CATALOG PRODUSE TRADITIONALE SELECTIONATE IN …ec.europa.eu/programmes/proxy/alfresco-webscripts/api/node/content... · Metoda de productie utilizata este in doua faze: obtinerea

This project has been funded with support from the European Commission. This document reflects the views

only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the

information contained therein. Page 1

Contract No: LLP-LdV/TOI/2011/RO/012

Project No: 2011-1-RO1-LEO05-15317

Project title: Transfer of knowledge and training for European traditional food producers

related to innovative quality control methodologies

Acronym: Tol4Food

CATALOG PRODUSE TRADITIONALE SELECTIONATE IN ROMANIA

1. Nume produs/Date contact producator: HALVA FELEACUL S.C. AMYLON S.A. SIBIU, Sos. Alba Iulia nr. 70 Sibiu, Punct de lucru Cluj – Napoca, Tel: 0269 21 77 22, fax: 0269 21 60 44, E-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu; Cluj (Transilvania) Povestea produsului Halva Feleacul incepe in 1960, anul in care este realizat acest produs la fabrica de dulciuri de la Cluj–Napoca. Reteta utilizata atunci folosea ingrediente autohtone, avand la baza semintele prajite de

floarea-soarelui pentru fabricarea tahanului si siropul de zahar si glucoza batut cu extract de ciuin pentru a obtine halvita. Echipa Feleacul a pastrat de-a lungul anilor reteta stabilita atunci, a utilizat tehnologia de productie initiala, pentru a oferi consumatorului roman produsul pe care il cunoaste si pe care il apreciaza, produsul Halva Feleacul devenind astfel un produs cu traditie pe piata romaneasca. Ingrediente: Seminte prajite de floarea-soarelui, zahar, sirop de glucoza, extract de ciuin, substante de aromatizare, cacao (min. 2%). Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): umiditate: max. 4%; zahar direct reducator: max 18%; zahar total: 25 - 30%; grasime: max. 40%. Aspect: masa compacta, cu structura fibroasa, fina si uniforma de halvita, care se rupe usor; culoare galbuie-cenusie deschisa, uniforma, marmorata in cazul sortimentelor cu adaos de cacao; gust dulce, placut, specific semintelor prajite. Valoare energetica: 528 kcal/100g (glucide: 48 – 50%; lipide: 35 – 37 %; proteine: 18 – 20 %).




Mod de preparare: Produsul Halva se obtine dintr-un amestec de tahan si halvita. Metoda de productie utilizata este in doua faze: obtinerea tahanului din semintele de floarea-soarelui descojite, prajite si macinate si, respectiv, obtinerea halvitei din zahar, sirop de glucoza, apa si extract din radacini de ciuin. Amestecul celor doua semifabricate se realizeaza prin framantare, operatiune care asigura distribuirea uniforma a componentelor in produsul finit. Operatiunea de framantare se realizeaza manual, in cazane de inox, cu ajutorul unor lopeti de lemn, ceea ce face posibila pastrarea fibrei de la halvita in produsul final. Dupa framantare produsul este dozat in caserole de plastic, este depozitat in tavi si asezat pe rafturi intr-o incapere separata. Este astfel pastrat timp de 24 ore, timp necesar racirii pe cale naturala, urmand apoi a se ambala in folie metalizata.

2. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA, GEM SI COMPOT DIN FRUCTE (cirese, visine, pere, gutui, cirese amare, nuci verzi, capsuni, prune cu/fara zahar, caise, struguri) ASOCIATIA POMIVITICOLA HILITA, jud.IASI, www.aphilita.ro, [email protected]; tel:0742494917; [email protected]; tel:0743825492/0232290790 Regiune/judet/istoria produsului: Moldova, jud. Iasi Undeva in Moldova lui Stefan Cel Mare, intr-un satuc inconjurat de dealuri, cu un teren agricol putin accesibil culturilor intensive, oamenii au inceput sa planteze pomi fructiferi si vita-de-vie. Asadar zona de deal a devenit o zona pomiviticola cu traditie. Gospodarii satului au inceput sa isi planteze livezi care aveau pomi fructiferi cu rod bogat de primavara-luna mai si pana toamna tarziu-de la cirese pana la gutui. Astfel ca povestea incepe cu ,, a fost odată’’...o familie de oameni cu drag de rodul pămantului, care trăia aproape de livada de pe Dealul Hiliţei. Fie primăvara fie toamna, culegeau fructele oferite în dar de pămantul generos şi, cu pricepere, pregăteau dulceturi aromate, renumite în tot ţinutul si cu ele serveau musafirii care le calcau pragul. Aceasta traditie straveche a facut ca cativa oameni ai satului Hiliţa sa aiba curajul de a incerca sa faca ceva nou si benefic pentru comunitatea lor. Sprijiniţi de Organizaţia World Vision s-au constituit intr-o asociatie, au scris fise de proiect pentru a obtine fonduri de la Organizatie. Astfel s-au apucat de construit un Centru de prelucrare a fructelor, in urma unui parteneriat cu biserica din sat, iar acum dulceaţa, compotul şi gemul de Hiliţa sunt cunoscute în toată ţara, prin participarea la targuri si expozitii. Actualmente asociatia

http://www.aphilita.ro/

mailto:[email protected]

tel:0742494917


tel:0743825492/0232290790




deruleaza un proiect de modernizare cu sprijinul Fundatiei pentru Parteneriat si al Romania American Foundation. Ingrediente: Fructe, zahar, apa daca este cazul Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: fructe întregi sau bucăţi de fructe bine pătrunse de sirop, de culoare corespunzătoare varietăţii fructului şi cât mai apropiată de cea naturală. Dulceţurile naturale Hiliţa sunt produse tradiţionale obţinute din fructe proaspete înglobate într-un sirop concentrat de zahăr, fără adaos de conservanţi. Toate operaţiile tehnologice se execută manual. Mod de preparare: Fructele sunt culese manual şi transportate la punctul de lucru. Se aleg numai fructele sănătoase. Condiţionarea materiei prime cuprinde: curăţarea de codiţe, frunze, spălarea obligatorie a fructelor, sortarea lor în vederea înlăturării fructelor necorespunzătoare. Fructele mari se curăţă de codite si de sâmburi cu un cleşte special sau cu o sârmă inoxidabilă, îndoită ca un ac de păr, iar cele mici (cireşe amare) cu o scobitoare. Divizarea - tăierea merelor, perelor, gutuilor constă în tăierea fructelor în jumătăţi, sferturi, optimi, cuburi sau tăiţei. Casa seminţelor se scoate după tăierea fructelor. Fructele cântărite conform reţetei, se pun la fiert pe foc mic, împreuna cu o cănita de apa (apa se adauga peste fructele care nu sunt foarte suculente) intr-o oala de inox cu capac. Când fructele s-au înmuiat, se adaugă tot zaharul si se amesteca bine. Se continua fierberea, amestecând din când in când sa nu se prindă. Gemul trebuie sa scadă aproximativ 1/3 din cantitatea considerată după ce s-a adăugat zaharul. La gem, fructele pot fi tocate foarte marunt pentru a se obtine o pasta consistenta. Gemul si dulceata fierbinte se toarnă in borcane încălzite in prealabil. Se fixeaza capacele la borcane, se depun pe masa din bucătărie, bine înfofolite in pături groase, pana se racesc.




3. Nume produs/Date contact producator: SLĂNINĂ AFUMATĂ DE MANGALIȚA SC TOTO SRL , Lăpușel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262-288848; E-mail : [email protected]; Tătăran Ioan +04722 613194 Web: www.carmangeriatoto.ro Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Slănina de Mangalița este un produs traditional specific regiunii Maramureș avand o vechime de peste 150 de ani de cand în regiunea noastră a fost adusă rasa de porci Mangalița din Serbia. Fiecare gospodar creștea între unu și trei porci Mangalița, iar în perioada sărbătorilor de Crăciun îi sacrificau pregătind carnea și slănina pentru a o putea păstra pe toată durata anului următor. Slănina de mangalița este foarte sănătoasă datorită conținutului ridicat de acizi grași nesaturați care ajunge pană la 70% și care curata vasele sanguine de colesterol astfel că slănina este recomandată în hrana tuturor categoriilor de varsta și a bolnavilor de boli cardio-vasculare. Se știe că, de-a lungul anilor, Maramureșeanul și Ardeleanul au avut slănină ca și aliment de bază pe întreaga perioadă a anului, aceasta fiind consumată cu paine de casă, ceapă roșie și un pahar de horincă. Ingrediente: Slănină de Mangalița, sare brută măcinată Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; umiditate 75%, miros plăcut de afumătură, culoare alb-cenușie, gust plăcut, avand calități nutritive și curative foarte bune datorită conținutului de peste 70% in acizi grași nesaturați. Mod de preparare: Etape de preparare: fasonare, sărare, afumare. Slănina se fasonează în tăblii de 40/50 cm și se asează în covată (albie de lemn) unde se sărează cu sare brută măcintă în straturi în așa fel încat sarea să acopere în întregime slănina. Este neapărat necesar ca marginile exterioare să fie frecate bine cu sare. Saramurarea durează in total 6 săptămani dar după trei săptamani slănina se întoarce pe cealaltă parte completîndu-se sarea. După 6 săptămani se scoate din sare, se scutură bine și se limpezește cu apă rece. Apoi se leagă fiecare tăblie de slănină și se agață afară pentru a se stoarce bine de apă, una două zile. Afumarea se face fie în podul casei fie în afumătorii special amenajate in curtea gospodarilor asigurîndu-se fum din lemn sau rumeguș de esență tare (fag). Procesul de afumare durează 7-10 zile la fum mic și rece.


http://www.carmangeriatoto.ro/




4. Nume produs/Date contact producator: CARNAȚI DE MANGALIȚA SC TOTO SRL, Lăpușel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262-288848; E-mail : [email protected]; Tătăran Ioan +04722 613194 Web: www.carmangeriatoto.ro Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Carnații de Mangalița sunt un produs traditional specific regiunii Maramureș datand de peste 150 de ani de cand gospodarii din această zonă și-au pus problema păstrării pe o perioadă mai îndeleungată a cărnii rezultate din sacrificarea porcului de Crăciun. Sacrificarea porcului de Crăciun este nu numai o tradiție ci și un adevărat ritual la care participă toți membrii familiei și uneori rudenii sau vecini. Este o tradiție în zona ca cel puțin o pereche de carnați de Mangalița afumați să se păstreze pana la sărbătoarea Paștilor cand acestia sunt pusi în coșul pascal alături de jambon, caș, ouă vopsite, prăjituri, pască și toate sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Cel care nu avea în coș toate bunătățile mai sus menționate era considerat un gospodar scăpărat. Carnații de Mangalița au fost și sunt considerati un deliciu datorită gustului minunat precum și a calităților curative conferite de prezența acizilor grași nesaturați. Pană și în zilele noastre


http://www.carmangeriatoto.ro/




în seara de Crăciun pe masa multor gospodari pot fi gasiti carnații de Mangalița afumati alături de alte bunătăți și de paharul de horincă. Ingrediente: carne de porc de Mangalița de peste doi ani, sare, usturoi de grădină, boia obținută în gospodărie, piper, mațe de porc. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; Umiditate 70%, miros plăcut de afumătură, culoare roșie-maronie, gust plăcut cu aroma de usturoi și fum, avand calități nutritive și curative foarte bune datorită conținutului de peste 70% in acizi grași nesaturați în grăsimea de porc Mangalița. Mod de preparare: Etapele tehnologice sunt: tocarea, amestecarea, umplerea, zvantarea, afumarea, uscarea. Carnea de porc care rezultă la tranșare (bucăți de pulpă, ceafă, cotlet, fleică) se toacă cu barda pe butucul de lemn rezultand bucăți de 0,5-1 cm. Bucățile de carne se amestecă cu piper, boia, usturoi și sare într-un vas de lemn (cățîn) pană se omogenizează complet. Amestecul astfel obținut se introduce în mate de porc cu mașina de umplut manuală și se obțin șiraguri de carnați lungi de 40-50 cm. Odată obținuți, carnații proaspeți șe așează pe bete de lemn și se lasă la zvantat 24 de ore. După zvantare, carnații se pun la afumat fie în podul casei, fie intr-o afumătorie special amenajată în curtea gospodarului unde se realizează fum din lemn de esență tare timp de 7-10 zile. După afumare, carnațul se pune în beci sau în cămară pe bete pentru uscare și păstrare.




5. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DIN PESTE / SC DORIPESCO SA, str. Bisericii nr.224, loc. Halciu, Brasov, tel.fax. +40.268.481581; [email protected]; www.doripesco.ro Regiune/judet/istoria produsului: Brasov, Transilvania Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă produse tradiţionale din peşte. Încă din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaţiile populaţiei din Ţara Bârsei a fost pescuitul. Peştele era consumat în stare proaspătă sau conservat prin sărare şi afumare, constituind o delicatesă pentru mesele festive. Preluând reţetele aduse pe aceste meleaguril în epoca fanariotă de ruşii lipoveni sau pe cele aduse de coloniştii de origine germanică (saşii), Doripesco a devenit prima companie producătoare de peşte şi produse procesate din peşte, care are atestat de produse tradiţionale. Cele opt produse cu atestat tradiţional, realizate după reţete tradiţionale din Ţara Bârsei sunt: Icrele Doripesco, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Păstrăvul afumat, Păstrăvul ardelenesc, Rulada Păstrăvarului, Batogul de Novac, Bagheta Doripesco şi Pastrama Pescărească. Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă, în al doilea rând, peşte crescut în mediu natural controlat şi hrănit cu cereale de cea mai bună calitate. Doripesco nu realizează o cultură intensivă a peştelui şi nu utilizează în procesul de creştere hrană granulată ci doar cereale de cea mai bună calitate. Cele 415 ha de luciu de apă reprezintă o suprafaţă care asigură peştelui o creştere în mediu natural, iar hrana cu cereale completează tot acest proces de creştere, astfel încât clienţii noştri să se bucure de produse proaspete şi naturale. Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă, în al treilea rând, peşte de primă prospeţime. Produsele Doripesco beneficiază de materie primă de primă prospeţime provenită din mediul natural, datorită faptului că peştele pescuit se transportă viu, în hidrobioane, de la ferme către secţia de procesare, ajungând în maxim 3 ore. În plus, de la recepţie şi până la obţinerea produsului finit se urmăreşte să nu se depăşească timpul de 72 ore, asigurându-se prospeţimea produsului, continuitatea şi uniformitatea calităţii şi siguranţei alimentare. Prin produsele pe care le realizează, Doripesco doreşte să continue tradiţiile strămoşeşti. Astfel, 6 dintre produsele realizate de Doripesco sunt atestate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca produse tradiţionale din peşte: Salata din icre de crap În depresiunea Bârsei, pe teritoriul localităţilor Dumbrăviţa, Rotbav, Măieruş şi Hălchiu s-a împământenit salata de icre preparată din icre de crap, ulei de floarea-soarelui, sare şi lămâie. Doripesco păstrează tradiţia salatei de icre de crap oferind clienţilor cel mai savuros şi natural produs de pe piaţă, în segmentul său. Batog de novac Încă din cele mai vechi timpuri, peştele era consumat în stare proaspătă sau conservat prin sărare şi afumare, constituind o delicatesă pentru mesele festive. Batogul de novac Doripesco respectă dorinţa consumatorului din Ardeal de prelucrare a peştelui sub formă de fileuri, suprapuse şi legate cu sfoară din loc în loc.





Crap novac afumat Recoltat din bălţile proprii novacul Doripesco este filetat, sărat şi afumat conform tradiţiei, la cald, cu lemn de esenţă tare (fag) şi frunze de ţelină pentru arome. Păstrăv afumat Crescut în ferma de la Valea Băgăţii, păstrăvul urmează o tradiţie de preparare transmisă din tată în fiu încă din secolul al VI-lea. Tradiţia afumării alimentelor provine de la saşii veniţi pe aceste teritorii încă din 1225. Jarul din rumeguş de lemn de fag, fiert în prealabil, la care se adaugă frunze de ţelină conferă păstrăvului Doripesco o aromă unică. Păstrăv ardelenesc Păstrăvul ardelenesc Doripesco urmează o tradiţie de preparare din vechi rămoşi. După o descriere a lui Heresbachi, afumarea alimentelor devenise parte din viaţa casnică a locuitorilor Ţării Bârsei. Rulada păstrăvarului Specialitate Doripesco, Rulada Păstrăvarului urmează o reţetă din zona Măieruşului. Carnea de sânger şi novac sărată, condimentată şi aromată cu verdeţuri este învelită în fileuri de păstrăv fântânel şi curcubeu din fermele proprii şi afumată cu rumeguş din lemn de fag şi frunze de ţelină, conform tradiţiei. Baghetă Doripesco Locuitorii din Ţara Bârsei obişnuiau să afume peştele pentru a-l păstra peste iarnă. Doripesco duce mai departe această tradiţie, oferindu-le clienţilor săi delicioase fileuri de sânger, afumate cu lemn de esenţă tare (fag), iar apoi învăluite în aroma şi savoarea unui amestec al condimentelor şi mirodeniilor. Pastramă Pescărească Respectând tradiţiile străvechi, Doripesco a obţinut un preparat extrem de gustos. Carnea de fitofag este conservată la fel ca pe vremuri, prin sărare, iar apoi complimentată de un amalgam de mirodenii: piper, cimbru, boia dulce, usturoi şi bobiţe de muştar, ce-i conferă unicitate acestui produs tradiţional. Novacul afumat din Ţara Bârsei – Denumire de Origine Protejată Încă din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaţiile populaţiei din Ţara Bârsei a fost şi pescuitul. Peştele era consumat în stare proaspătă sau conservat prin sărare şi afumare, constituind o delicatesă pentru mesele festive. Crapul Novac (Aristichthys nobilis) face parte din categoria crapilor aşa-zişi “chinezeşti” deoarece au fost aduşi în România pentru creştere intensivă în perioada 1955 –1960, din părţile est-asiatice, peşti care s-au aclimatizat foarte bine la noi. Recoltat din bălţile proprii, novacul Doripesco este filetat, sărat şi afumat conform tradiţiei. Tradiţia afumării constă în realizarea unor produse cu procent mic de sare, afumate la cald, cu rumeguş de esenţă tare (fag sau stejar) şi cu aromă unică de frunze de ţelină. În 2011, Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a analizat documentaţia depusă pentru înregistrarea şi protejarea denumirii „Novac afumat din Ţara Bârsei” – Denumire de Origine Protejată (DOP) în conformitate cu preverile Regulamentului (CE) nr. 510/2006, Regulamentului (CE) nr. 1898/06, Hotărârii Guvernului nr. 828/2007 şi Ordinului MADR nr. 906/2007. Următoarea etapă, după finalizarea perioadei de opoziţie la nivel naţional,




constă în transmiterea cererii la Comisia Europenă în vederea solicitării înregistrării şi dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene. Ingrediente: peste, condimente Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Mod de preparare: Delta din Carpaţi - Doripesco înseamnă în primul rând armonia naturii. Peştele trăieşte în mediu natural controlat, cu vegetaţie acvatică, stuf, păsări şi animale de apă. Delta din Carpaţi este arie naturală protejată, sit Natura 2000 şi Sit Ramsar. Această arie are 415 ha de apă, stufăriş, canale, pâraie, mlaştini, pajişti umede şi inundabile şi este încă singurul Sit Ramsar din Regiunea 7 Centru. Aici s-au identificat peste 200 specii de păsări sălbatice, dintre care unele protejate, incluse în convenţii şi directive internaţionale (Convenţia de la Berna, Directiva Păsări a UE), precum: stârcul pitic, stârcul roşu, barza neagră, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul pestriţ, cristelul de câmp etc. Câteva dintre ele au cele mai numeroase populaţii cuibăritoare din centrul ţării (stârcul roşu, eretele de stuf), iar altele poposesc aici în migraţie în număr mare pentru Transilvania (egreta mare, barza neagră, gârliţa mare, chirighiţa neagră etc.). De asemenea, pe perioada unui an, numărul de exemplare ale păsărilor de apă depăşeşte cifra de 20.000, îndeplinindu-se astfel un alt criteriu important de desemnare a zonelor umede de importanţă internaţională.




6. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DE PANIFICATIE DIN FAINA DE SECARA SI FAINA DE CARTOFI: PAINE TARANEASCA, PAINE DE CASA, PAINE TRADITIONALA, PRODUS KŰRTŐSKALÁCS, BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC / SC Harmopan SA, str. Harghita nr. 46., Miercurea-Ciuc, JUD. HARGHITA, Email.: [email protected] Tel: +40-266-324424; Fax: +40-266-371387 Regiune/judet/istoria produsului: Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, Transilvania Miercurea Ciuc este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Fabricarea pâinii cu pastă de cartofi şi cu făină de secară în zona Harghita are o tradiţie de câteva sute de ani. Ingrediente: faina de grau, faina de secara (la sortimentele cu secara), pasta de cartofi, apa, sare, drojdie . Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspectul exterior: Pâinea ţărănească şi Pâinea de casă au coaja coaptă foarte intens, până la carbonizare după care este bătută şi răzuită, caracteristic pâinii fabricate în gospodăriile ţărăneşti. Pâinea tradiţională este presărată cu făină, care la coacere se închide la coloare şi dă un aspect specific tradiţional produsului. Produsul “KŰRTŐSKALÁCS„ este fabricat în zona Harghita cu ocazia diferitelor sărbători familiare: cununie, nuntă, botez, avand o traditie de sute de ani şi asa se pastreaza si in zilele noastre. Compoziţia produsului este un simplu aluat de cozonac, din materii prime naturale, folosite şi de gospodine pentru frâmantarea cozonacului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Harghita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Harghita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/1558

http://ro.wikipedia.org/wiki/Miercuri




„Kürtőskalács” este un produs de origine transilvaneana, numele sau provine din cuvantul maghiar „kürtő” care înseamna „cos de fum”. BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC - sunt fabricate din aluat de cozonac, din materii prime naturale: făină, untură de porc, margarină sau unt, zahăr, ouă, drojdie, sare, lapte praf. Umplutura este preparată din miez de nucă sau mac, în funcţie de sortiment, măcinate, stafide şi sirop de zahăr. Mod de preparare: În depresiunile din Carpaţii Orientali condiţiile meteorologice sunt nefavorabile cultivării grâului. Ca urmare, recolta de grâu este cantitativ mică, iar însuşirile de panificaţie ale graului sunt slabe. În schimb, clima este ideală pentru cultivarea cartofilor şi a secarei. Astfel, făina de secară şi pasta de cartofi au devenit materii prime folosite la fabricarea pâinii în gospodării ţărăneşti cu scopul de a economisi făina de grâu, dar şi pentru gustul specific foarte plăcut ce este oferit pâinii de aceste materii prime. Pe de altă parte, pâinea fabricată cu pastă de cartofi sau cu făină de secară sau cu ambele îşi păstrează prospeţimea în timp îndelungat, având miez mai dens, cu umiditate mai mare şi o structură mult mai legată care nu devine sfărâmiciosa nici după câteva zile de păstrare. Această tradiţie a fost preluată de societatea Harmopan încă din anii 1960 şi păstrată şi în prezent la fabricarea produselor tradiţionale de pâine: Pâine Ţărănească, Pâine de casă, Pâine tradiţională, Pâine tip Harmopan (pâine Cluj, fabricata din anii 1970, numita de câţiva ani Pâine Harmopan). La fabricarea acestor sortimente de pâine s-a păstrat tradiţionalitatea lor, fabricând-o în condiţii industriale. La sortimentul Pâine ţărănească reţeta nici nu prevede drojdie si este fabricată exact ca în gospodării ţărăneşti cu maia matură reţinută de la coacerea anterioară. Aluatul se prepară prin metoda indirectă, folosind procedeul trifazic ca in gospodăriile ţărăneşti: prospătură, maia si aluat. Folosind procedeul trifazic, procesul de fermentare a semifabricatelor se petrece într-un timp îndelungat, astfel existand timp suficient pentru formarea substanţelor care dau gustul bogat al pâinii. Aceste sortimente tradiţionale de pâine sunt coapte în cuptoare tradiţionale de cărămidă. Folosind aceste cuptoare s-a păstrat încărcarea şi descărcarea tradiţională a cuptoarelor- cu ajutorul lopeţilor din lemn. Produsele sunt aşezate pe lopată, sunt spoite cu apa cu ajutorul unei perii, după care sunt introduse în cuptor. Acest mod de introducere în cuptor are influenţă asupra structurii miezului, care devine mai dens. Coaja painii coaptă în cuptor de cărămidă este mai groasă şi mult mai gustoasă, asemănătoare produselor coapte în cuptoarele cu încălzire directă existente în gospodării ţărăneşti. S-a păstrat caracterul tradiţional şi în ceea ce priveşte gramajul. Pâinea în gospodăriile ţărăneşti a fost coaptă pentru familii mari, cu mulţi copii, pentru una sau chiar două săptămâni, astfel au avut gramaj mare. Gramajul mare mai are un avantaj: păstrează prospeţimea mai mult timp. Şi produsele de la SC Harmopan SA de pâine tradiţională au gramaj mare, între 1,5 – 2,2 kg .Excepţie face pâinea de secară din făină de secară 100 %, care din cauza proprietăţilor de panificaţie slabe ale făinii de secară este coaptă în formă şi timpul de coacere este mai lung, chiar în cazul produsului cu gramaj mic .




Produsul “KŰRTŐSKALÁCS„ este fabricat în zona Harghita cu ocazia diferitelor sărbători familiare: cununie, nuntă, botez, avand o traditie de sute de ani şi asa se pastreaza si in zilele noastre. Produsul este tradiţional atât în ceea ce priveşte compoziţia, forma lui cât şi modul de coacere. Compoziţia produsului este cea a unui aluat de cozonac, din materii prime naturale, folosite şi de gospodine pentru frâmantarea cozonacului. Este tradiţională şi specifică forma pe care se înfăşoară aluatul, pe care se face dospirea finală şi coacerea. Aceasta are formă cilindrică, este confecţionată din lemn si este unsa cu ulei înainte de folosire. Aluatul este întins sub formă de fitil, înfăşurat pe formă, spoit cu ulei, acoperit cu zahăr tos. Totodată este tradiţional şi modul de coacere a produsului. Coacerea se realizează cu ajutorul unui aparat special confecţionat. Aluatul astfel pregătit este aşezat în aparatul de coacere, este învârtit deasupra unei surse de căldură. Căldura este obţinută din arderea jarului sau a gazului metan. Societatea Harmopan fabrică Kűrtőskalács copt deasupra jarului numai cu ocazia zilelor oraşului când coacerea este efectuată în aer liber. Această metodă este folosită şi în gospodării ţărăneşti. În fabricaţie curentă, societatea foloseste pentru coacere gaz metan. Produsele BEIGLI CU NUCĂ şi BEIGLI CU MAC sunt produse tradiţionale fabricate cu ocazia sărbătorilor religioase: Crăciun şi Paşte. Asemănător celorlalte sortimente tradiţionale, aceste produse sunt fabricate de peste sute de ani de gospodine pentru sărbători. Aluatul fermenat este întins sub formă paralelipedică. Umplutura este întinsă pe aluat în strat uniform şi este înfăşurat în formă cilindrică. Prodesele astfel modelate sunt aşezate pe tăvi întinse (pentru prăjituri sau cornuri) si sunt ţinute la dospire finală. În timpul dospirii finale sunt unse de două ori cu gălbenuş de ouă şi la terminarea dospirii finale cu albuş de ouă. Astfel, suprafaţa produsului după coacere capătă un aspect frumos de marmură şi are luciu. Produsele sunt foarte delicioase, mai ales dacă stratul de umplutură este mai groas decat stratul de aluat, iar aspectul feliilor este cu atât mai frumos cu cât aluatul a fost mai bine întins la modelarea produselor. 7. Nume produs/Date contact producator: PĂLINCĂ DE SĂLAJ Producător: Asociaţia Patronală a Producătorilor de Pălincă Naturală din Judeţul Sălaj, Municipiul Zalău, str. George Coşbuc, nr.12, Tel. 0746.041.845, Fax: 0260.615.705. Regiune/judet/istoria produsului: Salaj Pălinca de Sălaj este atestată documentar din anul 1540. Din documentele găsite de Grigore Ardelean (preşedintele asociaţiei) la Muzeul Judeţean, de beneficiile pălincii din Sălaj n-a fost străin nici Mihai Viteazul. Acesta, înainte de bătălia de la Guruslău, ar fi închinat un pahar cu oştenii lui iar, după confruntare, ar fi sărbătorit victoria împotriva lui Sigismund Bathory tot la un pahar de pălincă. Asociaţia Patronală a Producătorilor de Pălincă Naturală din Judeţul Sălaj a înregistrat la OSIM ,,Pălinca de Sălaj“. Asociaţia participă cu acest produs la expoziţii internaţionale (de exemplu Expoziţia pentru industria alimentara, agricultură şi horticultură “Săptămâna Verde“ de la Berlin), precum şi la targuri de produse tradiţionale din ţară. Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a aprobat ca Pălinca de Sălaj de prune să fie atestată ca produs tradiţional, pentru a proteja astfel la nivel naţional şi european




denumirea de origine şi cea a indicaţiei geografice. Pe lângă acest produs au fost atestate şi alte sortimente: Pălinca de Sălaj de mere, Pălinca de Sălaj de caise, Pălinca de Sălaj de pere, Pălinca de Sălaj de piersici, Pălinca de Sălaj de vişine, Pălinca de Sălaj de fructe amestec, Pălinca de Sălaj de tescovina şi Pălinca de Sălaj de vin.

Ingrediente: prune Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs 100% natural (alcool 50% vol.). Calitatea acestui produs ,,natural şi tradiţional“ are mai multe ,,secrete“. Culoare: alb-gălbuie. Consumată în cantităţi mici, pălinca este un leac tradiţional. Beneficiile pălincii consumate în cantităţi mici sunt amintite de dl. Ardelean Grigore, preşedintele asociaţiei: „Ţăranii noştri n-au avut dintotdeauna medicamente. Dar dacă se tăiau, puneau pe rană pălincă şi rana nu se mai infecta. Dacă îi dureau articulaţiile, îşi făceau frecţii cu pălincă, iar dacă aveau probleme de digestie, fie că nu aveau poftă de mâncare, fie că sufereau de diaree, un pahar de pălincă le rezolva problema“. Mod de preparare: Pălinca este obţinută din prune fermentate natural, este distilată şi redistilată manufacturier în instalaţii de cupru cu foc deschis. Este păstrată în butoaie de lemn, pentru a se învechi şi colora natural.




8. Nume produs/Date contact producator: PRAJITURA CU MAR, PRAJITURA CU DOVLEAC, PRAJITURA CU BRANZA DULCE / SC. R-MT2000.SRL, OCNA SUGATAG, str. Avram Iancu nr 14, Maramures Regiune/judet/istoria produsului: Maramures Ocna Șugatag este un sat în județul Maramureș, Transilvania, România, atestat documentar, prima dată, în anul 1355. În documentul din 1355 se pomenește de existența, în marginea dinspre Ocna Șugatag a satului Giulești, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureșenii care veneau aici să se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum și alte documente istorice, atestă că populația zonei exploata sarea din vremuri străvechi. Prajiturile traditionale din zona au o vechime de 40-50 de ani. Majoritatea gospodinelor fac de sarbatori aceste tipuri de prajituri. Merele pentru aceasta prajitura sunt culese din livezi clasice asezate pe pante colinare, avand ca si baza straturi argiloase. Dovleacul creste si se dezvolta in soluri pe care s-a imprastiat foarte mult ingrasamant organic. Branza dulce si grasa este un factor de fortificare si rezistenta a partilor osoase din organism, avand in componenta o mare cantitare de calciu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania


http://ro.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99ti,_Maramure%C8%99




Ingrediente: Mere/dovleac/branza dulce, oua, untura, smantana, zahar, praf de copt, faina, lamaie si sare. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Forme bine definite, aspect placut, culoare caracteristica si luciu, umiditate max. 10%, grasime max. 15%, zahar minim. 20%. Mod de preparare: In compozitia de baza a prajiturilor traditionale intra oua intregi plus un galbenus care se freaca bine cu untura de porc peste care se pune smantana. Apoi se mai adauga zahar, praf de copt si o lingurita de sare si la urma faina. Aceste ingrediente se amesteca bine pana se obtine un aluat fraged care se imparte in 2/4/6 foi. Se intind foile cu sucitorul de lemn asezandu-se in tavile curate de coacere. Peste foi se pune umplutura (mar/dovleac/branza). Se lasa la copt aprox. 30 min la 200 de grade. 9. Nume produs/Date contact producator: COZONACI CU NUCA TRADITIONALI / SC VITOSA SRL, str. Ion Creanga nr.2, Sibiu, [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: SIBIU În vremea romană, zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraș (Cibin) și denumirea românească a orașului. În zona actualului cartier Gușterița a existat o așezare romană numită Cedonia. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi așezări, probabil slave, imediat după mijlocul sec. al XII-lea de coloniști sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus de hoardele mongole. Cozonacii cu nuca traditionali fabricati de SC Vitosa SRL se obtin dupa o tehnologie traditionala, sunt copti in tavi speciale, in cuptoare multivatra. Acestia se consuma in





special cu ocazia sarbatorilor de Pasti, de Craciun, dar si in cursul anului pentru nunti, botezuri si pomeni.

Ingrediente: faina alba de grau, lapte, oua, zahar, miez de nuca, drojdie, sare Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditate miez: max. 35%, aciditate max. 2-5 grade, zahar min.12% s.u., continut de nuca min.17%; forma paralelipipedica, coaja are suprafata neteda, lucioasa, de culoare brun-roscat, miezul este marmorat, alternand straturi de miez cu straturi de umplutura, gustul si aroma sunt placute, de nuca, de copt, de dulce, cu o usoara aroma de rom. Mod de preparare: se pregatesc materiile prime: faina se cerne, drojdia se emulsioneaza in apa calduta, sarea se dizolva in apa, se decanteaza si se filtreaza, zaharul se dizolva in apa de la framantat, uleiul si margarina se adauga in stare calduta. In cuva malaxorului se introduc faina, drojdia, zaharul si sarea si se framanta 10-15 minute, obtinandu-se un aluat de consistenta moale cu temperatura de 29-30ºC. Apoi se adauga grasimile incalzile si se continua framantarea inca 10 minute. Aluatul este lasat la fermentat 40-50 de minute si apoi este reframantat 1 minut. Aluatul este apoi divizat




manual in bucati de aproximativ 900 g, se modeleaza rotund si se lasa la odihna 2-3 minute. Apoi se intinde sub forma unei foi deptunghiulare de 3-4 mm grosime, cu ajutorul sucitorului de lemn. Umplutura se pregateste astfel: nuca se macina, se amesteca cu zaharul pudra si albusul de ou batut spuma, pana la obtinerea unei consistente pastoase, omogene, peste care se dauga aroma de rom. Pentru stabilitatea feliei de cozonac, in umplutura se adauga si mici cantitati de pesmet din paine. Peste foaia de aluat intinsa, se aseaza umplutura in strat uniform pe toata suprafata, dupa care se ruleaza strans sub forma de bagheta. Cozonacii gata formati se aseaza in tavi dreptunghiulare, unse cu grasime, pudrate cu faina, apoi se lasa la dospit timp de 40-100 minute in dospitor. Cozonacii se coc in cuptorul incalzit la 200ºC, 40-60 minute. Dupa coacere, cozonacii se scot cu atentie din tavi, se spoiesc cu sirop de zahar si se lasa la racit. 10. Nume produs/Date contact producator: MAGIUN DE PRUNE TOPOLOVENI Producător: SC SONIMPEX SERV COM SRL, Aleea Barajul Cucuteni nr. 4, bl. M5A, sc. 1. Sector 3, Bucuresti, cod postal 032752, tel. 021.340.26.66, fax 021.304 60 66, mobil (+4) 0722.588.959, e-mail [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Topoloveni, jud. ARGEȘ Încă din cele mai vechi timpuri, în zona Topoloveni – jud. Argeş, în fiecare gospodărie se făcea prin această metodă tradițională magiun din prune, respectiv fierberea pulpei de prune în vase deschise sub agitare continuă cu palete din lemn. După fierbere, magiunul se descărca în vase mici, de obicei în vase de lut ars sau în borcane care, după răcire, erau căpăcite și păstrate în cămară sau în beci. Ca produs tradițional românesc, magiunul a reprezentat un sortiment cu pondere în rândul produselor alimentare conservate, consumat de populația de toate vârstele în perioada de toamnă – iarnă - primavară, atât ca mic-dejun cât și ca desert. Livezile de pruni au existat pe pamânturile din Topoloveni din timpuri stravechi (se găsesc dovezi în hrisovul lui Ştefan Cantacuzino din 1 aprilie anul 7222, respectiv 1714, unde se amintește de „Dealul Topolovenilor”. Denumirea produsului este cunoscută încă din anul 1914, când în Topoloveni s-a înființat prima fabrică de magiun din țară cunoscută sub denumirea de „Cooperativa din Topoloveni”, unde se producea magiun din prune și din alte fructe. În anul 1972 a luat ființă, pe actualul amplasament, secția de sucuri, magiun, fructe și legume deshidratate, făcând parte din „Intreprinderea de legume și fructe Pitești”. În anul 1981 a fost transferată la „Intreprinderea de prelucrarea și industrializarea legumelor și fructelor Topoloveni”. În anul 2001 fabrica de magiun a fost preluată prin cumpărare de societatea comercială Sonimpex Serv Com S.R.L.





Ingrediente: un singur ingredient, prune proaspete românești, netratate chimic, aflate la maturitatea coacerii. 1 kg de Magiun de prune Topoloveni se obține din 5 kg de prune proaspete, din cel puțin patru (4) soiuri. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Magiunul de prune Topoloveni este un produs alimentar natural, obținut din prune, prin fierbere la temperaturi menajante (maximum 70ºC) în recipiente deschise, fără adaos de zahăr sau alte ingrediente. Este o pastă vâscoasă (concentrată 5:1) de prune, ușor tartinabilă, care poate fi consumată fie ca atare (pe biscuiți, pâine prajită, pâine cu unt sau în combinație cu iaurt, fulgi de cereale, înghețată etc.), fie ca desert în produse de patiserie (cornulețe, gogoși, clătite etc.). Magiunul de prune Topoloveni conține per 100 g: 825 mg potasiu, 38,30 mg calciu, 22,83 mg magneziu, 6,09 mg fier, 3,5 mg bor, zaharuri naturale cum ar fi xylitolul, fructoza (14,42 %) și glucoza (17,68 %). Indicele glicemic este scăzut: 39/100 g. Calitățile produsului sunt recunoscute atât în România, cât și la nivel internațional prin: două distincții ITQI Superior Taste Award (2010 și 2011), Indicația Geografică Protejată în U.E., certificatul ”Atestarea Calității” (C.N.T.C.), recomandarea ”Produs tradițional recomandat de BIO ROMÂNIA”, atestatul de furnizor al Casei Regale a României etc. Mod de preparare: Tradițional, atestat documentar din 1914, pentru a păstra integral calitățile nutritive ale prunelor proaspete, Magiunul de prune Topoloveni este preparat în cazane cu pereți dubli, sub temperatură controlată de maximum 68-70ºC, timp de 12-14 ore, astfel încât să se evapore toată apa. Datorită acestei metode de preparare, magiunul de Topoloveni nu are nevoie de conservanți și nici de îndulcitori sau alți aditivi alimentari.




11. Nume produs/Date contact producator: ŢUICĂ DE MORĂREŞTI Producător: SC AGROFOREST INTERNATIONAL COMPANY SRL, Localitatea Morăreşti, sat Morăreşti, nr. 202, jud. Argeş; Tel. 0248/240237; 0747457162; E-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Morăreşti, jud. Argeş În urmă cu 100 de ani, dintr-o mică povarnă muntenească, un nume pornea în lume: ţuica de Morăreşti Buzdugan. Aflate la ultima frontieră a prunului, plaiurile argeşene sunt vestite pentru savoarea ţuicii de Morăreşti produsă aici. De mai multe veacuri, obţinerea ţuicii face parte dintr-un ritual aproape mistic moştenit din moşi-strămoşi. Fără îndoială, în bastionul de margine al prunelor se află ţuica de Morăreşti produsă de familia Buzdugan. În urmă cu mai bine de un veac unul dintre strămoşii lui Vasile Buzdugan a statornicit printre îndeletnicirile sale şi cea de povarnagiu, tradiţie neîntreruptă vreodată de atunci încoace. De-a lungul mai multor generaţii familia Buzdugan produce băuturi naturale distilate din marcuri de prune, în cazane tradiţionale cu foc direct, îmbunătăţind procedeul după metoda familiei Buzdugan, dar păstrând caracterul tradiţional al acestuia. După revoluţia din 1989, Vasile Buzdugan reorganizează acestă activitate în cadrul firmei SC Agroforest International Company SRL cu dorinţa de a transmite generaţiilor viitoare secretul „metodei Buzdugan” – varianta din tată în fiu. Dacă vorbim de tradiţie mai trebuie să vorbim de un element definitoriu care amorsează în permanenţă nebănuitul succes al unei firme din ţară şi anume faptul că ea a rămas o afacere de familie a locului natal unde dăinuie de generaţii de peste 100 de ani în localitatea Morăreşti. Numele ţuicii de Morăreşti apare în anexele tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, pentru produse tradiţionale româneşti recunoscute in Comunitatea Europeană, ceea ce denotă că acest produs este apreciat pe plan intern şi internaţional, făcând parte din patrimoniul zonei Morăreşti şi al României. Produsul ,,Ţuică de Morăreşti” fabricat de familia Buzdugan pentru firma SC Agroforest International Company SRL este înscris în Registrul de Atestare a Produselor Tradiţionale.





Ingrediente: prune coapte, culese la maturitate deplină. Prunele provin din livezile proprii, predominând prunele brumării (Prunus domestica) şi derivatele acestora: Anna Spat, Stanley, Tuleu Gras, Grasa Românească. Livezile de prune sunt moştenirea familiei, acordându-se o importanţă vitală privind întreţinerea acestora şi anume: îngrăşărea solului folosind gunoiul de grajd fermentat – un mod natural şi ecologic de fertilizare; tăierea de întreţinere şi rodire; aplicarea unui număr suficient de tratamente fitosanitare. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): ţuica cu 35%vol (anul fabricaţiei 2009) are o concentraţie alcoolica la 200C: 35,01% vol.; aciditate totală (acid acetic): 512 g/hl a.a.; aldehide (aldehida acetică): absent; furfural: absent; esteri (acetat de etil): 4,2 g/hl a.a; alcooli superiori (alcool izobutilic): 29,12 g/hl a.a.; alcool metilic: absent; cupru: 2,25 mg/l. Ţuica este un lichid de la incolor la galben până la galben-brun în funcţie de vechime şi de vasul în care s-a produs maturarea sau învechirea. Ţuica are gust plăcut, fin, caracteristic prunelor coapte, armonios specific şi aromă de sâmbure de prună, fără gust sau miros străin. Mod de preparare: Prunele sunt culese la maturitate deplină – lunile septembrie şi octombrie – din livezile familiei Buzdugan şi sunt depozitate în vase confecţionate din doage de lemn de stejar care, în funcţie de mărime şi formă, se numesc putini sau buţi. Prunele sunt lăsate să fermenteze în prezenţa sâmburilor pentru imprimarea unei arome specifice. Fermentarea durează timp de 4 săptămâni până la 16 săptămâni în funcţie de




temperatura din locul unde sunt depozitate vasele cu prune. Fermentaţia este gata în momentul când deasupra vasului se formează o crustă tare care nu mai permite intrarea aerului în interiorul borhotului, iar musculiţele beţive – Drosophila melanogaster – sunt moarte, nu mai zboară la partea superioară a vasului. Prunele fermentate se transformă în borhot – materia din care se fabrică ţuica. Transportul borhotului se face cu vase confecţionate din lemn care se numesc cărătoare si care au formă de butie, dar pentru că se cară cu ele în poziţie orizontală au gura de încărcare la mijloc, iar cea de evacuare la un capăt. Cărătoarele se descarcă pe la capăt, unde au o uşă de descărcare, în alte vase din lemn foarte largi la gură şi mai puţin înalte, care sunt îngropate în pământ în aşa fel încât borhotul din cărătoarele aflate în diferite mijloace de transport să cadă direct în aceste vase. Înainte de a descărca borhotul în cărătoare din vasele în care au fermentat se îndepărtează crusta de deasupra pentru a nu imprima ţuicii miros de mucegai. Distilarea se face la povarnă. Povarna este o clădire în care sunt montate cazanele în care se distilează borhotul. Cazanul este confecţionat din tabla de cupru alimentar cu grosimea de 0,5 mm, confecţionat manual, fara nici un fel de sudura, toate îmbinarile fiind facute manual prin bătaie în pinteni. Cazanul este dotat cu învârtitor (amestecător) manual şi este racordat la nişte răcitoare care stau tot timpul într-un bazin cu apa rece pentru a se produce condensarea vaporilor de alcool. Bazinul este construit din beton (cu ani in urmă a fost construit din lemn) şi este conectat la o sursă de apă curentă pentru a se asigura răcirea permanentă. Surplusul de apa se scurge în alt bazin aflat în afara povernei. Tot în afara povernei se află alte bazine în care se colecteaza bozorina – restul de borhot după ce a fost fiert şi extras alcoolul. Cazanul este montat pe focar – vatra din caramidă – unde se face focul. Pentru un randament bun, borhotul trebuie preîncalzit înainte de a fi pus la fiert. De aceea el se pune mai întâi în nişte vase din lemn lângă focare şi apoi se deşartă în cazane. Borhotul se fierbe timp de 1,5 – 2 ore, amestecând continuu cu învârtitorul manual astfel încât borhotul să nu se lipească de fundul cazanului şi să imprime miros de fum ţuicii. Vaporii de alcool trec prin răcitor, condensează şi sunt transformaţi in lichid care se scurge într-o botă (un vas din lemn de stejar care are in jur de 33 litri). Primele cantităţi de circa 0,5 litri de alcool care ies (care se numesc frunţi) se colecteaza separat şi nu se vor consuma ci vor fi folosite ca alcool pentru uz extern pentru că au conţinut ridicat de acid cianhidric şi alcooli toxici. Aceştia ies primii din distilat pentru că au punct de fierbere mai mic decât alcoolul etilic rezultat apoi la distilare. Ţuica de Morăreşti fiind un produs obţinut din prune cu sâmburi trebuie să aibă un conţinut de acid cianhidric de maximum 7 g la hectolitrul de alcool 100% vol. De asemenea, ultima parte rezultată din distilare – cozile – se elimina pentru că sunt formate din acizi graşi cu masa moleculara mare, cu gust şi miros neplacut, care ar strica calitatea organoleptică a ţuicii. Ţuica de prună are tăria alcoolica de minim 24 de grade in funcţie de preferinţă. Ţuica se depoziteaza în butoaie de lemn pentru maturare şi învechire. Sunt de preferat butoaiele din doage din lemn de dud sau salcâm. Ţuica învechită în aceste butoaie capătă o culoare gălbuie plăcută şi un gust cu aromă specifică.




Butoaiele sunt măsurate metrologic şi inscripţionate, având capacităţi cuprinse între 200 de litri şi 5000 de litri. Îmbutelierea se face manual, în vase din sticlă de la 0,5 litri şi până la 2 litri. Vasele sunt clasice sau au diferite forme fabricate special pentru diferite sortimente imbuteliate şi anume:

ţuică extra de Morăreşti, învechită timp de minim 7 ani, cu tăria alcoolica de 35 de grade;

ţuică bătrână de Morăreşti, învechită timp de minim 3 ani, cu tăria alcoolica de 32 de grade;

ţuică de Morăreşti cu tăria alcoolică de 24, 25 şi 28 de grade. 12. Nume produs/Date contact producator: ZACUSCĂ DE VINETE / Producător: Persoană fizică autorizată ENACHE MIHAELA-LILIANA, Sat Bâldana 354, Com. Tărtăseşti (la 32 km de Bucureşti), Dâmboviţa; Tel.: 0765 257 144 Regiune/judet/istoria produsului: Dâmboviţa, Muntenia Prima atestare documentara a comunei Tartasesti dateaza din anul 1635. Povestea produsului ,,Zacusca de vinete” este atestată verbal. Ţăranii se duceau la câmp la cules de roşii, vinete, legume etc. Acolo, pe ceaun făceau aşa zisa tocăniţă de legume, numită zacuscă. Apoi, fiecare a diversificat produsul în funcţie de zone; aşa a apărut zacusca cu ciuperci, de gogonele etc. Producătorul se află în stadiul de pregătire a dosarului pentru certificarea produsului. Ingrediente: ardei roşu (capia), gogoşari, vinete, ceapă Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): - Mod de preparare: Capia şi gogoşarii sunt copţi pe cărbune, ceea ce conferă un alt gust produsului. Vinetele se coc pe lemne la foc iute. Se amestecă toate ingredientele, după omogenizare se introduc în cuptor, apoi, în borcan şi se sterilizează. Termen de valabilitate: 2 ani.




13. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE ALBINE / Producator individual de produse apicole, cu sediul in judetul Calarasi, satul Mariuţa, mobil: 0723 220 733, e-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Calarasi, Muntenia Albina a aparut pe pamant inaintea omului. Arata ca o larva si se hranea cu ferigi. Apoi treptat, cand flora s-a dezvoltat, i-au crescut aripi si a inceput se zboare pe flori, sa adune nectar. Dar ea a functionat dintotdeauna ca un laborator zburator, care aduna acest nectar si polenul pentru a-si hrani urmasii, pentru perpetuarea speciei. In Egiptul si India antica mierea era considerata un dar al zeilor. In Europa, descoperirile istorice si arheologice conduc in a crede ca in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic ar fi fost primele exploatari apicole. Albinele obisnuite produc mierea. La inceput pleaca in cautarea nectarului albinele cercetase. Zboara pe arii concentrice, largi de pana la 6 km, apoi se intorc si executa un dans deasupra urdinisului, un dans ce explica in ce directie se afla sursa de nectar, cat de bogata este, cam care este distanta si alte repere. Dupa ce au primit coordonatele, pleaca celelalte albine – albine lucratoare sau culegatoare – aduna cu limba nectarul de pe flori si cand si-au umplut gusitele cu nectar se intorc la stup. Inca de pe drumul de intoarcere albina incepe procesul de prelucrare a nectarului, secreta niste enzime care dau valoare mierii si care o deosebesc de zahar. In stup, depune in fagurii de pe rame acest nectar care este foarte lichid. In cursul noptii albinele lucratoare se aseaza intr-o anumita ordine si incep sa bata din aripi in timp ce altele iau nectarul si il muta dintr-o celula in alta si alta si alta si iar si iar pana ce acest aer incarcat cu vaporii din nectar iese prin urdinis. Aceste fenomen se numeste vanturare. Mierea vanturata natural de albine este densa, ajunge la o consistenta de maximum 18% apa si contine foarte multe enzime, caci la fiecare mutare intr-o alta celula i se mai adauga enzime, mai ales inhibina, care este un antioxidant redutabil.Cu cat o miere este mai vanturata, cu atat este mai bogata in enzime. La final, albinutele tinere depun pe fiecare celula o pelicula de ceara si o capacesc. Pentru un kilogram de miere albina trebuie sa aduca in stup 4 litri de nectar, din care jumatate este apa, ce va fi vanturata. Ingrediente: produs 100% natural, obtinut din nectar recoltat de albine din flori de pomi fructiferi si nefructiferi (salcami, tei, artari etc.), plante spontane si de cultura (rapita, floarea-soarelui, mustar, in, facelia etc.). Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): mierea este perfect igienica, aseptica si un antibiotic de exceptie 14. Nume produs/Date contact producator: PIEPT DE CURCAN COPT PE JAR /BADAN MARIANA, punct de desfacere: Str. Tache Ionescu nr. 1 sector 1 Regiune/judet/istoria produsului: Muntenia/ Buzau Buzău, al cărui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important târg și sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Activitățile economice principale din oraș în epoca medievală au fost comerțul și agricultura. Modul de preparare a produsului ,,Piept de curcan copt pe jar” fost transmis prin viu grai de la mama la fiica.



http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Episcop

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu




Ingrediente: piept de curcan, bait (vin alb+miere), condimente: ardei rosu uscat, piper, boabe de mustar, sare Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produsul are o savoare si o aroma placuta data de ingredientele folosite si de modul special de coacere pe jar din lemn de cires. Modul de preparare este gandit astfel incat sa se pastreze proprietatile antioxidante date de condimentele utilizate. Acestea stopeaza rancezirea si degradarea proteinelor. S-a respectat timpul de pregatire pentru ca produsul sa poata fi pastrat cat mai mult timp. Mod de preparare: Pieptul de curcan trebuie sa provina de la pasari crescute in curte pentru a obtine un produs traditional de calitate. Pieptul se lasa in bait (vin alb si miere) timp de 3 zile. Dupa 3 zile se pune la scurs apoi se coace pe jar din lemn de cires pana cand prinde o culoare rosie maronie. Coacerea se realizeaza pe un gratar introdus intr-un cuptor traditional. 15. Nume produs/Date contact producator: CARNATI DE CASA AFUMATI / STERE NICOLETA TEL. 0743.095.218 Regiune/judet/istoria produsului: Jina, Sibiu, Transilvania Produs traditional originar din Jina, produs 100% natural, produs in conditii de igiena umana. Ingrediente: carne de porc, carne de vita, slanina, piper, sare, usturoi, mate de porc. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditatea produsului este mai mica fata de produsele industrializate, deoarece uscarea este singura modalitate de a pastra produsul pe o perioada mai mare de timp (in lipsa utilizarii aditivilor din industrie). Procesul de afumare respecta regulile traditionale ale afumarii, folosind un lemn care da o aroma placuta. Afumarea se realizeaza pentru gust si miros dar si pentru evitarea aparitiei unor contaminanti. Produsul nu contine aditivi.




Mod de preparare: Se toaca carnea si se amesteca cu condimentele, se spala matele si se umplu cu carnea si se dau la fum. 16. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DE GUTUI CU NUCI PRAJITE /Prod: I.I. COMANESCU GABI, Com. Magura, Jud. Bacau. Regiune/judet/istoria produsului: Bacau, Moldova ,,Dulceata asta mi-a “povestit-o” demult, demult, intr-o toamna, o batranica mica si firava, de prin partile Neamtului, ce-si imbia trecatorii, cu un cos plin de gutui mici si parfumate, rostuite spre vanzare. Batranica, mirata ca ma opresc si ii strang cu drag intreaga ,,gramada” parfumata, s-a bucurat nespus apoi si cu parere de rau ca erau ultimele ,,trufandale” ramase si mi-a ,,soptit” pe furis ceva din secretul vechi al dulceturilor manastiresti. Si parca, … nu stiu, dar nicicand nu mi s-au parut mai parfumate si bune, gutuile acelea… Ca a fost doar inchipuirea mea sau doar truda cu care au fost culese si pastrate…nu stiu! Ce stiu e faptul ca ma voi intoarce negresit candva, macar pentru bucuria din ochii ei mari si tristi! Si, urmandu-i sfatul (auzind ce aveam de gand sa fac cu minunatiile alea parfumate), cand a fost aproape gata dulceata, am ,,azvarlit” inauntru si un pumn mic de nuci ,,tavalite” dinainte in cuptorul incins. Mai tarziu i-am dat crezare caci, intr-adevar, a iesit o dulceata de vis! Parfumata si delicioasa, cu miejii aceia crocanti si cu aroma inconfundabila de nuca prajita, ne-a umplut si ne-a desfatat camara intreaga iarna ce a urmat ! (descriere data de producator) Ingrediente: Gutui, zahar, lamaie, nuci prajite. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs de culoare rosiatica, consistenta vascoasa, gust si miros specific produsului. Preparat cu 65 g fruct la 100 g produs finit. Continut final de zahar 74 %.




Mod de preparare: Gutuile se spala si, pe masura ce se curata de coaja, se arunca intr-un vas cu apa in care s-a taiat o lamaie felii. Astfel, se previne oxidarea si implicit modificarea culorii fructului. Gutuile curatate se rad pe razatoare sau se taie cuburi (dupa preferinta) si se adauga peste siropul de zahar obtinut in prealabil. Se fierb impreuna pana cand dulceata capata consistenta specifica. La final se adauga sucul de la 1-2 lamai si nucile prajite, pentru aroma si culoare. 17. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DIN PETALE DE MACES SAU TRANDAFIR SALBATIC / Florentina Trifan, Tel: 0723063066 / 0769135590 Regiune/judet/istoria produsului: Com. Reghiu, Jud. Vrancea ,,Locuind intr-o zona de munte (ocupandu-ma cu aceasta indeletnicire de a prepara tot felul de dulceturi, siropuri, compoturi si gemuri), primavara pe dealuri la tot pasul gasesti trandafirul salbatic sau macesul. Cunoscandu-i foarte bine proprietatile, am preparat deliciosul produs bun la diferite boli. Avand un gust foarte bun si parfumat. Din aceste petale se mai poate face si sirop (descriere data de producator). Ingrediente: Petale proaspete de maces, zahar, apa, zeama de lamaie. Mod de preparare: Se culeg petalele de maces din locuri nepoluate, se spala, se zvanta, apoi se freaca cu zeama de lamaie. Se face un sirop din zahar si apa mai inchegat. Se pun petalele si se stige focul. Se acopera cratita cu capac sau celofan si se lasa cateva ore, apoi se fierbe la foc rapid. Se adauga zeama de lamaie la sfarsit.




18. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DE NUCI VERZI / Florentina Trifan , Tel: 0723063066 / 0769135590 Regiune/judet/istoria produsului: Com. Reghiu; Jud. Vrancea Produsul a aparut sub forma de leac. Batranii macerau nucile cu miere facand o plamadeala pentru vindecarea mai multor boli respiratorii, digestive, tiroidiene (deoarece contin foarte mult iod natural) si sub forma de diferite tincturi pentru uz extern. Pentru a putea fi luat de copii, s-a modificat reteta prin adaugarea zaharului care i-a dat un gust deosebit si o conservare mult mai buna, imbinand utilul cu placutul. Ingrediente: Nuci verzi decojite, zahar, apa, zeama de lamaie. Mod de preparare: Se curate nucile, se tin in apa si zeama de lamaie. Se face un sirop din zahar si apa, putin legat, dupa care se pun nucile si, cand sunt gata, se pune zeama de lamaie.




19. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DIN DOVLEAC COPT CU VANILIE SI MIGDALE DULCI / Prod: I.I. COMANESCU GABI, Com. Magura, Jud. Bacau. Regiune/judet/istoria produsului: Com. Magura, Jud. Bacau, Moldova Ingrediente: Dovleac placintar, zahar, lamaie, vanilie, migdale dulci. ,,In serile lungi si friguroase de iarna, cand ne adunam zgribuliti in jurul sobei, bunica ne ,,incalzea” totdeauna cu neuitatul ei ceai aromat, langa care statea mai mereu felia de paine prajita cu dulceata. Dar, nu orice dulceata ne aducea bunica… ci o dulceata ,,fermecata”, o dulceata minunata si veche, a carei poveste se pierdea in negura timpului … si care, ne spunea ea, incepea asa: … “A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti… de când facea plopsorul pere si rachita micsunele…, de când se bateau ursii în coade…., de când se luau de gât lupii cu mieii de se sarutau înfratindu-se…. , de când se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca în slava cerului de ne aducea povesti… A fost odata un dovleac ,,fermecat”…. un dovleac magic, venit de foarte departe, tocmai de pe celalalt taram, un dovleac “nazdravan”, cu care se ,,mandreau” fetele de imparat, dar mai ales Cenusareasa cea cu condurii de aur… Si care, in fiecare seara, pe toti copiii cei cuminti ii purta in minunata ,,lume” a povestilor … Si, pe-acel dovleac nastrusnic, venit din timpuri demult apuse, il ,,zari” zburdand prin vazduh, intr-o seara rece si friguroasa de toamna, Vrajitoarea cea rea si, in rautatea ei de vrajitoare, ca sa nu mai aduca ,,povesti” copiilor somnorosi, lasa o Vraja grea asupra sarmanului Dovleac. Dovleacul cazu deodata la pamant, se rostogoli printre frunzele moarte si reci si se facu noduros si mic. Si din Dovleacul cel frumos si aromat, ramase acum doar un ghemotoc portocaliu, prapadit si plin de scai. Dar Zana cea Buna, vazand toate astea, nu putu rabda atata nedreptate si cobori ca ,,gandul ” langa dovleacul cel prapadit. Si daca vazu ce s-alese de el, pentru ca rautatea Vrajitoarei sa nu fie fara de hotar, lua iute bietul Dovleac si-l azvarli degraba in spuza calda a Focului de Noapte. Dovleacul se ,,chirci” si mai mult, se ,,aduna”, sfarai indelung de cateva ori si apoi se facu nevazut in jarul incins… Dar nu pieri de tot !




In locul lui,….. ghiciti ce se ivise…?!!! Dovleacul nostru fermecat se transforma intr-o minunata dulceata, aromata si parfumata cu iz vechi de Vanilie si Migdale dulci de Poveste. Si uite-asa, de-atunci si pan’ in vremurile noastre, in fiecare seara friguroasa, atunci cand Vantul aduce cu el Noaptea cea rece si adanca, copiii asteapta cuminti minunata Poveste a Dovleacului Fermecat ! O spun de asta data Bunicii batrani, amintindu-si de timpurile cand, ca si ei, adormeau cu gandul la aroma si parfumul minunat al dovleacului copt in spuza noptilor de iarna !” (descriere data de producator). Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs de culoare rosiatica, consistenta vascoasa, gust si miros specific produsului. Preparat cu 70 g fruct la 100 g produs finit. Continut final de zahar 73 %. Mod de preparare: Dovleacul placintar se spala, se taie in jumatati si se coace in cuptorul incins pana se inmoaie. Se curata apoi si se adauga in siropul de zahar, preparat in prealabil. Se fierbe pana la consistenta dorita. La final se adauga lamaia, vanilia si migdalele dulci. Se pune dulceata in borcanele curate si fierbinti si se aseaza in camara. 20. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE PRUN / Crainiceanu Adrian tel. 0734.035.602, [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Campulung Muscel, judetul Arges Romania este una dintre putinele tari din lume unde livezile din zona Argesului, Ramnicu-Valcea, permit apicultorilor romani sa produca acest tip de miere deosebita obtinuta din flori de prun. Bunicii nostri foloseau miere ca leac traditional pentru ,,alinarea” diferitelor boli (de stomac, laringite, faringite, tratarea cailor respitratorii si pentru ingrijirea tenului). Mierea din flori de prun este deosebit de buna in tratarea afectiunilor digestive si nu in ultimul rand pentru intarirea sistemului imunitar. Ingrediente: miere naturala culeasa de albine din florile de prun Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produsul se incadreaza in conditiile generale de calitate pentru miere in general, avand un continut de apa mai mic de 20%.




Mod de preparare: Stupina se deplaseaza in livezile mari de pruni din zona Argesului: Poienita de Arges, Nucsoara, Bughia, in perioada 31 martie-20 aprilie. In functie de conditiile meteo, albinele aduna acest tip de miere in cantitati variabile intre 5-10 kg per familie de albine. Albinele culeg acest sortiment deosebit de miere pana in culesul de rapita. Extractia mierii de pe faguri se face in mod traditional cu o centrifuga manuala din inox. Se filtreaza apoi mierea printr-o sita deasa de inox pentru a se indeparta bucatile de ceara si piciorusele de allbine. Mierea se pune apoi in borcane de sticla cu capac sau bidoane de plastic. Mierea naturala de prun rezista necristalizata pana la 3 luni. 21. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA AFINE DE PADURE/ LIBOTEAN EUGEN TEL. 0735.133.203, str. 16, nr. 44 Regiune/judet/istoria produsului: Judetul Maramures,Tautii Magheraus „La inceput se facea dulceata de fructe de padure (afine, zmeura, coacaze). Era concurenta intre gospodine inainte de a da bruma”. Ca sa isi diversifice produsele din camara, gospodinele au inceput sa faca separat dulceturi din fiecare fruct. In zona satului Firiza, o zona turistica, localnicii ospitalieri isi serveau musafirii cu afine si zahar in boluri separate, fiecare amestecandu-le in cantitatile dorite. „Multi nu vroiau sa fie dulce. Asa s-a nascut siropul de afine fara zahar”. Doamna Popa Adriana povesteste ca exista legende legate de consumul de afine in zonele de munte din Maramures. „Haiducii se hraneau cu afine, Haiducul Pintea manca afine ca sa vada mai bine, ca sa ocheasca dusmanii”, isi aminteste ca i se spunea in copilarie. In aceasta zona, localnicii cunosc diverse intrebuintari ale afinelor, in afara de servirea lor ca desert (dulceata de afine). Fructele se foloseau ca si colorant natural, afinicul, dupa culegerea boabelor era folosit la ceai, iar mamele isi tratau copiii cu afine pentru diferite afectiuni digestive. Ingrediente: afine de padure, zahar Mod de preparare: Afinele se fierb pana scade apa, se amesteca zaharul (50% afine, 50% zahar), boabele insa ramanand intregi. Dupa doua ore de fierbere, se ambaleaza in borcane, se aseaza cu gura in jos, se impacheteaza borcanele in perne si pilote. De asemenea, se pot lasa afinele cu zahar peste noapte, inainte de fierbere. Astfel, termenul de valabilitate ajunge pana la 2 ani.




22. Nume produs/Date contact producator: SIROP DE AFINE DE PADURE/ LIBOTEAN EUGEN TEL. 0735.133.203, str. 16, nr. 44 Regiune/judet/istoria produsului: Judetul Maramures, Tautii Magheraus Afinele sunt raspandite in padurile din Maramures, in jurul orasului Baia-Mare, zona in care efectele lor benefice asupra sanatatii sunt cunoscute din batrani („contin vitamina A, ajuta vederea”). „Inainte se serveau ca desert, cu miere de albine, cand aveai musafiri”. De-a lungul timpului „batranii” au observat ca afinele pot fi conservarte, astfel le-au fiert cu zahar. Strecurandu-le, au obtinut o bautura care poate fi pastrata mai mult timp. Doamna Popa Adriana stie reteta de la bunica ei, care locuia in zona Firiza, devenita acum un cartier al orasului Baia-Mare. Isi aminteste cum fructele erau recoltate „din afinic, cu hreabanul (grebla)”. „La inceput, pentru ca nu se gasea zahar, luau planta cu afina cu tot, o uscau si faceau ceai”. Apoi s-au gandit sa separe bobul de planta si sa faca sirop. Ingrediente: afine de padure, zahar Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: lichid siropos, uniform, limpede, fara sediment si particule in suspensie. Culoare: uniforma, rubinie, corespunzatoare afinelor; Gust si miros: placut, caracteristic, fara gust si miros strain. Mod de preparare: Siropul de afine are trei moduri de preparare:

Se fierbe apa cu zaharul si cu afinele aproximativ 3 ore. Dupa fierbere se raceste partial si se strecoara, dupa care se imbuteliaza. In mod traditional, se acopera gura sticlei cu celofan inmuiat in albus de ou (pentru a fi etans) si se leaga cu fir de canepa. Acum, imbutelierea se face in conditii igienice.

Se aseaza straturi de afine si zahar suprapuse si se lasa pentru a se indulci si a se combina aromele. Se strecoara printr-o sita rara si se fierbe, dupa care se imbuteliaza. Sticlele se lasa cu gura in jos si se acopera cu perne.

Se amesteca afinele cu zaharul, se pun la fiert, se strecoara, dupa care se imbuteliaza prin insurubare. Aceasta este cea mai noua metoda de preparare a siropului de afine.

In urma tuturor acestor procedee, termenul de valabilitate al produsului este de 2 ani.




23. Nume produs/Date contact producator: COTLET DE PORC CRUD-USCAT “PRODUSE TRADITIONALE DIN MARGINIMEA SIBIULUI” /TODEA MIOARA Distribitie: Hala noua BUCUR OBOR nr.. 123; TEL. 0745.302.966 Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, comuna Rasinari Pentru a face fata iernilor geroase din munti, ciobanii sibieni consuma multe proteine si grasimi insotite de ,,o țârică de rachie de prune”, obicei raspandit in intregul judet unde cea mai buna ,,leguma” ramane tot porcul. Sacrificarea porcului se face dupa un anumit ,,ritual” in gospodarie, unde gospodinele prepara cu pricepere mezeluri dupa retetele mostenite de sute de ani. Nimic nu se arunca de la porc, totul se foloseste. Muschiul trebuie sa fie de la porcul crescut in jurul stanii unde este hranit numai cu zer si porumb. Ingrediente: cotlet de porc, sare, condimente: patrunjel, piper, ienibahar, leustean, rozmarin, busuioc, cimbru. Mod de preparare: Muschiul de la porcul proaspat taiat se usuca cu un prosop de hartie, se pune pe un stergar pe un pat de sare si ierburi (condimente), se infasoara stergarul in jurul muschiului in asa fel incat sa fie bine ,,infofolit” in sare. Se pune la rece si se lasa acolo 4-5 zile. 24. Nume produs/Date contact producator: TELEMEA DE OAIE CU CHIMEN “PRODUSE TRADITIONALE DIN MARGINIMEA SIBIULUI” / TODEA MIOARA Distribitie: Hala noua BUCUR OBOR NR. 123; TEL. 0745.302.966 Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, comuna Rasinari Sibiul este cunoscut ca patria branzeturilor de oaie si a mezelurilor. Produsele traditionale reflecta bogatia terenurilor dar si diversitatea culturala a zonei. Incercati




telemea de Marginimea Sibiului care a dus faima oierilor margineni in intreaga tara. In Marginimea Sibiului, cu pasunile subalpine se continua traditia ancestrala a producerii branzei telemea, a branzei de burduf si a urdei. Ingrediente: lapte de oaie, cheag, sare, chimen. Mod de preparare: Laptele proaspat muls se strecoara si se lasa ,,la domolit” sa se raceasca putin, dupa care i se da cheag. Se lasa sa se inchege aproximativ 45 minute dupa care se taie de 3 ori. Se adauga chimenul apoi se pune in crinta care are pe fund o carpa din bumbac (tifon) Se taie marginile de 2 ori apoi se pune in forme patrate de lemn unde se lasa 10-15 minute, dupa care se sareaza si se pune in putina. Cheagul se prepra din stomac de miel de lapte. 25. Nume produs/Date contact producator: BACANTA FETEASCA ALBA, DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; [email protected], [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, Judetul VRANCEA Cu pasiune ca o preoteasă a vinului, cu adoraţie ca o femeie tânără şi frumoasă, capricioasă ca o femeie desfrânată, cu gust plin dar seducător, Bacanta este o gamă de vinuri preţioase, fermecate. Alese cu înţelepciune, soiurile sunt cele mai apreciate pentru calităţile şi extravaganţa lor. Sunt vinuri seci, făcute de cunoscători pentru cunoscători, cu exigenţa unei tradiţii de secole în Vrancea, cu onoarea unei podgorii de renume – Coteşti şi cu ambiţia unei crame româneşti autentice – Crama Gîrboiu. Vinurile albe din gama Bacanta sunt elegante şi rafinate.






Gustul său vioi se desfăşoară sub aceeaşi amprentă aromatică, iar evoluţia sa este susţinută de o aciditate plăcută. Culoarea sa frumoasă galben-pai, echilibrul şi senzaţia revigorantă pe care o oferă îl recomandă a fi servit ca aperitiv sau alături de preparate din peşte, salate uşoare, fructe de mare sau brânzeturi uşoare. Se poate servi la o temperatură de 8-10°C. Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Este un vin sec, cu arome intense şi plăcute ce amintesc de citrice, caise verzi şi flori albe, cu atingeri dulcege de miere. Continut de alcool 13.2% vol., aciditate totala 5.25 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.29 g/l acid acetic, zahar reducator 3.7 g/l. Contine sulfiti. Mod de preparare: Vinul combina traditia locurilor vrancene cu metodele moderne de vinificatie pentru a crea gusturi subtile si armonioase. 26. Nume produs/Date contact producator: BACANTA FETEASCA NEAGRA / IG Dealurile Vrancei, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; [email protected], [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, Judetul VRANCEA Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti. Sunt vinuri seci, făcute de cunoscători pentru cunoscători, cu exigenţa unei tradiţii de secole în Vrancea, cu onoarea unei podgorii de renume – Coteşti şi cu ambiţia unei crame româneşti autentice – Crama Gîrboiu. Vinurile roşii sunt învechite în baricuri de stejar pentru a deveni complexe şi unice. Feteasca neagra este un vin de excepţie al gamei Bacanta. Acest soi este probabil cel mai valoros soi nobil roşu românesc. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Cu o culoare roşie-granată, pură şi strălucitoare, acest vin sec surprinde prin arome plăcute de prune uscate şi nuanţe de scorţisoară şi vanilie. Maturarea în baricuri de stejar conferă corpolenţă şi echilibru, un buchet plăcut şi inconfundabil, iar taninii fini se armonizează perfect cu structura bogată a vinului. Continut de alcool 14.8% vol., aciditate totala 5.4 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.60 g/l acid acetic, zahar reducator 3.8 g/l. Contine sulfiti. Mod de preparare: Vinul combina traditia locurilor vrancene cu metodele moderne de vinificatie pentru a crea gusturi subtile si armonioase.






27. Nume produs/Date contact producator: LIVIA SARBA / DOC CMD COTESTI, sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; [email protected], [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, jud. Vrancea Livia este un nume puternic care simbolizează gloria celei mai cunoscute ginte romane, glorie care a dăinuit de-a lungul îndelungatei tradiţii latine. Sub un astfel de caracter deosebit ce recunosc valorile adevărate. Vinurile gamei Livia sunt o plăcere excepţională pentru cei care caută unicitatea şi rafinamentul. Inspirate de nobleţea numelui latin, vinurile Livia sunt seci sau demiseci, puternice şi rafinate, din soiurile cele mai bune. Răbdarea şi atenția, migala şi respectul pentru tradiție stau la baza vinurilor din vechile soiuri româneşti. Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Vinul este sprinten, cu o aciditate potrivită, corpolenta, onctuozitate, impresionând prin culoarea galben-verzuie, strălucitoare şi frumoasă. Are un parfum intens de flori de cireş şi de piersică coaptă, este uşor şi semiaromat. Continut de alcool 14% vol., aciditate totala 6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.40 g/l acid acetic, zahar reducator 2 g/l. Contine sulfiti. 28. Nume produs/Date contact producator: LIVIA FETEASCA REGALA, LIVIA FETEASCA ALBA / DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; [email protected], [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, Jud. Vrancea Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti. Răbdarea şi atenția, migala şi respectul pentru tradiție stau la baza vinurilor din vechile soiuri româneşti. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Vinul este sec, de o culoare alb-verzuie şi o aromă bine evidenţiată. Cucereşte consumatorul prin vioiciunea sa şi prin ţinuta tinerească. Are un gust plin, bine balansat, corpolent şi o aromă florală specifică. Continut de alcool 13.2% vol., aciditate totala 6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.28 g/l acid acetic, zahar reducator 1 g/l. Contine sulfiti.








29. Nume produs/Date contact producator: LIVIA PLAVAIE / IG Dealurile Vrancei, sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; [email protected], [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: Focsani, Jud. Vrancea Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti. Răbdarea şi atenția, migala şi respectul pentru tradiție stau la baza vinurilor din vechile soiuri româneşti. Sunt vinuri cu caracter, puternice, cu fructuozitate şi unicat. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Este un soi vechi românesc, prezent de mult timp în cultura şi adaptat la clima din podgoriile noastre. Acest vin este un demisec floral şi fructuos, proaspăt şi echilibrat. Prin aroma sa aminteşte de mirosul viţei-de-vie perlată cu rouă si flori de camp. Este expresiv, rotund şi catifelat, cu un gust delicat. Continut de alcool 13% vol., aciditate totala 5.6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.37 g/l acid acetic, zahar reducator 3.8 g/l. Contine sulfiti. 30. Nume produs/Date contact producator: TERRA ROMANO FETEASCA NEAGRA / SERVE CEPTURA SRL, COMUNA Ceptura nr.125 C, jud. Prahova, tel.021 222.84.56; e-mail: [email protected] Regiune/judet/istoria produsului: jud. Prahova, Podgoria Dealu Mare, DOC Ceptura Ingrediente: struguri propaspeti Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): continut de alcool; 13.85% vol.







Mod de preparare: fermentare struguri propaspeti. 31. Nume produs/Date contact producator: BUSUIOACA DE BOHOTIN / SC SPEED SRL ; Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud Vaslui Regiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud Vaslui Un soi aromat, demidulce, aparut in zona Bohotinului, care se cultiva pe areale restranse. Ingrediente: Struguri de Busuioaca de Bohotin. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 11.0%, aciditate totala 5.8 g/l, aciditate volatila 0.69 g/l, dioxid de sulf liber 35.8 mg/l, dioxil de sulf total 171.5 mg/l, extract sec nereducator 21.0 g/l, zaharuri reducatoare 27.1 g/l. Gust placut, aroma placuta de petale de trandafir si usor a migdale, aspect limpede, culoare rosu rubiniu. Mod de preparare: Prin fermentarea mustuielii din struguri de Busuioaca de Bohotin in conditii controlate. 32. Nume produs/Date contact producator: FETEASCA ALBA / SC SPEED SRL, Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud Vaslui Regiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud Vaslui Un vin dintr-un soi vechi romanesc, cu o delicatete si o dulceata deosebita, situat printre primele soiuri din lume. Ingrediente: Struguri de Feteasca alba. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 13.0, aciditate totala 5.8g/l, aciditate volatila 0.46 g/l, dioxid de sulf liber 35.8mg/l, dioxil de sulf total 176.6mg/l, extract sec nereducator 16.1 g/l, zaharuri reducatoare 29.2 g/l Gust placut, aroma placuta ce aminteste de florile de vita de vie, aspect limped, culoare galben pai. Mod de preparare: Prin fermentare in conditii controlate a mustului din struguri de Feteasca alba. 33. Nume produs/Date contact producator: CASTELUL SOARELUI / (Vin cu indicatie geografica Dealurile Moldovei); FETEASCA NEAGRA; SC SPEED SRL Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud Vaslui Regiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud Vaslui Un vin dintr-un soi vechi autohton, care a rezistat la toate intemperiile, ce dateaza inca de pe vremea dacilor. Ingrediente: Struguri de Feteasca neagra. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 11.6, aciditate totala 5.2 g/l, aciditate volatila 0.92 g/l, dioxid de sulf liber 38.4 mg/l, dioxil de sulf total 99.8 mg/l, extract sec nereducator 21.1 g/l, zaharuri reducatoare 4.0 g/l Gust placut, aroma placuta de prune uscate si fructe de padure negre, aspect limped, culoare rosu rubiniu. Mod de preparare: Prin macerare-fermentare a mustuielii din struguri de feteasca neagra




34. Nume produs/Date contact producator: ZGHIHARA DE HUSI / SC SPEED SRL; Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud Vaslui Regiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud Vaslui Municipiul Huși se situează în depresiunea omonimă, la o altitudine de 70-120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este străbătut de pârâul Huși și este înconjurat de dealuri ocupate cu podgorii. Localitatea Huși este atestată documentar la sfârșitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care amintește drumul „ce merge de la Vaslui la Huși”. Localizarea municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Soiul Zghihara de Husi este cunoscut numai in podgoria Husi si este un sprintar vin de cursa lunga. Fiecare pahar mai cere unul. Este ideal pentru petrecerile de lunga durata pentru ca se asociaza foarte bine cu mancarurile usoare, cu dansul si cu muzica lautareasca. Ingrediente: Struguri de Zghihara Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 13.0, aciditate totala 5.8g/l, aciditate volatila 0.46 g/l, dioxid de sulf liber 35.8mg/l, dioxil de sulf total 176.6mg/l, extract sec nereducator 16.1 g/l, zaharuri reducatoare 29.2 g/l Gust placut, aroma placuta ce aminteste de florile de vita-de-vie, aspect limped, culoare galben pai Mod de preparare: Prin fermentare in conditii controlate a mustului din struguri de Zghihara.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaslui

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Hu%C8%99i&action=edit&redlink=1





35. Nume produs/Date contact producator: PLACINTA DOBROGEANA / Mirela Niculae Regiune/judet/istoria produsului: Dobrogea, jud. Tulcea Tulcea este municipiul de reședință și cel mai mare oraș al județului Tulcea, Dobrogea, România. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada culturii Gumelnița (2900 - 2200 î.C.), continuând cu așezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul și orașul roman din secolele I - II d.C., cu orașul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Bătrân. Sub stăpânirea otomană orașul decade, un reviriment înregistrându-se odată cu deschiderea canalului Sulina. Orașul a fost atestat documentar în anul 1506. S-a aflat sub stăpânire otomană între anii 1420 și 1877. Placinta ,,dobrogeana” cu branza este raspandita in toata Romania, insa este nelipsita in casele gospodinelor din Dobrogea, in special de Anul Nou (cand uneori in interiorul ei se pun ravase sau bani). Cel care gaseste moneda va avea noroc tot anul. Exista traditia conform careia miresele, dupa nunta, trebuie sa demonstreze soacrelor ca stiu sa intinda cea mai subtire foaie de placinta. Ingrediente: Pentru aluat: faina, ulei, otet, sare, apa calduta; Pentru umplutura: branza

de oaie, branzica de casa, oua; deasupra: oua, smantana, iaurt.

Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): sarata, satioasa Mod de preparare: Se face un aluat moale, care se framanta si se bate cat mai mult. Apoi trebuie lasat sa se odihneasca timp de jumatate de ora. Dupa ce se intind foile subtiri de placinta se imparte uniform umplutura de branza de oaie cu ou, transformata intr-o pasta. Foile se ung cu ulei si se incretesc inainte sa fie asezate unele peste altele. Se baga la cuptor si, dupa 10 minute de rumenit, se toarna deasupra amestecul de ou cu smantana si iaurt. Se poate manca si calda si rece. 36. Nume produs/Date contact producator: SPECIALITATI DIN CARNE / SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.ro Regiune/judet/istoria produsului: Galati, Moldova Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea). Experienta de aproape un secol în cresterea animalelor si cultivarea pamântului a dus la nasterea ZIMBRIA, care produce o gama de specialitati din carne dupa retete originale, traditionale românesti si vânatoresti si brânzeturi din Covurlui. Având la baza o mândra traditie de familie, Zimbria produce specialitati si delicatese urmând cu strictete retetele originale si modalitatea de productie. Ingrediente: carne, mirodenii. Mod de preparare: Carnea si mirodeniile alese cu grija, condimentarea manuala a carnii, maturarea în mod

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Gumelni%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n





http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_al_II-lea




natural, fara a folosi utilaje industriale, sunt parte importanta a lumii Zimbria. În prepararea specialitatilor traditionale Zimbria omul joaca acelasi rol ca acum o suta de ani, de aceea putem spune despre produsele noastre ca sunt manufacturate traditional. 37. Nume produs/Date contact producator: BRANZATURI DIN COVURLUI / SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.ro Regiune/judet/istoria produsului: Galati, Moldova Retetele de brânzeturi ale ZIMBRIA au trecut din generatii în generatii, fiind transmise de la urmasii ciobanilor din Câslele Covurluiului, locul unde, pe vremuri, erau asezate nenumarate stâne. Ingrediente: În productia brânzeturilor de Covurlui se foloseste exclusiv lapte integral. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Telemeaua de Covurlui este făcută din lapte de capră și are în compoziție boabe de Nigella sativa (negrilică, negrușcă de cultură, cernușcă, chimen negru…). Mod de preparare: Se amesteca lapte de capra, de oaie si de vaca, din care se prepara brânza de Covurlui, casul, cascavalul, brânza de burduf, crema de brânza cu marar ori susan negru cultivat pe propriile terenuri, specialitati din lapte de capra cu adaos de marar, cascavalul filat si impletit la mana si ca produs secundar, urda. Închegarea se face cu cheag natural, ca la stâna, fara a folosi niciun alt ingredient de origine vegetala sau de sinteza. Lactatele ZIMBRIA sunt 100% naturale, produse manual, asa cum spune traditia ciobaneasca. 38. Nume produs/Date contact producator: Cozonac cu nuca, Lichiu cu ceapa,

Henkles, Placinta cu mere, Lichiu cu varza, Painea cu seminte si Painea cu

cartofi./ Brutaria Luiza

Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, sat Hosman–Valea Hartibaciului, Transilvania In jurul Sibiuluie exista cateva sate sasesti, care merita vizitate. Hosman, de exemplu, este un sat sasesc tipic al Vaii Hartibaciului, care pastreaza ultimele peisaje medievale




autentice ale Europei: pajisti inflorite, paduri si fanete intinse pe dealuri la poalele Muntilor Fagaras care se vad in departare. In acest peisaj, a fost amenajata o brutarie traditionala si un cuptor de coacere a painii pe lemne. Luiza, brutar cu traditie in familie, prepara specialitati precum: Cozonac cu nuca, Lichiu cu ceapa, Henkles, Placinta cu mere, Lichiu cu varza, Painea cu seminte si Painea cu cartofi.

Ingrediente: Cozonacul se fabrica din: faina, drojdie, zahar, oua, unt, nuca, sare. Henkles-ul se fabrica din: faina, lapte, zahar, unt, oua, drojdie, ulei. Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se fabrica din: faina, drojdie, sare, apa, ceapa/varza, ulei. Placinta cu mere se fabrica din: faina, drojdie, zahar, sare, mere. Painea cu cartofi se fabrica din: faina, cartofi, drojdie, sare, apa. Mod de preparare: Cozonacul se obtine prin dospire cu maia. Henkles-ul se obtine dintr-un aluat din faina, lapte, drojdie, ulei, zahar care se framanta, se impatureste si se lasa la odihna 2 ore. Deasupra se unge cu unt topit, racit si amestecat cu zahar si oua. Se coace in cuptor pe vatra. Pentru a obtine Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se face un aluat de paine, se imparte in doua si se pune la mijloc ceapa calita/varza calita condimentata cu busuioc cu sare si piper.







39. Nume produs/Date contact producator: HENKLES/ SC PANIFICATIE DOBRUN SA SIBIU; http://www.dobrun.ro Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, Transilvania Ingrediente: faina, margarina, sare, zahar, oua, smantana, branza de vaci, stafide. Mod de preparare: Aluatul este impaturit cu unt in mai multe faze, se unge cu crema-unt cu branza, zahar; aluatul pregatiti se lasa la rece 24 ore. Alte produse fabricate de SC PANIFICATIE DOBRUN SA sunt: Ciocolata de casa; Paine alba de 1,8 kg/buc. batuta de coaja; Covrigi Paltinis.

http://www.dobrun.ro/




40. Nume produs/Date contact producator: CARNATI AFUMATI; SUNCA PRESATA; RULADA ANGHEL; MUSCHI FILE; COSTITA AFUMATA; CIOLAN AFUMAT / II Anghel Ioan ,,Vama veche” Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, Transilvania Ingrediente: Ingrediente pentru carnati afumati: carne porc, slanina porc, sare, condimente, mate naturale; Ingrediente pentru Sunca presata: pulpa si spata de porc; Ingrediente pentru Rulada Anghel: muschi file si burta de porc; Mod de preparare: Pentru fabricarea carnatilor, compozitia se toaca, se sareaza si se condimenteaza si se umplu matele. Carnatii se afuma cu fum natural. Celelalte produse se fasoneaza in saramura si de afuma.




41. Nume produs/Date contact producator: TELEMEA DE OAIE/Luchian Maria Branza de burduf, Cas de oaie, Urda Regiune/judet/istoria produsului: Comuna Sadu, Sibiu, Transilvani Comuna Sadu este o zona specifica pastoritului, unde localnicii se ocupa dintotdeauna de cresterea oilor si prelucrarea laptelui in gospodarii proprii (nu a existat niciodata colectivizare). Comuna Sadu a fost pentru prima data atestata documentar in jurul anului 1700. Ingrediente: lapte de oaie.




Documents

CATALOG PRODUSE TRADITIONALE SELECTIONATE IN …ec.europa.eu/programmes/proxy/alfresco-webscripts/api/node/content... · Metoda de productie utilizata este in doua faze: obtinerea