şi familia foarte bine.

dialog b


ÎNTREbĂRI dESPRE CEILALŢI

Bună, cum merge?Bine, merge. Şi tu?Şi eu la fel.

dialog A

50

Cum te numeşti?Mă numesc Aina.Câţi ani ai?Am patruzeci de ani.Unde locuieşti?Locuiesc în Badalona.Ai copii?Da, am un băiat şi o fată.

dialog b


51

Cum te numeşti?Mă numesc Aina.Câţi ani ai?Am patruzeci de ani.Unde locuieşti?Locuiesc în Badalona.Ai copii?Da, am un băiat şi o fată.

dialog b


dATE PERSoNALE

Bună ziua.Bună ziua.Numele?Joan: j – o – a – n.Numele de familie?Puig: p – u – i – g.Vârsta?Treizeci de ani.Aveţi telefon?Da, numărul de telefon este 6 (şase) 0 (zero) 7 (şapte) 3 (trei) 4 (patru) 5 (cinci) 2 (doi) 8 (opt) 9 (nouă).

dialog A

52

OAMENIIRECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

Bună ziuaBună searaNoapte bunăBunăLa revedereLa revederePe mâinePe curândNe vedem imediatSalutăriVă rogMulţumescMulţumesc frumosPentru nimicMă scuzaţiPardonÎmi daţi voie?Nu înţelegPuteţi repeta?Puteţi vorbi mai rar?

53


Vă pot ajuta?Vă pot ajuta?Mă puteţi ajuta?BărbatulFemeiaBăiatulFataBăieţelulFetiţaDomnulDoamnaPrietenulPrietenaColegulColegaVecinulVecinaNecăsătoritNecăsătorităCăsătoritCăsătorităVăduvVăduvă

54


55

TIPURI dE STRĂzI PRINCIPALE

Unde este biblioteca?Biblioteca este în piaţa Major, la capătul pietonalei.Bine, mulţumesc.

Aceasta este bulevardul Moià?Nu, acesta nu e un bulevard, e strada Moià.

dialog A

dialog b


LoCURILE

56

MIJLoACELE dE TRANSPoRT

În fiecare zi merg pe jos două ore până la servici.Mergi pe jos la servici?Da, merg mult pe jos.

dialog A

57

Mergi des cu maşina?Nu, nu am carnet. În mod normal merg cu motocicleta.

Vrei să vii la o tură cu bicicleta?Bineînţeles!

Ce linie trebuie să iau ca să merg la Santa Coloma?Linia 1 (unu), care e linia roşie.

Acesta e un bilet de metrou?Nu, e o cartelă T-10 (te-zece). E de zece călătorii şi aşa iese mai ieftin.

dialog b

dialog C

dialog d

dialog E

MIJLoACELE dE TRANSPoRT

În fiecare zi merg pe jos două ore până la servici.Mergi pe jos la servici?Da, merg mult pe jos.

dialog A

58


Cum ajung la Girona?Poţi să mergi la gara Sants şi acolo să iei trenul.Bine.Dacă iei bilet dus-întors, e mai ieftin.

dialog f

59


Cum ajung la Girona?Poţi să mergi la gara Sants şi acolo să iei trenul.Bine.Dacă iei bilet dus-întors, e mai ieftin.

dialog f

60

Unde locuieşti?Locuiesc în Santa Coloma, pe bulevardul Pallaresa.

dialog d

Locuieşti în Lleida?Locuiesc în Guissona, dar lucrez în Lleida.

dialog E

Ştii unde stă profesorul de catalană?Da, stă pe strada de la Font, numărul 12 (doisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 2 (doi).

dialog A

Unde locuieşti?Locuiesc în Tarragona, pe strada Nàpols.

dialog b

Unde locuieşte prietena ta?Locuieşte în Girona, în piaţa Sant Miquel.

dialog C

61


Unde locuieşti?Locuiesc în Santa Coloma, pe bulevardul Pallaresa.

dialog d

UNdE LoCUIM

Locuieşti în Lleida?Locuiesc în Guissona, dar lucrez în Lleida.

dialog E

Ştii unde stă profesorul de catalană?Da, stă pe strada de la Font, numărul 12 (doisprezece), etajul 2 (doi) apartamentul 2 (doi).

dialog A

Unde locuieşti?Locuiesc în Tarragona, pe strada Nàpols.

dialog b

Unde locuieşte prietena ta?Locuieşte în Girona, în piaţa Sant Miquel.

dialog C

62

La 5 (cinci) am programare la coafor.La ce coafor mergi?La coaforul din cartier.

dialog C


63

La 5 (cinci) am programare la coafor.La ce coafor mergi?La coaforul din cartier.

dialog C


CE EXISTĂ ÎN CARTIER

În cartierul meu sunt de toate.Sunt şcoli?Da. Sunt şi multe magazine, şi parcuri unde copiii se pot juca...Sunt şi cinematografe?Nu, nu e nici unul.

Unde pot să cumpăr de mâncare?Jos e o brutărie. Şi ca să cumpăr legume?La dreapta e un magazin de fructe şi în faţă un magazin de peşte.

dialog A

dialog b

64

LoCURILERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

oraşulSatulJudeţulCartierulStradaPiaţaBulevardulPietonalaPromenadaTrotuarulSemaforulCoşul de gunoiBanca Mijloacele de transportAutobuzulMetroulTrenulMaşinaTaxiulMotocicleta

65


BicicletaAvionulStaţia de autobuzStaţia de metrouGaraŞoseauaAeroportulBiletulCartelaAbonamentulSituaţiiLa stângaLa dreaptaÎn centruLa periferieÎnăuntruÎn afaraSusJosDeasupraDedesubtÎn faţăÎn spateLângăAiciAcolo

66

67

CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATE

CE EXISTĂ ÎN CARTIER

Cum îl cheamă pe tatăl tău?Îl cheamă Joan.Şi pe mama ta?Pe mama o cheamă Natàlia.Ai fraţi?Da, am doi fraţi şi o soră.

Cine este bărbatul înalt din poză?E unchiul meu Jaume, un frate de-al mamei mele.Şi celălalt? Este unchiul meu Xavier, un frate de-al tatălui meu.

Cine este?E bunicul meu.

dialog A

dialog b

dialog C

68

69


Cine este?E bunica mea.

Cine sunt?Sunt socrii mei.

Cine sunt?Sunt cumnatul meu şi sora mea mai mică.

dialog d

dialog E

dialog f

70

CUM E ACASĂ LA NoI?

Casa mea e mare, are patru camere, sufragerie, două băi şi o terasă. Şi are lift?Nu, dar e la etajul unu.

dialog A

71

Cum e casa ta?E un apartament mic, cu multă lumină.

Cum e casa ta?Locuiesc cu nişte prieteni.

Cum e casa ta?E în centru şi e foarte aproape de mijloacele de transport .

dialog b

dialog C

dialog d

CUM E ACASĂ LA NoI?

Casa mea e mare, are patru camere, sufragerie, două băi şi o terasă. Şi are lift?Nu, dar e la etajul unu.

dialog A

72


La ce etaj locuieşti?Locuiesc la etajul trei, apartamentul unu.

La ce etaj locuieşti?Locuiesc la primul.

dialog E

dialog f

73


La ce etaj locuieşti?Locuiesc la etajul trei, apartamentul unu.

La ce etaj locuieşti?Locuiesc la primul.

dialog E

dialog f

74

CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

CasaParterulMezaninulPrincipalPrimul etajAl doilea etajAticulSobreàticAcoperişulIntrareaLiftulScărileApartamentulUşaSoneriaHolulCoridorulSufrageriaBucătăriaCamera

75


BaiaBalconulFereastraPodeauaPereteleTavanulfamiliaBuniculBunicaTatălMamaFiulFiicaFrateleSoraSocrulSoacraUnchiulMătuşaGinereleNoraNepotulNepoataVărulVerişoara

76

77

oRELE ŞI

zILELE

Ce faci dimineaţa?Mă scol la şase şi jumătate (6.30h). Apoi mă spăl, mă îmbrac şi iau micul dejun.

Cum lucrezi?Dimineaţa de la 8 (opt) la 2 (două), şi după-amiază de la 3 (trei) la 7 (şapte).

La ce oră deschizi magazinul?Dimineaţa de la nouă şi jumătate (9.30h) la unu şi jumătate (13.30h) iar după-masă de la patru şi jumătate (16.30h) la şapte şi jumătate (19.30h).

dialog A

dialog b

dialog C

78

79


Ce anotimp îţi place cel mai mult?Îmi plac primăvara şi vara. Şi ţie?Mie îmi plac toamna şi iarna.

Vii să iei prânzul cu noi?Nu, pentru că iau micul dejun târziu. Dar putem să luăm cina împreună.De acord.

dialog d

dialog E

80

oRELE ŞI zILELERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

AnulAnotimpurilePrimăvaraVaraToamnaIarnaLunileIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie

81

SăptămânaLuniMarţiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminicăoreleUnuDouăTreiPatruCinciŞaseŞapteOptNouăZeceUnsprezeceDoisprezeceMâncareaMicul dejunPrânzulGustareaCina

82


IeriAlaltăieriAziMâinePoimâineSăptămâna trecutăSăptămâna aceastaSăptămâna viitoare

84

85

MUNCA

CE fACI? CE LUCREzI?

Ce serviciu ai?Sunt informaticiană, dar acum nu lucrez. Caut de lucru.Dacă vorbeşti catalană o să găseşti mai uşor.

Ce lucrezi?Sunt profesoară de engleză.

Ce lucrezi?Sunt zidar.

Ce lucrezi?Lucrez ca vânzător, dar sunt inginer.

dialog A

dialog b

dialog C

dialog d

86

87

Ce lucrezi?Sunt măcelar şi acum îmi deschid propria afacere.

dialog E


88

Unde lucrezi?Lucrez într-un depozit. Sunt responsabilul.

Unde lucrezi?Lucrez într-un restaurant. Sunt bucătăreasă.

Lucrezi aproape de casă?Da, lucrez foarte aproape. Şi tu?Eu lucrez foarte departe.

dialog A

dialog b

dialog C


89

LoCURILE dE MUNCĂ

Unde lucrezi?Lucrez într-un depozit. Sunt responsabilul.

Unde lucrezi?Lucrez într-un restaurant. Sunt bucătăreasă.

Lucrezi aproape de casă?Da, lucrez foarte aproape. Şi tu?Eu lucrez foarte departe.

dialog A

dialog b

dialog C


90

PRoGRAMUL dE LUCRU

Lucrezi în fiecare zi?Nu, lucrez de luni până sâmbătă. Duminica mă odihnesc.

Câte ore lucrezi pe săptămână?Depinde de slujbă. În mod normal lucrez multe ore.

La ce oră începi lucrul?Încep la 8 (opt) seara.Şi la ce oră termini?Termin la 8 (opt) dimineaţa.

dialog A

dialog b

dialog C


91

PRoGRAMUL dE LUCRU

Lucrezi în fiecare zi?Nu, lucrez de luni până sâmbătă. Duminica mă odihnesc.

Câte ore lucrezi pe săptămână?Depinde de slujbă. În mod normal lucrez multe ore.

La ce oră începi lucrul?Încep la 8 (opt) seara.Şi la ce oră termini?Termin la 8 (opt) dimineaţa.

dialog A

dialog b

dialog C


92

MUNCARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

ProfesiaDoctorulDoctoriţaAsistentaÎnvăţătorulÎnvăţătoareaProfesorulProfesoaraPortarulPortăreasaCoafezulCoafezaBărbierulCroitorulModistaChelnerulChelneriţaBucătarulBucătăreasaAvocatul

93

AvocataArhitectulArhitectaInginerulElectricianulZugravulTâmplarulMecaniculInstalatorulBrutăriţaCasieriţaFemeia de serviciuVânzătoareaVânzătoareaResponsabilulDirectoareaOmul de afaceriFemeia de afaceriFarmacistaŞoferulPantofarulAntrenorul de sportÎndrumătoarea de activităţiBancherulPoştăşiţaMuncitorulMuncitoarea

94

Locuri de muncăFirmaAtelierulBiroulŞantierulDepozitulFabricaMagazinul


96

97

PIAŢA ŞI MAGAzINELE

LA MAGAzINUL ALIMENTAR

Cât sunt cartofii?1 € (un euro) kilogramul.

Cât sunt roşiile?2 € (doi euro) kilogramul.

Ce doriţi?O duzină de ouă şi o conservă de ton.

dialog A

dialog b

dialog C

98

99


Ce doriţi?Un pachet de orez şi o sticlă de ulei.

Ce doriţi?O legătură de praz şi o varză.Altceva?Atât, mulţumesc. Cât vă datorez?

Aveţi ceai?Vărsat nu, dar avem la pliculeţ.

dialog d

dialog E

dialog f

100


E proaspăt peştele?Da, tocmai l-am primit. Am şi peşte congelat.

dialog b

Aveţi roşii coapte?Uitaţi, astea par verzi, dar se coc foarte repede.Cât costă?Un euro şi cincizeci de cenţi (1,50 €).

dialog A

101

ÎNTREbĂRI LEGATE dE MARfĂ


E proaspăt peştele?Da, tocmai l-am primit. Am şi peşte congelat.

dialog b

Aveţi roşii coapte?Uitaţi, astea par verzi, dar se coc foarte repede.Cât costă?Un euro şi cincizeci de cenţi (1,50 €).

dialog A

102

LA MAGAzINUL dE HAINE

Aveţi tricouri cu mânecă lungă?Da. Ce mărime?Mărime mijlocie.Ce culoare?Albastru. Cât costă?Opt euro (8 €).Pot să plătesc cu card?Nu, îmi pare rău.

Îmi arătaţi vă rog jacheta albă din vitrină?Imediat. Doriţi să probaţi?Da, vă rog. O, e prea mare! Aveţi şi mărime mai mică?Da, dar e roşie.Perfect, o iau.

dialog A

dialog b


103

LA MAGAzINUL dE HAINE

Aveţi tricouri cu mânecă lungă?Da. Ce mărime?Mărime mijlocie.Ce culoare?Albastru. Cât costă?Opt euro (8 €).Pot să plătesc cu card?Nu, îmi pare rău.

Îmi arătaţi vă rog jacheta albă din vitrină?Imediat. Doriţi să probaţi?Da, vă rog. O, e prea mare! Aveţi şi mărime mai mică?Da, dar e roşie.Perfect, o iau.

dialog A

dialog b


104

105


Cine este ultimul?Trebuie să luaţi număr. 15 (cincisprezece).Eu sunt.

Cine este ultimul?Eu sunt.Ultimul vă rog?Doamna.

dialog A

dialog b

CUM SE CERE RÂNdUL

106

PIAŢA ŞI MAGAzINELERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

MăcelăriaMagazinul de carne de păsăriMagazinul de peşteMezelăriaMagazinul de fructeStandul de produse congelateStandul de leguminoaseBrutăriaCofetăriaSupermarketulMagazinul alimentarParfumeriaDrogheriaFlorăriaFarmaciaMagazinul de haine pentru copiiMagazinul de dameMagazinul de bărbaţiConfecţii pentru casăMagazin de încălţăminte

107

MăcelăriaMagazinul de carne de păsăriMagazinul de peşteMezelăriaMagazinul de fructeStandul de produse congelateStandul de leguminoaseBrutăriaCofetăriaSupermarketulMagazinul alimentarParfumeriaDrogheriaFlorăriaFarmaciaMagazinul de haine pentru copiiMagazinul de dameMagazinul de bărbaţiConfecţii pentru casăMagazin de încălţăminte

Magazin de unelteTotul la 1 euroMagazinul de electrocasniceLibrăriaPapetăriaTutungeriaMagazinul de jucăriiChioşculMagazinul de bijuteriiMagazinul de accesoriiCentrul de informaticăCentrul de telefonieHipermarketuriCentrul comercialGreutăţi şi unităţi de măsurăKilogramulJumătatea de kilogramSfertul de kilogramGrameleLitrulDuzinaLegăturaConserva

108


AlteleBorcanulPachetulPungaMărimeaCuloareaCadoulBuchetul

110

Bună ziua. O cafea cu lapte şi un sandviş cu brânză.Astăzi nu avem brânză, doriţi un sandviş cu omletă?Bine. Cât costă tot?

Cu ce vă servesc?Daţi-mi o sticlă de apă la temperatura camerei.

dialog A

dialog b

111

MÂNCAREA

Bună ziua. O cafea cu lapte şi un sandviş cu brânză.Astăzi nu avem brânză, doriţi un sandviş cu omletă?Bine. Cât costă tot?

Cu ce vă servesc?Daţi-mi o sticlă de apă la temperatura camerei.

dialog A

dialog b

LA bAR

112

113


Cu ce vă servesc?Daţi-mi un ceai şi o prăjitură.Ceaiul îl vreţi cu lămâie?Nu, mulţumesc.

Cu ce te servesc?Un suc şi nişte chipsuri.

Cu ce te servesc?O cafea cu gheaţă.

Bună, aş vrea o cafea cu puţin lapte fierbinte.Imediat.Puteţi să-mi mai daţi un pliculeţ de zahăr, vă rog?

dialog C

dialog d

dialog E

dialog f

114

LA RESTAURANT

Bună seara. Putem să luăm cina?Sigur că da. Câţi sunteţi?Suntem 5 (cinci).

dialog A

Ce doriţi de băut?O apă plată rece şi un suc de portocale natural.

dialog b

Aveţi meniul zilei?Îmi pare rău. Meniul zilei e doar la prânz. Doriţi să vedeţi meniul general?

dialog C

V-aţi hotărât?Da, primul fel salată şi supă de legume.Şi al doilea?Pui pentru toţi.O să luaţi desert?Da, 2 (două) banane şi 3 (trei) pere.După aceea veţi comanda cafea?Eu da, o cafea fără cofeină.

dialog d

115

LA RESTAURANT

Bună seara. Putem să luăm cina?Sigur că da. Câţi sunteţi?Suntem 5 (cinci).

dialog A

Ce doriţi de băut?O apă plată rece şi un suc de portocale natural.

dialog b

Aveţi meniul zilei?Îmi pare rău. Meniul zilei e doar la prânz. Doriţi să vedeţi meniul general?

dialog C


V-aţi hotărât?Da, primul fel salată şi supă de legume.Şi al doilea?Pui pentru toţi.O să luaţi desert?Da, 2 (două) banane şi 3 (trei) pere.După aceea veţi comanda cafea?Eu da, o cafea fără cofeină.

dialog d

116

MÂNCAREARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

VacaMielulIedulBifteculHamburgerulCarnea tocatăPuiulGăinaCocoşulIepureleOuălePeştele proaspătPeştele congelatFructele de mareCoasteleMezelurileBrânzaCarnea de porcUntulCartoful

117


CeapaUsturoiulCastraveteleArdeiulRoşiaVânătaVarzaSpanaculMărulParaPortocalaBananaStruguriiCăpşunaPiersicaPepenele galbenPepenele roşuFructe uscateLinteaFasolea uscatăNăutulMazăreaOrezulMacaroaneleSareaZahărulUleiulFăinaCondimentele

118

Unde trebuie să fac înscrierea în registrul municipal?La Biroul pentru Cetăţeni de la Primărie.

Bună, aş dori să mă înscriu la bibliotecă.Trebuie să completaţi acest formular.Trebuie să aduc vreo poză?Nu e nevoie. Aşteptaţi puţin până vă fac carnetul.Mulţumesc.

dialog A

dialog b

119

SERVICIILE

Unde trebuie să fac înscrierea în registrul municipal?La Biroul pentru Cetăţeni de la Primărie.

Bună, aş dori să mă înscriu la bibliotecă.Trebuie să completaţi acest formular.Trebuie să aduc vreo poză?Nu e nevoie. Aşteptaţi puţin până vă fac carnetul.Mulţumesc.

dialog A

dialog b

CUM SE CER INfoRMAŢII

120

121

Bună ziua. Aici pot folosi internetul gratis?Dacă sunteţi înscrisă la biblioteca, da.Da, sunt.Atunci, ca să folosiţi internetul, faceţi rezervare la acel calculator.

Pentru a trimite bani unei rude, ce trebuie să fac?Ştiţi numărul de cont?Da, uitaţi, acesta.Se reţine un comision. Banii ajung chiar mâine.

dialog C

dialog d


122

Prenumele?Maria.Numele de familie?Torres.Cum aţi spus?Torres: t - o - r - r - e - s.Adresa?Bulevardul Lluís Companys, 13 (treisprezece), etajul 2 (doi) apar-tamentul 4 (patru), Sabadell.Naţionalitate?Columbiană.Număr de telefon?93 206 45 89 (nouăzeci şi trei, două sute şase, patruzeci şi cinci, optzeci şi nouă).

dialog A


123

CUM SE CoMPLETEAzĂ UN foRMULAR

Prenumele?Maria.Numele de familie?Torres.Cum aţi spus?Torres: t - o - r - r - e - s.Adresa?Bulevardul Lluís Companys, 13 (treisprezece), etajul 2 (doi) apar-tamentul 4 (patru), Sabadell.Naţionalitate?Columbiană.Număr de telefon?93 206 45 89 (nouăzeci şi trei, două sute şase, patruzeci şi cinci, optzeci şi nouă).

dialog A


124

SERVICIILERECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

PrimăriaBiroul pentru publicÎnscrierea în Registrul MunicipalSpitalulAmbulanţaCentrul medicalPompieriiMaşina pompierilorPoliţiaPoliţia mossos d’esquadraPoştaTimbrulScrisoareaPliculPachetulRegistrul de stare civilăÎnscriereaLivretul de familieBiroul pentru străiniAutorizaţia de rezidenţă

125

PrimăriaBiroul pentru publicÎnscrierea în Registrul MunicipalSpitalulAmbulanţaCentrul medicalPompieriiMaşina pompierilorPoliţiaPoliţia mossos d’esquadraPoştaTimbrulScrisoareaPliculPachetulRegistrul de stare civilăÎnscriereaLivretul de familieBiroul pentru străiniAutorizaţia de rezidenţă

Autorizaţia de muncăFormularulFotografia de buletinMediatorulTraducătorulBibliotecaSecţia de împrumutCarnetul de membru InternetulBancaTransferul bancarCarnetul de economiiContul curentHotelulBarulCafeneauaRestaurantulPizzeriaMagazin de îngheţatăCafeauaCafeaua cu puţin lapteCafeaua cu lapteCafeaua fără cofeinăCeaiul

126

Ceaiul de planteSucul de portocaleSucul de ananasSucul de piersiciRăcoritorulSandvişulProdusul de patiserieMeniulMeniul zilei


127


128

Cum te simţi?Mult mai bine, mulţumesc.

Cum te simţi?Foarte bine, mulţumesc.

Cum te simţi?Nu prea bine. Mă duc la doctor după-masă.

dialog A

dialog b

dialog C

129

SĂNĂTATEA

Cum te simţi?Mult mai bine, mulţumesc.

Cum te simţi?Foarte bine, mulţumesc.

Cum te simţi?Nu prea bine. Mă duc la doctor după-masă.

dialog A

dialog b

dialog C

CUM ÎNTREbĂM PE CINEVA dE SĂNĂTATE

130

131


Ce te supără?Mă doare tare capul.Întinde-te puţin şi ia un calmant.

N-arăţi prea bine...Da, mă doare o măsea şi nu prea am dormit.

Ce-ai păţit?Am căzut şi mi-am făcut o rană la picior.

Ce faci?Foarte bine, şi tu?Şi eu la fel. Şi soţia e bine?Da, un pic obosită... Aşteptăm încă un copil.Felicitări. Transmite-i salutări.

dialog d

dialog E

dialog f

dialog G

132

133

CUM CEREM PRoGRAMARE LA doCToR

Bună ziua. Pot să cer programare?Îmi daţi carnetul de sănătate?... Mâine la 9 (nouă) e bine?Nu se poate azi?Ba da, dar atunci va trebui să vă vadă medicul de urgenţă.

dialog A


134

Domnul Vidal?... Poftiţi. Intraţi. Ce-aţi păţit?Am căzut pe scări. Mi s-a umflat glezna.Puneţi-vă crema aceasta şi staţi în pat.

dialog b

E prima oară când veniţi?Da.Suferiţi de vreo boală importantă?Sunt diabetic.Fumaţi? Nu.Beţi?Nu.Ce simţiţi?Mă doare tare capul şi tot corpul.Bine. Scoateţi-vă hainele şi puneţi-vă acest halat. O să vă facem un control general.

dialog A

CUM EXPRIMĂM dURERI ŞI SIMPToME obIŞNUITE

135

Domnul Vidal?... Poftiţi. Intraţi. Ce-aţi păţit?Am căzut pe scări. Mi s-a umflat glezna.Puneţi-vă crema aceasta şi staţi în pat.

dialog b

E prima oară când veniţi?Da.Suferiţi de vreo boală importantă?Sunt diabetic.Fumaţi? Nu.Beţi?Nu.Ce simţiţi?Mă doare tare capul şi tot corpul.Bine. Scoateţi-vă hainele şi puneţi-vă acest halat. O să vă facem un control general.

dialog A

CUM EXPRIMĂM dURERI ŞI SIMPToME obIŞNUITE

136

137

Bună seara. Nu mă simt bine.Ce simptome aveţi?Mă simt trist şi abătut.De cât timp vă simţiţi aşa?De două luni.Nu vă faceţi probleme. O să vă ajutăm.

Bună ziua. Pe fiica mea o doare tare gâtul, tuşeşte, îi curge nasul...Ia să vedem... Haide... Deschide gura mare... Nu-ţi fie frică... Are febră?Da.E vaccinată?Da, doriţi carnetul de vaccinare?

dialog d

dialog C


138

Aveţi acest sirop?Da. Aveţi reţetă?Da.Îmi daţi vă rog carnetul de sănătate?Poftiţi. Cât costă?Un euro (1 €).

dialog A


139

LA fARMACIE

Aveţi acest sirop?Da. Aveţi reţetă?Da.Îmi daţi vă rog carnetul de sănătate?Poftiţi. Cât costă?Un euro (1 €).

dialog A


140

SĂNĂTATEARECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

CapulPărulFaţaPieleaOchiiNasulUrechileGuraLimbaDinţiiMăseleleGâtulUmărulBraţulCotulÎncheieturaMânaDegetulSpateleColoana

141

ŞoldulPiciorulGenunchiulGleznaLaba picioruluiPlămâniiInimaStomaculRinichiiFicatulIntestineleCarnetul de sănătateNumărul de fişăUrgenţeProgramareaÎngrijireaInjecţiaVaccinulPresiunea arterialăFebraDurereaDepresiaDiabetulVirusulFarmaciaReţetaMedicamentulPastileleUnguentulCrema

142


AntibioticulSiropulInhalatorul

144

Când ne întâlnim?Mâine după-masă, îţi convine?Da, la 6 (şase), în faţa restaurantului tău.

dialog A

Cum ne întâlnim?Dacă vrei, ne întâlnim sâmbătă la 8 (opt), în piaţă.Foarte bine. Pe sâmbătă.

dialog b

Mâine merg la munte. Vrei să vii?Da, o să-mi placă mult. Pot să vin cu copiii?Sigur că da, mergem cu toţii! Pentru masa de prânz luăm sandvişuri.Bine, pe mâine.

dialog C

145

TIMPUL LIbER

Când ne întâlnim?Mâine după-masă, îţi convine?Da, la 6 (şase), în faţa restaurantului tău.

dialog A

Cum ne întâlnim?Dacă vrei, ne întâlnim sâmbătă la 8 (opt), în piaţă.Foarte bine. Pe sâmbătă.

dialog b

CUM ÎŢI dAI ÎNTÂLNIRE CU CINEVA


Mâine merg la munte. Vrei să vii?Da, o să-mi placă mult. Pot să vin cu copiii?Sigur că da, mergem cu toţii! Pentru masa de prânz luăm sandvişuri.Bine, pe mâine.

dialog C

146

Ce fel de filme îţi plac?Îmi plac filmele romantice şi de acţiune. Dar ţie?Mie îmi plac filmele istorice.

dialog d

147

Îţi place să te uiţi la televizor?Da, dar nu prea am timp.

Ce îţi place să faci în timpul liber?Îmi place să mă plimb şi să citesc romane.

Ce îţi place să faci în timpul liber?Îmi place să mă întâlnesc cu prietenii.

dialog A

dialog b

dialog C

CE NE PLACE SĂ fACEM ŞI CUM ÎNTREbĂM CE LE PLACE ALToRA

Ce fel de filme îţi plac?Îmi plac filmele romantice şi de acţiune. Dar ţie?Mie îmi plac filmele istorice.

dialog d

148

Unde este fiica ta?E în parc cu tatăl ei. Îi plac foarte mult leagănele.

Ce îţi place mai mult, fotbalul sau baschetul?Îmi place mai mult fotbalul.

Îţi place să călătoreşti?Da. Îmi place mult. Îmi place mai ales să cunosc locuri noi.

dialog E

dialog f

dialog G


149

Unde este fiica ta?E în parc cu tatăl ei. Îi plac foarte mult leagănele.

Ce îţi place mai mult, fotbalul sau baschetul?Îmi place mai mult fotbalul.

Îţi place să călătoreşti?Da. Îmi place mult. Îmi place mai ales să cunosc locuri noi.

dialog E

dialog f

dialog G


150

TIMPUL LIbER RECAPITULARE ŞI ÎMboGĂŢIREA VoCAbULARULUI

MunteleLa ţarăPlajaCampingulCostumul de baieParculGrădina zoologicăCinematografulTeatrulConcertulKaraokeMuzeulExpoziţiaSportulFotbalulBaschetulÎnotulVoleiulMersul în excursiiŞlapii

151


ProsopulŞapcaOchelarii de soareCrema protectoareParasolarulPantofii de sportRucsaculBicicletaLeagănulToboganulMuzicaFilmulSpectacolulLecturaÎntâlnirea de familieÎntâlnirea cu prieteniiA se plimbaA înotaA merge pe josA citiA discutaA juca cărţiA juca şahA juca bileA juca petancaA se uita la televizorA se odihni

153

SĂ ÎNCEPEM SĂ VoRbIM

154

155

oAMENII

Bună seara. Mă scuzaţi, dumneavoastră sunteţi doamna Ricceti?Nu, mă confundaţi. Eu mă numesc Font. Persoana pe care ocăutaţi este doamna aceea de acolo.

Eu sunt Ingrid. Tu cine eşti?Mă numesc Pau. Sunt şeful de vânzări. Iar ea cine e?Nu o cunoşti? E Marta! E din Olot.

Bună, Manel.Bună, Andrea. Cum merge?Bine, merge. Ţi-l prezint pe domnul Etxebarria. Îmi pare bine.Şi mie.

dialog A

dialog b

dialog C

156

157

E prima dată când veniţi?Da. Pot să mă înscriu?Sigur că da. Trebuie să aduceţi o fotografie.Da, poftiţi.Numele dumneavoastră?Andrea Carola Puig.Carola este numele de familie?Nu, e prenume. Numele de familie este Puig. Cum se scrie?Cu i de la Itàlia şi ge de la Girona. Doriţi să vă arăt paşaportul?Nu e nevoie, mulţumesc. Aveţi telefon?Da, un mobil, 625 097 438.Adresa?Avinguda del Pallars, 25, mezanin, apartamentul 4. Foarte bine. Poftiţi, puteţi veni când doriţi.Mulţumesc. Pentru nimic.

Alo?Pot să vorbesc cu Miquel?Eu sunt. Cine este?Sunt Ernest. Nu mă recunoşti?A, Ernest! Ce surpriză! Ce mai faci?

dialog d

dialog E

158

159

Ştiţi cumva dacă e vreo farmacie pe-aici pe-aproape?Nu, îmi pare rău, nu ştiu. Aici la colţ e o tutungerie. Întrebaţi acolo.Mulţumesc. La revedere.

Mă scuzaţi, venim cu cumpărăturile doamnei Arriaga. Ştiţi cumva unde locuieşte?Mai jos. Mi se pare că e la numărul 18 pe strada asta. Acesta este 8.

Cu ce mergi la muncă?Iau metroul până la Sants şi după aceea trenul până la Rubí.Am o combinaţie bună.Câte staţii de metrou trebuie să mergi?Şase, dar nu trebuie să schimb.

dialog A

dialog b

dialog C

LoCURILE

160

161

Mi-ar plăcea să vizitez muzeul Dalí. Cum se ajunge acolo?E cam departe. Puteţi merge cu autocarul sau cu trenul. E o călătorie de o oră şi jumătate.

dialog d

Domnişoară, unde doriţi să vă las băuturile?Direct la depozit, vă rog. Aici nu mai încape nimic.De acord.Staţi să facem loc. Sucurile puneţi-le în spatele uşii. Sticlele de apă, lăsaţi-le pe scară. Vinul, puneţi-l pe raftul din mijloc şi... aţi mai adus ceva?Deocamdată nu.

dialog E

162

163

CASA ŞI LUCRURI RELAŢIoNATE

Bună ziua. Doresc să închiriez un apartament. Cum doriţi să fie?Nu prea scump. Am nevoie de un apartament mobilat, cu două camere, şi să fie aproape de centru.

Si tu, unde locuieşti?Înainte locuiam într-o casă mică, cu parter şi cu grădină. Acum locuiesc într-un atic.De mult?Nu. Tocmai m-am mutat. E chiar aici, în josul străzii acesteia.Ce amuzant! Suntem vecini. Dacă ai nevoie de ceva, ştii ce să faci.

dialog A

dialog b

164

165

Am venit să văd apartamentul.Intraţi, vă aşteptam. Intraţi, intraţi. Ce drăguţ! Ce terasă mare!Vă place? Vara luăm cina aici în fiecare zi.

Aşteptaţi de mult?Nu, de vreo zece minute.Îmi pare rău. Am venit înainte, dar greşisem cheia. A trebuit să merg să o caut la birou. Ce cap am!Nu vă faceţi griji. Putem intra să vedem apartamentul?Sigur că da. Îndată.Câte camere are?Trei, două mari şi una mică. Fără să punem la socoteală sufrage-ria, bucătăria şi baia. Şi toate ferestrele dau spre exterior?Nu, camera din mijloc dă la luminator, iar baia are o fereastră care dă la gura de aerisire. Sufrageria e foarte mare...Şi uitaţi-vă ce lumină! Dă soarele toată după-amiaza.E adevărat, nu cred că e prea frig.În plus, e încălzire centrală. E foarte bine dotat.Da, dar uitaţi, ar avea nevoie de o zugrăveală nouă... A!, şi tre-buie să fac trecerea pe numele nostru la lumină şi gaz, nu-i aşa?

dialog C

dialog d

166

167

Alo?Sun în legătură cu anunţul pentru camera de închiriat.Da, nu e prea mare, dar este mobilată în întregime.Sunt scaune?Nu, dar sunt două fotolii foarte comode.Are dulap?Da, unul mare, cu umeraşe şi sertare. Este şi un pat de o singură persoană. Când aş putea să o văd?Veniţi când doriţi.

dialog E

168

169

oRELE ŞI

zILELE

La ce oră vă treziţi în general?La şapte, şapte şi un sfert.Mâncaţi de dimineaţă?Da, imediat, după ce fac duş şi mă îmbrac.Şi după aceea ce faceţi, dimineaţa?Merg să fac cumpărăturile sau stau acasă până la două, când iau masa de prânz.Şi la ce oră începeţi lucrul?Fac schimbul de după-masă.În acest caz aţi putea veni de la 9 la 11, dacă sunteţi de-acord. Nu uitaţi că orele încep întotdeauna la fix.

Bună. Sunt Gemma Solé, aveam programare pentru azi, dar nu pot să vin. Pot să schimb programarea pentru mâine?O clipă, să văd. Mâine nu se poate. Vă convine lunea viitoare la aceeaşi oră?La aceeaşi oră nu pot. Se poate mai devreme?La trei şi jumătate, dacă doriţi.

dialog A

dialog b

170

171

Astăzi am avut o mulţime de treabă. Sunt distrusă. Am ajuns la birou la opt şi nu m-am oprit din lucru până la ora plecării.La ce oră ai mâncat de prânz?La unu şi jumătate. Dar n-am avut timp să mănânc decât un sandviş, în cinci minute, şi să mă întorc! Mi-e o foame…

Domnule Mc Kay... Ne uităm peste agendă? Vineri mergeţi la Milano.Vineri? Credeam că merg joi.Joi e sărbătoare, 24 iunie, Sant Joan. A, da! Nu-mi aminteam.Ia să vedem, v-am făcut rezervare pentru un zbor la nouă şi un sfert.Aşa devreme?Mereu vă treziţi devreme, pe la şapte... Dacă luaţi repede micul dejun, cred că îl puteţi prinde fără probleme. Aşa e, mai ales că dacă iau un taxi sunt la aeroport într-un sfert de oră.Sigur. Să vedem... Ajungeţi la unsprezece la Milano şi domnul Perrier vă aşteaptă la centru la unsprezece şi un sfert.Şi prânzul unde se ia?Acolo, cu toată lumea. Foarte bine.După ce mâncaţi de prânz, cam pe la două, e prevăzută vizita la fabrică, iar la şapte zborul de întoarcere la Barcelona.Aşa o să iau cina liniştit, la nouă, acasă.

dialog C

dialog d

172

173

MUNCA

Bună ziua, ce are maşina?Are o pană de cauciuc.O schimbăm imediat.Bine, aştept.

Când e gata?Cam în douăzeci de minute.Mă duc să rezolv ceva şi mă întorc.De-acord, ne vedem îndată.

Doamna Pepita, sunt electriciana. Când vă convine să vin?Chiar acum, dacă doriţi.Acum nu pot pentru că mi s-a stricat furgoneta. Cum vi se pare mâine după-amiază la prima oră?E bine. O să fiu acasă.

dialog A

dialog b

dialog C

174

175

Ce trebuie să fac acum?Ai terminat deja?Da, am făcut repede.Acum spală maşina aceea.

Zilele de luni sunt oribile. Maria, ai văzut avizul de expediţie?Este pe masă…A, aici era. Trebuie să fac factura şi nu îmi merge calculatorul. Poţi să îi faci tu factura domnului? Plăteşte în numerar.Stai liniştită. O fac eu.

Apropo, când poţi, trebuie aranjate dulapurile acestea.Cum fac?Trebuie să se facă în funcţie de dată. Cel mai vechi în faţă şi cel mai nou în spate. Vrei să te-ajut?

Pot să-mi iau liber mâine?Imposibil, mâine facem bilanţul.Pot să plec cu jumătate de oră mai devreme? Mama mea are o operaţie.

dialog d

dialog E

dialog f

dialog G

176

177

Bună seara, am citit anunţul dumneavoastră şi mi-ar plăcea să lucrez aici. Aţi lucrat vreodată într-un magazin?Da, ca vânzătoare în magazinul alimentar al familiei mele, în Roses.Şi în vreun bar sau restaurant?Da, vara lucrez ca şi chelneriţă.Căutăm pe cineva cu program flexibil, pentru că nu e mereu de lucru. Uneori e multă lume, iar alteori nu e nimeni.Mie îmi convine. Pot să lucrez mai multe schimburi, jumătate de normă sau doar în weekend, cum preferaţi.Şi când puteţi începe?Pot veni chiar mâine.

Bună ziua. Sun în legătură cu anunţul pentru profesoară de arabă. Nu ştiu dacă aş fi şi eu potrivit. Caut de lucru, ştiţi? M-am născut în Tanger. Am 30 de ani. Mama mea este catalană. Eu sunt învăţător. Am studiat la Liceu Francès. Am lucrat ca profesor timp de trei ani. Vorbesc bine araba, franceza, spaniola şi catalana.

dialog H

dialog I

178

179

PIAŢA ŞI MAGAzINELE

Ce vă pun?Aş dori jumătate de kilogram de morcovi.Altceva?Puneţi-mi doi dovlecei.Cum îi doriţi?Mai mari.Cum vi se par aceştia?Foarte buni, mulţumesc.Altceva? Ia uitaţi-vă ce cireşe!Cu cât sunt?Opt euro kilul.Nu, mulţumesc, altă dată. Aveţi roşii?Îmi pare rău, nu mai am nici nici una.Şi ulei, aveţi?Nici. Nu mai am deloc.Atunci atât. Cât este?Trei euro.Poftiţi, aveţi să-mi daţi rest de la douăzeci?Da. Cinci, şi cu cinsprezece, douăzeci. Doriţi o pungă?Nu e nevoie, mulţumesc. La revedere, o zi bună.

dialog A

180

181

Bună seara. Vă pot ajuta?Da, am dori o geacă neagră de velur.Pentru cine este? Pentru dumneavoastră?Nu, e pentru nepotul nostru. Aveţi?Ce vârstă are?Şapte ani, tocmai i-a împlinit.Da, avem. Sunt la secţia de haine pentru copii. Haideţi cu mine, vă rog.Mulţumesc.

Băiete, cât costă puloverul acesta?Nu scrie pe etichetă? Ciudat! A, ba da, acum văd. Şi nu faceţi nici o reducere?Ba da, treizeci la sută din preţul de pe etichetă. Doriţi să mergeţi la cabina de probă?Nu e nevoie. Îl iau.Mai doriţi şi altceva?Nu, plătesc acum.Haideţi cu mine la casă, vă rog.

dialog b

dialog C

182

183

Vă ajută cineva?Nu. Îmi place acest costum de baie galben. Cum vi se pare?E foarte drăguţ, dar s-ar putea să vă fie mic. Doriţi să vă aduc o talie mai mare?Nu vă faceţi probleme, o să îmi vină foarte bine. Pot să-l probez?Cum doriţi, dar s-ar putea să intre puţin la apă. Puteţi proba acesta. Uitaţi, e mai mare şi e împreună cu baticul acesta.Mulţumesc, baticul îmi place mult, dar costumul de baie nu prea. Îl prefer pe celălalt.

Cum vă vin pantalonii?Perfect. Îmi vin largi, dar îmi plac aşa. Îi iau. Şi bluza aceasta.Doriţi să o probaţi?Nu, este un cadou. Puteţi să mi-o împachetaţi?Sigur. Plătiţi în numerar sau cu card?Numerar. Poftiţi.Mulţumesc. Păstraţi bonul dacă o să trebuiască să schimbaţi.De acord. Bună seara.Bună seara. La revedere.

dialog d

dialog E

184

185

MÂNCAREA

Aţi comandat?Nu, puneţi-mi vă rog o apă plată.

Chelneriţă!Un moment, imediat vă servesc.Bine, bine. Nici o problemă.Gata. Spuneţi. Luaţi notă. Primul fel...Of, pixul. Mă scuzaţi, vin imediat.

Vorbiţi-mi în catalană, vă rog, înţeleg.Aş vrea să rezerv o masă pentru cină.Puteţi repeta, vă rog? Facem probă de muzică şi nu v-aud bine.O masă pentru patru persoane, lângă pista de dans.Pe ce nume?Pe numele Toriz, cu z.

dialog A

dialog b

dialog C

186

187

Ce vă pun?O cafea cu lapte, vă rog.Doriţi ceva de mâncare, un sandviş sau ceva de patiserie?Aveţi brioixos?O! Da, avem.Atunci un brioix. Şi aduceţi-mi nota, mă grăbesc.Imediat, doamnă.Mulţumesc.

Ce vă aduc să mâncaţi?O să iau meniul zilei. Primul fel, o supă.Foarte bine. E foarte bună, o să vedeţi. Şi pentru felul doi?Ce îmi recomandaţi?Depinde. Ce vă place mai mult, carne sau peşte?Nu ştiu. Mi-e indiferent.Luaţi merluciu pane, este proaspăt.De acord. Băutura este inclusă în preţ?Doar vin sau apă.Atunci puneţi-mi vinul casei, negru.

dialog d

dialog E

188

189

Aţi comandat deja?Încă nu.Ce o să luaţi?Ce este escalivada?Este un amestec de vinete şi ardei, copţi pe foc. O servim călduţă, proaspăt făcută. Este una din specialităţile noastre.Atunci o escalivada pentru mine.Pentru mine anghinare friptă.Îmi pare rău, nu avem, nu e sezonul. Ia o salată. – Nu îţi place?A, ba da. Iar felul doi un biftec de vacă.O salată verde... şi biftecul, cum să fie?Bine făcut.Şi dumneavoastră, ce doriţi pentru felul doi?Pentru mine creveţi fripţi. Câţi sunt într-o porţie?Jumătate de duzină, nu sunt prea mari.E bine.Şi de băut?O sticlă de vinul casei alb, şi apă la temperatura camerei, să nu fie rece.Foarte bine.

dialog f

190

191

Ce trebuie să fac?Întâi trebuie să cureţi ceapa.Am înţeles. Şi după aceea o toc mărunt, nu?Exact. Pui puţin ulei în cratiţă şi adaugi ceapa.Pun sare?Încă nu. Mai întâi trebuie să aştepţi să se călească puţin. Amestecă din când în când.Şi când adaug roşia?Când devine aurie.Foarte bine. Cred că acum ştiu s-o fac.

dialog G

192

193

SERVICIILE

Un bilet dus-întors la Bruxelles.Normal sau la clasa întâi?Normal.

Ce scrie acolo?Închiriere de autoturisme.A, nu! Şi ce trebuie să fac ca să cer nişte informaţii?Luaţi număr şi o să vă strige pe nume.

Pot să scot nişte bani?Ştiţi numărul de cont?Da. Uitaţi aici carnetul de economii. E de la altă bancă.Va trebui să vă iau comision.

dialog A

dialog b

dialog C

194

195

Puteţi veni? E urgent!Ce s-a întâmplat?Băiatul meu mai mic, de doi ani, s-a închis în baie şi nu poate ieşi.

Am ajuns cu zborul de la ora 15 şi mi s-a pierdut valiza.V-aţi uitat la bandă?Da, am aşteptat până la sfârşit.Cum este valiza?E roşie, dreptunghiulară, de piele, mare. Nu ştiu. Era destul de nouă. Are o bandă adezivă albastră într-o parte.Ce era înăuntru?Haine, pantofi, cărţi, mobilul!Unde aţi îmbarcat?La Londra.Nu vă faceţi probleme. Completaţi acest formular şi vă vom anunţa.

Bună ziua. Am doi copii şi aş dori să ştiu care sunt condiţiile ca să-i înscriu la o şcoală de stat.Unde locuiţi?În Poblenou. Tocmai m-am mutat.V-aţi înscris la Registrul Municipal?Da, acum câteva zile.Atunci puteţi merge la ce şcoală vreţi din sectorul dumneavoastră cu foaia de registru. Cu cât mai repede mergeţi, cu atât mai bine.

dialog d

dialog E

dialog f

196

197

Puteţi să veniţi să puneţi gazul?Aţi făcut înscrierea la companie?Credeam că faceţi dumneavoastră asta.Înainte o făceam, dar acum legea e foarte strictă.Şi ce trebuie să fac?Să daţi telefon ca să vă înscrieţi.Aveţi telefonul? Da, este 93 204 55 78. Ce program au cu publicul? De la 8 la 8. Noaptea au un serviciu de căsuţă poştală pentru avarii şi urgenţe. Şi după aceea mai trebuie să fac ceva?Dumneavoastră nu mai trebuie să faceţi nimic. Ei ne anunţă şi venim la domiciliu.Şi cum se plăteşte?Dacă doriţi, vă putem extrage din cont.

Bună ziua, sunt tâmplarul. Am venit să iau măsurile.Bună, în sfârşit. Cu ce începem?Cu bucătăria, acolo e mai mult de lucru.Câte dulapuri doriţi?Cel puţin patru, toate din lemn de pin. Aveţi grijă să nu aibă noduri.Iar patul cum îl doriţi?Dublu, mare. Vreau să aibă două sertare dedesubt. Când o să fie gata?Cu un pic de noroc, de azi într-o lună totul va fi gata.

dialog G

dialog H

198

199

SĂNĂTATEA

Mă poate vedea doctoriţa Nin?Astăzi nu se poate. Doriţi programare pentru mâine? Nu. E urgent. Nu vă faceţi griji, vă poate vedea medicul de gardă. Aşteptaţi în sala de aşteptare, vă strigăm imediat.

Bună. Am nevoie de nişte antibiotice.Aveţi reţetă?Da, poftiţi.Altceva? Nu. Atât.Îmi daţi carnetul de sănătate? O! Nu ştiu dacă îl am la mine. Mă uit acum.Fără carnet nu vă pot servi. Nu uitaţi.Ia uitaţi, îl am.Să văd? Mulţumesc.

dialog A

dialog b

200

201

Ce-ai păţit?M-am tăiat la deget.Ia să văd. Cu ce ţi-ai făcut asta?Cu un ciob. Mi s-a spart un pahar în mână.Doamne fereşte!

Ce faci? Cum mai e fiul tău cu răceala? E mai bine?Nu prea. Acum îl doare urechea. Eu ştiu un medic naturist care e foarte priceput.A, da? Şi unde e?Chiar aici. Lucrează în centrul acela medical nou, din piaţă.

Bună ziua, ce vă deranjează?Mă doare tare spatele.Scoateţi-vă tricoul şi întindeţi-vă aici. Acum ridicaţi-vă, staţi dreaptă şi mergeţi încet. Foarte bine, vă puteţi îmbrăca.E grav, domnule doctor?Nu pare grav. Staţi mult pe scaun?Da. Toată ziua. Sunt publicistă şi îmi petrec toată ziua în faţa calculatorului.Ar trebui să staţi cu spatele drept, cu coatele la înălţimea mesei şi cu picioarele pe un suport. Faceţi asta?Doar când îmi amintesc.Foarte rău. Ar trebui să faceţi şi sport, de exemplu înot; ţineţi cont că anii ne afectează pe toţi. A! şi vă sfătuiesc să mergeţi la masaj din când în când.

dialog C

dialog E

dialog d

202

203

TIMPUL LIbER

Unde v-ar plăcea să mergeţi?Aş vrea să fac o călătorie de sfârşit de săptămână, să fiu în natură şi să stau la soare.De ce nu faceţi o croazieră?

Ce ziceţi de o vizită culturală?Nu, nu, mi-ar plăcea mai mult un lac, sau la munte. Să vedem ce găsim.

Mă interesează locul acesta. Cum se ajunge acolo?Cu avionul. Zborul durează în jur de o oră.Pot să îmi iau cu mine pisica?Nu e foarte frecvent. Nu ştiu. Trebuie să întreb.

dialog A

dialog b

dialog C

204

205

Ce îmi recomandaţi?Aţi putea merge în Mallorca. Cu vaporul preţul e foarte bun. A, orice. Trebuie să mă relaxez.Merită să mergeţi, o să vedeţi.Adică?

Aş dori să rezerv o cameră.Pentru o persoană sau două?Una pentru două persoane, cu baie. Doar cu micul dejun.Câte zile staţi?

Bine aţi venit. Cum a fost drumul?Foarte bine, mulţumesc. Ce bucuroasă sunt că mă aflu aici!E ora prânzului. Dacă vreţi, mergeţi direct în sala de mese iar noi vă ducem bagajele în cameră.

dialog d

dialog E

dialog f

206

207

Îmi daţi un bilet pentru opera din seara aceasta?Să văd cât este ceasul... şase şi un sfert. E cam târziu, dar nu se ştie niciodată. Uitaţi, mai sunt, dar nu sunt nişte locuri prea bune.Mai e vreunul la parter?Unul, dar este foarte în spate. În ultimele rânduri. Şi puţin cam scump.Da, văd.Mai am unul la etajul trei. E lateral, dar vedeţi mai mult de jumătate din scenă. Îl iau pe acesta.

Mâine autocarul vine să ne ia la şapte şi jumătate. Aici aveţi tot itinerarul explicat, cu programul pe care îl vom avea. Ca să-l pu-tem urma, punctualitatea e foarte importantă. Trebuie să vă luaţi o haină, în caz că e frig. Aveţi vreo întrebare?Da, eu, aici... Aş vrea să ştiu dacă preţul plătit include tot, adică mâncarea, biletele de intrare la locurile de vizitat...Biletele da. Prânzul, dacă este meniul zilei, de asemenea. Dacă e ceva în plus, intră în cheltuielile dumneavoastră. E totul clar?

dialog G

dialog H

VIU

RE

A C

ATA

LUN

YA. A

PR

EN

EM

CA

TAL

À d

es

de

l ro

ma

nè

s -


Col.lecció APRENEM CATALÀ DES DE... 1

2

3

4

5

Pròxims títols:



A LO

CUI Î

N CA

TALU

NYA.

SĂ

ÎNVĂ

ŢĂM

CAT

ALAN

A ÎN

CO

MPA

RAŢI

E CU

RO

MÂN

A

ISBN 978-84-393-8228-7

9 7 8 8 4 3 9 3 8 2 2 8 7

Documents

CATALÀ CATALANA