paideia

e d i t u r ă f o n d a t ă pe când nu funcţiona decât maşina de scris

editura cărților de culturăeditura seri i lor specialeeditura emblematic româniaeditura cărților biblioconcept

Numele: paideia însemna în limba greacă veche educaţie; pronunţia poate fi fonetică, dacă avem în vedere dialectul atic sau putem citi diftongul ae ca e, ceea ce ar corespunde modului egiptean, bizantin sau constantinopolitan. Cuvântul vine de la forma paid, care însemna copil, iar înţelesurile derivate sunt foarte bogate: o parte dintre ele sunt legate de un program ideal de educare a tinerilor prin exerciţii gimnastice, cultivarea virtuţilor sufletului şi instruirea minţii; afectarea evoluţiei personale prin instrucţie şi educaţie în scopul unei moralităţi înalte şi a ataşamentului faţă de polis a devenit în timp un sens de bază. Aici se află punctul de plecare pentru altul mai larg, mai social: formarea spirituală unificatoare, idealurile sub care se formează cultura panelenică. Savantul filolog german Werner Jaeger scrie, în prima parte a secolului al XX-lea, o lucrare monumentală despre formarea spiritului grec intitulată chiar Paideia şi pune acest termen în lumină. Un astfel de cuvânt, încărcat de astfel de sugestii se poate dovedi potrivit ca nume al unei edituri, accentuându-i vocaţia educativă. S-a dovedit. Semnul: valul grecesc. Fondatorii editurii au ales ca semn grafic un fragment quadratic al valului grecesc, asociat în mod emblematic cu numele şi deviza. Deviza: editura cărţilor de cultură. Cuvântul coultouros era în greaca veche cel mai puternic sinonim al cuvântului paideia; în limbile moderne din secolul al XVI-lea se remarcă, de asemenea, sinonimia cu cuvântul educaţie; această relaţie fondează deviza şi indică vocaţia editurii.

o explicaţie sentimentalăion bănşoiu

PAIDEIA

Mărturisesc că, student fiind, absolvent sau doctorand şi apoi ca profesor de filosofie veche la Universitatea Bucureşti, am suferit zilnic din cauza

lipsurilor masive din rafturile de cărţi, la gândul că în cultura noastră, în limba noastră, nu găseşti texte fundamentale clasice şi moderne, adică strictul

intelectual necesar. M-am format în anii ’60-’70 când funcţiona încă idealul cărturarilor de la începutul secolului care vedeau raiul sub forma unor

biblioteci bine încălzite, cu rafturi tixite de opere şi exegeze, loc populat de oameni cultivaţi, generoşi şi distraţi. După revoluţie, cu această obsesie, alături

de alţi patru profesori de la diverse universităţi din Bucureşti am fondat Editura Paideia, care de peste două decenii a încercat să acopere acele locuri lipsă

din biblioteci. Lucrul la editură l-am considerat tot timpul complementar aceluia de la catedră; sursa acestei munci grele şi îndelungate este un entuziasm

târziu, marcat de stoicism, nutrit de visurile din tinereţe, de frustrări deja cronicizate. Paideia este o instituţie culturală curioasă, o probă din substanţa

generaţiei noastre, a sexagenarilor activi. Merită să fie prezentată pe scurt.

Editura Paideia are logo-ul editura cărţilor de cultură şi este cunoscută prin lucrările sale de referinţă, cu caracter academic şi formativ; a publicat peste

1300 de titluri, dintre care multe cu renume maxim (exemplu pentru traduceri noi şi ediţii critice): epopeile homerice, scrieri presocratice, dialoguri

platoniciene, Metafizica, Politica şi Categoriile lui Aristotel, Dionisie Pseudoaeropagitul, gnostici, Philon din Alexandria, Abélard, Bacon şi Locke, Descartes,

Kant şi Hegel, Heidegger, Bulgakov şi Berdiaev, Rilke, Borges, Derrida.

În mod firesc, targetul editurii este format din intelectualitatea tânără şi de vârstă medie, activă în viaţa academică sau implicată în viaţa culturală.

Se poate spune că în percepţie publică, Paideia este o editură necomercială, elitară şi intelectualistă, care, spre deosebire de celelalte, concurente, nu

face concesii cărţii de consum imediat şi rezistă, cu toate acestea, în mod miraculos; elementul de fond, care a fidelizat acest public, este consecvenţa cu

care s-au editat în egală măsură cărţile de mare valoare ale culturii europene şi naţionale, dar şi cercetări interesante ale specialiştilor români. O breşă

în direcţia publicului larg s-a produs prin editarea unor lucrări consacrate culturii tradiţionale şi, în mod special şi spectaculos, odată cu apariţia cărţii

de cultură etno-culinară „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (880 pag. format mare) care în 10 ani, a cunoscut trei ediţii de mare succes şi mai multe

variante în limbile franceză şi engleză.

În anul 2005, la 15 ani de la fondare, s-a pus problema re-formării editurii, având în vedere uzurile morale şi importantele schimbări în contextele socio-

culturale şi de piaţă ce trebuiau, din nou, atent evaluate. Au urmat doi ani de analiză şi experimente, preliminare re-facerii structurii şi imaginii editurii.

Deşi reformulat, scopul major rămâne acelaşi: formarea unui amplu corpus de lucrări de referinţă care să cuprindă opere şi cărţi de comentariu din

cultura universală clasică şi din cultura naţională; de asemenea, să fie susţinută, sistematic, prin colecţii speciale, cercetarea şi creaţia românească în

domeniile literelor, literaturii critice şi disciplinelor umaniste.

Fiind fondată de universitari idealişti, Editura Paideia pledează pentru o producţie de carte academică elevată, pentru o ofertă mai coerentă şi mai

transparentă în această direcţie, în acest sens, la înfiinţarea Asociaţiei Editorilor de Carte Academică şi Universitară, alături de multe dintre universităţile

cele mai mari şi mai influente din ţară.

Deşi are o mărime medie, Paideia este o prezenţă vie care continuă să surprindă publicul cu idei şi formule deosebite: cea mai surprinzătoare este iniţiativa

de a publica ediţii speciale cu note bibliofile şi idei grafice novatoare. Pe această direcţie vă prezentăm ca exemplu Tetraevangheliarului Paideia (Bookfest

2008) care este cea mai mare carte legată în hârtie manuală din ultimul secol, în România. El reprezintă o replică post-modernă a primelor tipărituri din

istoria noastră şi este făcut să atragă atenţia asupra destinului cărţii în cultura actuală. A fost expus la târgul de carte Bookfest, pledând pe viu pentru

convieţuirea dintre cartea obiect valoroasă şi cartea de consum imediat. Dimensiunile sunt duse la extrem: deschis, el are aproape un metru pe lăţime,

jumătate pe înălţime şi ceva mai puţin de un sfert de metru la cotor; este legat în piele (cu intarsii tot din piele) şi brocart italian; hârtia este făcută de

mână, foaie cu foaie, ceea ce individualizează puternic exemplarul. Textul Evangheliilor este cel agreat de BOR şi urmează ordinea tradiţională (Matei,

Marcu, Luca, Ioan), având 40 de foi cu miniaturi de epocă, intercalate potrivit; de asemenea, textul poartă, la capete, frumoase gravuri ornamentale din

secolul al XVII-lea. Inspiraţia acestei opere a fost dusă până la faptă după o muncă lungă şi frumoasă alături de pictorul Henry Mavrodin şi de o echipă

întru totul dedicată editurii: redactorul Eugenia Petre şi inginerul Ionuţ Ardeleanu-Paici, pentru compunerea textului şi prelucrarea grafică; a lucrat

manual, arătând o pricepere plină de credinţă, legătoreasa de artă Irina Mirea. Această linie a continuat în următorii ani cu ediţii valoroase: Homer,

Virgiliu, Dante, Cervantes, Shakespeare... Au fost editate, de asemenea, lucrări de complexitate mai mică, lucrări în tiraje limitate, cu numerotare pe

serii, purtând însemnele speciale ale editurii.

Interesant pentru lumea în care trăim este că aceste cărţi vin dintr-un vis.

„Frustrările pot dezlega în om energii uimitoare şi depinde tot de om, de felul frustrării, de destinul personal, dacă urmările capătă accente nobile sau mizerabile.“

istoria din spatele cărţilor

PAIDEIA

Date şi situaţii istorice1990 Se înfiinţează editura Paideia ca societate culturală non-profit. Fondatorii sunt cinci profesori universitari: prof. Ion Bănşoiu – Universitatea

Bucureşti, acad. Gheorghe Vlăduţescu – Universitatea Bucureşti, prof. Sorin Vieru – Universitatea Bucureşti, prof. Vintilă Mihăilescu – SNSPA şi

prof. Dragoş Popa – Universitatea Politehnică Bucureşti.

1990-2007 Se formează identitatea editurii, se alcătuiesc colecţiile, se consolidează orientarea academică; schimb de experienţă cu 11 edituri

universitare americane; publică 15 volume de studii în colaborare cu Catholic University of U.S., intră în relaţii de parteneriat cu importante unităţi de

învăţământ universitar din Belgia, Franţa şi Germania, se stabilizează colaborarea cu universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. În paralel, sunt publicate

lucrări prestigioase de filosofie şi istorie politică în colaborare cu USID (pentru colecţia pe atunci, intitulată Gândirea nouă, bestsellerul Fukuyama,

Sfârşitul istoriei şi ultimul om). Paideia participă la Târgul internaţional de la Frankfurt şi la toate târgurile naţionale, câştigă premii, îşi face loc pe piaţă,

capătă un bun renume printre distribuitori, este din ce în ce mai prezentă în mass-media.

1997-2005 Prima REformare a editurii: diversificarea ofertei editoriale, tipografie proprie; apar primele ediţii ale Cărţii de bucate care conduce la o

promovare intensă la PROTV şi TVR1; se ţine anual Festivalul Paideia, cu participări ilustre: academici şi academicieni, universitari, scriitori, oameni de

teatru; apar lucrări de mare valoare culturală în traduceri noi, ediţii critice etc. (ex. epopeile homerice în traducerea lui Dan Sluşanschi); editura creşte

organic prin lărgirea bazei de cititori.

2005-2009 A doua REformare a editurii, consolidarea prestigiului şi crearea de nişe şi aşteptări noi din partea publicului intelectual; se înfiinţează

atelierul de hârtie manuală Paideia; debutează proiectele pe termen lung: Paideia Image (consacrată cărţii ilustrate) şi paideia biblio (consacrată

ediţiilor preţioase); marca începe să se adreseze şi instituţiilor sau clienţilor corporatişti prin lucrări dedicate; apar primele comenzi guvernamentale;

tot acum se iniţiază proiectul Paideia fasciculum, îndreptat spre publicarea cărţilor masive în ediţii multivolum; este creat modelul bibliofil harmony în

stilul leporello şi se conturează proiectul Paideia papyrus, dedicat cărţilor de perete; în 2009 este gândit proiectul symbio care constă în dezvoltarea

paralelă a cărţii pe suport digital; intervine parteneriatul cu Asociaţia Editorilor de Carte Academică şi Universitară, al cărui membru fondator este.

Evoluţii.Editura Paideia are sloganul editura cărţilor de cultură; este cunoscută prin lucrările sale de referinţă cu caracter academic şi formativ; a publicat peste

1300 de titluri, dintre care multe cu renume (exemplu de traduceri noi şi ediţii critice: epopeile homerice, scrieri presocratice, dialoguri platoniciene,

Metafizica, Politica şi Categoriile lui Aristotel, Dionisie Pseudoaeropagitul, Gnostici, Philon din Alexandria, Abélard, Bacon şi Locke, Descartes,

Kant şi Hegel, Heidegger, Bulgakov şi Berdiaev, Rilke, Borges, Derrida). Principalele colecţii prin care Paideia a onorat sloganul editura cărţilor de

cultură sunt: colecţia cărţilor de referinţă, spaţii imaginate şi colecţia de studii şi eseuri cu cele 10 serii de domeniu ale sale.

Paideia este o prezenţă vie care continuă să surprindă publicul cu idei şi formule deosebite, cea mai surprinzătoare este iniţiativa de a publica ediţii

speciale cu note bibliofile şi idei grafice novatoare.

Formarea unui amplu corpus de lucrări de referinţă care să cuprindă opere şi cărţi de comentariu din cultura universală clasică şi din cultura naţională

în ediţii deosebite a rămas preocuparea principală; de asemenea, să fie susţinută, sistematic, prin colecţii speciale cercetarea şi creaţia românească în

domeniile literelor, literaturii critice şi disciplinelor umaniste; proiectele strategice Paideia Image şi Symbio vin să contribuie complementar.

La 15 ani de la fondare, editura Paideia şi-a folosit resursele creative pentru diversificarea formelor în care apar cărţile, dezvoltând serii de ediţii speciale

şi de cărţi cu caracter bibliofil. În paginile acestui catalog se pot vedea direcţiile de dezvoltare şi reacţiile editurii la schimbările pieţei. Editura Paideia a

surprins în permanenţă publicul, care a devenit din ce în ce mai interesat şi mai activ în relaţie cu editura.

Publicul editurii s-a format şi reformat în cei 25 de ani de existenţă nu numai în funcţie de conjuncturile culturale şi împrejurări, dar şi

pentru felul în care a fost provocat de editură prin idei care ies din comun şi uzanţe. Iată câteva date cu privire la evoluţiile acestui public.

În ultimii 10 ani, grupuri mari de cititori s-au format în ţară şi în străinătate urmând realizările editurii, care între timp a adoptat noi devize: emblematic

românia, editura seriilor speciale, editura cărţilor biblioconcept, ediţii senzitiv alchimice. Mulţi dintre fidelii editurii se aşteaptă la noi devize şi la noi

surprize. Editura este în plină evoluţie şi nu îi va dezmăgi.

Odată cu apariţia cărţii de cultură etno-culinară Bucate vinuri şi obiceiuri româneşti, care în 10 ani a cunoscut un nemaipomenit succes în cele trei ediţii

de mare tiraj; vizibilitatea editurii creşte, a fost împrejurarea în care prima ediţie l-a promovat pe autor (Radu Anton Roman) ca producător de emisiuni

de televiziune pe tema bucătăriei tradiţionale româneşti, iar acesta a promovat sistematic editura, timp de 8 ani.

Dincolo de prezenţa puternică şi permanentă a lui Radu Anton Roman pe toate canalele media, se observă un interes încurajator pentru susţinerea

culturii scrise din partea radiourilor: România actualităţi şi România cultural (producători: C. Năstac, Doina Berchina), a presei scrise (România Liberă,

prin Nicolae Prelipceanu, care făcea recenzii tot timpul), a televiziunilor (unele defuncte: TELE7ABC care a difuzat repetat influentele interviuri ale lui

Cornel Todea), altele care au avut un mare rol în promovarea editurilor (TVR, PROTV), dar acum aproape că au abandonat. După acest moment, se

poate vorbi în sens larg de un public Paideia, care nu mai este omogen, ci este oarecum structurat; se poate deosebi acum de un corp de cititori ai

editurii Paideia (între 7 şi 10 000), care urmăresc apariţiile şi evoluţia editurii, cumpără capodopere sau cărţi de specialitate din librării, comandă carte

prin poştă sau pe site; devine din ce în ce mai prezentă şi activă o categorie de fideli ai editurii Paideia (potenţiali fani, poate peste 50 000), oameni care

frecventează site-ul, poartă corespondenţă, sunt sensibili la marcă. Clienţi ocazionali şi fideli potenţiali sunt poate sute de mii; aceştia cunosc brandul

de bine, din auzite, sunt deschişi. Dacă brandul se întăreşte, o mare parte dintre ei vor deveni fideli. Diversificarea tematicii şi activităţilor a făcut ca

editura Paideia să fie în relaţie deschisă cu prietenii săi.

editura cărţilor de culturăcapodopere

PAIDEIA

Capodoperele editurii sunt între primele titluri în istoria culturii noastre comune; traduceri, adaptări şi comentarii noi ne aduc alături de ceilalţi europeni, în gândire şi în consacrarea marilor valorilor. Multe dintre aceste cărți cuprind versiuni noi în limba română, în fapt adevărate creații în limbă și limbaje. De multe ori textul original este de față pentru a înlesni consultarea și a verifica înțelesuri; la fel, aparatul critic. Edițiile de serie numite cărți de referință sunt frumoase și au o grafică unitară; cele speciale sau bibliofile sunt prețioase și memorabile, un elogiu binemeritat operei.

Abélard: Etica – traducere din limba latină de prof. Dan Negrescu, profesor la Catedra de Limbi clasice – Universitatea din Timişoara; acest tratat

timpuriu are o referinţă decisivă pentru formarea limbajului filosofic medieval şi european. Cartea este disponibilă atât în ediţie de serie, cât şi în ediţii

speciale, aparte, frumos legate, cu ilustraţii (16,5 x 23,5 cm). Aristotel: Metaphisica – traducere din limba elină de acad. Gheorghe Vlăduţescu,

profesor de filosofie veche la Universitatea din Bucureşti; noua versiune în limba română este de o mare acurateţe şi sensibilă la elementul stilistic, în

aşa fel încât este detectabil caracterul stratificat al textului şi retorica specifică actului didactic din Liceu (16,5 x 23,5 cm). Aristotel: Categorii –

traducere din limba greacă de profesorul Traian Brăiloiu, îngrijită şi comentată de acad. Gheorghe Vlăduţescu, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Această carte, esenţială pentru formarea filosofică, cuprinde textul grec şi notele lămuritoare (poate fi comandată în ediţii speciale sau biblio) (16,5 x

23,5 cm; 9 x 20,5 cm). Aristotel: Despre cer – traducerea se datorează lui Şerban Nicolau, fiind prezentată de acad. Alexandru Surdu, în ediţie bilingvă

(16,5 x 23,5 cm). Boccaccio: Zilele 7 şi 8 din Decameronul – este reluată versiunea mai veche, deja celebră, a Etei Boeriu; lucrarea este imprimată pe

hârtie manuală sau hârtie ivoire, ilustrată cu grafică medievală, legată cu cotor din piele (disponibilă la comandă) (20 x 28 cm). Cantemir: Istoria

creşterilor şi descreşterilor Imperiului Otoman – traducere din limba latină a regretatului prof. Dan Sluşanschi, unul dintre cei mai reputaţi membri ai

Catedrei de Limbi clasice a Facultăţii de Limbi străine din cadrul Universităţii din Bucureşti; versiunea română a fost mult aşteptată de istorici şi de toţi

oamenii de cultură, fiind principala sursă de informare asupra perioadei medii din istoria Imperiului Otoman şi a zonei culturale de răsărit; această

mare scriere a primit traducerea excepţională pe care o merită; această muncă savantă se bucură de elogiul unanim şi binemeritat al cunoscătorilor

şi mediilor academice. Textul este imprimat pe hârtie ivoire, cu inserturi pe hârtie manuală, coperta pe hârtie manuală şi cotorul din piele (20 x 28

cm). Carmina Burana – cum se ştie, la origine, este o colecţie de cânturi păstrate din cultura aparte a studenţilor rătăcitori; o poezie în ton forţat laic

şi aparent vesel despre soartă, despre lumea mijlocului de Ev Mediu, plină de culoare, dar, totodată, de o tragică fragilitate. Este o traducere a prof.

Dan Negrescu din latina golliarzilor, împănată cu interludii în franceza sau germana veche. Textul este ales şi aranjat de vestitul compozitor german

Karl Orff, pornind de la acele cânturi. Versiunea română este pusă în paralel cu cea latină ceea ce contribuie la impresia de mare poezie pe care o

imprimă oratorul Carmina Burana. O introducere grafică, derulând la începutul cărţii 40 de gravuri medievale imprimate pe hârtie manuală, adaugă

expresivitate şi sensibilizează la text (20 x 28 cm). Cervantes: Don Quijote – este reluată traducerea lui Ion Frunzetti şi a lui Edgar Papu, ilustraţia de

Gustave Doré. Această carte trebuie să intre în orice limbă şi orice cultură. Ediţia de lux este imprimată integral color pe hârtie ivoire, copertă din piele

cu fereastră (poate fi comandată la editură) (20 x 28 cm). Dante: Divina comedia – capodopera este tradusă de Eta Boeriu, celebră pentru aceasta şi

încă neegalată. Deocamdată este disponibilă doar ediţia specială, în două volume, imprimată pe hârtie ivoire, cu inserturi pe hârtie manuală, copertă

hârtie manuală, legate cu piele la cotor (trebuie comandată din timp) (20 x 28 cm). Descartes: Expunere despre metodă – textul tradus reprezintă o

versiune târzie în limba latină a celebrului Discurs şi este o raritate. După cum precizează Descartes însuşi textul a fost recompus sub supravegherea

sa după 7 ani de la apariţia celui în limba franceză şi este din multe puncte de vedere cel puţin la fel de preţios, având avantajul latinei evoluate în

scolastica târzie. Ediţia aduce toate cele trei versiuni în faţa cititorului cultivat. Îngrijirea ediţiei este făcută de acad. Gheorghe Vlăduţescu, iar

traducerea aparţine prof. Dan Negrescu de la Universitatea din Timişoara (16,5 x 23,5 cm). Eminescu: Luceafărul este prezent într-o ediţie liliput care

aduce alături de originalul în limba română versiuni în limbile: engleză, germană, franceză, italiană şi spaniolă (7 x 14,5 cm). Hegel: Principiile filosofiei

dreptului – această ediţie reia doar vasta introducere pe care Hegel o face la ampla sa expunere a principiilor filosofiei dreptului. Traducerea aparţine

Ioanei Ungureanu şi Mădălinei Lazăr (11,5 x 16,5 cm). Heraclit: Fragmente – fragmentele filosofului grec, cunoscut şi iubit pentru gândirea sa

paradoxală, aforistică şi oraculară, au fost traduse de prof. Adelina Piatkowski. Ediţia are o formă de serie şi una într-un format neobişnuit, leporello,

imprimată pe hârtie manuală (poate fi comandată la editură) (22 x 22 cm). Homer: Iliada – traducere din limba elină de regretatul savant Dan

Sluşanschi, profesor de limbi clasice la Universitatea din Bucureşti; traducerea în limba română este una savantă, pentru că pleacă de la o viziune

aparte asupra aranjării însăşi a textului grec; în primul rând, este o creaţie în limba română, fiecare vers respectând canonul hexametrului dactilic fără

a pierde nimic din poezia şi forţa de expresie. Ediţia este ilustrată cu inserturi grafice deosebite care aduc mediul culturii arhaice greceşti în

completarea poeziei epice (20 x 28 cm). Homer: Odyseia – traducere din limba elină de regretatul savant Dan Sluşanschi, profesor de limbi clasice la

Universitatea din Bucureşti; traducerea în limba română este cu totul savantă pentru că pleacă de la o viziune aparte asupra aranjării textului grec însuşi;

dar, în primul rând, este o creaţie în limba română, fiecare vers respectând canonul hexametrului dactilic fără a pierde nimic din poezie şi forţa de

expresie. Ediţia este deosebit ilustrată cu inserturi grafice care aduc mediului culturii arhaice greceşti completarea poeziei epice. Ediţia este ilustrată cu

inserturi grafice deosebite care aduc mediului culturii arhaice greceşti completarea poeziei epice (20 x 28 cm). Kant: Critica raţiunii practice – traducerea

originalului german se datorează profesorului Traian Brăiloiu. Această carte, fundamentală pentru cultura modernă, are darul de a schimba gândirea

celui care o citeşte. Este disponibilă atât în ediţie de serie, cât şi în ediţie specială, numerotată şi legată în hârtie manuală (16,5 x 23,5 cm).

editura cărţilor de culturăcapodopere

PAIDEIA

Philon din Alexandria: Comentariu alegoric al legilor sfinte (traducerede Zenaida Anamaria Luca) – scriere celebră şi foarte influentă peste secole, apare

pentru prima dată în limba română. Cartea este disponibilă în ediţie de serie, dar şi în ediţie specială, ilustrată, scoarţă din hârtie manuală, numerotată

şi montată în cutie de piele (16,5 x 23,5 cm). Platon: Parmenide – celebrul dialog este tradus din limba greacă de profesorul Sorin Vieru, membru al

Catedrei de Filosofie teoretică a Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Traducerea este valoroasă prin exactitatea şi excepţionala

expresivitate a limbii folosite. Cartea este disponibilă în ediţie de serie, dar şi într-un tiraj aparte, numerotat şi legat cu artă (se comandă la editură).

Ediţia este ilustrată cu inserturi grafice deosebite care aduc mediului culturii arhaice greceşti completarea poeziei epice (16,5 x 23,5 cm). Platon: Gorgias

– traducere din limba elină de profesorul Alexandru Cizek, de la Universitatea Münster din Germania. Ca şi dialogul Parmenide, această carte poate fi

găsită în ediţie de serie sau ediţie de lux, numerotată, legată în hârtie manuală (16,5 x 23,5 cm). Pythagora şi pythagoricienii: Fragmentele aparţin

vechiului pytagorism, anonim, şi sunt traduse de prof. Mihai Nasta (Universitatea Liberă din Bruxelles). Notele şi comentariile profesorului Mihai Nasta,

de o mare erudiţie şi forţă explicativă, reprezintă o îndrumare de neegalat în lumea vechilor greci şi a începuturilor gândirii filosofice (14 x 20 cm).

Sappho: Poezii – celebră, stranie, mare poetă. Avem de-a face cu o transpunere în limba română însoţită de excelente traduceri în engleză şi franceză,

pentru gust şi comparaţie. Ediţia specială este în leporello, integral pe hârtie manuală, coperta pe hârtie manuală cu fereastră (poate fi comandată la

editură) (20 x 20 cm). Sf. Dionisie: Opere – opera acestui sfânt misterios, mai ales minitratatul despre numele divine, a fost tradusă de părintele Dumitru

Stăniloae împreună cu didahiile Sfântului Maxim Mărturisitorul. Textele Sfântului Dionisie sunt însoţite de nenumărate comentarii şi note făcute atât de

Sfântul Maxim Mărturisitorul, cât şi de părintele Stăniloae; îngrijirea acestei ediţii afost trudnică şi savantă, aparţinând dr. Constanţa Costea, cercetător

cunoscut în sfera patristicii şi artei medievale româneşti. Lucrarea reprezintă un ansamblu erudit de texte şi interpretări, o referinţă fundamentală în

gândirea teologică preschismatică şi un concept editorial special (16,5 x 23,5 cm). Sf. Ieronim: Apologie şi rânduială – dialog împotriva luciferienilor –

traducerea aparţine profesorului Dan Negrescu de la Universitatea din Timişoara şi are meritul de a pune în circulaţie gândirea ieronimică în cultura

noastră teologică. Este disponibilă în formatul de serie al colecţiei cărţilor de referinţă, dar şi într-o ediţie specială, numerotată aparte (poate fi comandată

la editură) (16,5 x 23,5 cm). Sf. Thoma d’Aquino: Despre fiinţă şi esenţă – lucrare celebră de mici dimensiuni. Traducerea a fost făcută de profesorul Dan

Negrescu de la Universitatea din Timişoara. Ediţia este bilingvă şi fundamentală pentru sursele teologiei şi metafizicii. Cartea poate fi cerută în ediţie de

serie sau poate fi comandată în ediţie specială, notată distinct (14 x 20 cm). Shakespeare: As you like it, Hamlet, Henry VIII, King Lear, Macbeth, The

tempest, The Sonnets, Romeo and Juliet - Limba acestor ediţii este engleza modernă, iar ilustraţia reprodusă pe inserturi de hârtie manuală provine de

la cei mai importanţi pictori englezi, care au pus pe pânză scene propriu-zise din piesele shakespeariene; lucrările formează un ansamblu nou şi diferit

în raport cu ediţiile cu care suntem obişnuiţi (20 x 28 cm). Virgiliu: Eneida – traducerea din latină se datorează regretatului profesor Dan Sluşanschi de

la Catedra de Limbi clasice a Universităţii din Bucureşti. Este elogiată de specialişti pentru ştiinţa, sensibilitatea şi poezia sa. Există mai multe variante

grafice, dintre care două sunt legate, ilustrate cu inserturi pe hârtie manuală, cu cotorul în piele, numerotate (20 x 28 cm). Villon: Opera – poezia lui

François Villon este tradusă din franceza veche de profesoara Ionella Manolesco (cercetătoare şi profesoară din Montreal, Canada). Această traducere

a fost la origine un doctorat la Sorbona, dar a ajuns o carte de referinţă în cultura noastră datorită erudiţiei şi cercetării pasionate care însoţesc munca

poetică de transpunere. Traducerea se bazează pe teorii şi viziuni, poate fi criticată, dar nu ignorată. Cartea este imprimată pe hârtie ivoire, cu inserturi

pe pânză, cu coperta pe hârtie manuală şi cotorul din piele (20 x 28 cm).

editura cărţilor de cultură

Filosofia înseamnă în primul rând istoria ei, dar şi cercetare nouă, contributivă; titlurile editurii cuprind opere fundamentale, istorii şi tratate, teme de interes teoretic (metafizică, ontologii şi logică, filosofia ştiinţei, estetică) sau subiecte de interes acut (etică, filosofie socială şi politică, antropologie filosofică, filosofie românească). Traducerile noi din marii filosofi (Platon, Aristotel, Abélard, Descartes, Kant, Husserl) fac mândria editurii. 

filosofie

Mircea Vulcănescu, Logos şi Eros, 1991; Mircea Florian, Cosmologia elenă, 1993; Pierre Abélard, Etica - sau Cartea intitulată Cunoaşte-te pe tine însuţi,

1993; Edmund Husserl, Filosofia ca ştiinţă riguroasă, 1994; Francis Fukuyama, Sfârşitul istoriei şi ultimul om, 1994; G.W.F. Hegel, Viaţa lui Iisus. Scrieri

teologice de tinereţe (I), 1994; Platon, Parmenide, 1994; G.E. Lessing, Ernst şi Falk - Educarea speciei umane, 1995; Karl Jaspers, Oamenii de însemnătate

crucială. Socrate, Buddha, Confucius, Iisus, 1995; René Descartes, Expunere despre metodă, 1995; Thoma D’Aquino, Despre fiinţă şi esenţă (De ente et

essentia), 1995; Gheorghe Vlăduţescu, Cei doi Socrate, 1996; Aram M. Frenkian, Scepticismul grec, 1997; Diogenes Laertios, Despre vieţile şi doctrinele

filosofilor. Cărţile I-II (Filosofii presocratici), 1997; Edmund Husserl, Criza umanităţii europene şi filosofia, 1997; Gheorghe Vlăduţescu, Aristotelismul ca

filosofie a individualului, 1997; Ion C. Popescu, Corabia lui Tezeu sau Empirismul fără dogme, 1997; Nikolai Hartmann, Vechea şi noua ontologie - şi alte

scrieri filosofice, 1997; Sorin Vieru, Încercări de logică - vol. I, 1997; Adrian Niţă, Leibniz, 1998; Aristotel, Metafizica A-E, 1998; Constantin Rădulescu-Motru, Kant’s Theorie der Naturcausalität, 1998; G.F.W. Hegel, Principiile filosofiei dreptului sau Compendiu de drept natural şi ştiinţă a statului, 1998;

Gheorghe Vlăduţescu, Ontologie şi metafizică la greci. Presocraticii, 1998; Gheorghe Vlăduţescu, O încercare de utopie, 1998; Gheorghe Vlăduţescu, Filosofia legendelor cosmogonice româneşti, 1998; Martin Heidegger, Timpul imaginii lumii, 1998; Teofrast, Metafizica, 1998; Valentin Mureşan, Forma dreptăţii în „Republica“ lui Platon, 1998; Clement Alexandrinul, Gnoza şi gnosticii. Fragmente din Theodot şi din şcoala numită „orientală“ în

vremea lui Valentin, 1999; Edmund Husserl, Conferinţe pariziene şi alte scrieri filosofice, 1999; Emil Stan, Vocaţia paideică a filosofiei româneşti, 1999;

Virgil Ciomoş, Timp şi eternitate. Aristotel, Fizica IV 10-14, interpretare fenomenologică, 1999; Niculae Bellu, Sensul eticului şi viaţa morală, 1999; Ce

vor filosofii ? Culegere de texte, 2000; Nigel Warburton, Filosofia - noţiuni fundamentale, 2000; Alexandru Surdu, Gândirea speculativă. Coordonate

istorico-sistematice, 2000; Corneliu Mircea, Originarul, 2000; Immanuel Kant, Ideea critică şi perspectivele filosofiei moderne. Kant prin el însuşi, 2000;

Ion Pană, Conceptul de metafizică în opera târzie şi postumă a lui Max Scheller, 2000; Jean-Louis Vieillard-Baron, Problema timpului. Şapte studii

filosofice, 2000; Valentin Mureşan, Ce este filosofia?, 2000; Valentin Mureşan, Comentariu la „Republica“ lui Platon, 2000; Valentin Mureşan Despre

adevăr. Culegere de texte, 2000; Viorel Vizureanu, Descartes, 2000; Adrian Paul Iliescu, Veronica Iliescu, Raţiunea în epoca clasică, 2001; Alexandru Boboc, Cunoaştere şi comprehensiune, 2001; Antoine Faivre, Ezoterismul, 2001; Aram M. Frenkian, Doxografii greci, 2001; Aristotel, Politica, 2001;

Gheorghe Vlăduţescu, O enciclopedie a filosofiei greceşti, 2001; Gheorghe Vlăduţescu, Thales din Milet, 2001; Gheorghe Vlăduţescu (coord.), Caiete

de istoria filosofiei şi filosofia culturii, 2001; Ilie Pârvu, Cum se interpretează operele filosofice, 2001; Ilie Pârvu, Arhitectura existenţei vol. II. Teoria

elementelor versus Structura categorială a lumii, 2001; Lucian Grozea, Gnoza. Jocurile fiinţei în gnoza valentiniană orientală. Aspecte ale gnosticismului

de tip siro-egiptean, după mărturiile patristice, filosofice şi copte, 2001; Lucian Grozea, Gnoza - Jocurile fiinţei în gnoza valentiniană orientală, 2001;

Lucian Sârbu, Adevăr şi democraţie - frânturi din filosofia domesticirii, 2001; Mihaela Pop, Manual de estetică, 2001; Mircea Dumitru, Modalitate şi

incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior, 2001; P.P. Negulescu, Lecţii de logică, 2001; Philolaos, Despre Pythagora şi pythagorei,

2001; Rudolf Carnap, Vechea şi noua logică. Carnap prin el însuşi, 2001; Sorin Vieru, Încercări de logică (II) Studii fregeene, 2001; Valentin Mureşan (Editor), Axiologie şi moralitate. Culegere de texte, 2001; Vasile Morar, Moralităţi elementare, 2001; Despre sensul vieţii, 2002; Dragoste şi filosofie,

2002; Alexandru Surdu, Filosofia modernă. Orientări fundamentale, 2002; Alexandru Surdu, Confluenţe cultural-filosofice, 2002; Ben Kubassek, De la

epuizare la echilibru, 2002; Bernard Williams, Moralitatea - O introducere în etică, 2002; Călin Candiescu, Raportul dintre matematică şi logică la Octav

Onicescu, 2002; Corneliu Mircea, Fiinţă şi extaz, 2002; G.W.F. Hegel, Spiritul creştinismului şi destinul său, 2002; Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional,

despre filosofia românească, 2002; Gottfried Wilhelm Leibniz, Primae Veritates şi alte scrieri de logică şi metafizică - Leibniz prin el însuşi, 2002; Ion Tănăsescu (editor), Conceptul de intenţionalitate la Brentano. Origini şi interpretări, 2002; Immanuel Kant, Despre pedagogie, 2002; Philon din Alexandria, Comentariu Alegoric al Legilor Sfinte după Lucrarea de Şase Zile, 2002; Alexandru Surdu, Filosofia contemporană - Orientări fundamentale,

2003; Alexandru Surdu, Filosofie contemporană, 2003; Alexandru Surdu, Itinerarii logico-filosofice, 2003; Arthur Schopenhauer, Despre libertatea

voinţei, 2003; Francis Bacon, Despre înţelepciunea anticilor, 2003; Gheorghe Vlăduţescu, Teologie şi metafizică în cultura Evului Mediu, 2003;

PAIDEIA

publicate 1991 – 2003

editura cărţilor de culturăfilosofie

PAIDEIA

publicate 2003 – 2015

Gheorghe Vlăduţescu, Filosofie şi politică, 2003; Dan Sîmbotin, De Imitatione Dei, 2003; Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, 2003; Ioan Deac, Ontologia subiectivităţii, 2003; Ionel Buşe, Logica pharmakon-ului, 2003; John Stuart Mill, Eseuri etice, 2003; Valentin Mureşan, Utilitarismul lui John

Stuart Mill, 2003; Alexandru Ştefănescu, Nietzche şi moartea lui Dumnezeu, 2004; Alexandru Surdu, Mărturiile anamnezei, 2004; Christopher Kirwan, E de ajuns să fii fericit? Vechii greci despre cum s-ar cuveni să trăim, 2004; Gheorghe Schwartz, Filosofia limbajului în spiritul psihologiei transversale,

2004; Gheorghe Vlăduţescu, Ion Bănşoiu, Savu Totu, Istoria filosofiei în texte alese, 2004; Sabin Totu, Nefiinţa în Platonism, 2004; Adrian Niţă, Timp şi

idealism. Metafizica timpului la Kant şi Leibniz, 2005; Alexandru Boboc (Editor), Ce este luminarea? Teze, definiţii şi semnificaţii, 2005; Aristotel, Despre

cer, 2005; Dinu Rădulescu, Conceptul de formă, 2005; Dorin Ştefănescu, Metafizică şi credinţă, 2005; J.J. Wunenburger, Imaginariile politicului, 2005;

J.J. Wunenburger, Raţiunea contradictorie, 2005; Miki Ota, A reconstructive introduction to Wittgenstein’s philosophy of music, 2005; Niculae Bellu, De

la stânga politică, 2005; Nicolae Sacalis-Calata, Pedagogia culturii de la Homer la Platon, 2005; Niculae Bellu, Morala şi stânga culturală, 2005; Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Dan Crăciun, Etica afacerilor, 2005; Viorel Cernica, Fenomenul şi nimicul, 2005; Anton Toth, Simon Magul în literatura

creştină a primelor patru secole, 2006; Constantin I. Stan, Aliaţi şi adversari, 2006; Corneliu Mircea, Divinul, 2006; Drăgan Stoianovici, Logica şi

Dreptul, 2006; G.W. F. Hegel, Filosofia ca sistem, 2006; Ion Bănşoiu, Filosofia preclasică greacă, fragmente din textele presocraticilor, 2006; Philolaos, Despre Pythagora şi pythagorei (fragmente), 2006; Valentin Mureşan (Editor), Filosofia morală a lui R.M. Hare. Teorie şi aplicaţii, 2006; Viorel Cernica, Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică, 2006; Virgil Ciomoş, De la experienţa sublimului la starea de excepţie, 2006; Anton Toth, Filosofie şi

gândire religioasă în sec. II d.Hr., 2007; Jose Patricio Brickle Cuevas, Panorama filosofiei chiliene - Antologie de filosofie chiliană, 2007; Mauricio Beuchot Puente, Hermeneutica analogică, 2007; Crina Savu, Perspective asupra unu-lui la Platon, 2007; Traian Brăileanu, Aristotel Categorii, 2007;

Viorel Cernica, Situaţiile existenţiale, 2007; Alexandru Bulandra, Experimentul Iov, 2008; George Remete, Cunoaşterea prin tăcere - Fasc. I+V, 2008;

Gheorghe Vlăduţescu, Ontologie şi metafizică la greci. Socrate şi socraticii minori, 2008; Ion Petrovici, Din cronica filosofiei româneşti, 2008; Romina Surugiu, Dominante filosofice în publicistica lui Nae Ionescu. De la Logos la Cuvântul, 2008; Silviu Lupaşcu, Eseuri despre iubire şi divinitate, 2008;

Tănase Nichifor, Ontologia întrupării. Tripticul fiinţă-esenţă-fenomen, 2008; Adrian Niţă, Noica: O filosofie a individualităţii, 2009; Dan Farcaş, Labirintul

cunoaşterii, 2009; Gheorghe Vlăduţescu, Cum mureau filosofii în Grecia veche, 2009; Mihai Nasta, Despre Pythagora şi pythagorei - fragmente, 2009;

Raluca Grigoriu - Coord., Mituri şi filosofii, 2009; Thoma D’Aquino, Despre fiinţă şi esenţă, 2009; Vasile Morar, Moralităţi elementare, ediţia a II-a

revăzută, 2009; Anton Toth, Ontologia vechii academii: Speusippus şi Xenocrates, 2010; Corneliu Mircea, Facerea. Tratat despre Spirit, 2010; Gorun Manolescu, Dincolo de ironie şi ironism – Plecând de la discuţii virtuale cu unii clasici de marcă PoMo –, 2010; Platon, Gorgias, 2010; Platon, Parmenide,

2010; Radu Drăgan, Piatra filosofală, 2010; Teofrast, Metafizica, 2010; Vasile Morar, Morala elementară – stări, praguri, virtuţi, 2010; Viorel Cernica, Răstiri către cei de-o seamă cu sine, 2010; Alexandru Ştefănescu, Leibniz şi paradigma individualităţii. De la ontologie la politică şi înapoi, 2011;

Aristotel, Metafizica, 2011; Gheorghe Vlăduţescu, Aristotel - Metafizica, 2011; Ileana Stănculescu - Coord., In Honorem, 2011; Marie Dominique Philippe, Despre iubire, 2011; Petru-Vladimir Pătulescu, Sinceritatea privirii Te x Te, 2011; Alexandru Bulandra, Minunata istorie a „Cărţii lui Iov”, 2011;

Gheorghe Vlăduţescu, Filosofia legendelor cosmogonice româneşti, 2012; Niculae Bellu, Dimensiunea morală a existenţei umane. O cercetare

ontologică, 2012; Remus Foltoş, Absolutul interior sau interiorul absolut, 2012; Silviu-Constantin Şerban, Semiotică şi ontologie la Platon. Problema

individuaţiei, 2012; Gheorghe Ceauşu, Pe drumul gândirii axiologice, 2013; Gheorghe Vlăduţescu, Philosophy of the romanian cosmogonic legends,

2013; Lucian Modog, Râs şi existenţă. O interpretare fenomenologică, 2013; Mihai Salvan, Despre stăpânirea şi înrobirea de sine, 2013; Ovidiu Cristian Nedu, Metafizica idealistă a budhismului Vijñānavāda. Cele trei registre ale existenţei şi problema continuităţii lor, 2013; Silviu Şerban, Eidos şi Logos.

Modelul semiotic platonician, 2013; Alexandru Surdu, Elogiul filosofiei româneşti, 2014; Gheorghe Vlăduţescu, Henologic şi ousiologic în construcţia

metafizicii. Grecia şi Evul Mediu, 2014; Sebastian Ştefănucă, Experienţă şi loc. Contribuţii antropologice la înţelegerea conceptului de spaţiu, 2014

editura cărţilor de culturăteologie

PAIDEIA

Paulin Lecca, De la moarte la viaţă, 1996; Nikolai Berdiaev, Spirit şi libertate. Încercare de filosofie creştină, 1996; Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere

complete, 1996; Dumitru Stăniloae, Poziţia domnului Lucian Blaga faţă de creştinism şi ortodoxie, 1997; Serghei Bulgakov, Ortodoxia, 1997; Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştrii şi alte scrieri, 1997; Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor (Disputa unui luciferian şi a unui ortodox), 1998; Paul Mihail, Jurnal (1940-1944), 1999; Nikolai Berdiaev, Încercare de metafizică eshatologică. Act creator şi obiectivare, 1999; Cristian Tabără, Experienţa

mistică a luminii în religiile orientale şi în creştinismul ortodox, 2000; Ignatie Monahul, Muntele Athos - Darul monahismului ortodox, 2000; Serghei Bulgakov, Dogma euharistică, 2000; *** , Muntele Athos - Darul monahismului ortodox, 2000; Aurelia Bălan-Mihailovici, Ţara Sfântă în anul 2000.

Panortodoxia, 2001; Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, 2001; Ignatie Monahul, Filocalia - în întrebări şi răspunsuri, 2002; Marie Dominique Philippe, Sfântul Toma, 2003; Marie Dominique Philippe, În inima iubirii, 2003; George Remete, Cunoaşterea prin tăcere, vol. I+VI, 2004; Sorin Bejan, Misiunea

bisericii între obiceiuri şi Sf. Tradiţie, 2004; Marie Dominique Phillipe, Foc am venit să arunc pe pământ, 2005; Mihai C. Teodorescu, Teologia naturală şi

etica planificării familiale, 2006; Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, 2006; Cătălina Velculescu, Nebuni întru Hristos, 2007; Mirel Bănică, „Locul

celuilalt” - Ortodoxia în modernitate, 2007; Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, 2008; ***, Rugăciuni de trebuinţă, ilustrate cu icoane pe lemn, 2009;

***, Rugăciuni pentru copii, ilustrate cu icoane pe sticlă, 2009; Nikolai Berdiaev, Spirit şi libertate. Încercare de filosofie creştină, 2009; Vasile Miron, Biserică şi cult, 2009; Vasile Miron, Biserică şi cult, 2009; Dumitru Stăniloae, Poziţia domnului Lucian Blaga faţă de creştinism şi ortodoxie, 2010; Lidia Popiţa Stoicescu, Adevărul fără plural, 2010; Nikolai Berdiaev, Dialectica existenţială a divinului şi umanului, 2010; Vasile Miron arhm. conf. univ. dr., O pagină inedită din istoria bisericii ortodoxe strămoşeşti, 2011; ***, Rugăciuni către Maica Domnului, 2010; ***, Rugăciuni pentru familie, 2010; ***, Rugăciuni pentru sănătate, 2010; ***, Rugăciuni pentru toată ziua, 2010; Corneliu Mircea, Introducere în onto-teologie, 2012; Nicoleta-Ginevra Baciu, Isihasmul în reflexii literare: Tolstoi, Sadoveanu, Dostoievski, 2013; Alexandru Bulandra, Iov, Socrate şi Divinitatea, 2013; Radu Lungu, Cultura monastică

ortodoxă la români, 2013; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Moldova Centrală, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Moldova

de Nord, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Muntele Athos, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Muntenia, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Oltenia, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti - Transilvania, 2014

Dezbaterile în teologie au fost întotdeauna aprinse şi pline de dispute care ating teoria înaltă şi metafizica. Editura a cultivat lucrări savante, cum este traducerea părintelui Stăniloae a operei Sfântului Dionisie Pseudo-areopagitul, sau a Didahiilor lui Maxim Mărturisitorul, lucrare de mare anvergură, îngrijită de dr. Constanţa Costea; în acelaşi timp, editura a publicat şi teologi de aprinsă polemică, cum a fost însuşi părintele Stăniloae – care a făcut o aspră critică poetului şi filosofului Lucian Blaga –, Serghei Bulgakov, Nicolai Berdiaev sau Marie Dominique Phillipe. Au apărut cărţi sub semnătura istoricului Radu Lungu, Cultura monastică ortodoxă la români şi monografiile Mănăstiri Ortodoxe Românești, organizate pe regiuni culturale. 

editura cărţilor de culturăistorie

PAIDEIA

Cristian Sandache, Doctrina naţional-creştină în România, 1997; Iolanda Ţighiliu, Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova – secolele

XV-XVII, 1997; Iulian Chifu, Război diplomatic în Basarabia, 1997; Anastasie Iordache, Criza politică din România şi războaiele balcanice 1911-1913,

1998; Anastasie Iordache, Reorientarea politică a României şi neutralitatea armată, 1914-1916, 1998; Cristian Săndache, Viaţa publică şi intimă a

lui Carol al II-lea, 1998; Gheorghe Buzatu, Mircea Chiriţoiu, Agresiunea comunismului în România - Documente din arhivele secrete: 1944-1989 - vol.

I, 1998; Jipa Rotaru, Vladimir Zodian, Leonida Moise, Teofil Oroian, Antonescu - Hitler, Caucazul şi Crimeea, 1998; Radu Ştefan Vergatti, Nicolae

Spătarul Milescu. Viaţa, călătoriile, opera, 1998; Ion Pătroiu, Alexandru Oşca, Vasile Popa, Îngheţ în plină vară - Praga - august 1968, 1998; Şerban Madgearu, Ghiţă Popp, un condamnat politic în arhivele serviciilor secrete, 1998; Anastasie Iordache, Originile şi constituirea Partidului Conservator

din România, 1999; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX (1918-1948), 1999; Jipa Rotaru, Octavian Burcin, Vladimir Zodian, Leonida Moise, Mareşalul Antonescu la Odessa. Grandoarea şi amărăciunea unei victorii, 1999; Paul Al. Georgescu, Cartea întrupărilor. 33 de bărbaţi

iluştri văzuţi de aproape şi altfel, 1999; Ştefan Delureanu, Geneza Europei comunitare. Mesajul democraţiei de inspiraţie creştină, 1999; Sorin Liviu Damean, Carol I al României (1866-1881) vol. I, 2000; Valeriu Pop, Che Guevara. Însemnări, 2000; Anastasie Iordache, Parlamentul României în anii

reformelor şi ai Primului Război Mondial. 1907-1918, 2001; Ana-Maria Velter, Transilvania în secolele V-XII. Interpretări istorico-politice şi economice

pe baza descoperirilor monetare din bazinul carpatic, secolele V-XII, 2002; Eugen Cizek, Istoria Romei, 2002; Iolanda Ţighiliu, Între diavol şi bunul

Dumnezeu. Cler şi cultură în Principatele dunărene (1600-1774), 2002; Mihaela Azoiţei, Totalitarism şi rezistenţă în România comunistă. Cazul Goma,

2002; Petre Roman, Mărturii provocate, 2002; Publius Cornelius Tacitus, Istorii, 2002; Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, 2002; Anastasie Iordache, Dumitru Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal şi omul politic, 2003; Gheorghe Nedici, Istoria vânătorii, 2003; Publius Cornelius Tacitus, Biografia lui Agricola, 2003; Şerban Rădulescu, A fost un destin, 2003; George Ciorănescu, Europa Unită, 2004; Publius Cornelius Tacitus, Germania.

Despre oratori, 2004; Constantin Stan, Aliaţi şi adversari. Relaţiile româno-ruse 1916-1920, 2006; Eugen Cizek, L’Empereur Titus, 2006; Nicolae Isar, Sub

semnul luminilor, 2006; Ştefan Delureanu, Mazzini şi românii în Risorgimento, 2006; Stelu Şerban, Elite, partide şi spectru politic în România interbelică,

2006; Grigore Gafencu, Situaţia politică, 2007; Luminiţa Guţanu, Opera din Basarabia în secolul XX, 2007; Ştefan Delureanu, Uniunea europeană a

Federaliştilor şi promotorii români ai Europei Unite. Mărturie şi memorie (1947-1957), 2007; Ştefan Delureanu, Garibaldi între mit şi istorie, 2007; César Vidal, Masonii. Cea mai influentă societate secretă din istorie, 2008; Constantin I. Stan, Generalul Henri M. Berthelot şi românii, 2008; Eugen Cizek, Eutropius, 2008; Ioana Raiciu, Imaginea Vaticanului în opinia publică românească în perioada interbelică, 2008; Shashi Tharoor, Nehru. Inventarea

Indiei, 2008; Constantin Geambaşu, Cultură şi civilizaţie polonă. Secolul al X-lea - al XVII-lea, 2009; Radu Lungu, Domnitori din Ţara Românească şi

Moldova, cronologie ilustrată, 2009; Radu Olteanu, Bucureştii în date, întâmplări şi imagini, 2009; Constantin I. Stan, Luptători sub steagul Marii Uniri,

2010; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), 2010; Publius Cornelius Tacitus, Istorii, 2010; Radu Lungu (coord.), Domnitori şi principi ai Ţărilor Române, 2010; Radu Lungu - Coord., Domnitori Ţara Românească, principi Transilvania. Cronologie ilustrată, 2010; Radu Olteanu, Bucharest in dates and events, 2010; Ştefan Delureanu, Italia şi România spre unitatea naţională. Un secol de istorie paralelă (1820-1920),

2010; ***, Bucharest in the early twentieth century postcards, 2011; Constantin I. Stan, Regele Ferdinand „Întregitorul” (1914-1927), ediţia a II-a, 2011;

Sorin Cristescu, Scrisorile regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen 1878-1905, 2011; Victor Marin Basarab, Sărbătoare eroilor, vol. II. Mătase pentru

Pontul Euxin, 2011; Mihai Oroveanu (coord.), Album Bucureştii vechi, 2012; Paul Morand, Bucureşti, 2012; Radu Lungu, Dracula alias Vlad the Impaler,

2012; Radu Lungu, Dracula zis Vlad Ţepeş (lb franceză), 2012; Scott Taylor, Diferenţe ireconciliabile. Turcia, Armenia şi Azerbaidjan, 2012; Ştefania Mihăilescu, Transilvania în lupta de idei, 2012; Oleg Grinevski, O mie şi una de zile din viaţa lui Hruşciov, 2012; Zoe Bratu, Relaţiile româno-germane în

perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Abordare prin prisma paradigmei constructiviste, 2012; ***, Cărţi poştale de la începutul sec. XX – Braşov,

Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Timişoara, ed. bilingvă, 2013; Radu Lungu (coord.), Princes of the romanian principalities, 2013; Radu Lungu (coord.), Ospeţe domneşti şi boiereşti în Moldova şi Valahia, 2013; Radu Lungu (coord.), Aurul la români, 2013; Sorin Cristescu, Die Briefe König

Karls I. von Rumänien an seine Familie, 2013; Sorin Cristescu, Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare (1877-1914). Volumul I+II 1877-

1896, 2013; Ştefan Delureanu, Geneza Europei comunitare. Mesajul democraţiei de inspiraţie creştină, ed. a II-a, 2013; Constantin Stan, Societate,

organizare şi lupta naţională la românii americani (1914-1920), 2014; Gheorghe Nedici, Istoria vânătoarei, 2014; Ştefan Delureanu, 1989-1990. Ora

planetară a României, 2014

Cărţile de istorie închid munci istovitoare atinse de inspiraţie şi pasiune: Istoria creşterilor şi descreşterilor Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, în formidabila traducere a profesorului Dan Şlusanschi, Istoria Romei, monumentala lucrare a profesorului Eugen Cizek, Istoria Românilor în secolul XX (1918 - 1948), semnate de profesorii Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu, sunt doar câteva dintre ele. Volumele de documente: Agresiunea comunismului în România, Scrisorile Regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen (1878-1905), Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare (1877-1914), alături de monografiile bine documentate dedicate de Anastasie Iordache familiilor Golescu, Brătianu, fac mult bine cercetării româneşti.

editura cărţilor de culturăstudii culturalepublicate 1997 – 2004

PAIDEIA

Marianne Mesnil, Asia Popova, Etnologul, între şarpe şi balaur. Eseuri de mitologie balcanică, 1997; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului, 1997;

Monica Budiş, Microcosmosul gospodăresc - Practici magice şi religioase de apărare, 1998; Antoaneta Olteanu, Civilizaţia rusă. Perioada veche şi

modernă, 1998; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului - Dicţionar de mitologie populară, 1998; Monica Budis, Microcosmul gospodăresc, 1998;

Medoro Delfino, Lumea care s-a dus, 1999; Anna Eva Budura, Ţara simbolurilor. De la Confucius la Mao Zedong, 1999; Valeriu Bălteanu, Dicţionar de

divinaţie populară românească, 2001; Lisa Mizrachi, La lisière du monde - Marginea lumii, 2001; Paul Dimitriu, Povestiri în pragul noului mileniu, 2001;

Ioana Popescu, Foloasele privirii, 2002; Alexandra Crăciun, Narcisismul şi problemele reflectării, 2002; Constantin Geambaşu (coord.), Cracovia. Pagini

de cultură europeană, 2002; Corina Rădulescu, De la trăire la expresie, 2002; Felicia Waldman, Ocultarea în mistica iudaică. Ocultismul Kabbalei, 2002;

Ioana Sabina Roman, La Téléphonie Mobile en Roumanie: une synchronisation avant la lettre, 2002; Matei Georgescu, Ipostaze ale morţii, 2003; Vintilă M. Mihăilescu, Evoluţia geografică a unui oraş - Bucureşti, 2003; Zoltán Rostás, Sala luminoasă, 2003; Ion Filitti, Emigraţie şi călătorie, 2004; Laura Mureşan, Monitoring professional development in an Educational NGO, 2004; Andra Panduru, Frumosul. Istoria unui concept, 2005; Andra Panduru, Ordine şi armonie. Proporţii în natură şi artă, 2006; UNISO, Université dans la Société, 2006; Ştefania Cristescu Golopenţia, Sporul vieţii, 2007; Filipoiu Maria, Tradiţii creştine, 2008; Ioana Mihaela, Elele şi ce vor ele, 2009; Constantin Geambaşu, Cultură şi civiilizaţie polonă, 2009; Ştefan Delureanu, Italia şi România, 2010; Anna Eva Budura, Povestea ceaiului, 2011; Arabella Marinca, Scrieri şi civilizaţii. Din tainele grafologiei. Descifrarea a ceea ce

suntem prin scris, 2011; Mihai Dumitrescu, Binefacerile manipulării, 2012; Radu Lungu, Ospeţe domneşti şi boiereşti, 2013; Radu Lungu, Sur l’eau-de-vie

de Roumanie, 2013; Zoltán Rostás, Răfuiala cu scopurile noastre, 2013; ***, Inocenţă şi umor. Reclama românească interbelică, 2014; Ioan Neacşu (Coord.), Şcoala românească în pragul mileniului III, ; acad. Vintilă Mihăilescu, Bucureştii din punct de vedere antropogeografic şi etnografic, ; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului în medicina magică, 1997; Antoaneta Olteanu, Şcoala de solomonie. Divinaţie şi vrăjitorie în context comparat, 1999;

Mihai Lupescu, Din bucătăria ţăranului român, 2000; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti, 2000; Simion Florea Marian, Botanică

românească, 2000; Simion Florea Marian, Mitologie românească, 2000; Smaranda Vultur (Coord.), Germanii din Banat prin povestirile lor, 2000;

Societatea de Antropologie Culturală din România, Balcani după Balcani, 2000; Societatea de Antropologie Culturală din România, Practici funerare

şi reprezentări ale lumii de dincolo, 2000; Societatea de Antropologie Culturală din România, Anuar de antropologie 1999, 2000; Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, 2000; Valeriu Bălteanu, Terminologia magică populară românească, 2000; Vintilă V.V. Mihăilescu, Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog, 2000; Adriana E. Savu (Societatea de Antropologie Culturală din România), Opţiunea verde.

Alimentaţia vegetariană între alegere individuală şi ideologie, 2001; Amalia Pavelescu, Poezia de ritual şi ceremonial din mărginimea Sibiului, 2001;

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, 2001; Artur Gorovei, Ouăle de Paşti - Studiu de folclor, 2001; George Bujoreanu, Boli, leacuri şi plante

de leac cunoscute de ţărănimea română, 2001; Germina Comănici, Cercul vieţii - Roluri şi performanţă în obiceiurile populare, 2001; Ioan Aurel-Cândrea, Lumea basmelor. Studii şi culegeri de folclor românesc, 2001; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti. Ediţie nouă, îndelung revăzută şi

mult adăugită, 2001; Tudor Pamfile, Cerul şi podoabele lui, 2001; Tudor Pamfile, Diavolul învrăjbitor al lumii - după credinţele poporului român, 2001;

Tudor Pamfile, Văzduhul – după credinţele poporului român, 2001; ***, Etnologica, 2002; Artur Gorovei, Datinile noastre la naştere şi la nuntă, 2002;

Ioana Popescu, Foloasele privirii, 2002; Ion Otescu, Credinţele ţăranului român despre cer şi stele, 2002; Lucia Terzea-Ofrim, Ce mi-e drag, nu mi-e urât.

O antropologie a emoţiei, 2002; Magdalena Crăciun, Maria Grecu, Răzvan Stan, Lumea văii. Unitatea minei, diversitatea minerilor, 2002; P.M. Kurennov, Leacuri de vraci, 2002; Ştefania Cristescu-Golopenţia, Gospodăria în credinţele şi riturile magice ale femeilor din Drăguş (Făgăraş), 2002; Traian Gherman, Meteorologie populară. Observări, credinţe şi obiceiuri, 2002; Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult după credinţele poporului român.

Pământul după credinţele poporului român. Sfârşitul lumii după credinţele poporului român, 2002; Vintilă V.V. Mihăilescu (coord.), Vecini şi Vecinătăţi în

Transilvania, 2002; Camelia Burghele, Cămaşa ciumei. Note pentru o antropologie a sănătăţii, 2003; Ştefania Cristescu-Golopenţia, Descântatul în

Cornova-Basarabia, 2003; Antoaneta Olteanu, Dicţionar de mitologie. Demoni, duhuri, spirite, 2004; Antoaneta Olteanu, Homo Balcanicus. Trăsături

ale mentalităţii balcanice, 2004; Ştefan Dorondel, Moartea şi Apa. Ritualuri funerare, simbolism acvatic şi structura lumii de dincolo în imaginarul

ţărănesc, 2004; Oltea Joja, Psihosomatica între medicină şi cultură - o abordare cognitiv-comportamentală a tulburărilor de alimentaţie, 2004;

Lista este alcătuită în așa fel încât cuprinde tradiţiile şi o foarte diversă, dar puternică, preocupare a generaţiilor noi pentru identitatea culturală. Subiectele vin din multe arii de interes (etnologie, antropologie culturală, arheologie culturală, studii de caz şi monografii locale, cultura hranei în vechime, cultura orală şi interferenţa tradiţiilor cu mediile culturilor tehnologice noi). Notabile sunt ediţiile de sinteză: calendarele poporului român (toate credinţele populare legate de timp) şi reprezentări ale spaţiului (toate credinţele legate de spaţiu), unice şi prestigioase lucrări datorate profesoarei Antoaneta Olteanu. 

editura cărţilor de culturăstudii culturalepublicate 2005 – 2015

PAIDEIA

Constantin Bărbulescu, Imaginarul corpului uman, între cultura ţărănească şi cultura savantă (secolele XIX-XX), 2005; Ecaterina Morar, Injoncţiuni

paradoxale. Eseuri de antropologie psihologică şi politică, 2005; Liviu Chelcea (Coord.), Oana Mateescu, Economia informală în România. Pieţe, practici

sociale şi transformări ale statului dupa 1989, 2005; Coord. Vintilă M. Mihăilescu, Societatea reală - Între stil şi brand, 2005; Antoaneta Olteanu, Şcoala de solomonie. Ediţia a doua, 2006; Delia Suiogan, Simbolica riturilor de trecere, 2006; Gheorghe Enache, Călătoria cu roua-n picioare, 2006;

Petru Ursache, Etnosofia, 2006; Gheorghe Enache, Călătoria cu roua-n picioare, cu ceaţa-n spinare. Studiu asupra ceremonialului de cult funebru la

români, 2007; Maria-Luiza Dumitru, Sacrul monstruos. Mitologie, mitistorie, folclor românesc, 2007; Marianne Mesnil, Asia Popova, Dincolo de

Dunăre. Studii de etnologie balcanică, 2007; Mihai Maxim, Satul de sub ape, 2007; Cristina Gavriluţă, Sacrul şi californizarea culturii. Şapte interviuri

despre religie şi globalizare, 2008; Radu Anton Roman, Banatul şi Muntenia colinară, 2008; Radu Anton Roman, De la munte la deltă, 2008; Radu Anton Roman, Hop şi noi pe papa-mond, 2008; Radu Anton Roman, Mese şi obiceiuri româneşti, 2008; Radu Anton Roman, Moldova, 2008; Radu Anton Roman, Valahia de miazăzi, 2008; Radu Anton Roman, Ardealul, 2008; Stelu Şerban (Editor), Transborder identities the Romanian-speaking

population in Bulgaria, 2008; Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, 2009; Antoaneta Olteanu, Reprezentări ale spaţiului în credinţele

populare româneşti, 2009; Mircea Vulcănescu, Vicleim, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Banat şi Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Regat, 2009; Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat et d’Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat, 2009; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Regat, 2009; Radu Anton Roman, Antoaneta Olteanu - Selecţii, Tradiţii, obiceiuri şi bucate de Crăciun, 2009; Nicolae Constantinescu, Romanian Folk-Culture, 2010; Radu Anton Roman, Tradiţii religioase, ritualuri şi obiceiuri populare. Sărbătoarea Paştilor, 2010; Stelu Şerban, Teme în antropologia socială din Europa de sud-est. Volum

dedicat memoriei Profesorului Paul Stahl, 2010; Dan Frank, Cartea bucătăriei mele, 2011; Radu Lungu (coord.), Plăcinte, supe şi alte intrări, vinuri şi

deserturi, 2011; Ştefania Golopenţia, Desire Machines, 2011; Elena Teodoreanu, Clima şi omul, prieteni sau duşmani?, 2011; ***, Colinde, 2012;

Alexandru Ovidiu Vintilă, Traian Brăileanu. Întruchipările raţiunii. Fapte, idei, teritorii ale realităţii din interbelicul bucovinean, 2012; Nostradamus, Reţete de încropit dulceţuri, 2012; Radu Anton Roman, Bucate de post, 2012; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate româneşti recomandate, 2012; ***, Bucate şi vinuri medievale româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Faire la cuisine, 2012; Radu Anton Roman, Romanian dishes wines and custom, 2012; Radu Anton Roman, Romanian recipes wines and customs, 2012; Radu Lungu (coord.), Romania Medieval

Dishes, 2012; Radu Lungu, Povestea ţuicii, 2012; Radu Lungu (coord.), Bucătării medievale europene, 2012; Radu Lungu (coord.), Bucătărie medievală

germană. Franconia şi Bavaria 2012; Radu Lungu (coord.), Bucătărie medievală italiană, 2012; Radu Lungu (coord.), A Story of Romanian strong drinks,

2012; Vasile Miron, Sărbătorile împărăteşti cu dată variabilă şi ziua Duminicii, 2012; Radu Lungu, Povestea sării din Carpaţi, 2012; Radu Lungu, Povestea ţuicii, 2012; Radu Lungu (Coord.), Povestea cafelei, 2012; Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român - ianuarie-decembrie, 2013; Antoaneta Olteanu, Calendarul sărbătorilor mobile, 2013; Antoaneta Olteanu, Sărbătorile de Paşti. Calendar mobil, 2013; Artur Gorovei, Ouăle de

Paşti, 2013; Doina Berchină, IA Embroidered Peasant Blouse, 2013; Mihail Kogălniceanu, Kostache Negruzzi, Carte de bucate boiereşti. 200 de reţete

cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, 2013; Nicolae Constantinescu, Romanian folk culture, 2013; Radu Anton Roman, Bucate

tradiţionale româneşti din Banat şi Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Regat, 2013; Radu Anton Roman, Dragobete

în reţete, 2013; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat et Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat,

2013; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Banat and Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Regat,

2013; Radu Anton Roman, Sărbătoarea Paştilor, 2013; Radu Lungu, Histoire du sel des Carpates, 2013; Radu Lungu, The story of Carpathians salt, 2013;

***, Sarea în bucate. Salt in dishes, 2013; Radu Lungu, Cuisine Roumaine, 2013; ***, Icoane ţărăneşti pe sticlă din România, ed. bilingvă, 2014; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti. Toate reţetele în ediţie jubiliară. 15 ani, 2014; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, ed.

bilingvă, 2014; Radu Anton Roman, Bucate şi tradiţii româneşti de Crăciun, 2014; Radu Anton Roman, Vinuri din România - Wines from Romania, ed.

bilingvă, 2014

editura cărţilor de culturăstudii sociale

PAIDEIA

Studii de mare interes şi impact social; preocupaţi de subiecte diverse (economie, ştiinţe politice, psihologie, sociologie, educaţie), foarte mulţi tineri au devenit autori Paideia, maturizându-se alături de noi; este o listă-surpriză a editurii Paideia, prima dintre editurile care îi preferă. 

Bogdan Ştefanescu, 10 ani de umor negru românesc. Jurnal de bancuri politice, 1991; Robert W. McElroy, Moralitatea în politica externă americană, 1992;

Robert B. Reich, Munca naţiunilor. Pregătindu-ne pentru capitalismul secolului XXI, 1996; Hurst Hannum, Autonomie, suveranitate şi autodeterminare.

Aplanarea drepturilor conflictuale, 1997; John H. Hallowell, Temeiul moral al democraţiei, 1997; Ioan Neacşu (Coord.), Şcoala românească în pragul

mileniului III (o „provocare“ statistică), 1997; Robert W. McElroy, Moralitatea în politica externă americană. Rolul eticii în relaţiile internaţionale, 1998;

Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societăţii româneşti, 1999; Anton Golopenţia şi D.C. Georgescu, 60 sate româneşti - cercetate de echipele

studenţeşti în vara 1938. Anchetă sociologică condusă de Anton Golopenţia şi Dr. D.C. Georgescu, 1999; Dimitrie Gusti, Şcoala monografică. Volumul

I - Dimitrie Gusti - Ştiinţa realităţii sociale, 1999; Dimitrie Gusti, T. Herseni, Henri H. Stahl, Monografia - Teorie şi metodă, 1999; Laura Mureşan, Genre

Analysis And Economics, 2000; Mirela Rusu, Investiţiile străine directe, 2000; Elena Nedelcu, Democraţia şi cultura civică. Cultura civică în România,

2000; Anca Rozorea, Mihaela Sterian, Testul arborelui, 2000; Ştefan Tüdös, Criterii psihologice în fundamentarea şi structurarea pregătirii sportive,

2000; Susan Deri, Testul Szondi, 2000; Alfred Bulai, Focus - grupul în investigaţia socială. Metode de cercetare calitativă, 2000; Paul Stahl, Triburi şi

sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri magice şi religioase, 2000; Vintilă Mihăilescu, Socio hai-hui, 2000; Nicolae Volonciu, Tratat de

procedură penală (I). Parte generală, 2001; Nicolae Volonciu, Tratat de procedură penală (II). Parte specială, 2001; Filon Morar, Democraţia privilegiilor.

Alegerile aleşilor în România, 2001; Filon Morar, Reprezentarea politică: actori şi autori, 2001; Iulia Moţoc, Teoria relaţiilor internaţionale: sursele

filosofiei morale şi a dreptului, 2001; Iulia Moţoc, Uniunea Europeană: dreptul şi politica extinderii la Est, 2001; Luigi Sturzo, Libertatea: prietenii şi

duşmanii săi, 2001; Paul Dimitriu, Contraargument, 2001; Constantin Rădulescu-Motru, Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială,

2001; Margareta Dincă, Teste de creativitate, 2001; Andra Aldea, Dan Chiribucă, Mircea Comşa, Mircea Chivu, Bogdan Micu, Călin Moldovan, Sondajele de opinie - Mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare şi analiză, 2001; Ioan Deac, Introducere în teoria negocierii, 2002; Valentin Mureşan, Manifest pentru o universitate antreprenorială, 2002; Paul Dimitriu, Şocul civilizaţiilor sub zodia totalitară, 2002; Margareta Dincă, Adolescenţă şi

conflictul originalităţii, 2002; Henri H. Stahl, Istoria socială a satului românesc, 2002; Paul H. Stahl, Cum s-a stins Ţara Vrancei. Nereju, sat din Vrancea,

2002; Paul H. Stahl, Familia şi şcoala, 2002; Ioan Deac, Introducere în teoria negocierii, 2003; Alexandru Radu, Partidele politice româneşti, 2003;

Dumitru Brezoianu, Mariana Oprican, Contenciosul administrativ, 2004; Constantin Enăchescu, Fenomenologia nebuniei, 2004; Margareta Dincă, Adolescenţii într-o societate în schimbare, 2004; Mihaela Sterian, Agresivitatea mediatică şi personalitatea, 2004; Paul H. Stahl, Case şi acareturi din

mărginimea Sibiului 1953-1985, 2004; Paul Stahl, Paul Petrescu, Oameni şi case de pe Valea Moldovei, 2004; D. Florescu, Sancţiunile procedurale civile,

2005; G. Enăchescu, Fenomenologia trupului, 2005; Mihai Golu, Dinamica personalităţii, 2005; Mihai Golu, Aurel Dicu, Introducere în psihologie, 2005;

Anca Manolescu, Jurnal de inactualităţi, 2005; Filon Morar, Relaţii internaţionale. Între realităţi, principii şi imperative etice, 2006; Gh. Nicolae Şuteu, Globalizarea şi dreptul internaţional, 2006; Leonida Moise, Etica politică, 2006; Constantin Enăchescu, Experienţa vieţii interioare şi cunoaşterea de

sine, 2006; Constantin Enăchescu, Da şi Nu. Dialectica comprehensivă a vieţii sufleteşti, 2006; Constantin Micu Stavilă, Descoperirea vieţii personale,

2006; Popa Mariana, Comunicarea. Aspecte generale şi particulare, 2006; Popa Mariana, Comunicarea. Aspecte generale şi particulare, 2006;

Dr. Petru Selagea, Curs de sociologie juridică, 2006; Filip Adrian, Justiţia internaţională penală între deziderat şi realitate. Curtea penală internaţională,

2007; Micu Gabriel, Ordinea juridică instituţională comunitară, 2007; Petru Luhan, Cultură organizaţională comparativă, 2007; Constantin Enăchescu, Fenomenologia trupului. Locul şi semnificaţia trupului carnal în psihologia persoanei (ed. a 2-a), 2007; Coord. Rainer Neef, Manuela Sofia Stănculescu, Philippe Adair, Economie informală şi transformare socială în România, 2007; Moise Leonida, Introducere în Teoria Relaţiilor Internaţionale, 2008;

Moise Leonida, Organizaţii Internaţionale şi Drepturile Omului, 2008; Dan Crăciun, Persuasiune şi manipulare, 2008; Ana-Maria Dragodan, Sociologie

juridică – pentru uzul studenţilor, 2008; Mihaela Şt. Rădulescu, Options culturelles françaises et francophones, 2008; Ioana Alexe, Comunicare politică,

2009; Alfred Bulai, Concepte fundamentale în sociologie, 2009; Ana-Maria Dragodan, Sociologia comunităţilor rurale şi urbane. Note de curs, 2009; Dr. Petru Selagea, Sociologie juridicã şi metode de cercetare, 2009; Snspa, Societatea reală – Dobrogea. Identităţi şi crize – vol. 5, 2009; Gabriel Burlacu, Studii de ecologie şi de protecţia mediului, 2010; Mihaela Sterian, Agresivitatea mediatică şi personalitatea, 2010; Mihai Pop, Vreau şi eu să fiu revizuit.

Publicistică din anii 1937-1940, antologie publicată de prof. dr. Zoltán Rostás, 2010; Gunter Pauli, Economia albastră, 10 ani, 100 , 100 milioane joburi,

2010; Sorin Baciu, Cultură şi civilizaţie. Instrumente de abordare, 2010; Ana-Maria Dragodan, Sociologie politică, 2011; Axel Gosseries, Despre dreptate

între generaţii, 2011; Monica Popa, Proprietate fără proprietari?, 2011; Filon Morar, Spaţiul moral al relaţiilor internaţionale – martor şi spectator

angajat, 2012; Constantin Rădulescu-Motru, Psihologia poporului român, 2012; Constantin Rădulescu-Motru, Psychology of the Romanian People,

2012; Cristian Ciobanu, Bucureşti, o geografie mentală. Include o hartă a fricii, 2012; Manuela Sofia Stănculescu, Victoria Stoiciu, Impactul crizei

economice asupra migraţiei forţei de muncă din România, 2012; Mihai Dumitrescu, Binefacerile manipulării, 2012; Sorin Baciu, Cultură şi civilizaţie.

Instrumente de abordare, ed. a 2-a, 2012; Vintilă V.V. Mihăilescu şi Cătălin Augustin Stoica (coord.), Iarna vrajbei noastre, 2012; Zoltán Rostás, Răfuiala cu scopurile noastre. Şcoala sociologică de la Bucureşti în cotidianul Ecoul 1943-1944, 2012; Alin Leş, Monologuri PSI despre cuplul modern.

Psihologie aplicată, 2013

editura cărţilor de culturălitere

PAIDEIA

Ephraim Kishon, Faci bine şi-ţi auzi de rău. O evocare satirică, 1991; George Trakl, Poeme, 1991; Reiner Kunze, Nume conspirativ „Lirica“, 1991; Elena Zaharia Filipaş, Retorică şi semnificaţie, 1995; Héloise şi Abélard, Autoportrete epistolare, 1995; Dan Negrescu, Literatura latină. Autori creştini, 1996;

Daniil Harms, Un spectacol ratat, 1997; Homer, Odysseia, 1997; Lidia Vianu, T. S. Eliot: an author for all seasons, 1997; Rainer Maria Rilke, Poeme,

1997; Dan Negrescu, Epistolar imperial, 1998; Evgheni Zamiatin, Noi, 1998; Florica Bechet, Termeni latini de apreciere a valorii umane - axiologicele

totalizatoare, 1998; Heimann Hariton Tiktin, Dicţionar român-german, vol. I+II, 1998; Homer, Iliada, 1998; Jorge Luis Borges, Frumuseţea ca senzaţie

fizică, 1998; Mircea Diaconu, În Bucureştii de odinioară cu Mircea Diaconu. Album, 1998; Émile Benveniste, Vocabularul instituţiilor indo-europene,

1999; Georges Mounin, Istoria lingvisticii, 1999; Medoro Delfino, Lumea care s-a dus... A fost Lenin marxist?, 1999; Valeriu S. Pop, Adio, Estuar!

Momente uruguayene, 1999; ***, Limba şi literatura română cl. a X-a, 2000; Cecilia Barbu, Lelia Muşat, Antoaneta Olteanu, Limba şi literatura

română. Manual pentru clasa a X-a, 2000; Zoltán Rostás, Din amintirile Elencuţei Văcărescu, 2000; Ernst Robert Curtius, Literatura europeană şi Evul

Mediu latin. Excursuri, 2000; Gérard De Nerval, Himerele, 2000; Lelia Muşat, Antoaneta Olteanu, Teste de limba română, 2000; Lucian din Samosata, Istoria adevărată, 2000; Petre Roman, Libertatea ca datorie, 2000; Publius Vergilius Maro, Aeneis, 2000; Publius Vergilius Maro, Enneida, 2000;

Şerban Chelariu, Quadratura lunii. Poezii, 2000; Doina Popescu, Şampanie cu soia, 2001; Felicia Marinca, Jurnal absurd 1953-1987, 2001; Iosif Sava, Ecranele vieţii muzicale. Însemnări din cotidian, 2001; Laura Ilea, Meditaţii inactuale, 2001; Lisa Mizrachi, Marginea lumii, 2001; Mihaela Moraru, Limba rusă pentru toţi, 2001; Mihai Avramescu, Monolog nocturn în aforisme, anecdote şi aproximaţii – despre Suverana Slobozenie a Singurătăţii între

nefiinţă şi nebunie, precedat de 49 sentinţe apodictice cu privire la Destinul cititorului, 2001; Petre D. Anghel - Coord., Au mai păţit-o şi alţii. Un

decameron românesc, 2001; Paul Mihail, Jurnal (1940-1944) şi corespondenţă, vol. II: Corespondenţă, 2001; Radu Anton Roman, În Deltă cu Jaques-

Yves Cousteau - (un fel de jurnal), 2001; Valeriu Bălteanu, Dicţionar de divinaţie populară românească, 2001; Alexandra Crăciun, Narcisismul şi

problemele reflectării, 2002; Constantin Geambaşu, Scriitori polonezi (secolul XX), 2002; Constantin Geambaşu, Ewa Rossi (coord.), Lexic tematic

român-polon, 2002; Corina Anghel, Fugă într-un ev minor, 2002; Delmira Agustini, Dulci elegii, 2002; Gheorghe Vlăduţescu, Istoria sentimentală a unui

sat, 2002; Guillaume Apollinaire, Alcooluri, Bestiarul, Vitam impendere amori, 2002; Lucian din Samosata, Dialogurile curtezanelor, 2002; Paul Silvestru, Carte de citire, 2002; Petre Roman, Mărturii provocate. Convorbiri cu Elena Ştefoi, 2002; Radu Anton Roman, Zile de pescuit, 2002; Roxana Iordache, Exprimarea ideii de concesie în limba latină, 2002; Seneca, Apokolokyntosis, 2002; Silviu Lupaşcu, Cartea de cristal, 2002; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, 2002; Adriana Vlad, Adrian Mitrea, Mihai Mitrea, Limba română scrisă ca sursă de informaţie, 2003; Ileana Constantin, Ultimul Constantin, 2003; T. Enko, Viaţa intimă a lui Dostoievski, 2003; Titus Petroniu Niger, Satyricon, 2003; Valeriu Bălteanu, Dicţionar

de magie populară românească, 2003; Vasile Tonoiu, Măşti şi oglinzi, 2003; Victor Bilciurescu, Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi, 2003; Antoaneta Olteanu, Miturile Rusiei clasice, 2004; Antoaneta Tănăsescu, Sinteze de teorie literară, 2004; Elena Filipaş, Studii de literatură feminină, 2004; Ioan Filitti, Emigraţie şi călătorie. Un român în Germania, 2004; Rodica Flesariu Marinescu, Roma între jurnal şi fotografie, 2004; Speranţa Rădulescu, Taifasuri despre muzica ţigănească, 2004; Virgil Matei, Dicţionar român-latin, 2004; Zoltán Rostás, Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986

cu Elisabeta Odobescu-Goga, 2004; Anca Manolescu, Jurnal de inactualităţi, 2005; Antoaneta Olteanu, Literatura rusă contemporană, 2005; Dan Ciachir, Când moare o epocă, 2005; Duiliu Zamfirescu, Stejarii de la Faraoane, 2005; Ioan Pop de Popa, Dulce şi amar, 2005; Petru Vasilescu, Arme fără

vină, 2005; Radu Angel Bagdasar, Creatica. O teorie a genezei operei literare, 2005; Valeriu S. Pop, Hola Marta! Regăsirea, 2005; François Villon, Opere

complete - ediţie bilingvă română-franceză, 2006; Jorge Luis Borges, Cărţile şi noaptea, 2006; Jorge Luis Borges, Despre o misterioasă scriere cifrată,

2006; Jorge Luis Borges, Divina comedie, 2006; Jorge Luis Borges, O mie şi una de nopţi, 2006; Jorge Luis Borges, Poezia sau frumuseţea, 2006; Jorge Luis Borges, Despre budism - Legenda prinţului, 2006; Jorge Luis Borges - Charlas, La belleza es una sensacion fisica, 2006; Marcian Bleahu, Spovedania

unui neînvins, 2006; Ştefan Ioanid, Jurnal cu Anselmus, 2006; Virgil Şoptereanu, Timpul artistic şi poetica memoriei, 2006; Zoltán Rostás, Parcurs

întrerupt, 2006; Corneliu Barborică, Octavia Nedelcu, Nu e zână mai frumoasă, 2007; Dania Vasilescu, Aripile de dimineaţă, 2007; Felicia Marinca, Dimensiunea Timp - note de călătorie, mărturii, cronici, 2007; Gheorghi Hlebnikov, Viaţa intimă a lui Hitler, 2007; Jacek Roman, Românii văzuţi la ei

acasă, 2007; Liviu Franga (Coord.), Nova studia classica II, 2007; Pavel Chihaia, Scrieri din ţară şi exil. I. Hotarul de nisip, 2007; Pavel Chihaia, Scrieri din

ţară şi exil. II. Trecut şi prezent, 2007; Pavel Chihaia, Scrieri din ţară şi exil. III. Cultura română şi cultura europeană, 2007; Peter Harris, Enigma lui

Vivaldi, 2007; Stanislaw Wyspianiski, Nunta. Dramă în trei acte, 2007; Victor Marin Basarab, Puţin pelerini, 2007; Alexandru Bulandra, Nevoia de

poveste - eseuri şi aplicaţii, 2008; Antoaneta Olteanu, Proza rusă contemporană, 2008; Burlacu Gabriel, Andana Călinescu, Stare de şoc, 2008;

publicate 1991 – 2008

Sistemul tradiţional al culturii noastre prevede educarea prin literatură ca fiind prima între toate. Editura Paideia se înscrie în această direcţie, publicând atât capodopere ale literaturii universale în traduceri noi şi valoroase, cât şi mari sinteze ale culturii române, cum este seria monografiilor derivate din Istoria literaturii române a lui George Călinescu; s-au publicat câteva romane (Velvet Tache de Ştefan Agopian, de exemplu, sau romanul sociologului Alfred Bulai, Scriitorii), dar şi multă critică de prim-plan unde strălucesc Conferinţele lui Borges asupra celor mai mari opere literare ale umanităţii. Nu lipsesc lucrări de lingvistică (monumentalul vocabular al instituţiilor indo-europene al lui Émile Benveniste sau istoria lingvisticii a lui Georges Munin). Între literatură, istorie şi critică stau multe dintre lucrările de memorialistică publicate în cei 25 de ani de viaţă editorială. 

editura cărţilor de culturălitere

PAIDEIA

publicate 2008 – 2015

Constantin Dumitru, Netimp, 2008; Cristina Godun, Teatrul lui Tadeusz Rozewicz, 2008; Dan Sulugiuc, Dicţionar român-japonez, 2008; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, 2008; Dinu Zamfirescu, Şi noi am condamnat comunismul. Din exilul parizian, 2008; E. Benveniste, Vocabularul instituţiilor

indo-europene, vol. I-VI, 2008; Henry Mavrodin, Gemenele vitrege, 2008; Jorge Luis Borges, Cărţile şi noaptea, 2008; Jorge Luis Borges, Despre o

misterioasă scriere cifrată, 2008; Jorge Luis Borges, Divina comedie, 2008; Jorge Luis Borges, Legenda prinţului, 2008; Jorge Luis Borges, O mie şi una

de nopţi, 2008; Jorge Luis Borges, Poezia şi frumuseţea, 2008; Kazimiera Illakowiczowna, În şoaptă, 2008; Anii ‚90 şi bucureştenii, 2008; Maria Vârcioroveanu, Kazimiera Illarowiczowna - o poloneză care a iubit România, 2008; Matei Gall, Vrăbiile - povestiri, 2008; Petru-Vladimir Pătulescu, Din

spatele pleoapelor, 2008; Sanda Golopenţia, Emigranţii Carter, 2008; Ştefan Agopian, Velvet Tache, 2008; Ştefan Dominic Georgescu, Dragoş Popescu (Editori), Omagiu academicianului Alexandru Surdu, 2008; Virgil Şoptereanu, Mituri literare moderne şi postmoderne, 2008; William Shakespeare, As

you like it, 2008; William Shakespeare, Hamlet, 2008; William Shakespeare, Henry VIII, 2008; William Shakespeare, King Lear, 2008; William Shakespeare, Macbeth, 2008; William Shakespeare, The tempest, 2008; Zbigniew Herbert, Pan Cogito, 2008; Alexandru Tocilescu, Standard, 2009;

Anatoli Marcenko, Mareşalul Malinovski. Ostaşul patriei, 2009; Constantin Eretescu, Visul lui Owen, 2009; Constantin I. Stan, Patriarhul Miron Cristea

- o viaţă - un destin, 2009; Dorin Ştefănescu, Spiritul de fineţe. Cincisprezece meditaţii, 2009; Homer, Iliada, 2009; Homer, Odysseia, 2009; Juliusz Słowacki, Kordian, 2009; Karl Orff, Carmina Burana, 2009; Octavian Saiu, Beckett. Pur şi simplu, 2009; Octavian Saiu, Nimic mai comic decât nefericirea.

Sfârşit de partidă, 2009; Octavian Saiu, Nu el, 2009; Rabindranath Tagore, Ofranda lirică (Gitanjali), 2009; Vasile Tonoiu, O sută şi una de povestiri

trăsnite, 2009; Vida Rus, Dicţionar român-sloven, 2009; William Shakespeare, The Sonnets, 2009; Les poètes maudits – poeţii blestemaţi, 2010;

Alexandru Bulandra, Mioriţa - Vasile Alecsandri şi cazul „Mioriţa” - Tainele „Mioriţei” - Masca păcurarului, 2010; Aristofan, Sărbătoarea femeilor, 2010;

Cătălina Velculescu, Manuscris trilingv. Preliminarii la o editare, 2010; Chris Simion, În fiecare zi, Dumnezeu se roagă la mine, 2010; Radu Anton Roman, Zile de pescuit, 2010; Dan Negrescu (traducere) Carmina Burana, 2010; Dan Sulugiuc, Dicţionar român-japonez, japonez-român, 2010; Doina Severin Boriceanu, Povestiri din Podul Vechi, 2010; Dragoslav Simic, Milan Petrovic, Fermecătorule KGB, Anunţă-te, 2010; Felicia Marinca, Prietenii

mei, 2010; George Trakl, Poeme – Dichtungen, ed. bilingvă, 2010; Maria Vesa, Poezii mari, mai mici, pentru mame şi pitici, 2010; Mateiu Caragiale, Craii

de Curtea Veche, 2010; Monica Brătulescu, Crâmpeie din cartea Străduinţei, 2010; Octavian Saiu, In search of lost space, 2010; Publius Vergilius Maro, Eneida. Introducere, traducere în hexametri, bibliografie şi indici de Dan Sluşanschi, 2010; Rainer Maria Rilke, Poeme în tălmăcirea lui Mircea Vulcănescu,

ed. bilingvă, 2010; Zygmunt Krasiuski, Nedevina comedie, 2010; Anton Pann, Povestea ăluia, 2011; Constantin Eretescu, Cu ochii-n zare. Exilaţi,

emigranţi, pribegi, 2011; Doina Severin Boriceanu, Arzând pentru Africa, vol. 1, Un soare de nisip, 2011; Doina Severin Boriceanu, Arzând pentru

Africa, vol. 2, Somalia, ultima gară, 2011; Marcian Bleahu, Note fără portativ, 2011; Octavian Saiu, Ionescu / Ionesco, 2011; P. Anghel (coord.), Au mai

păţit-o şi alţii, 2011; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor ilustrate cu pagini din bestiarul medieval, 2011; Valeriu S. Pop, Destine

capricioase, 2011; Vasile Tonoiu, Altfel de proze, 2011; Viorel Chiţea, Gânduri relative, 2011; Alfred Bulai, Scriitorii - roman, 2012; Lidia Simion, Poveştile celtice, 2012; Mateiu Caragiale, Craii de Curtea Veche, 2012; Mihai Eminescu, Luceafărul (rom., engl., fr., germ., span.), 2012; Mihai Oroveanu (coord.), The old Bucharest - Bucureştii vechi, 2012; Octavian Saiu, Posteritatea absurdului, 2012; Richard De Bury, Philobiblon. Iubirea de cărţi, ed.

bilingvă, 2012; Saşa Constantinescu, Ethiopia - dincolo de lungul nasului, 2012; Stanciu-Butescu, Viaţa mea cu Kypy Vengratis, 2012; ***, Meşterul

Manole (în rom., germ., engl., fr., span.), 2013; Călin Bogdan Ştefănescu, Umorul poporului român în faza terminală a socialismului. Una sută bancuri,

2013; George Bacovia, Poème dans le miroir, 2013; George Corbu, Corbigrame. Urmuzeu poetic. Epigrame în manieră absurdă, 2013; Jorge Luis Borges, Cărţile şi noaptea, 2013; Jorge Luis Borges, Charlas. Teatro di Coliseo 1977, vol. I+II, 2013; Jorge Luis Borges, Despre budism. Legenda prinţului

Siddhartha, 2013; Jorge Luis Borges, Despre o misterioasă scriere, 2013; Jorge Luis Borges, Divina comedie, 2013; Jorge Luis Borges, O mie şi una de

nopţi, 2013; Jorge Luis Borges, Poezia sau frumuseţea ca senzaţie fizică, 2013; Octavian Saiu, Teatrul e vis, 2013; Paul Everac, Valsul - poezii de dragoste,

2013; Rainer Maria Rilke, Poeme, 2013; Silviu Lupaşcu, Despre sfinţi şi asini, 2013; Tudor Arghezi, Autres poèmes, 2013; ***, Mioriţa, 2014; ***, Proză

senzuală (scriitori români), 2014; George Călinescu, Ion Creangă, 2014; George Călinescu, Alexandru Macedonski, 2014; George Călinescu, Bogdan

Petriceicu Hasdeu, 2014; George Călinescu, Camil Petrescu, 2014; George Călinescu, Cronicari, 2014; George Călinescu, Eugen Lovinescu, 2014; George Călinescu, George Coşbuc, 2014; George Călinescu, Ioan Slavici, 2014; George Călinescu, Ion Heliade-Rădulescu, 2014; George Călinescu, Ion Luca

Caragiale, 2014; George Călinescu, Ion Minulescu, George Bacovia, 2014; George Călinescu, Ionel Teodoreanu, 2014; George Călinescu, Liviu Rebreanu,

2014; George Călinescu, Lucian Blaga, 2014; George Călinescu, Mihai Eminescu, 2014; George Călinescu, Mihail Sadoveanu, 2014; George Călinescu, Octavian Goga, 2014; George Călinescu, Titu Maiorescu, 2014; George Călinescu, Tristan Tzara, Urmuz, Ion Barbu, 2014; George Călinescu, Tudor

Arghezi, 2014; George Călinescu, Vasile Alecsandri, 2014; Henry Mavrodin, Mavrodin Album, 2014; Ioana Mălău, Antologia pieselor prezentate în

secţiunea „spectacole-lectură“ Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu 2014, 2014; Mircea Diaconu, In the old Bucharest, 2014; Octavian Lecca, Behind the Mirror, 2014; Octavian Lecca, În spatele oglinzii, 2014; Octavian Lecca, La răscruce de lumi, 2014; Octavian Saiu, Hamlet şi nebunia lumii,

2014; Radu Lungu, Dracula zis „Vlad Ţepeş”, ed. bilingvă, 2014

editura cărţilor de culturăarte

PAIDEIA

Gustave Doré, Naşterea şi viaţa lui Iisus ilustrate de Gustave Doré, 1997; Gustave Doré, Moartea şi Învierea lui Iisus ilustrate de Gustave Doré, 1998;

Ion Cojar, O poetică a artei actorului - Analiza procesului scenic, 1998; Alexandru Naum, Istoria Artei. De la începutul creştinismului până în secolul

al XIX-lea, 2000; Henry Mavrodin, Glaocon sau prestigiul artistului în cetatea ideală. Gândirea estetică la Platon între încredere şi suspiciune, 2000;

Constantin D. Mendea, Jazzul clasic. Istorie şi legendă, 2001; Corina Rădulescu, De la trăire la expresie - Sinergie şi dehiscenţă în receptarea muzicii,

2002; Lucian Raicu, Grafic şi vizual între clasic şi modern, 2002; Lucian Raicu, Grafic şi vizual, 2002; Adrian Silvan-Ionescu, Modă şi societate urbană

în România epocii moderne, 2006; Felicia Marinca, Album: Pictură-Grafică (1965-2005), 2007; Cornel Radu Constantinescu, Plasticieni români, 2008;

Henry Mavrodin, Gemenele vitrege, 2008; Dürer, Apocalipsa după Dürer, 2008; Constantin Mendea, Jazzul clasic. Istorie ş i legendă, ed. a II-a, 2010;

Mircea Bunescu, Determinări estetice ale imaginii de film şi televiziune, 2010; Constantin Rivani, Slujitorii Eutherpei, vol. I+II, 2012; Amedeo Prezziosi, Amedeo Prezziosi - Bucharest, 2013; Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Zamfira Mihail, Ovidiu Olar, Arhieraticon trilingv. Ms.rom. 1216 de

la B.A.R. Cluj, 2013; Paul Ratz, Studii despre arta violonistică, 2013; Ana Cartianu, Icoane pe sticlă, ed. bilingvă, 2014; Paul Ratz, Din moştenirea

violonistică a lui Vasile Filip, 2014; Ileana Stănculescu (coord.), Henry Mavrodin, 2014.

Deşi au apărut şi albume propriu-zise – cum ar fi cel aniversar Corneliu Baba sau cele ale elevului său, Henry Mavrodin –, editura a promovat genuri mixte, alăturări insolite de texte literare sau de conţinut cu ilustraţie pe hârtii speciale; exemplu: icoane ţărăneşti pe sticlă însoţite de texte preluate din basmele româneşti, necontextual, individual ca picturi anonime; o mare parte dintre ediţiile speciale sau concepute bibliofil au astfel de caracteristici. Au apărut, de asemenea, lucrări de interferență între artele vizuale, teoria şi filosofia artei, arhitectură, estetică, studii culturale şi studii sociale. Sunt prezente şi alte arte cum ar fi muzica (arta interpretativă, critica muzicală), filmul, tradiţia artizanală (ia).

editura cărţilor de culturăarhitecturi

PAIDEIA

Augustin Ioan, Khora. Teme şi dificultăţi ale relaţiei dintre filosofie şi arhitectură, 1998; Augustin Ioan (Coord.), Arhitectura care nu există (imaginar,

virtual, utopie), 1999; Neil Leach, Anestetica - Arhitectura ca anestezic, 1999; Roann Barris, Teatrul intervalului. Arhitectura şi sfârşitul spectatorului,

1999; Bruno Zevi, Codul Anticlasic (limbajul modern al arhitecturii), 2000; Ioan Andreescu, Origini spirituale în arhitectura modernă, 2000; Nicholas Ray, (re)Sursele formei arhitecturale, 2000; Radu Drăgan, Lumile răsturnate. Reprezentarea spaţiului în societatea tradiţională, 2000; Smaranda Maria Bica, Cer = Cupolă (structura bisericii creştine), 2000; Ciprian Mihali, Inventarea spaţiului. Arhitecturi ale experienţei cotidiene, 2001; Ciprian Mihali (Coord.), Altfel de spaţii. Studii de heterotopologie, 2001; David Walsh, Vegheaţi de mister. Sensul într-o lume post-modernă, 2001; G. M. Cantacuzino, Despre o estetică a reconstrucţiei, 2001; John E. Hancock, Hermeneutica radicală şi opera de artă, 2001; Silviu Lupaşcu, Pelerinajul senzual, 2001;

Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spaţiului în Răsăritul creştin, 2002; Augustin Ioan, O (nouă) „Estetică a reconstrucţiei”, 2002; Francoise Choay, Urbanismul, utopii şi realităţi, 2002; G. M. Cantacuzino, Introducere la studiul arhitecturii, 2002; Simona Corlan-Ioan, Tombouctou, oraşul

imaginar, 2002; Teodor Gheorghiu, Locuire şi neaşezare, 2002; Vlad Gaivoronschi, Matricile spaţiului tradiţional, 2002; Florin Buciusca, Uitatul în

cetate, 2002; Teodor O. Gheorghiu, Locuire şi neaşezare, 2002; Kazmer Kovacs, Timpul monumentului istoric, 2003; Mircea Moldovan, Sinagoga.

Arhitectură a monoteismului, 2003; Augustin Ioan, Întoarcerea în spaţiul sacru, 2004; Jean Baudrillard, Obiectele singulare. Arhitectură şi filosofie,

2004; Rodica Crişan, Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale, 2004; Augustin Ioan, Introducere în spaţiul sacru, 2004; Ciprian Mihali (Coord.), Artă,

tehnologie şi spaţiul public, 2005; Augustin Ioan, Pentru re-încreştinarea zidirii. Poverism-Prolegomene, 2006; Neil Leach, Uitaţi-l pe Heidegger, 2006;

Octavian Simu, Arhitectura japoneză veche, 2006; Cosmin Caciuc, Supra-teoretizarea arhitecturii, 2007; Ion Mircea Enescu, Arhitect sub comunism,

2007; Marcian Bleahu, Dincolo de peisaj, 2007; Florin Buciuşcă, Experimentul „Căţelu”, 2007; Dana Vais, Ficţiunile arhitecturii, 2008; Florin Biciuşcă, Geometria simbolică, 2008; Florin Biciuşcă, Centrul lumii locuite, 2008; Neil Leach, Camuflaj, 2009; Augustin Ioan, Retrofuturism: - Spaţiul sacru astăzi,

2010; Ciprian Mihali (Coord.), Altfel de spaţii, 2010; Cosmin Caciuc, Transdisciplinaritate şi arhitectură, 2010; G.M. Cantacuzino, Despre o estetică a

reconstrucţiei, 2010; Ileana Alexandra Orlich, Avantgardism, Politics, and the Limits of Interpretation in The (Ex)centric Waste Land: Reading Gellu

Naum’s Zenobia, 2010; Ioan Augustin, Khora, 2010; Ion Mircea Enescu, Întâmplări cu animale, oameni şi automobile, 2010; Tincuţa Heinzel (Coord.), Artă, spaţiu şi memorie în epoca digitală, 2010; Jonathan A. Hale, Construind idei. O introducere în teoria arhitecturii, 2011; Augustin Ioan, Arhitectura

(supra)realismului socialist, 2012; Ruse Ştefania-Victoria, Figură şi fond. Identitatea obiectelor şi spaţialitatea arhitecturală, 2012; Augustin Ioan, Ciprian Mihali, Identitatea Urbană: spectru, obsesie şi politici, 2013; Sebastian Boţic, Conjecturi urbane. Raţionalism critic în urbanism şi arhitectură,

2014; Dana Pop, Despre percepţia spaţiului, 2015

Editura are o colecţie de cărţi aflate tematic la complicată intersecţie dintre arte şi ştiinţe, dintre dezbaterea teoretică a problemelor spaţiului şi soluţiile de arhitectură, dintre estetică, practici în proiectare, proiecţii teoretice extreme ş.a.; această colecţie a fost pusă sub numele Spaţii imaginate de către coordonatorul ei, Augustin Ioan, profesor la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti; colecţia, prin titlurile şi temele ei, arată cât de sofisticate sunt intenţiile proiective ale celor care lucrează în mediul culturii spaţiului. Această reflecţie bogată şi sugestivă se produce de foarte multe ori în câmpul tensionat al dezbaterii de idei din centrele academice importante ale lumii. Practic, fiecare carte este o surpriză şi poate provoca surprize prin efectele ei în contextul atât de cosmopolit şi provocator al noilor mentalităţi. 

editura cărţilor de culturăserii și ediții speciale

paideia

După 20 de ani, la a doua reformare, am iniţiat un program de diversificare a formelor în care apar cărţile. O parte dintre titluri au fost reeditate în formate noi, cu elemente grafice şi insemne distinctive, numerotate sau personalizate la comandă. Alte titluri au fost reeditate multivolum, fiind divizate pentru a putea fi consultate mai uşor, citite mai repede, pe teme, cum este cazul Vocabularului instituţiilor indo-europene a marelui savant Émile Benveniste sau a volumului Frumuseţea ca senzaţie fizică al lui Borges. Alte cărţi au fost constituite în serii tematice care au un caracter special şi sunt numerotate, cum este cazul seriei emblematic românia sau emblematic europa; acestea au la rândul lor diviziuni. Ediţiile speciale pot constitui sau nu colecţii. Interesant este faptul că fiecare dintre ediţiile speciale pot fi personalizate. Diversificarea formelor în care apar cărţile fac această editură unică şi în evoluţie spectaculoasă. 

Émile Benveniste, Vocabularul instituţiilor indo-europene, 1999; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti, 2000; Antoaneta Olteanu,

Calendarele poporului român, 2001, 2009, 2013; George Ciorănescu, L’Europe Unie, 2004; George Bacovia, Poème dans le miroir, 2006; Tudor Arghezi, Autres poèmes, 2006; Ion Luca Caragiale, Oeuvres choisies Theatre, 2006; Ion Creangă, Oeuvres, souvenirs, 2006; Mihai Eminescu, Poésies, 2006;

Eugen Cizek, L’Empereur Titus, 2006; Radu Lungu, Sur la philosophie de l’histoire. Le paradigme Raymond Aron, Troisième édition revue, corrigée et

augmentée, 2006, 2008; Émile Benveniste, Vocabularul instituţiilor indo-europene, vol. I-VI, 2008; William Shakespeare, As you like it, 2008; William Shakespeare, Hamlet, 2008; William Shakespeare, Henry VIII, 2008; William Shakespeare, King Lear, 2008; William Shakespeare, Macbeth, 2008;

William Shakespeare, The tempest, 2008; Radu Anton Roman, De la munte la deltă, 2008; Radu Anton Roman, Hop şi noi pe papa-mond, 2008; Radu Anton Roman, Mese şi obiceiuri româneşti, 2008; Radu Anton Roman, Moldova, 2008; Radu Anton Roman, Valahia de miazăzi, 2008; Radu Anton Roman, Ardealul, 2008; Radu Anton Roman, Banatul şi Muntenia colinară, 2008; William Shakespeare, The Sonnets, 2009; William Shakespeare, Romeo and Juliet, 2009; Antoaneta Olteanu, Reprezentări ale spaţiului în credinţele populare româneşti, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale

româneşti din Banat şi Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Regat, 2009; Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la

paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains

de Banat et d’Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat, 2009; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from

Regat, 2009; Radu Anton Roman, Antoaneta Olteanu – Selecţii, Tradiţii, obiceiuri şi bucate de Crăciun, 2009; Radu Anton Roman, Tradiţii religioase,

ritualuri şi obiceiuri populare. Sărbătoarea Paştilor, 2010; Radu Anton Roman, Zile de pescuit, 2010; Anton Roman, Vinuri din România, 2011; Radu Anton Roman, Wines from Romania, 2011; Radu Anton Roman, Bucate de post, 2012; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate româneşti recomandate, 2012; Radu Anton Roman, Bucate şi vinuri medievale româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Faire

la cuisine, 2012; Radu Anton Roman, Romanian dishes wines and custom, 2012; Radu Anton Roman, Romanian recipes wines and customs, 2012;

Radu Anton Roman, Vinuri din România, 2012; Radu Anton Roman, Wines from Romania, 2012; Radu Anton Roman şi Antoaneta Olteanu, Tradiţii,

obiceiuri şi bucate de Crăciun, 2012; Jorge Luis Borges, Despre o misterioasă scriere cifrată, 2013; Jorge Luis Borges, Divina comedie, 2013; Jorge Luis Borges, Despre budhism – legenda prinţului Siddhartha, 2013; Jorge Luis Borges, O mie şi una de nopţi, 2013; Jorge Luis Borges, Poezia sau frumuseţea

ca senzaţie fizică, 2013; Antoaneta Olteanu, Calendarul sărbătorilor mobile, 2013; Antoaneta Olteanu, Sărbătorile de Paşti. Calendar mobil, 2013;

Jorge Luis Borges, Cărţile şi noaptea, 2013; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Banat şi Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Bucate

tradiţionale româneşti din Regat, 2013; Radu Anton Roman, Dragobete în reţete, 2013; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat

et Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat, 2013; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Banat and

Ardeal, 2013; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Regat, 2013; Radu Anton Roman, Sărbătoarea Paştilor, 2013; Radu Anton Roman, Vinuri din România, 2013; Radu Anton Roman, Wines from Romania, 2013; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti. Toate reţetele în

ediţie jubiliară. 15 ani, 2014; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, ed. a 2-a, 2014; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, ed. bilingvă,

2014; Anton Roman, Bucate şi tradiţii româneşti de Crăciun, 2014; Radu Anton Roman, Bucate şi vinuri medievale româneşti, ed. bilingvă, 2014;

Radu Anton Roman, Vinuri din România – Wines from Romania, ed. bilingvă, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Moldova Centrală,

2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Moldova de Nord, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Muntele Athos, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Muntenia, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Oltenia, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe

româneşti – Transilvania, 2014; George Călinescu, Ion Creangă, 2014; George Călinescu, Alexandru Macedonski, 2014; George Călinescu, Bogdan

Petriceicu Hasdeu, 2014; George Călinescu, Camil Petrescu, 2014; George Călinescu, Cronicari, 2014; George Călinescu, Eugen Lovinescu, 2014; George Călinescu, George Coşbuc, 2014; George Călinescu, Ioan Slavici, 2014; George Călinescu, Ion Heliade-Rădulescu, 2014; George Călinescu, Ion Luca

Caragiale, 2014; George Călinescu, Ion Minulescu,George Bacovia, 2014; George Călinescu, Ionel Teodoreanu, 2014; George Călinescu, Liviu Rebreanu,

2014; George Călinescu, Lucian Blaga, 2014; George Călinescu, Mihai Eminescu, 2014; George Călinescu, Mihail Sadoveanu, 2014; George Călinescu, Octavian Goga, 2014; George Călinescu, Titu Maiorescu, 2014; George Călinescu, Tristan Tzara,Urmuz, Ion Barbu, 2014; George Călinescu, Tudor

Arghezi, 2014; George Călinescu, Vasile Alecsandri, 2014; Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român – ianuarie-decembrie, 2014; Antoaneta Olteanu, Facerea Lumii, 2015; Antoaneta Olteanu, Pe pământ, 2015; Antoaneta Olteanu, Lumea de sus, 2015; Antoaneta Olteanu, Lumea cealaltă,

2015; Antoaneta Olteanu, Sfârşitul lumilor, 2015

serii și ediții specialeeditura cărţilor de cultură

emblematic românia

paideia

Tema emblematic românia ţine de reformarea editurii după primii 20 de ani de activitate. Este în acelaşi timp o temă, o deviză şi un perimetru de creaţie editorială. Sub acest nume apar ediţii şi serii de cărţi cu privire la ceea ce poate fi gândit şi considerat ca fiind emblematic pentru cultura şi civilizaţia noastră, atât istoric, cât şi în prezent. Emblematic pentru România este, de exemplu, cultura culinară boierească şi ţărănească; de asemenea tradiţiile, folclorul însuşi, elementele caracteristice ale culturii urbane, artele, credinţele populare ş.a.

Ana Cartianu, Saints on glass. Peasant picture from Ardeal. With folk tales, 2008; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Regat, 2009;

Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat et d’Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Banat şi Ardeal, 2009; Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, ed. a 2-a revizuită şi ilustrată, 2009; Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, 2009; Antoaneta Olteanu, Reprezentări ale spaţiului în credinţele populare româneşti, 2009; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948),

2010; Radu Olteanu, Bucharest in dates and events, 2010; Radu Anton Roman, Bucate medievale româneşti, 2010; Constantin Radulescu-Motru,

Psihologia poporului român, 2012; Radu Anton Roman, Vinuri din România, 2011; Radu Lungu, Povestea ţuicii, 2012; Radu Lungu, Povestea sării din

Carpaţi, 2012; Radu Anton Roman, Bucate şi vinuri medievale româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate româneşti recomandate, 2012; Gheorghe Vlăduţescu, Filosofia legendelor cosmogonice româneşti, 2012; Dracula zis Vlad Tepeş, 2012;

Radu Lungu, A Story of Romanian strong drinks, 2012; Tradiţii, obiceiuri şi bucate de Crăciun, 2012; The old Bucharest – Bucureştii vechi, 2012; Colinde,

2012; George Bujoreanu, Boli, leacuri şi plante de leac cunoscute de ţărănimea română (vol. I, vol. II, vol. III), 2012; Radu Anton Roman, Romanian

recipes wines and customs, 2012; Radu Anton Roman, Bucate de post, 2012; Constantin Rădulescu-Motru, Psychology of the Romanian People, 2012;

Dracula dit Vlad Tepes, 2012; Radu Lungu, Cultura monastică ortodoxă la români, 2013; The story of Carpathians salt, ediţie bilingvă română-engleză,

2013; Gheorghe Vlăduţescu, Philosophy of the romanian cosmogonic legends, 2013; Mihail Kogălniceanu, Kostache Negruzzi, Carte de bucate

boiereşti. 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, 2013; Braşov în cărţi poştale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013;

Sibiu în cărţi postale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013; Sinaia în cărţi postale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013; Sighişoara

în cărţi postale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013; Timişoara în cărţi poştale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013; Constanţa în

cărţi poştale de la începutul sec. XX, română-engleză, 2013; Ospeţe domneşti şi boiereşti, 2013; Artur Gorovei, Ouăle de Paşti, 2013; Meşterul Manole

(în română, germană, engleză, franceză, spaniolă), 2013; Nicolae Constantinescu, Romanian folk culture, 2013; Povestea iei, ediţie bilingvă, română-

franceză, 2013; Histoire du sel des Carpates, 2013; Antoaneta Olteanu, Calendarul sărbătorilor mobile, 2013; Tudor Pamfile, Cerul şi podoabele lui,

vol. 1 şi 2, 2013; Radu Lungu, Aurul la români, 2013; Sărbătoarea Paştilor. Masa de Paşti, 2013; Bucureşti în cărţi poştale de la începutul sec. XX, ediţie

bilingvă, română-engleză, 2013; Maria Tănase, ediţie bilingvă română-franceză, 2013; Romanian folk tales, 2013; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri

şi obiceiuri româneşti. Toate reţetele în ediţie jubiliară. 15 ani, 2014; George Călinescu, Alexandru Odobescu, 2014; George Călinescu, Octavian Goga,

2014; George Călinescu, Alexandru Macedonski, 2014; George Călinescu, Ion Minulescu, George Bacovia, 2014; George Călinescu, George Coşbuc,

2014; George Călinescu, Tudor Arghezi, 2014; George Călinescu, Lucian Blaga, 2014; George Călinescu, Ion Luca Caragiale, 2014; George Călinescu,

Camil Petrescu, 2014; George Călinescu, Eugen Lovinescu, 2014; George Călinescu, Tristan Tzara, Urmuz, Ion Barbu, 2014; George Călinescu, Mihail

Sadoveanu, 2014; George Călinescu, Titu Maiorescu, 2014; George Călinescu, Ion Creangă, 2014; George Călinescu, Cronicari, 2014; George Călinescu,

Mihai Eminescu, 2014; George Călinescu, Ion Heliade-Rădulescu, 2014; George Călinescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, 2014; George Călinescu, Liviu

Rebreanu, 2014; George Călinescu, Ionel Teodoreanu, 2014; George Călinescu, Vasile Alecsandri, 2014; George Călinescu, Ioan Slavici, 2014; Mircea Diaconu, În Bucureştii de odinioară, 2014; Mircea Diaconu, In the old Bucharest, 2014; Icoane ţărăneşti pe sticlă din România, ediţie bilingvă (română-

engleză), 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Oltenia, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Moldova Centrală, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Moldova de Nord, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Transilvania, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri

ortodoxe româneşti – Muntele Athos, 2014; Radu Lungu, Mănăstiri ortodoxe româneşti – Muntenia, 2014; Radu Lungu, Aurul negru la români, 2014;

Radu Anton Roman, Bucate şi tradiţii româneşti de Crăciun, 2014; Inocenţă şi umor. Reclama românească interbelică, 2014; Gheorghe Nedici, Istoria

vânătoarei, 2014; Călin-Bogdan Ştefănescu, Umorul poporului român în faza terminală a socialismului. Una sută bancuri, 2014; Mioriţa, 2014; Dracula

zis „Vlad Ţepeş”, ediţie bilingvă, română-engleză, 2014; Radu Anton Roman, Vinuri din Romania – Wines from Romania, ediţie bilingvă, 2014.

serii și ediții specialeeditura cărţilor de cultură

cărţi biblioconcept

paideia

Cele mai spectaculoase ediţii Paideia le reprezintă cărţile obiect, acele lucrări imprimate pe hârtii deosebite, cu ilustraţii rare, cărţi întotdeauna legate cu stil; în general, sunt pastişe care folosesc elemente şi caracteristici din mai multe surse afine; având un concept care admite compozitul, combinaţiile îndrăzneţe, creaţia grafică, aceste cărţi se realizează în tiraje foarte mici sau la comandă. Cele mai ieşite din comun sunt lucrările executate leporello, adică fără cotor, un fel de sul fălţuit cu o anumită cadenţă: Fragmentele lui Heraclit, Poeziile lui Sappho, Hamlet-ul shakespearian, un Bestiar medieval, sunt doar câteva dintre titlurile din acest gen. Cărţile cu un concept grafic complicat şi preţios pot avea un corespondent executat din materiale mai puţin pretenţioase, simplificat, dar tot interesant şi neobişnuit. Editura promovează un concept de bibliofilie desprins din tradiţie, dar aparte în acelaşi timp, fiecare apariţie având unicitate şi purtând toate însemnele care o autentifică. 

François Villon, Opere complete, ediţie bilingvă română-franceză, 2006; Tetraevangheliar, 2008; Radu Anton Roman, Romanian dishes wines and

customs, 2008; Dimitrie Cantemir, Istoriia ieroglifică, 2008; Dürer, Apocalipsa, 2008; Ileana Sânziana, 2009; Radu Anton Roman, Romanian traditio-

nal dishes from Regat, 2009; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Banat and Ardeal, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels

roumains de Regat, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat et d’Ardeal, 2009; Heraclit, Fragmente, 2009; Parmenide, 2009;

William Shakespeare, Hamlet, 2009; Bestiar medieval, 2009; Radu Lungu, Domnitori şi principi, 2009; Ţărani, 2009; Karl Orff, Carmina Burana, 2009;

Cosmopoesis, 2010; Sappho, Poezii, 2010; Radu Anton Roman, Romania Medieval Dishes, 2012; Radu Anton Roman, Romanian recipes wines and

customs, 2012.

serii și ediții specialeeditura cărţilor de cultură

imprimări pe hârtie manuală

paideia

Imprimarea pe suport de hârtie manuală a fost o idee de mare succes printre oamenii fini care obişnuiesc să urmărească surprizele făcute de editura noastră. Hârtia manuală este deosebit de tandră la atingere şi atrage misterios privirea, culoarea este caldă, marginile sunt zdrenţuite în hazardul voit al procesului manufacturării; imprimarea este delicată, culorile afectate uşor de cremul vechi din substanţa hârtiei, calmează şi îndeamnă la reflecţie. Imprimăm pe hârtie manuală fotografii vechi, pastişe ale acestora, compoziţii grafice care au un aer vetust, hărţi vechi din colecţii celebre – cum este cea a lui Hortelius –, hărţi celeste sau hărţile comice de la sfârşitul secolului. Fiecare dintre aceste imagini pe hârtie manuală este disponibilă separat într-un ambalaj potrivit pentru a deveni o atenţie fină, un cadou de clasă. 

François Villon, Opere complete, ediţie bilingvă română-franceză, 2006; Tetraevangheliar, 2008; Radu Anton Roman, Romanian dishes wines and

customs, 2008; Radu Anton Roman, Faire la cuisine, 2008; Atlas Hărţi Celestis, 2009; Bestiar, harmony, 2009; Cartea familiei, 2009; Cartea copilului,

2009; Radu Lungu, Domnitori şi principi, harmony, 2009; Heraclit, harmony, 2009; Hymn to Aphrodita, 2009; Ileana Sânziana, 2009; Anton Pann,

Povestea ăluia, 2009, Anton Pann, Povestea vorbei, 2009; Parmenide, harmony, 2009; William Shakespeare, Hamlet, 2009; Ţărani, harmony, 2009;

Homer, Iliada, 2009; Homer, Odysseia, 2009; Rugăciuni pentru copii, ilustrate cu icoane pe sticlă, 2009; Rugăciuni de trebuinţă, ilustrate cu icoane pe

lemn, 2009; Karl Orff, Carmina Burana, 2009; Rugăciuni pentru sănătate, 2010; Rugăciuni pentru familie, 2010; Rugăciuni pentru toată ziua, 2010;

Rugăciuni către Maica Domnului, 2010; Atlas Italia, 2010; Vox oeulis, vol. 1 şi 2, 2010; Youth everlastings and life wirhout end, 2010; Giovanni Boccaccio,

Decameronul, 2010; The water fairy, 2010; Nicolae Constantinescu, Romanian Folk-Culture, 2010; Bucate medievale româneşti, 2010; Bucate medievale

britanice, 2010; Gently manly cokere, 2010; Romanian medieval dishes, 2010; Anna Eva Budura, Povestea ceaiului, 2011; Atlas geografic sec. XVII, 2011;

Radu Lungu, Bucate bizantine, 2011; Desire machines, 2011; Bucate medievale franţuzeşti, carte, plăcinte şi peşte, 2011; Mihai Oroveanu, Album

Bucureştii vechi, ediţie bilingvă română-engleză, 2011; Radu Anton Roman, Bucate şi vinuri medievale româneşti, 2012; Cartea nunţii, 2012; Atlas Harta

cerului – Harmonia Macrocosmică, 2012; Bucureştiul interbelic, 2012; Colinde, 2012; Atlas lumea germană, 2012; Atlas Hărţi comice, 2012; Radu Anton Roman, Cuisine Roumaine, 2013; Moartea şi Învierea lui Iisus ilustrate de Gustave Doré, 2013; Naşterea şi viaţa lui Iisus, ilustrate de Gustave Doré, 2013;

Cuisine Medievale française – Plats de viandre, 2013; Atlas istoric Transilvania, 2014.

serii și ediții specialeeditura cărţilor de cultură

legătorie de artă

paideia

Editura Paideia a folosit aproape două decenii o tipografie clasică. De cincisprezece ani cultivă o meserie devenită rară şi anume legătoria de artă, cu maistru şi ucenici, ca pe vremuri. Lucrările care poartă legătorii speciale sunt, de regulă, valoroase în sine şi se caută potrivirea conceptului grafic cu sensurile cărţii. Câteva dintre lucrări au caracteristici care le fac unice: Tetraevangheliarul, format 320/456, imprimat integral pe hârtie manuală, cu ilustraţii lucrate la presă, cusută în scăzământ, are coperta din piele în formă plină, cu cotorul rotunjit. Această carte arată ca o imitaţie, care conservă mai multe elemente pentru cărţile sfinte tipărite în secolul al XVI-lea, fiind în acelaşi timp o compoziţie originală. Legătoria, chiar dacă uneori este excentrică, trebuie întotdeauna luată ca fiind expresia unei virtuozităţi aproape pierdute şi abia regăsite. Expunerea acestor cărţi – cu ocazia târgurilor sau expoziţiilor permanente organizate în spaţiile noastre de la hotel Intercontinental – au încântat vizitatorii, evidenţiind faptul că legătoria de carte rămâne o artă ce hrăneşte gusturile fine.  Legătoria de artă înnobilează, de asemenea, atlase, culegeri de cânturi medievale, hărţi celeste, culegeri cosmopoetice. 

François Villon, Opere complete, ediţie bilingvă română-franceză, 2006; Dürer, Apocalipsa după Dürer, 2008; William Shakespeare, As you like it, 2008;

William Shakespeare, Hamlet, 2008; William Shakespeare, Henry VIII, 2008; William Shakespeare, King Lear, 2008; William Shakespeare, Macbeth,

2008; William Shakespeare, The tempest, 2008; Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, 2008; Tetraevangheliar, 2008; Homer, Iliada, 2009; Homer,

Odysseia, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Regat, 2009; Radu Anton Roman, Romanian traditional dishes from Regat,

2009; Radu Anton Roman, Faire la cuisine à la paysanne en Roumanie, 2009; Radu Anton Roman, Bucate tradiţionale româneşti din Banat si Ardeal,

2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Regat, 2009; Radu Anton Roman, Plats traditionnels roumains de Banat et d’Ardeal, 2009;

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, 2009; Antoaneta Olteanu, Reprezentări ale spaţiului în credinţele populare româneşti, 2009; Atlas

Hărţi Celestis, 2009; Bestiar, harmony, 2009; Cartea familiei, 2009; Cartea copilului, 2009; Radu Lungu, Domnitori şi principi, harmony, 2009; Heraclit,

harmony, 2009; Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, ed. a 2-a revizuită şi ilustrată, 2009; Rugăciuni pentru copii, ilustrate cu icoane pe

sticlă, 2009; Rugăciuni de trebuinţă, ilustrate cu icoane pe lemn, 2009; Karl Orff, Carmina Burana, 2009; Radu Lungu, Domnitori din Ţara Românească

şi Moldova, cronologie ilustrată, 2009; Eugen Cizek, Istoria Romei, 2010; Nicolae Constantinescu, Romanian Folk-Culture, 2010; Publius Vergilius Maro, Eneida, 2010; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), 2010; Radu Olteanu, Bucharest in dates and events,

2010; Rugăciuni pentru sănătate, 2010; Rugăciuni pentru familie, 2010; Rugăciuni pentru toată ziua, 2010; Rugăciuni către Maica Domnului, 2010;

Mateiu Caragiale, Craii de Curtea Veche, 2010; Constantin Mendea, Jazzul clasic, 2010; Hans Christian Andersen, The Nightingale. The Real Princes,

2010; Miguel de Cervantes, Don Quijote vol. I şi II, 2010; William Shakespeare, The Sonnets, 2010; Giovanni Boccaccio, Decameronul, 2010; Dante Alighieri, Divina comedie, 2010; Hans Christian Andersen, The Snow Queen, 2010; Hans Christian Andersen, The Garden of Paradise, 2010; Hans Christian Andersen, The Mermaid, 2010; Hans Christian Andersen, The Emperor’s New Ciothes, 2010; Cosmopoesis, 2010; Nicolae Constantinescu,

Romanian Folk-Culture, 2010; Anna Eva Budura, Povestea ceaiului, 2011; Radu Anton Roman, Vinuri din România, 2011; Atlas geografic sec. XVII, 2011;

Bucharest in the early twentieth century postcards, 2011; Radu Lungu, Plăcinte, supe şi alte intrări, vinuri şi deserturi pentru închidere hârtie manuală,

2011; Radu Anton Roman, Wines from Romania, 2011; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele romanilor ilustrate cu pagini din bestiarul medieval,

2011; Radu Lungu, Povestea sării la Turda, 2011; Octavian Saiu, Ionescu / Ionesco, 2011; Mihai Oroveanu, The old Bucharest - Bucureştii vechi, ed.

bilingvă, 2012; Atlas Harta cerului – Harmonia Macrocosmică, 2012; Atlas lumea germană, 2012; Atlas Hărţi comice, 2012; Radu Lungu, Dracula,

zis Vlad Ţepeş, 2012; Radu Lungu, Povestea sării din Carpaţi, 2012; Lidia Simion, Povestiri Celtice, 2012; Radu Anton Roman, Romania Medieval

Dishes, 2012; Radu Anton Roman, Romanian recipes wines and customs, 2012; Octavian Saiu, Posteritatea absurdului, 2012; Radu Lungu, Bucătărie

medievală germană. Franconia şi Bavaria, 2012; Radu Lungu, Bucătărie medievală italiană, 2012; Radu Lungu, Bucătării medievale europene, 2012;

Colinde, 2012; Sorin Cristescu, Scrisorile Regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen 1878-1905, 2012; Mateiu Caragiale, Gallants of the old court, cu

imagini, 2012; George Bujoreanu, Boli, leacuri şi plante de leac cunoscute de ţărănimea română (vol. I, vol. II, vol. III), 2012; Radu Anton Roman, Bucate

foarte româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate româneşti recomandate, 2012; Radu Anton Roman, Bucate de post, 2012; Radu Lungu, Bucătării

medievale europene, 2012; Dimitrie Cantemir, Istoria creşterilor şi a descreşterilor curţii othoma[n]ince sau aliozhman[n]ice de la primul început al

neamului, 2012; Bucureşti în cărţi poştale de la începutul sec. XX - ediţie bilingvă română-engleză, 2013; Moartea şi Învierea lui Iisus, ilustrate de Gustave

Doré, 2013; Naşterea şi viaţa lui Iisus, ilustrate de Gustave Doré, 2013; Octavian Saiu, Teatrul e vis; 2013; Romanian folk tales, 2013; Mircea Diaconu,

În Bucureştii de odinioară, 2014.

serii și ediții specialeeditura cărţilor de cultură

ediții simbiotice și alchimice

paideia

Radu Anton Roman, Tradiţii, obiceiuri şi bucate de Crăciun, 2009; Anna Eva Budura, Povestea ceaiului, 2011; Radu Anton Roman, Vinuri din România,

2011; Radu Anton Roman, Wines from Romania, 2011; Radu Lungu, Povestea ţuicii, 2012; Radu Lungu, Povestea cafelei, 2012; Radu Lungu, Povestea

sării din Carpaţi, ediţie bilingvă română-engleză; 2012; Mihai Eminescu, Luceafărul (ro + engl + fr. + ger. + spaniolă), 2012; Radu Lungu, A Story of

Romanian strong drinks, 2012; Radu Lungu, Bucătării medievale europene, 2012; Colinde, 2012; Radu Anton Roman, Romanian recipes wines and

customs, 2012; Radu Anton Roman, Bucate foarte româneşti, 2012; Radu Anton Roman, Bucate româneşti recomandate, 2012; Radu Anton Roman,

Bucate şi vinuri medievale româneşti, ediţie bilingvă română-engleză, 2012; Dracula zis Vlad Ţepeş, 2012; Dracula alias Vlad Tepes, 2012; Maria Tănase,

ediţie bilingvă română-franceză, 2013; Romanian folk tales, 2013; Sărbătoarea Paştilor. Calendar mobil, 2013; Artur Gorovei, Ouăle de Paşti, 2013; Sur

l’eau de vie de Roumanie, 2013; Povestea iei, ediţie bilingvă română-engleză, 2014; Radu Anton Roman, Vinuri din România, ediţie bilingvă română-

engleză, 2014; Proza senzuală, 2014; Sărbătoarea Paştilor. Masa de Paşti, 2014; Sarea în bucate, ediţie bilingvă română-engleză, 2014; Bucate şi tradiţii

româneşti de Crăciun, ediţie bilingvă română-engleză, 2014;

Faptul că Illiada lui Homer poate să-ți aducă pe lângă sublima poezie epică și arome vechi, și fragmente din muzica secolului VIII și VII ante și ilustrație din aceeași perioadă, faptul că hârtia manuală ar putea avea în culoare ceva care să te trimită la nisipul acelor țărmuri, trebuie, socotim, să încânte orice suflet sensibil și să înflăcăreze mintea. S-a întâmplat. Carmina Burana, poartă și muzică, este însoțită de celebrul oratoriu al lui Karl Orff, dar și de minunatele teme reconstituite de Clemencic Consort, folosind instrumente vechi; introducerea grafică alcătuită din 40 de gravuri din secolul XIV, cartea bucătăriilor europene din secolul XV cu care se potrivesc în mod natural ingredientele reconstuite ce pot fi și gustate, toate acestea se alătură, se asociază simbiotic, apropiindu-ne prin sensibilitate și imaginație de acele vremuri și culturi. Există ediții simbiotice din seria emblematic romania care poartă alături de text, muzici și arome vechi, sare preparată țărănește sau boierește, alte condimente care participau la gusturile timpului. Cărțile lui Radu Anton Roman au fost un bun motiv pentru construirea unor astfel de ediții artistice și „alchimice”; mai mult decât atât, cercetările lui etnoculinare au dus la compunerea unor uimitoare ingrediente, care să asezoneze rețetele publicate. Acest concept editorial cu note postmoderne poate cădea ușor în suprarealism, așa că lucrările se fac numai la comandă. Muzici redescoperite, ilustrații pe hârtie manuală, condimente, licori tradiționale pot fi găsite însă, nu numai în diverse combinații, ci și separat. Interesant este că această idee a venit la noi adusă de Nostradamus, care a scris un mic tratat de preparare a dulcețurilor pe care am încercat să-l verificăm. Restul a urmat de la sine.Edițiile cele mai neobișnute, între toate cele încercate de editura noastră, sunt cărțile care se adresează în același timp și simțurilor.Un concept interesant, oarecum ieșit din comun, este acela al unor cărți care să poarte caracteristici.

Editura Paideia a fost fondată pe când textul se culegea doar cu maşina de scris, tiparul era cu plumb sau offset; cărţile se făceau, erau citite şi stăteau

doar în biblioteci de familie sau în biblioteci publice. Toate miroseau a cerneală. Cu timpul, literele s-au dematerializat, cărţile şi-au pierdut mirosul de

cerneală şi au început să-şi păstreze conţinutul într-un inter-mediu nevăzut, numit virtual; apoi, în parte, aceste conţinuturi nu au mai avut nevoie de

hârtie şi puteau ajunge pe ecrane mai mari sau mai mici după ce le chemai din văzduh, cum ne plăcea să spunem pe vremuri. Paideia publicase deja mai

multe cărţi despre cer şi despre credinţele populare în văzduh, fiind familiarizată; oamenii ei s-au gândit că de aici încolo cărţile frumoase pe hârtie vor

sta în biblioteci frumoase, iar cărţile utile vor fi chemate pe ecran de câte ori e nevoie pentru a fi consultate; prin urmare, a făcut şi cărţi frumoase care

să emoţioneze şi să bucure, dar şi cărţi necesare pentru instrucţie şi lucrul intelectual. Toate sunt prezentate într-o librărie virtuală numită paideia.ro.

Cărţile frumoase mai au o librărie care se numeşte cadourialese.ro ceea ce indică posibilitatea de a le oferi altora, pentru bucuria reciprocă. Cărţile de

hârtie cu formate mici pot fi găsite într-un magazin virtual numit, de asemenea sugestiv, cadouriculturale.ro.

E-books. Majoritatea titlurilor publicate de editura Paideia sunt disponibile şi în format electronic; este preferat formatul pdf pentru a putea reproduce

lucrarea scrisă, aşa cum a fost ea concepută editorial şi grafic, cu ilustraţii şi anexe; categoriile şi instrumentele de căutare sunt aceleaşi ca şi pentru

cărţile pe suport de hârtie. O parte dintre ele formează un grup de gratuităţi, apoi avem un grup de cărţi electronice care se vând subvenţionat cu

aportul editurii şi un grup de titluri care nu există decât în format electronic. La acesta se adaugă o categorie de publicaţii de dimensiuni mici, un fel de

bibliotecă de idei în format electronic.

Pe site-uri, deci în văzduh, experimentăm un concept editorial nou, numit Symbio. Symbio este sistemul prin care cărţile e-book se pot bucura de

întregiri, de înnoiri, dosar de presă sau de comentarii şi sugestii făcute de cititori, pe o perioadă determinată. Aceasta înseamnă că autorul are un

password şi poate interveni oricând cu completări, materiale noi, treimeiteri, glose şi anexe, material ilustrativ şi documentar pentru a actualiza

lucrarea fără reţineri şi fără costuri suplimentare din partea editurii; la fel, redactorul de carte are acces la o pagină specială unde notează aprecierile,

evenimentele, dezbaterile legate de temă, subiect sau autor; în fine, oricare dintre cititori are posibilitatea de a trimite comentarii, sugestii materiale,

ilustraţie la oricare dintre cărţi, fiind moderate, însă, de editură. Conceptul symbio odată aplicat ar trebui să inhibe autoplagiatul, să deschidă la

dezbatere oricare subiect prin notele de parcurs ale autorului sau diversele intervenţii ale celorlalţi interesaţi de temă.

Ediţiile din văzduh au rolul de a fi mai aproape de oamenii pentru care deprinderea de a citi şi de a se informa este mai simplă şi mai familiară pe suport

electronic; este un mediu de lucru cu caracter contributiv, deosebit de preţios pentru cei care lucrează în domenii cu progres rapid şi consistent.

Editura Paideia devine, în felul acesta, ea însăşi, o librărie deschisă tot timpul şi oricui.

editura cărţilor de culturăediții în văzduh

paideia

Editura Paideia, o librărie deschisă tot timpul şi oricui. 

Autori Paideia: Adina Mironovici-Tarry; Adrian Mitrea; Adrian Niţă; Adrian Paul Iliescu; Adrian Silvan-Ionescu; Adriana E. Savu; Adriana Vlad; Albrecht Dürer; Alex Tocilescu; Alexandra Crăciun; Alexandru Boboc; Alexandru Bulandra; Alexandru Herişanu; Alexandru Liviu Ştrenc; Alexandru Naum; Alexandru Naumescu; Alexandru Ovidiu Vintilă; Alexandru Radu; Alexandru Surdu; Alexandru Ştefănescu; Alexe Ioana; Alfred Bulai; Alin Cristian; Alin Leş; Alina Bogoi; Amalia Pavelescu; Amedeo Prezziosi; Ana Cartianu; Ana Mihăilescu; Ana-Maria Dragodan; Ana-Maria Velter; Anastasie Iordache; Anatoli Marcenko; Anca Manolescu; Anca Rozorea; Andana Călinescu; Andra Aldea; Andra Panduru; Andrei Voronin; Anna Eva Budura; Antoaneta Olteanu; Antoaneta Tănăsescu; Antoine Faivre; Anton Golopenţia; Anton Pann; Anton Toth; Arabella Marinca; Aram M. Frenkian; Aristofan; Aristotel; Arthur Schopenhauer; Artur Gorovei; Asia Popova; Augustin Ioan; Aurel Dicu; Aurelia Bălan-Mihailovici; Axel Gosseries; Ştefan Balan; Ben Kubassek; Bernard Williams; Bogdan Micu; Bogdan Ştefănescu; Bruno Zevi; Camelia Burghele; Camil U. Camil; Călin Bogdan Ştefănescu; Călin Candiescu; Călin Moldovan; Cătălin Augustin Stoica; Cătălina Velculescu; Cecilia Barbu; César Vidal; Chris Simion; Christopher Kirwan; Ciprian Mihali; Clement Alexandrinul; Constantin Bălăceanu-Stolnici; Constantin Bărbulescu; Constantin Brătianu; Constantin Brâncoveanu; Constantin Coroiu; Constantin D. Mendea; Constantin Dumitru; Constantin Enăchescu; Constantin Eretescu; Constantin Geambaşu; Constantin I. Stan; Constantin Micu Stavila; Constantin Rădulescu-Motru; Constantin Rivani; Corina Adriana Dumitrescu; Corina Anghel; Corina Rădulescu; Cornel Radu Constantinescu; Corneliu Barborică; Corneliu Mircea; Cosmin Caciuc; Costin Anghel; Cristian Ciobanu; Cristian Săndache; Cristian Tabără; Cristian Baciu; Cristina Gavriluţă; Cristina Godun; Dan Crăciun; D.C. Georgescu; Dan Chiribucă; Dan Ciachir; Dan Dimitrescu; Dan Farcaş; Dan Frank; Dan Negrescu; Dan Sîmbotin; Dan Sulugiuc; Dana Vais; Dania Vasilescu; Daniela Buşă; Daniil Harms; David Walsh; Delia Suiogan; Delmira Agustini; Dimitrie Cantemir; Dimitrie Gusti; Dinu Brafman; Dinu Rădulescu; Dinu Zamfirescu; Diogenes Laertios; Doina Berchină; Doina Popescu; Doina Severin Boriceanu; Dorin Ştefănescu; Dragan Stoianovici; Dragoslav Simic; Dragoş Popescu; Duiliu Zamfirescu; Dulciu Morărescu; Dumitru Brezoianu; Dumitru Florescu; Dumitru Stăniloae; Ecaterina Morar; Edmund Husserl; Eduard-Florin Tudor; Eldar Hasanov; Elena Nedelcu; Elena Teodoreanu; Elena Zaharia Filipaş; Elencuţa Văcărescu; Emil Stan; Émile Benveniste; Emil-Ioan Sluşanschi; Ephraim Kishon; Ernst Robert Curtius; Eugen Cizek; Eugenio Corecco; Evgheni Zamiatin; Ewa Rossi; Felicia Marinca; Felicia Waldman; Filip Adrian; Filip Stanciu; Filipoiu Maria; Filon Morar; Florica Bechet; Florin Biciuşcă; Francis Bacon; Francis Fukuyama; François Villon; Françoise Choay; G.M. Cantacuzino; G.E. Lessing; G.W.F. Hegel; Gabriel Burlacu; Gabriel Micu; Gabriela-Rodica Udrea; George Bacovia; George Bujoreanu; George Călinescu; George Ciorănescu; George Corbu; George Mounin; George Remete; George Trakl; Georges Mounin; Gérard De Nerval; Germina Comanici; Gheorghe Chiper; Gheorghe Enache; Gheorghe Nicolae Şuteu; Gheorghe Buzatu; Gheorghe Ceauşu; Gheorghe Nedici; Gheorghe Schwartz; Gheorghe Vlăduţescu; Gheorghi Hlebnikov; Giovanni Reale; Gorun Manolescu; Gottfried Wilhelm Leibniz; Grigore Gafencu; Grigoriu Rigo; Guillaume Apollinaire; Gunter Pauli; Gustave Doré; Heimann Hariton Tiktin; Héloise şi Abélard; Henri H. Stahl; Henry Mavrodin; Hirschman; Homer; Hurst Hannum; Ion Pătroiu; Ion Tănăsescu; Ignatie Monahul; Ileana Alexandra Orlich; Ileana Constantin; Ileana Stănculescu; Ilie Pârvu; Immanuel Kant; Ioan Andreescu; Ioan Augustin; Ioan Aurel-Candrea; Ioan Deac; Ioan Filitti; Ioan N. Roşca; Ioan Neacşu; Ioan Pop de Popa; Ioan Scurtu; Ioana Mălău; Ioana Mihaela; Ioana Popescu; Ioana Raiciu; Ioana Sabina Roman; Iolanda Ţighiliu; Ion Bănşoiu; Ion C. Popescu; Ion Cojar; Ion Filitti; Ion Mircea Enescu; Ion Otescu; Ion Pană; Ion Petrovici; Ionel Buşe; Iosif Sava; Iulia Moţoc; Iulian Chifu; J.J. Wunenburger; Jacek Roman; Jean Baudrillard; Jean-Louis Vieillard-Baron; Jipa Rotaru; Joachim-Peter Storfa; John E. Hancock; John H. Hallowell; John Stuart Mill; Jonathan A. Hale; Jorge Luis Borges; Jose Patricio Brickle Cuevas; Juliusz Słowacki; Karl Jaspers; Karl Orff; Kazimiera Illakowiczowna; Kazmer Kovacs; Kostache Negruzzi; Laura Ilea; Laura Mureşan; Lelia Muşat; Leonid Dragomir; Leonida Moise; Lidia Popiţa Stoicescu; Lidia Simion; Lidia Vianu; Lisa Mizrachi; Liviu Chelcea; Liviu Franga; Lucia Terzea-Ofrim; Lucian din Samosata; Lucian Grozea; Lucian Modog; Lucian Raicu; Lucian Sârbu; Luigi Sturzo; Luiza Maria Dumitru; Luminita Gutanu; Magdalena Crăciun; Manuela Sofia Stănculescu; Marcian Bleahu; Margareta Casas Costa; Margareta Dincă; Maria Grecu; Maria Ileana Muţiu; Maria Iulia Vulcan; Maria Luiza Dumitru; Maria Marin; Maria Vârcioroveanu; Maria Vesa; Maria-Luiza Dumitru; Marian Bacov; Mariana Oprican; Mariana Rădulescu; Marianne Mesnil; Marie Dominique Philippe; Martin Heidegger; Matei Gall; Matei Georgescu; Mateiu Caragiale; Mauricio Beuchot Puente; Medoro Delfino; Mihaela Azoiţei; Mihaela Moraru; Mihaela Pop; Mihaela Sterian; Mihaela Şt. Rădulescu; Mihai Avramescu; Mihai Babeanu; Mihai C. Teodorescu; Mihai Dumitrescu; Mihai Eminescu; Mihai Golu; Mihai Licu-Ungureanu; Mihai Lupescu; Mihai Maxim; Mihai Mitrea; Mihai Nasta; Mihai Oroveanu; Mihai Pop; Mihai Salvan; Mihail Kogălniceanu; Miki Ota; Milan Petrovic; Mircea Bunescu; Mircea Chiriţoiu; Mircea Chivu; Mircea Comşa; Mircea Diaconu; Mircea Dumitru; Mircea Florian; Mircea Moldovan; Mircea Penescu; Mircea Vulcănescu; Mirel Bănică; Mirela Rusu; Moise Leonida; Monica Brătulescu; Monica Budiş; Monica Popa; Narcisa Forăscu; Neil Leach; Nicholas Ray; Nicolae Bellu; Nicolae Constantinescu; Nicolae Isar; Nicolae Pop; Nicolae Săcaliş-Calata; Nicolae Ursea; Nicolae Volonciu; Nicoleta-Ginevra Baciu; Nicu Dascălu; Nicu Kantar; Niculae Bellu; Nigel Warburton; Nikolai Berdiaev; Nikolai Hartmann; Nostradamus; Oana Mateescu; Oana Mirila; Octavia Nedelcu; Octavian Burcin; Octavian Lecca; Octavian Saiu; Octavian Simu; Oleg Grinevski; Oltea Joja; Ovidiu Cristian Nedu; Ovidiu Olar; Ovidiu Predescu; P.M. Kurennov; P.P. Negulescu; Passionaria Stoicescu; Paul Al. Georgescu; Paul Dimitriu; Paul Everac; Paul H. Stahl; Paul Mihail; Paul Morand; Paul Petrescu; Paul Ratz; Paul Silvestru; Paul Stahl; Paula Barbu; Paulin Lecca; Pavel Chihaia; Peter Harris; Petre D. Anghel; Petre Ispirescu; Petre Roman; Petru Luhan; Petru Selagea; Petru Ursache; Petru Vasilescu; Petru-Vladimir Pătulescu; Philippe Adair; Philolaos; Philon din Alexandria; Pierre Abélard; Platon; Mariana Popa; Publius Cornelius Tacitus; Publius Vergilius Maro; Rabindranath Tagore; Radu Angel Bagdasar; Radu Anton Roman; Radu Drăgan; Radu Lungu; Radu Olteanu; Radu Ştefan Vergatti; Rainer Maria Rilke; Rainer Neef; Raluca Grigoriu; Răzvan Dobre; Răzvan Stan; Reiner Kunze; Reinhold Dörrzaph; Remus Foltoş; René Descartes; Richard De Bury; Roann Barris; Robert B. Reich; Robert W. Mcelroy; Rodica Crişan; Rodica Fleşariu Marinescu; Rodica Ştefan; Romina Surugiu; Roxana Iordache; Rudolf Carnap; Ruse Ştefania-Victoria; Sabin Totu; Sanda Golopenţia; Aida-Cristiana Sandu; Sandu Naumescu; Saşa Constantinescu; Crina Savu; Scott Taylor; Sebastian Boţic; Sebastian Ştefănucă; Seneca; Serban Rădulescu; Serghei Bulgakov; Sfântul Dionisie Areopagitul; Sfântul Ieronim; Shashi Tharoor; Silviu Lupaşcu; Silviu-Constantin Şerban; Florea Marian Simion; Simona Corlan-Ioan; Smaranda Maria Bica; Smaranda Vultur (Coord.); Sorin Baciu; Sorin Bejan; Sorin Cristescu; Sorin Eugen Zaharia; Sorin Liviu Damean; Sorin Vieru; Speranţa Rădulescu; Stan Vulcan; Stanciu Leliana; Stanislaw Wyspianiski; Ştefan Agopian; Stelu Şerban; Susan Deri; Şerban Chelariu; Şerban Madgearu; Ştefan Delureanu; Ştefan Dominic Georgescu; Ştefan Dorondel; Ştefan Florin Bălan; Ştefan Ioanid; Ştefan Tüdös; Ştefania Cristescu-Golopenţia; Ştefania Mihăilescu; T. Enko; Tănase Nichifor; Teodor O. Gheorghiu; Teofil Oroian; Teofrast; Thoma D’Aquino; Tincuţa Heinzel; Titi Turcoiu; Titus Petroniu Niger; Traian Brăileanu; Traian Chelariu; Traian Gherman; Traian Herseni; Tudor Arghezi; Tudor Pamfile; Vasile Macoviciuc; Vasile Popa; Valentin Mureşan; Valeria Sitaru; Valeriu Bălteanu; Valeriu S. Pop; Vasile Miron; Vasile Morar; Vasile Tonoiu; Veronica - Mirela Costache; Veronica Iliescu; Victor Bilciurescu; Victor Marin Basarab; Victoria Stoiciu; Vida Rus; Vintilă M. Mihăilescu; Vintilă Mihăilescu; Viorel Cernica; Viorel Chiţea; Viorel Vizureanu; Virgil Ciomoş; Virgil Matei; Virgil Şoptereanu; Virginia Stanciu-Butescu; Vlad Gaivoronschi; Vladimir Dumitrescu; Vladimir Zodian; William Shakespeare; Zamfira Mihail; Zbigniew Herbert; Zoe Bratu; Zoltán Rostás; Zygmunt Krasiuski