Ilie BĂDESCU
DESPRE CRIZĂ ÎN LUMINA TEORIEI
SUCCESIUNII COEXISTENTE
Centrul de Informare şi Documentare Economică
Bucureşti, România
Editor: Valeriu IOAN‐FRANC
Coperta: Nicolae LOGIN
Concepția grafică, machetarea şi tehnoredactarea: Luminița LOGIN
Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin Centrului Român de Economie
Comparată şi Consens. Reproducerea, fie şi parțială şi pe orice suport, este interzisă
fără acordul prealabil al editorului, fiind supusă prevederilor
legii drepturilor de autor.
ISBN 978‐973‐159‐060‐8 Apărut 2009
Ilie BĂDESCU
DESPRE CRIZĂ
ÎN LUMINA TEORIEI
SUCCESIUNII
COEXISTENTE
ACADEMIA ROMÂNĂ
CENTRUL ROMÂN DE ECONOMIE COMPARATĂ ŞI CONSENS
CUPRINS
ARGUMENT ................................................................................................ 7
Capitolul I - TEORIA SUCCESIUNII COEXISTENTE ................................ 21
Cinci remarci preliminare............................................................... 21
Teoria generalizată a succesiunii coexistente şi
problematica crizelor....................................................................... 23
Fenomenul trigenerațional în câmpul succesiunii
generațiilor umane.......................................................................... 25
Imperativul unei noi structuri intelectuale universale.
Analiza trigenerațională. Tranziții coexistente:
exemplul Chinei .............................................................................. 33
Teoria nucleului dur. Mesianismul popoarelor şi
consensul universal ca tehnică de supraviețuire a
umanității ....................................................................................... 35
Capitolul II - DESPRE CRIZĂ..................................................................... 39
Societăți simple şi civilizații coexistente. O clasificare a
crizelor: ciclice, conjuncturale, sistemice sau
civilizaționale.................................................................................. 39
Criza civilizațională şi teoria succesiunii coexistente..................... 40
Cronospațialitatea crizei civilizaționale.......................................... 41
Tranziția şi legea dublului impuls: impulsul adaptativ
şi impulsul transformator............................................................... 42
Criza civilizațională ca o criză sistemică. Criza
energetismului elitelor .................................................................... 44
Sindromul formelor fără fond. Vestul şi Estul................................ 45
Criza ordinii instituite. Perplexitatea instituțională ...................... 47
Criza civilizațională ca perplexitate instituțională
generalizată..................................................................................... 48
Criza şi teoria generală a soluțiilor ................................................. 49
Revoluțiile şi teoria succesiunii coexistente.................................... 50
Codurile din adânc ale cenzurii ca factori de criză ......................... 51
Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente
6
Ciclicitatea, fazele mediane, factorii rebeli
(incontrolabili) ai istoriei universale .............................................. 53
Afacerea Madoff ca sindrom al unei crize civilizaționale ............... 54
Limitele orizontului de universalitate şi escaladarea
crizei ............................................................................................... 56
Capitolul III - PROPRIETATEA IDENTITARĂ
ŞI PROBLEMATICA CRIZEI ................................................ 59
Entitățile societale. Nucleul dur şi mediul specific.
Identitate închisă şi deschisă .......................................................... 59
Proprietatea identitară şi renta de identitate .................................. 60
Capitolul IV - AXELE LUMII, UNIVERSALITATEA
ŞI NOUL MESIANISM. DEZAXAREA LUMII........................ 65
Ciclicitățile şi primejdia unor rupturi de ciclu ............................... 65
Fenomenul dezaxării lumii ............................................................. 67
„Cronospațialitatea succesiunii coexistente” ................................. 69
Profilul continental al noilor fracturi ............................................. 73
Modele de răspuns la criză.............................................................. 75
Mistificarea mediului specific: doctrina misiunii
civilizatoare..................................................................................... 77
Capitolul V - GENERAŢIILE SPIRITUALE ŞI CHESTIUNEA CRIZEI....... 83
Generațiile spirituale ale „civilizației occidentale”:
anticii, iudeo‐creştinii şi modernii................................................. 83
Schismogeneza din Quattrocento ................................................... 86
Capitolul VI - DESPRE MAREA SOLUŢIE: ŞCOALA UNIVERSALĂ........ 91
Soluția marii crize: Şcoala universală............................................. 91
Şcoala universală şi individul universal. Prototipul
Mediatorului suprem: Iisus Hristos ............................................... 93
Individul trigenerațional şi noua structură intelectuală
fundamentală a lumii...................................................................... 95
Legea echivalenței computaționale şi triumful noii
structuri intelectuale fundamentale a lumii ................................... 98
Codul de imunități, privilegii şi prerogative. Mafia
şcolii şi primejdia ei ...................................................................... 102
A P P E N D I X ........................................................................................ 107
ARGUMENT
Teoria succesiunilor coexistente1, izvodită în câmpul culturii române
de academicianul Tudorel Postolache, încheie o fază şi deschide alta în
evoluția teoriilor civilizației. În viziunea acestei noi abordări, civilizațiile îşi
dezvoltă propriile „nuclee dure”, în şi prin care triumfă, în tot ceea ce
există, legea identitară. Pe de altă parte, civilizațiile ascultă, în devenirea
lor, de legea succesiunii coexistente, conform căreia lumea a devenit scena
unei co‐evoluții civilizaționale la scară planetară, cu efecte încă necercetate.
Omenirea, ca gen, este unitară, alcătuind antroposfera planetei, care, la
rândul ei, este integrată biosferei Pământului. Din această unitate a
genofondului uman s‐au desprins, prin evoluții specificate, diversitățile etnice
care compun etnosfera. În temeinicia teoriei succesiunilor coexistente, orice
grup uman tinde, cum s‐a precizat deja, să unifice şi să reunifice spiritul
locului cu axul lumii într‐o entitate aparte, un nucleu dur, care devine astfel
rădăcina grupului uman ca entitate societală. Combinarea şi recombinarea
acestor două laturi nucleice ‐ spiritul locului şi axul lumii – au condus,
finalmente, la diversitățile etnice şi, apoi, de circa 8000 de ani, la diversitățile
civilizaționale cunoscute. Totul este inteligibil în cadrul logosferei divine,
mărturisită de religii, înlăuntrul căreia s‐a născut noosfera prin chemarea
divină a omului la actul creator, după care, devenirea omenirii a urmat linii
multievoluționare, atestate primordial de etnii şi mai apoi de civilizații,
aceste noi entități societale ivite în istorie, cum subliniază autorul, acum
8000 de ani. Evoluția omenirii s‐a încadrat, iată, între două tendințe polare:
succesiuni simple versus succesiuni coexistente sau, altfel spus, evoluții separate
versus evoluție împreună. Teoriile neoevoluționiste disting şi ele între cele
două fațete ale evoluției: evoluție specifică şi evoluție universală. Această
dualitate compune punctul de pornire al teoriei succesiunilor coexistente
pe care i‐o datorăm academicianului Tudorel Postolache.
1 Tudorel Postolache, Vers un idéal praticable, Editura Academiei Române, Bucureşti,
2007.
Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente
8
Originar, aşadar, în punctul zero al istoriei, omul s‐a aflat într‐o
unitate cu Creatorul a toate, unitate din care decurg toate şi spre care tind
toate. Teoria succesiunii coexistente cercetează tocmai această tendință spre
unitatea originară la scara dinamicii entităților societale, culminând cu
civilizațiile. Desp
