Embed Size (px)
Citation preview
LICEUL MECANIC “ Traian Vuia”
GALATI
PROIECT DE ABSOLVIRE
A SCOLII PROFESIONALE
PROF. INDRUMATOR
POP GRIGORE ABSOLVENT
BUHUTAN ION
PROMOTIA 2002
1
TEMA PROIECTULUI
CAZANE DE ABUR
-2002-
2
CUPRINS PAG
I Memoriu tehnic 4
1.1.Generalitati 4
II Cazane de abur 5
2.1.Descriere, parti componente 5
2.2.Parametrii principali ai cazanelor de abur 7
2.3.Indicii tehno-economici 8
2.4.Clasificarea cazanelor de abur 8
2.5.Tipuri principale de cazane de abur 10
2.5.1.Cazane ignitubulare 11
2.5.2.Cazane acvatubulare 14
2.5.3.Cazane speciale 16
2.6.Instalatiile anexe ale cazanelor de abur 18
III Bibliografie 23
3
I MEMORIU TEHNIC
1.1.GENERALITATI
Cazanul cu apa este un agregat, in care apa sub actiunea caldurii, se
transforma in abur, in general la o presiune superioara presiunii
atmosferice, acest abur fiind intrebuintat fie in scopuri energetice sau
tehnologice, fie pentru incalzirea constructiilor civile si industriale.
Din punct de vedere energetic, cazanul de abur este un
transformator de energie, energia latenta, legata chimic, a combustibililor
se transforma prin procesul de ardere, in energie termica.
Din punct de vedere functional, cazanul de abur este un schimbator
de caldura. Caldura rezultata din arderea combustibililor si continuta in
gazele de ardere se transmite apei care se vaporizeaza, aburului care se
supraincalzeste si aerului necesar arderii, care se preincalzeste.
Din totalul energiei electrice folosite in prezent pe glob, o buna
parte se obtine din energia mecanica produse de turbinele actionate de
aburul produs in cazanele instalate in centralele termoelectrice.
Un numar insemnat de cazane este folosit pentru producerea
aburului necesar diverselor procese tehnologice (fierbere, distilare,
uscare, incalzire, rafinare etc.).
Lucrarea de fata isi propune sa tratee principial notiunile principale
despre aceste agregate si anume: parti componente principale, parametrii
principali, clasificarea acestora in functie de diverse criterii, principalele
tipuri constructive de cazane si instalatiile anexe necesare pentru
functionarea in conditii optime si in deplina siguranta pe toata durata
exploatarii.
4
II CAZANE DE ABUR
2.1.DESCRIERE, PARTI COMPONENTE
Instalatia de cazane cuprinde agregatul de cazane si toate utilajele
auxiliare, ca: aspiratoare de fum, ventilatoare de aer, conducte de aer si
conducte de abur.
Agregatul de cazane este un ansamblu, care cuprinde ca elemente
principale: cazanul propriu zis cu armaturile respective, focarul cu
dispozitivele lui, supraincalzitorul de abur, economizorul, preincalzitorul
de aer si scheletul metalic cu zidaria.
In figura 1 este reprezentat schematic un agregat de cazane,
compus din doua sisteme de instalatii: instalatia de ardere si tiraj, si
instalatia de vaporizare.
Instalatioa de ardere si de tiraj este formata dintr-un focar cu utilaje
ce deservesc arderea, canalele de evacuare ale gazelor arse si cosul de
fum.
In focar are loc arderea combustibilului si transmiterea caldurii
dezvoltate, prin radiatie, la suprafetele de incalzire ale cazanului montat
in focar. Gazele rezultate prin ardere sunt dirijate prin canalele de fum
5
asezate de-a lungul suprafetelor de incalzire, unde, prin contact direct,
cedeaza acestora caldura lor.
Astfel, gazele arse, care in focar au o temperatura de 1000-2000°C
ajung in canalul final, dupa ce au trecut prin economizor si preincalzitor
cu o temperatura de 180-200°C. Datorita diferentei dintre temperatura
gazelor arse din cos si temperatura aerului atmosferic se produce tirajul.
Prin tiraj se intelege deplasarea gazului intr-o conducta, datorita
diferentelor de presiune intre cele doua capete ale ei.
Instalatia de vaporizare cuprinde:
- cazanul propriu-zis, care se compune din tambure si tevi, in
interiorul carora circula apa de alimentare sau gazele de ardere
- supraincalzitorul, care are rol de a supraincalzi aburul
- economizorul, care are rolul de a incalzi apa de alimentare
inaintea introducerii in cazan; el se monteaza inaintea gazelor
fierbinti pe canalele de evacuare a gazelor arse
- preincalzitorul de aer, care are rolul de a preincalzi aerul
necesar arderii combustibilului in focar.
Pentru marirea sigurantei in functionare toate procesele de
expoatare si functionare ale cazanelor se automatizeaza.
Un cazan modern este compus in general din urmatoarele
subansambluri si instalatii auxiliare:
- suprafetele de incalzire si vaporizare a apei (sistemul fierbator)
formate din tambur, tevi, fierbatoare si economizor
- suprafetele de supraincalzire a aburului
- instalatii de preparare a combustibilului (uscare, macinare etc)
si de alimentare cu combustibil
- instalatiile de ardere
- instalatiile circuitului aer-gaze de ardere
- instalatiile pentru captarea si evacuarea cenusii si-a zgurei
6
- constructia metalica de sustinere
- inzidirea si izolarea termica
- conducte si armaturi
- aparate de masura control si siguranta
- instalatia de functionare automata
2.2.PARAMETRII PRINCIPALI AI CAZANELOR DE ABUR
Cazanele de abur sunt caracterizate prin urmatorii parametrii de
baza: presiunea si temperatura aburului, debitul de abur si temperatura
apei de alimentare.
- Presiunea nominala (Pn) reprezinta presiunea maxima admisa a
aburului, masurata la iesirea din robinetul principal de abur
- Presiunea maxima (Pmax) reprezinta presiunea maxima a
aburului admisa in elementele cazanului, care se ia in
consideratie la calculul de rezistenta
- Presiunea de regim (Preg)reprezinta presiunea aburului
masurata la iesirea din robinetul principal de abur, impusa de
conditiile exploatarii
Presiunea se masoara in Mpa (Pascal=unitate de masura a
presiuni=1N/m²; 1MPa= 10 Pa)
- Temperatura nominala (Tn) reprezinta temperatura aburului,
masurata la iesirea din robinetul principal de abur, la debitul
nominal si la presiunea nominala
Valorile nominale ale presiunii, temperaturii si debitelor,la
constructia cazanelor sunt standardizate
7
Incadrarea in acesti parametrii este obligatorie pentru uzinele
constructoare indiferent de tipul de cazan adoptat sau de combustibilului
utilizat.
2.3.INDICII TEHNICO-ECONOMICI AI CAZNELOR
DE ABUR
Principalii indici tehnico-economici care caracterizeaza un cazan
de abur sunt:
- Randamentul- reprezinta gradul de folosire a caldurii introduse
in cazan si este egal cu raportul dintre cantitatea de caldura utila
folosita in cazan si cantitatea de caldura introdusa in cazan.
Randamentul cazanelor este cuprins intre 75-95%. Marimea
randamentului este determinata de natura combustibilului
utilizat, modul de constructie al focarului si marimea
suprafetelor de incalzire ale cazanelor.
- Consumul de energie. Cazanele consuma energie pentru
antrenarea diferitelor instalatii auxiliare ca:pompe de alimentare
cu apa, ventilatoare, pompe de circulatie, instalatii pentru
antrenarea gratarelor, macinarea combustibilului, alimentarea cu
combustibil, eliminarea zgurei, instalatii de automatizare etc.
Majoritatea acestor instalatii sunt antrenate de motoare electrice.
Consumul specific de energie al cazanului se obtine adunand
cantitatile de energie folosite de aceste motoare intr-un interval de timp si
impartind suma lor la cantitatea de abur produsa de cazan in acelasi
interval de timp.
8
2.4.CLASIFICAREA CAZANELOR DE ABUR
Cazanele de abur moderne se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) Dupa presiunea si temperatura aburului:
- De joasa presiune (p=1,5-3MPa) si temperatura t=350°C
- De medie presiune (p=3-18MPa) si temperatura t=425°C
- De inalta presiune (p≥18MPa) si temperatura t=600°C
b) Dupa marimea suprafetei de incalzire:
- mici, cu suprafata de incalzire mai mica de 30m²
- industriale cu suprafata de incalzire mai mare de 30m²
c) Dupa locul de utilizare:
- terestre
- maritime
d) Dupa gradul de stabilitate:
- cazane mobile
- cazane stabile
e) Dupa pozitia relativa a gazelor ardere si a amestecului abur-apa:
- ignitubulare- la care gazele ed ardere trec prin interiorul tevilor
sau tuburilor focare, iar amestecul abur-apa pe la exterior
- acvatubulare, in care apa trece prin interiorul tevilor iar gazele
arse pe la exterior
In functie de modul de circulatie a apei in interiorul tevilor,
cazanele acvatubulare pot fi:
- cu circulatie naturala a apei; acestea pot fi: cu tevi fierbatoare,
cu colectoare, cu tevi fierbatoare drepte si camere colectoare
plane
- cu circulatie fortata a apei; acestea pot fi: cu circulatie a apei in
circuit inchis si cu circulatia apei in circuit deschis
Cazanele ignitubulare pot fi:
9
- cu tuburi de flacara
- cu tevi de fum
- mixte
f) Dupa continutul de apa:
- cu volum mare de apa
- cu volum mic de apa
Cazanele cu volum mare de apa pot fi:
- cu baterie (multicilindrice-orizontale), cu suprafata de incalzire
de 150m²
- cu unul, doua sau trei tuburi de flacara, cu suprafata de incalzire
de 150m²
- cu tevi de fum orizontale, cu suprafata de incalzire de 200m²
- cu tub de flacara si tevi de fum cu suprafata de incalzire de
300m²
Cazanele cu volum mic de apa pot fi:
- cu tevi de apa cu inclinare mica si camera de apa cu suprafata
de incalzire 100-500m²
- cu tevi de apa cu inclinare mica si cu camere sectionate cu
suprafata de 150-700m²
- cu tevi de apa cu inclinare mare
- speciale
2.5.TIPURI PRINCIPALE DE CAZANE DE ABUR
Tipurile constructive de cazane de abur sunt foarte numeroase. Ele
depind de presiunea, temperatura, debitul unitar de abur, felul si
caracteristicile combustibilului, pretul acestuia, numarul orelor de
utilizare anuala a debitului nominal de abur, regimul de functionare,
10
gradul de mecanizare si automatizare, conditiile de clima ale locului ed
amplasare etc.
In continuare vom arata unele tipuri de cazane ai des folosite.
Cazanele cu volum mare de apa au un domeniu restrans de
intrebuintare, fiind limitate de presiune si debit.
Pentru presiuni mari de 2MPa se construiesc cazane cu volum mic
de apa.
In general, cazanele cu tevi de apa se compun din unul sau mai
multe tambure si dintr-o serie de tevi prin care circula apa si aburul.
2.5.1.CAZANE IGNITUBULARE
Aceste cazane pot fi: cazane ignitubulare ci tuburi de flacara,
cazane ignitubulare cu tevi de fum si cazane ignitubulare mixte
a) Cazane ignitubulare cu tuburi de flacara
Pot fi cu unul, doua sau mai multe tuburi interioare de flacara. In
continuare se va trata cazanul ignitubular cu un singur tub de flacara
(fig 2).
Cazanul se compune dintr-un corp cilindric 1,alcatuit din virole de
tabla si doua funduri bombate. Tubul de flacara 2, trece prin mijlocul
11
spatiului de apa al cazanului de la un fund la celalalt. Gratarului
focarului 4 este montat in interiorul tubului de flacara. Datorita
solicitarilor termice mari, tubul de flacara se executa din tabla ondulata
sau cu inel de dilatatie, pentru a se evita deformatiile permanented atorita
dilatatiei. Gazele arse trec prin tubul de flacara, apoi de-a lungul peretilor
laterali superiori si inferiori ai cazanului, udati in interior cu apa. Apa
circula prin spatiul liber al tamburului, amestecul abur-apa producandu-se
langa peretii cazanului care se incalzesc mai mult.
Aburul format din cazan este separat de picaturile de apa in
spatiul 3, denumit dom si evacuat la consumator. Corpul cilindric se
izoleaza termic prin inzidirea 5 sau prin izolatia de vata minerala.
Avantaje:
- Constructie simpla si compacta
- Volum mare de apa (220 l/cm²)
- Deservire, reparare si curatarea suprafetelor interioare simpla
Dezavantaje:
- punerea in functionare lenta deci costisitoare
- presiunea aburului limitata la 1,5-1,8MPa
b) Cazane ignitubulare cu tevi de fum
Prin marirea numarului tuburilor de flacara si fum se reducerea
diametrului lor s-au obtinut cazanele ignitubulare cu tevi de fum. Cel mai
simplu cazan de acest tip este alcatuit dintr-un tub cilindric, in interiorul
caruia sunt montate tevi de fum. Se utilizeaza mai rar din cauza
dezavantajelor pe care le are:
- corpul cilindric (tamburul) are diametru mare, iar fundurile sunt
plane, limitandu-se presiunea maxima la 1,2MPa
12
- constructia fiind rigida, la porniri bruste se produce deformari
termice mari, care slabesc asamblarile prin care s-a construit
cazanul
c) Cazane ignitubulare mixte
Prin combinarea cazanelor cu tub cu flacara si a cazanelor cu tevi
de fum au rezultat cazanele ignitubulare mixte. In figura 3 se prezinta un
astfel de cazan (cazan C.T.F.1) cu un debit de 200Kg/h abur saturat si
presiunea nominala de 1,3MPa.
Cazanul are un corp cilindric 1, format din virole cilindrice din
tabla cu grosimea de 16mm si inchis la capete cu doua placi tubulare. In
interiorul corpului cilindric se monteaza un tub de flacara 2,fixat la capete
prin cele doua placi tubulare prin sudura.
13
Tot in interiorul corpului cilindric sunt montate si tevile de fum 3;
acestea sunt fixate in placile tubulare prin mandrinare. Cazanul este
prevazut cu cele doua camere de fum 4 si un cos de fum 5.
Corpul cilindric, impreuna cu cele doua camere de fum, se izoleaza
termic printr-un strat 6 de vata minerala si o imbracaminte subtire de
tabla. Alimentarea cu apa, debitul de combustibilsi debitul de apa se face
automatizat.
Avantajele acestui cazan sunt:
- functionarea sigura ;
- volum mare de apa ;
- randament relativ ridicat ;
- lipsa zidariei exterioare ;
14
- executia in sistem bloc ;
Dezavantajul principal consta in faptul ca spatiul interior liber este
mic ceea ce impune folosirea apei de alimentare fara impuritati sau saruri.
2.5.2. CAZANE ACVATUBULARE
Aceste cazane pot avea o suprafata de incalzire de pana la 6000m²
si produc aburul la temperaturi si presiuni medii.
A) CAZANE ACVATUBULARE CU TEVI FIERBATOARE
DREPTE SI CAMERE COLECTOARE PLANE
In figura 4 este
reprezentat un cazan
acvatubular orizontal cu
camere colectoare plane.
Cazanul este compus
dintr-un singur colector 5
care are doua funduri
bombate asamblate prin
sudare. La partea inferioara
a colectorului sunt montate
camerele colectoare 1 si 2 prin intermediul racordurilor 3. Tevile
fierbatoare 4 , fac legatura intre cele doua camere; ele sunt asamblate in
peretii camerelor colectoare prin mandrinare. Fasciculul de tevi, este
prevazut cu doua sau patru canale, gazele arse evacuandu-se prin partea
inferioara.
Din colectorul 5 , apa de alimentare trece prin racordul posterior 3
in camera colectoare 2, si apoi in tevile fierbatoare, unde se produce
vaporizarea.
Amestecul abur – apa trece prin tevi in camera colectoare 1 si de
aici in colectorul 5 prin conducta de lagatura.
15
In colectorul 5 se separa apa de abur.
B ) CAZANE ACVATUBULARE CU CIRCULATIA FORTATA
A APEI
Circulatia fortata a apei se realizeaza cu ajutorul unei pompe
montate in circuitul amestecului abur – apa, ceea ce duce la obtinerea
unei viteze mari a apei si la degajarea imediata a aburului.
Vitezele imprimate fluidului din cazan pot fi cuprinse intre 3 si 25
m / s.
Cazanul Benson ( figura 5 ) este unul din tipurile de cazane cu
circulatia fortata a apei in circuit deschis. Apa de alimentare preaincalzita
la temperatura de 100° C si la presiunea de 25 MPa, este introdusa in
incalzitoarele 1 si 2 cu ajutorul pompei de inalta presiune 6. Aici apa se
incalzeste pana la temperatura de 250° C, dupa care ajunge in zona de
trecere 3 , unde se produce transformarea brusca a apei in abur, la
presiune constanta de 22,5 MPa si temperatura de 274 ° C.
Aburul este condus prin ventilul de laminare 9, care reduce
presiunea lui la cea necesara consumatorului ( 10–12 MPa ), in
supraincalzitorul 4 unde se obtine aburul supraincalzit la temperatura
necesara. Preaincalzitorul 5 este montat in afara acestei suprafete.
16
Avantajul acestui tip de cazan consta in faptul ca apa vaporizandu-
se complet printr-o singura trecere prin sistemul tubular de serpentine
permite eliminarea completa a tamburului cazanului ( colectorului ),
marind astfel limita superioara a presiunilor si totodata siguranta in
exploatare.
2.5.3. CAZANE SPECIALE
A ) CAZANUL LOFFLER ( figura 6 ) . Acest cazan are o
constructie deosebita :
apa se vaporizeaza prin
injectare de abur
supraincalzit, prin duze
speciale intr-un
vaporizator care
inlocuieste suprafetele
de vaporizare, iar
circulatia aerului
supraincalzitor este
produsa de o pompa.
17
Apa de alimentare este pompata din rezervorul de alimentare 9 cu
ajutorul pompei 13 in economizorul 6 apoi intra in vaporizatorul 1 unde
sub actiunea aburului supraincalzit, este transformata in abur suprasaturat.
Printr-o pompa speciala 2 aburul saturat este trimis in
supraincalzitor,care are doua trepte, prima fiind asezata in focar
( supraincalzitorul de radiatie 3 ) iar a doua ( supraincalzitorul de
conventie 4 ) in canalul de gaze de ardere de deasupra focarului. De la o
piesa de distributie 8, montata dupa supraincalzitorul secundar, o treime
din abur merge la turbina cu abur iar doua treimi se intorc la vaporizator
ca agent de incalzire al apei. Cazanul este prevazut cu un supraincalzitor
intermediar 5, care are rolul de a supraincalzi din nou aburul ce s-a
destins partial in turbine.
Aerul necesar arderii patrunde prin canalul de aer 10, preincalzit intr-un
preincalzitor de aer 7, de gazele calde sosite prin canalul 11. Cazanul este
prevazut cu arzatoare mixte 12 pentru ars pacura si gazele naturale.
B ) CAZANE DE APA FIERBINTE
Sunt util;izate pentru incalziri urbane, in centrale de termoficare sau in
centrale termice. Aceste cazane incalzesc apa la temperaturi mai mari de
100° C sunt cu circulatie fortata, combustibilul folosit fiind lichid sau
gazos.
Se construiesc intr-o gama variata de forme in functie de destinatie
si combustibilul folosit.
18
2.6. INSTALATII ANEXE ALE CAZANELOR DE
ABUR
A) INSTALATII PENTRU ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI
1. INSTALATII DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI
SOLIZI.
Combustibilul solid cel mai utilizat in centralele termoelectrice este
carbunele datorita rezervelor mari existente si a preturilor de cost
relativ scazut.
Pentru o eficienta economica ridicata si un randament sporit
carbunele se utilizeaza in centrale termoelectrice sub forma de pulbere.
O instalatie pentru alimentare cu carbune pulverizat este
reprezentata in figura 7 .
Instalatia este prevazuta cu mori cu bile si buncare de praf.
19
Pentru a usura procesul de uscare si macinare in mori carbunele
brut este concasat cu ajutorul concasoarelor cu ciocane sau volturi. Din
concasoare carbunele este adus cu ajutorul benzilor rulante, in buncarul
de carbune 1.
Din buncar carbunele trece pe cantarul automet 2 pentru a fi
cantarit si apoi aluneca in alimentatorul de carbune brut 3 care regleaza
debitul de carbune adus la moara. Din alimentator carbunele cade in
moara cu bile 4, in care este macinat. In moara este introdus un curent de
aer cald care are rolul de a usca carbunele pentru a fi macinat mai usor si
de a antrena carbunele macinat in separatorul5 ( tip centrifug ) particulele
mai mari care au fost antrenate de curent fiind separate si evacuate printr-
o conducta inapoi spre moara.
Carbunele fin pulverizat este evacuat din separator prin curentul de
aer si transportat in ciclonul 6 , unde praful de carbune se separa de aer.
Praful de carbune cade in buncarul 8, de unde este transportat la
arzatoarele 10 printr-un curent de aer. Aerul este aspirat de ventilatorul
morii 7, care il trimite in focarul cazanului 11.
La unele instalatii ventilatorul morii aspira carbunele pulverizat
direct din separator si il trimite impreuna cu aerul direct in focarul
cazanului.
2.INSTALATII PENTRU ALIMENTARE CU COMBUSTIBILI
LICHIZI
Cel mai des utilizat combustibil lichid la agregetele de cazane este
pacura.
Motorina se utilizeaza pentru aprindere sau drept combustibil
pentru cazane mici.
Pacura se depoziteaza in rezervoare aflate la o anumita distanta de
sala cazanelor.
20
Din rezervoare pacura este transmisa in circuitul de pacura care
contine urmatoarele elemente (figura 8 ): - un rezervor de zi 1, filtrele 5 si
7 , pompele 3 si 4 , preincalzitoarele 6, injectoarele de pacura 8, un contor
2, conductele de pacura, de abur, si organele de inchidere respective.
In rezervoarele de zi pacura este incalzita la temperatura de 50 -
60° C cu ajutorul unei serpentine prin care circula abur de joasa presiune.
B ) INSTALATII PENTRU EVACUAREA CENUSII SI ZGURII
La cazanele mici cu ardere pe gratar plan cenusa si zgura cad in
cenusar de unde sunt evacuate manual.
La cazanele mari unde exista o mare cantitate de zgura si cenusa,
acestea trebuiesc indepartate mecanizat, deoarece indepartarea manuala ar
presupune un mare volum de munca. Indepartarea acestora se poate face
fie cu ajutorul diferitelor tipuri de transportoare fie pe cale hidraulica
printr-o conducta metalica,pana la depozitul de zgura.
21
C ) INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA
Instalatiile pentru alimentarea cu apa cuprind dispozitivele pentru
introducerea apei sub presiune in cazan, armaturile si conductale necesare
legarii acestor dispozitive cu rezervoarele de apa si cu cazanul de abur.
Dispozitivele folosite pentru alimentarea cu apa a cazanelor, depind
de marimea acestora si pot fi injectoare de alimentare sau diferite tipuri
de pompe (pompe cu piston, pompe cu palete,pompe centrifuge etc. ).
D ) ARMATURILE CAZANELOR DE ABUR
Pentru exploatarea normala sigura si economica orice cazan trebuie
sa fie prevazut in mod obligatoriu cu armaturi, dispozitive si A.M.C – uri
( aparate de masura si control ) pentru supravegherea si controlul
nivelul;ui apei din cazan, presiunii si temperaturii, analizoare de gaze etc;
armaturi si dispozitive pentru almimentarea cu apa a cazanului; armaturi
pentru distribuirea aburului; armaturi pentru golirea cazanului.
Orice cazan de abur trebuie prevazut cu cel putin doua supape de
siguranta independente una fata de cealalta.
Supapele de siguranta pot fi cu contragreutate, cu arc sau cu
impuls. Dintre cele doua supape una este denumita supapa de control iar
una supapa de lucru.
E ) APARATE DE MASURA SI CONTROL
Pentru exploatarea optima si in conditii de deplina siguranta in
functionare cazanele de abur trebuie prevazute cu urmatoarele aparate de
masura si control :
- Manometre pentru indicarea presiunii de regim;
- Manometre pentru indicarea presiunii apei la intrarea in cazan;
- Aparate pentru masurarea consumului de combustibil;
- Analizoare de gaze ( CO2 si CO + H2 ) etc.
22
F ) AUTOMATIZAREA INSTALATIEI DE CAZANE CU ABUR
Automatizarea asigura: calitatea aburului ( presiune si temperatura
constante ); fidelitate in executarea comenzilor; ridicarea randamentului
instalatiilor; marirea sigurantei in functionare; micsorarea uzurii;
economii de materiale si materii prime etc. Automatizarea se realizeaza
printr- un complex de dispozitive care au drept scop sa regleze, sa
comande, sa protejeze si sa controleze instalatia respectiva.
23
III. BIBLIOGRAFIE
1. JINESCU V. s.a.
UTILAJUL SI TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR METALICE
BUCURESTI E.D.P. 1982
2. JINESCU V. s.a.
UTILAJUL SI TEHNOLOGIA MESERIEI
BUCURESTI, E.D.P. R.A. 1997
3. MARGINEANU V. s.a.
CONSTRUCTII METALICE. UTILAJ TEHNOLOGIC
BUCURESTI E.D.P. 1978
4. HUZUM N. . RANTZ G.
MASINI UTILAJE SI INSTALATII DIN INDUSTRIA
CONSTRUCTIILOR DE MASINI
BUCURESTI E.D.P. 1979
5. PRECUPETU P. s.a.
DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
BUCURESTI , EDITURA TEHNICA 1982.
24
