Cele Mai Frumoase Obiceiuri Și Tradiții de Nuntă În Oltenia

8/19/2019 Cele Mai Frumoase Obiceiuri Și Tradiții de Nuntă În Oltenia

http://slidepdf.com/reader/full/cele-mai-frumoase-obiceiuri-i-tradiii-de-nunta-in-oltenia 1/6

Cele mai frumoase obiceiuri i tradi ii de ș ț

nuntă în Oltenia

Obiceiurile de nuntă din Oltenia au farmecul lor aparte. Deşi o parte dintre

locuitorii din oraşele provinciei au început să nu mai respecte ”cap-coadă” chiar

toate etapele acestui moment unic în viaţă, superstiţiile legate de nuntă reuşesc să

dăinuie. În mediul rural, datinile de nuntă sunt respectate cu sfinţenie, aceasta şi

datorită bătrnilor care nici nu concep ca un asemenea eveniment să nu urme!e

”canoanele” vechi de sute de ani. "a#oritatea oltenilor îşi aleg drept naşi de nuntă

pe naşii de bote! ai mirelui, aceasta pentru a-l feri pe acesta de blesteme.

Deopotrivă, voalul miresei, lumnările şi floarea din pieptul mirelui trebuie

neapărat cumpărate de către naşi. $radiţiile de nuntă se respectă în Oltenia ”în linii

mari”, etapele principale ale acestui eveniment fiind încă la loc de cinste în

derularea unei nunţi. %nă acum cteva !eci de ani, portul popular era obligatoriula nuntă, iar nunta se desfăşura doar în !iua de duminică, evenimentul fiind anunţat

în localitatea cu pricina în cursul săptămnii de dinaintea evenimentului, de regulă

#oia şi smbăta. În pre!ent, portul popular la nuntă a devenit o raritate în regiunea

Olteniei, iar invitaţiile sunt trimise cu cteva luni înainte.

Obiceiurile de nuntă propriu-!ise începeau în !iua de vineri de dinaintea marelui

eveniment, cnd se mergea pe uliţele satului cu o sticlă de ţuică şi se chema lumea

la nuntă. În seara aceleiaşi !ile avea loc ”&edeleşul”, adică o petrecere la casa

miresei unde participă prietenii apropiaţi ai mirilor. 'u aceeaşi oca!ie, prietenii

mirilor a#utau la împodobirea unui brad cu flori de hrtie colorată, nuci şi mere, iar



în vrf se punea un măr cu o

batistă. (radul este simbolul

tinereţii veşnice, iar merele şi

colacii repre!intă belşug şirodnicie. În pre!ent, lucrurile stau

”puţin” altfel) petrecerea nu mai

are loc vinerea, ci în #oia de

dinaintea nunţii, iar aceasta are loc

la casa miresei. ”&edeleşul” e*istă şi a!i şi presupune împodobirea bradului

anterior amintit cu flori din hrtie colorată, dar acestea nu se prind la acel moment

în brad, ci sunt păstrate pentru a fi legate în brad în dimineaţa nunţii. În brad se

pune şi un prosop. De preci!at că bradul se încon#oară de mai multe ori cu un fir

împletit alcătuit din trei fire de aţă de culoare roşie, albă şi albastră + acest obicei

se spune că repre!intă ”legatul neca!urilor şi spiritelor rele”. (radul va fi purtat de

către un băiat neînsurat în !iua nunţii. În unele !one din Oltenia, pe drumul spre

casa miresei, alaiul mirelui ”#oacă bradul”, după care acesta este agăţat la poarta

noului cămin al tinerilor căsătoriţi pnă ce se usucă. În !iua de smbătă, seara, se

cheamă lumea din sat la marea petrecere. %articipă doar neamuri ale mirelui şi

musai un grup de lăutari, nelipsită fiind de asemenea şi o ploscă plină cu vin din

care beau fiecare dintre cei invitaţi. De#a satul începe să se anime, vinul şi mu!ica

fiind ”declanşatorul” acestei stări de voie bună, prevestind marele chef care

urmea!ă.

În dimineaţa nunţii, mireasa se duce ”la udat” cu domnişoara de onoare şi cu

băiatul cu bradul, plus prieteni. ceasta înseamnă că mireasa, flăcăul cu bradul şi

alaiul miresei merg la cea de-a treia fntna dinspre răsărit numărată de la casa

miresei, însoţiţi, desigur, de lăutari. &lăcăul cu bradul are misiunea de a scoate apă



din fntnă de trei ori şi, de fiecare dată, împreună cu mireasa, cei doi stropescudă

mulţimea cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apa din găleată unde trebuie să

e*iste şi ceva bani/, în formă de cruce. De asemenea, în găleată trebuie pus şi fusul

din care s-a folosit firul împletit de aţă roşie, albă şi albastră. 0a final, mireasarăstoarnă, cu vrful pantofului, găleata cu apă. cest obicei, se spune, ar simboli!a

recolte bogate. Întorşi ”de la udat” la casa miresei, în curte se aşea!ă o masă

rotundă pe care se pun) o pine, !ahăr pe pinea respectivă şi un pahar de vin. $ot

acum se pun în brad florile de hrtie colorată confecţionate în seara !ilei de #oi,

plus două batiste, două mere şi mănunchiul de busuioc cu care ”s-a udat”. "ireasa

ia o gură de vin şi ”udă”stropeşte bradul împodobit acum, procedură ce se repetă

de trei ori. %inea anterior menţionată se rupe în bucăţi şi se împarte celor pre!enţi.

poi, nuntaşii încing o horă, prile# cu care mireasa trece pe la fiecare şi îi prinde în

piept floarea de nuntă. În tot acest răstimp, băiatul cu bradul trebuie neapărat să

#oace şi el în cadrul horei, pre!enţa sa fiind obligatorie la acest moment.

O altă etapă importantă în derularea unei nunţi în Oltenia o repre!intă

îmbrăcatulgătitul miresei. %regătirea miresei pentru cununia religioasă are loc în #urul orelor prn!ului, imediat după ”udat”. stfel, mireasa este aşe!ată pe un

scaun în mi#locul curţii cu o oglindă în faţă, iar naşa o aran#ea!ă şi îi pune voalul.

În tot acest timp, lăutarii îi cntă 12a-ţi mireasă, !iua bună3”. 'ei pre!enţi la gătitul

miresei aruncă cu bani pe care mireasa trebuie să îi strngă. $radiţia cere ca

mireasa să fie îmbrăcată cu mult fast + în unele !one din Oltenia, cei pre!enţi o

bocesc pe aceasta deoarece, se spune, aceasta urmea!ă să se despartă de familie

pentru totdeauna. Odată încheiată această etapă, toată lumea petrece cu mu!ică

populară, srbe şi hore, totul lngă o masă bine garnisită cu de-ale gurii. De

menţionat că, în Oltenia, în ca!urile unde fata locuieşte de#a cu viitorul soţ, aceasta

este îmbrăcată pentru nuntă la casa părinţilor.



(ărbieritul mirelui este un alt

moment mult-aşteptat în derularea

tradiţiilor la o nuntă oltenească.

stfel, în timp ce mireasa estegătită la ea acasă - ori la domiciliul

părinţilor ei, după ca! -, mirele are

şi el parte de ”acţiune” la

domiciliul său. 0a fel ca la

mireasă, ginerele este aşe!at pe un scaun în mi#locul curţii gospodăriei, iar naşul,

sau un alt prieten apropiat, îl bărbiereşte + la propriu sau doar se preface, sens în

care se folosesc tot felul de obiecte) fie un cuţit, o sabie, o seceră etc., totul spre

amu!amentul celor pre!enţi, ma#oritatea prietenii bărbaţi ai mirelui. 4aşul care îl

va cununa îi va pune mirelui în piept floarea de cununie, plus o bancnotă de bani,

iar alaiul porneşte spre casa miresei. 5ste inutil să mai preci!ăm că întreaga scenă

are loc pe fundal sonor, lăutarii ”prestnd” de !or. 0a finalul fiecăreia dintre cele

două etape mai-sus menţionate, gătitul miresei şi bărbieritul mirelui, alaiul de

nuntaşi în frunte cu mireasa şi, respectiv - mirele, se reuneşte şi pornesc cu toţii

către biserică pentru cununia religioasă.

0a întoarcerea de la cununat se merge acasă la ginere, unde se mănncă ”turta

miresei” pe care i-o oferă soacra şi, apoi, se dansea!ă în #urul mesei. "ai e*act,

mireasa este urcată pe o masă, se ia o pine în ţest şi o grămă#oară de !ahăr, iar

mireasa trebuie ”să guste” din pinea menţionată, rupnd mici bucăţi din ea, cu

menţiunea că mireasa trebuie să guste, împreună cu pinea, şi vinul, dar şi puţin

!ahăr. %rocedura se repetă de trei ori, pinea fiind ruptă din trei colţuri diferite.

poi, mireasa este luată în braţe - la propriu, de către soacră, care îi oferă un dar +

material de rochie etc. De preci!at că, în unele !one din Oltenia, mireasa repetă şi



după cununat ”udatul” nuntaşilor, adică stropeşte alaiul de nuntaşi cu un mănunchi

de busuioc înmuiat în apa dintr-o găleată unde trebuie să e*iste şi ceva bani/,

stropirea avnd loc în formă de cruce. 0a final, mireasa răstoarnă găleata cu apă,

după care tot mireasa rupe fusul de unde s-a folosit firul împletit cu trei fire de aţăde culoare roşie, albă şi albastră fusul fiind în tot acest timp în caldaria cu apă

rămasă acasă de dimineaţa de după udat/. Odată încheiat acest episod se aruncă

peste gardul casei mirelui fusul şi prosopul din brad, apoi se #oacă ”6ora miresei”

sau ”4uneasca”. În acest moment se obişnuieşte ca cei apropiaţi să ofere cadouri

mirilor. poi, seara, începe marele eveniment, respectiv nunta propriu-!isă.

$radiţia spune că nunta trebuie să aibă loc duminica, dar, în ultimii 78-79 de ani, s-

a renunţat treptat la acest obicei, ma#oritatea nunţilor derulndu-se acum mai ales

smbăta. În ce priveşte ospăţul de nuntă, în Oltenia se obişnuia să aibă loc două

petreceri) una în casa miresei - pe timp de !i, şi petrecerea mare - în casa mirelui,

odată cu lăsarea serii. cest obicei se mai păstrea!ă a!i doar în anumite !one din

Oltenia. De asemenea, specific !onei era că mirii nu stăteau la aceeaşi masă cu

restul nuntaşilor şi că trebuia să bea din aceeaşi sticlă de vin şi să mănnce

împreună din acelaşi blid cu aceeaşi lingură de lemn/, aceasta pentru a învăţa să

împartă totul.

'a şi obiceiuri ce încă se menţin la o nuntă în Oltenie se află ”furatul miresei”,

operaţiune derulată de către un grup restrns de nuntaşi. :inerele, sau naşul,

trebuie apoi să răscumpere mireasa. runcarea buchetului miresei este şi ea o etapă

nelipsită şi întlnită la nunţi şi din alte regiuni ale ţării. cest episod are loc, de

regulă, spre finalul petrecerii, mireasa aruncnd, cu spatele, buchetul peste cap

către un grup de tinere fete nemăritate participante la petrecere, toate strnse

laolaltă. $radiţia spune că cea care va prinde buchetul mieresei se va mărita în anul

respectiv.



Despodobirea miresei are loc tot spre finalul

petrecerii, această operaţiune fiind efectuată de

către naşă, care îi va pune miresei, în loc, un

batic de gospodină. ;oalul miresei este apoi pus,în schimb, unei alte fete nemăritate participante

la nuntă. De menţionat că, în a doua #umătate a

programului petrecerii, înainte de despodobirea

miresei, se obişnuia să se strige darul de nuntă. În

fapt, acest obicei se mai păstrea!ă şi astă!i în

anumite !one ale Olteniei, dar, în ultimii ani,

mulţi au renunţat, înlocuind această tradiţie cu o

mică cutie, de regulă sub forma unei căsuţe, unde invitaţii lasă un plic conţinnd

darul de nuntă. <e păstrea!ă încă obiceiul sărutatului miresei, cnd mirii merg la

fiecare masă şi mulţumesc celor pre!enţi pentru participarea la eveniment. <e

spune că banii pe care îi primeşte mireasa cu această oca!ie îi poate folosi doar ea

şi după cum doreşte.

Documents

Cele Mai Frumoase Obiceiuri Și Tradiții de Nuntă În Oltenia