Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

  • Published on
    20-Feb-2018

  • View
    219

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    1/30

    Cefaleea cluster si hemicrania paroxismala sunt forme de cefalee

    primara.

    Cefaleea cluster: Manifestari-paroxisme dureroase ce survin zilnic

    intro serie de durate variabile(30-120min) timp de citeva saptamini urmatede un calm total.Durerea este brutala, sfredelitoare si penetranta, centrata pe o

    orbita, aparind des noaptea la acceasi ora (cefalee de tip destepptator). Semne

    vegetative din partea durerii-ochiul devine rosu si lacrimeaza, nara este

    obstructionata sau apare rinoree apoasa.Poate aparea ipsilateral semnul Horner-

    Claud Bernar, edemul pleoapei si hipersudoratie.

    Tratamentul atacului dureros: spray nazal(dihidroergotamina),

    triptane, inhalatia oxigenului pur timp de 10 min.

    Tratamentul profilactic:litiu carbonat, antagonisti ionilor de

    calciu(verapamil)

    Hemicrania paroxismala cronica este identica dupa aspectle ei clinice cu cefaleea

    cluster, doar ca are o durata mai scurta si nu evoluaeaza in ciorchine.

    Tratament: indometacina

    Lobul frontal. Semne de afectare

    Deosebim 3 zone distincte a lobului frontal:

    zona motorie,premotorie,prefrontala.

    Afectarea ariei motore determina o simtomatologie paroxistica (epilepsie

    motorie partiala-jacksoniana) sau motrica deficitara.

    Zona prefrontala responsabila de functiii cognitive superioare ;planificare,organizare,solutionarea problemelor,atentie selectiva,

    personalitate.Afectarea careia determina pierderea uniaterala a mirosului,apatie

    si inertie motorie, comportament dezinhibat,pueril,schimbari de

    directie,schimbari de dispozitie, tendinta spre

    calambura,hipersexualitate,tulburarri de atentie,memoriesi invatare,tulburari

    vegetative(tahicardie,contractii intestinale sau urgente medicale),dificit al gindirii

    abstracte si functiilor executive(functii de alegre a solutiilor pentruu a ajunge la

    un efect,de planificare, control si evaluarea rezultatelor)

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    2/30

    Zona premotorie- de modificarea miscarilor.La afectarea ariei premotorie-

    lipsa initiativei de a vorbi si fluiditatii limbajului, apraxia mersului:lipsa initiative

    pentru mers, mersul in foarfece,reactii de magnet(apraxia Denny-Brown),

    reflexe de prehensiune si tatonare a miinilor si picioarelor

    Sindromul afectarii maduvei spinarii in semisectie transversa

    S. neurologic determinat de leziunea unei jumatati laterale a maduvei spinarii,

    prin traumatism, hemoragie, tumora, hernie , mielite. Se caracterizeaza prin

    pareza centrala si anestezie profunda de tip conductor (leziunea fasciculelor goll si

    Burdach) de partea leziunii si abolirea sensibilitatilor termica, dureroasa si uneori

    tactila a jumatatii contralaterale a corpului.

    1. Cile conductive ale sensibilitii superficiale. Felurile de dereglare asensibilitii. Examenul neurologic.

    Sensibilitateaproprietatea organismului de a recepiona excitrile provenite din

    mediul extern sau organe i de a rspunde prin diverse reacii.

    Sensibilitate superficialsenzaiile provenite de la receptori externi (durere,

    termic i tactil). Este sensibilitate epicritic, fin.

    Calea sensibilitii superficiale:

    Este format din 3 neuroni.

    Primul neuron se afl n ganglionul spinal. Axonul acestuia trec prin radiculele

    posterioare n mduva spinrii, n cordonul posterior, formnd sinaps cu al

    doilea neuron n cornul posterior. Dendritele pleac spre dermatomul

    corespunztor nervului spinal (dermatomul este zona inervaiei cutanate a unui

    ganglion intervertebral).

    Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioar, de partea opus, n

    cordonul lateral. Aceast trecerese face oblic, cu 1-2 segmente mai sus. Axonul se

    ridic n sus, trece prin trunchiul cerebral pn la nucleii ventro-laterali ai

    talamusului, constituind al treilea neuron. Aceast cale constituie tractul spino-

    talamic.

    n bulb, tractul se afl dorsal deolive, iar la nivelul punii i mezencefalului, dorsal

    de lemniscul medial.

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    3/30

    Axonul neuronului trei urmeaz spre cortex, trecnd prin braul posterior al

    capsulei interne, posterior de tractul piramidal. Aceasta constituie tractul talamo-

    cortical, care se ramidic formnd corona radiata, i ajunge la circumvoluiunea

    postcentral a lobului parietal. n ariile senzoriale corticale, are loc repartizarea

    somatotopic a cilor conductive, astfel n partea superioar avem sensibilitateamembrului inferior, iar n partea inferioar pentru fa, membrul superior, cutia

    toracic i abdomen.

    Feluri de dereglare a sensibilitii:

    - hiperestezie: recepie mai intens

    - hipoestezie: recepie mai slab

    - anestezie: lipsa recepiei

    - hiperpatie: modificarea pragului recepiei

    - dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers

    - poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii

    - parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi

    - algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensificla orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii

    - algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat

    - cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza

    3.2.1. Examenul sensibilitii algicese realizeaz n mod ideal cu un dispozitivde unic folosin produs n mod industrial special pentru acest scop, care are un

    capt ascuit metalic i unul neascuit (bont) confecionat din plastic. n practica

    de

    rutin se folosete acuorul asociat la ciocnaul neurologic. Important este s nu

    se admit lezarea tegumentelor pacientului, n acelai timp aplicndu-se o

    excitaie

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    4/30

    suficient de dureroas, dar nu tactil. n cercetrile tiinifice se folosete

    dispozitivul

    propus de savantul fiziolog din Wrzburg/Germania Max von Frey, cunsocut sub

    denumirea de Filamentul (Prul)-Von-Frey. La compartimentul de verificare se vor

    aplica

    pe suprafaa eventual sntoas excitaii att cu captul ascuit ct i cu cel bont

    al

    dispozitivului pentru a verifica gradul de nelegere i veridicitate - cooperativitate

    a

    pacientului. Examenul propriu-zis sau regulile de control a sensibilitii algice,

    respectarea crora contribuie la detectarea att a felurilor, ct i a tipurilor de

    dereglare,

    sunt urmtoarele:

    1. Excitaia se aplic n direcie cranial - caudal;

    2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);

    3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;

    4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra -

    mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).

    3.2.2. Examenul sensibilitii tactileal pielii se efectuaz cu pernuele

    degetelor sau cu o bucic de bumbac. Pe mucoasa buzelor examenul se face cu

    un

    bastonanvelit cu bumbac la capt. La compartimentul demonstrarepacientului ise

    explic s rosteasc interjecia Da! atunci cnd nemijlocit simte atingerea.

    Regulile

    controlului sensibilitii tactile includ urmtoarele compartimente:

    1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;

    2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta);

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    5/30

    3. Pe extremiti excitaia se aplic pe perimetru;

    4. Pe extremiti excitaia se aplic (compar) proximal distal (umr, antebra -

    mn propriu-zis; coaps, gamb talon, plant).

    3.2.3. Examenul sensibilitii termice urmeaz a fi realizat cu ajutorul a dou

    eprubete umplute cu ap de temperaturdiferit. La compartimentul

    demonstrareal examenului clinic pacientul va fi instruit la aplicarea eprubetei cu

    ap cald s spun Cald!, la aplicarea eprubetei cu ap rece Rece

    Astfel regulile de control se reduc doar la urmtoarele:

    1. Excitaia se aplic n direcie cranial caudal, ncepnd de pe frunte;

    2. Excitaia se aplic n mod simetric (stnga dreapta).

    2. Mezencefalul, nervii oculomotori III, IV: particularitile anatomo-fiziologice,

    semnele de afectare.

    Mezencefal

    Face parte din trunchiul cerebral. Este continuarea punii. Format din 2 pedunculi

    cerebrali. Faa anterioar este o zon triunghiular cu vrful spre caudal, fosa

    interpeduncular. Faa posterioar este substana perforat posterioar, zon

    perforat de arterele cerebrale posterioare. Faa medial este locul originii

    nervilor oculomotori. Pe faa lateral este ncruciat nervul trohlear.

    Nervul oculomotor III

    Inerveaz muchii externi ai g.o, cu excepia extern drept i oblic superior,

    ridictor al pleoapei superioare, sfincterul pupilei, muchi ciliar.

    Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este n regiunea inferioar a

    circomvoluiunii precentrale, axonii acestuia intr n tractul cortico-nuclear.

    Neuronul periferic este reprezentat de 5 nuclei, care sunt localizai n pedunculi

    cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.

    Semne de afectare

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    6/30

    Semnul clinic principal care permite diferenierea leziunii nucleare de cea a

    nervului, este starea de inervaie a ridictorului pleoapei superioare i a dreptului

    intern al g.o.

    Strabism divergent -n leziunea nucleului sufer toi muchii externi pe partea

    afectat, cu excepia dreptului intern, care se deconecteaz pe partea opus.

    Respectiv g.o din partea opus este deviat n afar pe contuldreptului extern.

    Oftalmoplegie externdereglarea funciei muchilor externi.

    Sindrom altern Weberatunci cnd n afeciunea nuclear se include i

    pedunculul cerebral, este o afectare a nervului III de tip periferic pe partea

    respectiv i hemiplegiecentral pe partea opus.

    Sindrom Benedictfocarul patologic este n partea dorso-medial amezencefalului, leziunea nervului III tip periferic, aezat pe partea respectiv a

    focarului, coreoatetoz cu tremor intenionat n extremitile din partea opus.

    Oftalmoplegie intern: midriaz (dilatarea pupilei, n urma paraliziei

    iridoconstrictorului), se deregleaz reacia i acomodarea la lumin, anizocorie

    (papile de diferite dimensiuni).

    Ptoz(pareza muchiului ridictor al pleoapei superioare).

    Nervul trohlear IV

    Inerveaz muchiul oblic superior (ntoarce g.o. n jos i n afar).

    Este alctuit din 2 neuroni. Neuronul central este reprezentat de celule corticale

    din partea inferioar a circomvoluiunii precentrale, axonii crora fac parte din

    calea cortico-nuclear, i ajung la nucleul perechii a IV pe ambele pri. Apoi

    axonii se plaseaz n pedunculii cerebrali la nivelul tuberculilor cvadrigemeniposteriori ai mezencefalului, constituind neuronul periferic. De aici fibrele trec

    prin substana cenuiecentral, coboar ctre vl medular unde se intersecteaz,

    apoi apar n urma tuberculilor cvadrigemeni posteriori i coboar la baza

    creierului. Aici nervul trohlear se deplaseaz spre peretele lateral al sinusului

    cavernos, ptrunde n orbit prin fisuraorbital superioar, inervnd muchiul.

    Semne de afectare

    Limitarea micrilor g.o. n jos i n afar

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    7/30

    Diplopie (percepere dubl a imaginii unui obiect) la privire pe vertical n jos i

    ceva ntr-o parte.

    3.Cefaleea. Clasificarea internaional. Cefaleele primare i secundare.Specificul anamnezei la pacientul cu cefalee.

    Cefalee primara

    -migrena

    -cefalee de tensiune

    -cefaleea cluster

    -cefalee deiverse fara leziuni structurale

    Cefalea secundara

    -traumatism

    -tulburari vasculare

    -tulburari intracraniene nonvasculare

    -utilizarea subs. Si sistarea lor

    -infectii noncefalice

    -tulburari metabolice

    -tulburari ale structurilor faciale si craniene

    -nevralgii craniene,dureri ale trunchiurilor nervoase

    Anamneza specific e sa apreciem starea de constiinta,dispozitie,intelectual.se

    masoara TA,se masoara daca valorile cresc in timpul cefaleei,importanta e

    constatarea edemelor in regiunea fetei,cianoza mucoaselor,ce ar sugera o

    insuficienta venoasa.De evedentiat prezenta sau absenta semnelor

    meningiene,semnelor de focar(tulburari de

    motilitate,coordonare,sensibilitate).Palparea muschilor pericranieni,cervicali si a

    centurii scapulare pot constata zone dureroase su hipertonus.Ex.oftalmologic e

    necesar pentru a sesiza o maladie cerebrala ce duce la cefalee.

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    8/30

    1. Caile conductive a sensibilitatii profunde.

    Primul neuron este prezentat prin celule pseudounipolare ale ganglionilor

    intervertebrali. Dendritele pornesc la periferie spre receptorii spirali ai

    tendoanelor. Fibrele pentru sensibilitatea tactila ajung la receptori sub forma

    corpusculilor Merkel si Meissner. Axonii neuronilor I prin radiculele posterioare

    intra in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii de aceeasi parte a ei si se

    ridica in sus in componenta fasciculelor Goll si Burdach pana la bulbul rahidian. (N

    II). Calea spinotalamica a sensib profunde trece prin cordoanele medulare

    posterioare. Incrucisarea are loc la nivelul olivelor bulbare. Pe partea opusa sensib

    profunde se uneste cu cea superficiala formeaza lemniscul medialis/

    Calea sensib comune trece prin 1/3 post al bratului posterior al capsulei interne

    Neuronul IIItalamus optic, analizatorul cortical, girus postcentralis

    Tipurile de dereglare a sensibilitii:

    - hiperestezie: recepie mai intens

    - hipoestezie: recepie mai slab

    - anestezie: lipsa recepiei

    - hiperpatie: modificarea pragului recepiei

    - dizestezie: dac este aplicat cldur, bolnavul percepe rece, i invers

    - poliestezie: o senzaie dureroas nglobeaz mai multe excitaii

    - parestezie: senzaii anormale precum amoreal, nepturi, furnicturi

    - algie talamic: durere cu caracter special, spontan, cu hiperpatie. Se intensific

    la orice excitaie n jumtatea corpului opus leziunii

    - algie fantom: la excitarea talamusului optic, apar dureri n membrul amputat

    - cauzalgie: dureri difuze vegetative fr a cunoate cauza

    Examen sensibilitate

    >Sensibilitatea mio-artro-kinetica : bolnavul cu ochii inchisi apreciaza in ce pozitie

    se afla un membru sau un segment de membru (un deget , gamba , antebratul ...)

  • 7/24/2019 Cefaleea Cluster Si Hemicrania Paroxismala Sunt Forme de Cefalee Primara

    9/30

    >Sensibilitatea vibratoare : se examineaza cu un camerton plasat pe eminentele

    osoase:olecran, spina iliaca anterio-superioara , maleola ...; Bolnavul simte

    vibratia camertonului .

    >Barognozia sau simtul greutatilor :consta in aprecierea greutatii unui obiect , pe

    care examinatorul il da bolnavului .

    >presiunea :apare la apasarea pe tegumente si organe .

    2.Semiologia dereglarilor de mers.

    Mersul este constituit din acte motorii complexe, care necesita integrarea

    armonioasa intre cortex, sistemul motilitatii voluntare, sistemul de coordonare siechilibru ale cerebelului si sistemului vestibular, sistemele de reglare

    extrapiramidale, reticulare, ale cailor nervoase medulare, motorii si

    proprioceptive, neuronii motorii periferici si sistemul muscular. Lezarea oricarui

    din aceste sisteme produce perturbari specifice ale mersului.

    Particularitati clinice de diagnostic topic si etiologic.

    1. Mersul stepat unilateral= caract prin picior atarnat, datorat paraliziei

    muschilor flexori dorsali ai piciorului. Mersul devine dificil din cauza

    atarnarii piciorului din glezna. Compensator pacientul flexeaza exagerat

    coapsa, iar la...

Recommended

View more >