Cercetarea La Fata Locului 1

Embed Size (px)

Citation preview

Criminalistica curs 1 Cercetarea la fata locului Notiunea. Caracterele si sarcinile cercetarii la fata locului Cercet la fata locului e reglem de art 129 CPP. Potrivit legii cercetar la fata locului dse efectueaza atunci cand este necesar: - sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsiirii infractiunii , - sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, - sa se precizeze starea si pozitia urmelor si mijloacelor materiale de proba si sa se clarifice imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita cercet la fata locului se efectueaza in prezenta partilor daca organul de urmarire penala considera necesara aceasta. Neprezentarea partilor legal instiintate nu impiedica efectuarea cercetarii. Cercet la fata locului se efectueaza in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand aceasta nu este posibil. Organul judiciar poate sa interzica persoanelor care se afla in locul faptei sau care vin in acest loc sa comunica intre ele ori sa pelce inainte de terminarea cercetarii. Cercet la fata locului se poate efectua atat de organul de urmarire penala cat si de instanta de judecata. Cand se face de instanta aceasta are loc cu citarea aprtilor si in prezenta procurorului daca participarea acestuia la judecata este obligatorie. Competenta teritoriala: cercet la fata loc se efec de organu se urmarire penala sau inst de jud pe a carei raza terit s-a savarsit infrac. Cercet la fata locului este o activitate procesual penala desfasurata dupa reguli tehnico-tactice criminalistice care are ca obiect perceperea nemijlocita a locului in care s-a savarsit o infractiune ori s-a produs un eveniment cu implicatii juridice descoperirea, fixarea, conservarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, precizarea starii si pozitiei acestora in vederea stabilirii naturii faptei sau evenimentului, identificarii persoanelor si obiectelor care au creat urmele si administrarii probelor in procesul judiciar Caracterele cercetarii la fata locului:

1. este o activitate obligatorie 2. este o activitate initiala si urgenta 3. este o activit care nu se paote repeta 4. are un caracter organizat prin loc al savarsirii infractiunii se intelege locul in care s-a derulat activitatea ilicita in total sau in parte precum si locul in care s-au produs urmarile acesteia. Sarcinile cercetarii la fata locului 1. delimitarea locului care urmeaza sa fie invertigat dpdv criminalistic si fixarea aspectului initial al acestuia 2. descoperirea, fixarea, conservarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba 3. evidentierea imprejurarilor in care s-a produs fapta in vederea stabilirii naturii acesteia 4. stabilirea modului de operare folosit la savarsirea infractiunii, a actiunilor intreprinse in locul faptei in scopul elaborarii versiunilor cu privire la faptuitor 5. identificarea persoeni vatamate, martorilor oculari, faptuitorului si a persoanelor care au adus modificari in ambianta locului faptei inainte de sosirea echipei de cercetare 6. stabilirea cauzelor si imprejurarilor care au favorizat savarsirea infractiunilor in vedere pro punerii unor masuri de prevenire. Sarcinile orgaleor judiciare ajunse primele la fata locului 1. salvarea victimelor si acordarea primului ajutor medical ori transportarea victimelor la cea mai apropiata unitate medicala 2. luarea masurilor care se impun pt inlaturarea pericolelor imediate in scopul prevenirii producerii de noi victime omenesti 3. asigurarea locului faptei prin interzicerea patrunderii curiosilor in perimetrul care trebuie cercetat dpdv criminalistic si luare amasurilor de paza care se impun 4. identificarea victimei, a martorilor oculari, a persoanelor care au adus modificari in locul faptei si a faptuitorului 5. sesizarea organului competent sa efectueze cercetarea Pregatirea cercetarii la fata locului: a. activitati care se desfasoara la seduiul organului judiciar b. activitati care se desfasoara imediat dupa sosirea la locul faptei Etapele cercetarii la fata locului: faza statica si faza dinamica

Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului: procesul verbal de cercetare la fata locului

Criminalistica curs 2

Constatarea tehnico -stiintifica si expertiza criminalisticaReglementarea procesual penala a constatarii tehnico stiintifice Constatarea tehnico-stiintifica se dispune a)atunci cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si b) atunci cand este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari ale cauzei. Procesul de sisparitie consta in degradarea imediata a mijloacelor materiala de proba si a urmelor datorita naturii perisabile a acestora , a conditiilor meteo nefavorabile din locul savarsirii infractiunii ori a modificarii lor voluntare sau involuntare generate de faptuitori sau alte personae interesate, patrunderea unor persoane dubioase in locul savarsirii infractiunii. Pericol de disparitie exista si atunci cand se incearca sustragerea urmelor si mijloacelor materiale de proba in scopul impiedicarii examinarii de laborator a acestora. Pericolul schimbarii unor situatii de fapt se instaleaza imediat dupa savarsirea infractiunii si consta in starea de primejdie care se creaza in legatura cu aspectul initial al locului fapei. Avand un caracter urgent constatarea tehnico-stiintifica se dispune de organul de urmarire penala imediat dupa cercetarea la fata locului tocmai pentru a preveni disparitia sau degradarea acelor urme. Poate dispune doar completarea sau refacerea raportului de constatare tehnico-stiintifca. Atunci cand este necesara refacerea sau completarea instanta fara a se dezinvesti de judecarea cauzei retrimite raportul de

constatare tehnico-stiintifica procurorului care este obligat sa ia de indata masuri pentru completarea sau refacerea acestuia. Obiectul constatarii tehnico-stiintifice este reprezentat de totalitatea urmelor,mijloacelor materiale de proba in legatura cu care a aparut pericolul disparitiei. Constatatarea tehnico-stiintifica se poate efectua doar asupra materialelor pe care organul judiciar le pune la dispozitia specialistului. Acestuia din urma ii este interzis sa procure singur alte materiale chiar daca acestea ii sunt indispensabile pentru efectuarea lucrarii. Specialistului nu i se pot delega atributiuni de organ de urmarire penala sau organ de control si nici acesta nu isi poate insusi astfel de atributiuni. Legea procesual penala obliga organul judiciar sa dispuna o constatare medicolegala in caz de moarte violenta, moarte suspecta ori a carei cauza este necunoscuta precum si atunci cand este necesara examinarea corporala a invinuitului si a partii vatamate pentru a constata pe corpul acestora urmele infractiunii. Expertiza se dispune atunci cand pentru clarificarea sub toate aspectele sunt necesare cunostintele unor experti din diferite domenii de activitate: criminalistica, informatica etc. Se dispune atunci cand sunt indeplinite cumulativ 2 cerinte: a)sa existe necesitatea lamuririi unor fapte si imprejurari relevante pentru aflarea adevarului ; b)lamurirea faptelor si imprejurarilor sa necesite cunostinte de stricta specialitate. Expertiza poate fi dispusa atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata. Se dispune dupa caz de organul de cercetare penala prin ordonanta procurrului iar in faza de judecata prin incheiere de sedinta. In faza de judecata instnata poate dispune efectuarea expertizei pe tot parcursul cercetarii judecatoresti si chiar dupa terminarea acesteia dar inainte de pronuntarea hotararii. De asemenea instanta de judecata poate dispune masura restituirii dosarului pentru refacerea urmaririi penale atunci cand constata ca pentru solutionarea cauzei este necesara efectuarea unei expertise. In raport cu obiectul examinarilor si expertiza are acelasi obiect de examinare. Partile au dreptul ca la efectuarea expertizei sa participe un expert recomandat de ele. Dupa numire expertii recomandati de parti dobandesc aceleasi drepturi si obligatii ca organul desemnat de organul judiciar. Partile au dreptul sa-l recuze pe expert mai ales atunci cand acesta desi incompatibil nu a facut declaratie de abtinere. Cererea de recuzare poate fi facuta in scris sau oral cu precizarea cazului de incompatibilitate si a temeiurilor cunoscute pana la momentul recuzarii. Partile nu pot recomanda experti din randul personalului unitatii in care s-a savarsit infractiunea.si in acest caz expertului ii este interzis sa-si procure singur unele materiale. Legea procesual penala mai

precizeaza ca materialele ce i-au fost puse a dispozitie expertului sunt induficiente din punct de vedere cantitatic si calitatic aceasta poate cere lamuriri atat organului judiciar cat si partilor. Organul judiciar are posibiltatea sa dispuna dupa caz un supliment de expertiza sau o noua expertiza. Suplimentul de expertiza se impune atunci cand expertul nu a raspuns la toate intrebarile precizate in actul de dispunere al lucrarii, cand nu i-au fost puse la dispozitie toate materialele necesare pentru efectuarea lucrarii ori cand partile nu i-au dat lamuririle pe care le-a solicitat. Suplimentul de expertiza poate fi efectuat de acelasi expert daca minusurile din prima expertiza nu ii sunt imputabile. Noua expertiza se dispune atunci cand expertiza contine inexactitati sau concluzii care exprima un adevar indoielnic.

Activitati pregatitoare in vederea dispunerii constatarii tehnico-stiintifice si a expertizei 1. stabilirea oportunitatii dispunerii expertizei 2. verificarea conditiilor in care au fost fixate, ridicate, conservate si ambalate materialele care urmeaza sa fie puse la dispozitia specialistului sau expertului 3. stabilirea obiectului expertizei si formularea intrebarilor 4. procurarea modelelor de comparatie 5. stabilirea institutiei sau numirea expertului care va efectua lucrarea 6. intocmirea actului de dispunere a expertizei 7. instiintarea partilor si aparatorului, invinuitului, inculpatului ori a expertului CTS se efectueaza de specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul sau pe langa institutia din care face parte organul de urmarire penala. Ea poate fi efectuata si de specialisti care funtioneaza in cadrul altor institutii. Atunci cand in domeniul pe care il reclama examinarea de laborator a materialelor exista experti oficiali , organul judiciar nu poate numi o alta persoana care nu are aceasta calitate decat in situatii deosebite. Cand expertul este nomnalizat in actul de dispunere partile au dreptul sa recomande ca la efectuarea expertizei sa participe un expert recomandat de ele. Atunci cand expertiza este efectuata de un laborator de criminalistica sau un alt laborator de specialitate organul judiciar nu are latitudinea sa-l numeasca pe expert. El se adreseaza resepectivului laborator care desemneaza un expert cu pregatire in domeniul pe care il reclama examinarea urmelor si mijloacelor materiale de proba.

Criminalistica curs 3

Tactica ascultarii invinuitului/inculpatului

Audierea invinuitului/inculpatului reprezinta o activitate procesual penala si de tactica criminalistica desfasurata de organul judiciar in scopul obtinerii unor date cu valoare probatorie necesare aflarii adevarului in procesul penal. In primul rand aceasta activitate este importanta intrucat invinuitul poate face marturisiri sincere si complete cu privire la fapta si imprejurarile comiterii acesteia cu privire la participanti si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii. In al 2 lea rad audierea este importanta intrucat invinuitul are posibilitatea sa-si asigure apararea si sa propuna in apararea sa orice date sau probe pe care le considera necesare. Invinuitul/inculpat nu poate fi obligat sa-si demonstreze nevinovatia. Daca la dosarul cauzei exista probe de vinovatie el are dreptul sa le conteste sis a demonstreze lipsa lor de sarcina lor revine in exclusivitate organului judiciar care instrumenteaza cauza respectiva. In al 3 lea rand importanta pe care legea procesual penala o acorda acestor activitati- in cazul inculpatului masura arestarii preventive nu poate fi luata mai inainte de audirerea acestuia in afara de cazurile in care este disparut, plecat in strainatate sau se sustrage de la urmarire si judecata. Chiar si atunci cand mandatul de arestare a fost emis in lipsa, organul judiciar trebuie sa-l audieze pe inculpat imediat ce a fost prins. Recunoasterea invinuitului chiar daca este

sincera si completa nu poate constitui singura temei pentru tragerea la raspundere penala a acestuia. Declaratiile invinuitului au un caracter retractabil ceea ce inseamna ca inculpatul poate reveni asupra declaratiilor anterioare pana la pronuntarea unei hotarari definitive. Chiar daca si-a retras declaratiile acestea nu-si pierd valoarea probatorie.

Pregatirea ascultatii invinuitului/inculpatului Principalele activitati pregatitoare sunt reprezentate de: studierea dosarului cauzei, cunoasterea personalitatii si psihologiei invinuitului/inculpatului, intocmirea planului de ascultare, stabilirea datei si a locului de audiere, citarea sau aducerea silita a invinuitului/inculpatului, asigurarea prezentei aparatorului la data si ora fixate pentru audiere, asigurarea prezentei interpretului/parintelui/tutorelui, pregatirea materialelor care vor fi folosite pe parcursul audierii.

Etapele ascultarii invinuitului/inculpatului Audierea invinuitului parcurge 3 etape: 1.verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale 2.relatarea libera 3.ascultarea dirijata

1.Este obligatorie pentru a preveni substituirile de persoana si invinuirea unei alte persoane decat cea care a savarsit fapta. Organul judiciar este obligat sa-l intrebe pe invinuit despre nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintlor, cetatenie, studii, situatie militara, ocupatie, loc de munca, domiciliu, antecedente penale. Aducerea la cunostinta a faptelor si incadrarea juridical, calitatea in care va fi audiat, dreptul de a fi asistat de un aparator, dreptul de a nu face nicio declaratie cu atentionarea despre faptul ca tot ce declara poate fi folosit impotriva lui. Invinuitului i se aduce la cunostinta obligatia de a instiinta organul judiciar in termen de 3 zile orice schimbare de domiciliu sau de resedinta. I se solicita invinuitului/inculpatului sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la fapta si invinuire. Din continutul declaratiei trebuie sa rezulte ca aducerea la cunostinta a invinuirii s-a facut in prezenta aparatorului, ca i-au fost aduse la cunostinta drepturile pe care le are in calitate de invinuit/inculpat. Aceasta declaratie se semneaza de catre cel audiat, aparator si dupa caz interpret/parinte etc. Atunci cand invinuitul rezufa / nu poate sa scrie declaratia se intocmeste un proces verbal care motiveaza absenta acestuia de la dosar.

2. Debuteaza cu adresarea unei intrebari generale care ofera invinuitului posibilitatea sa declare tot ce are de aratat in legatura cu fapta si invinuirea care I se aduce.

Modalitati si procedee tactice de ascultare a invinuitului Ascultarea repetata, ascultarea sistematica, ascultarea incrucisata, ascultarea invinuitului/inculpatului despre activitatea celorlalti participanti la savarsirea infractiunii, tactica intalnirilor surpriza, tactica complexului de vinovatie, prezentarea probelor de vinovatie, ascultarea detaliata si justificarea timpului critic Criminalistica curs 4

Prezentarea frontala consta in aducerea la cunostinta invinuitului/inculpatului inca de la inceput in mod neasteptat a tuturor probelor de vinovatie existente la dosar. Nu se recomanda utilizarea acestui procedeu inainte de relatarea libera a invinuitului/inculpatului. Inainte de prezentarea probelor de vinovatie se impune ca invinuitul/inculpatul sa fie intrebat in legatura cu faptele si imprejurarile demonstrate prin probele care urmeaza sa fie prezentate.

Prezentarea gradata consta la aducerea la cunostinta invinuitului/inculpatului in mod treptat a probelor de vinovatie. Se recomanda ca prezentarea sa inceapa cu prezentarea unor probe privind fapte si imprejurari mai putin relevante pentru cauza despre care cel audiat este convins ca organul judiciar are cunostinta sis a continuie cu prezentarea acelor probe privind fapte si

imprejurari pe care invinuitului/inculpatului nu se astepta sa fie cunoscute de organul judiciar. Prezentarea probelor de vinovatie in acest fel trebuie sa fie insotita de imprejurarile pe care le evidentiaza acesta.

Tactica intalnirilor surpriza se utilizeaza in cazul invinuitului/inculpatului care incearca sa ascunda activitatea altor participanti la savarsirea infractiunii. Procedeul consta in introducerea in camera in care are loc audierea sau intr-o camera alaturata a unui alt participant la savarsirea infractiunii.

Tactica complexului de vinovatie se utilizeaza in cazul invinuitului/inculpatului labil psihic si consta in adresarea alternativa a unor intrebari neutre si cu caracter afectogen despre fapta si urmarile ei. Justificarea timpului critic se utilizeaza in cadrul invinuitului/inculpatului care neaga in totalitate savarsirea faptelor. Invinuitul/ inculpatul va fi solicitat sa explice modul in care si-a petrecut timpul, locurie si persoanele in anturajul carora s-a aflat inainte ,in momentul si dupa savarsirea infractiunii.

Consemnarea declaratiilor invinuitului/inculpatului Consemnarea primei declaratii se face in scris personal de catre invinuit/inculpat. Se consemneaza pe foi de hartie alba si nu pe formulare tipizate. Din continutul

declaratiei trebuie sa rezulte in mod obligatoriu faptul ca i s-a adus la cunostinta infractiunea de care este invinuit si incadrarea juridica a faptei , ca i s-a adus la cunostinta drepturile pe care le are, obligatiile pe care le are. Consemnarea declaratiilor ulterioare se consemneaza in scris pe formulare tipizate, inseriate si inregistrate. Consemnarea poate fi facuta atat de organul judiciar cat si de invinuit/inculpat. Atunci cand declaratiile sunt consemnate de organul judiciar se va folosi un limbaj specific invinuitului/inculpatului. Dupa consemnare declaratia se citeste celui audiat iar daca solicita I se da sa o citeasca urmand sa o semneze pe fiecare pagina si la sfarsit daca este de accord cu continutul acesteia. Cand invinuitul/inculpatul refuza sau nu poate sa semneze declaratie se face leziune despre aceasta in cuprinsul declaratiei. Declaratiile ulterioare se semneaza pe fiecare pagina la sfarsit de invinuit/inculpat, interpret, aparator. Se vizeaza prin semnatura de organul judiciar in fata careia a fost data. Rectificarile , modificarile, audierile ulterioare se consemneaza in acelasi fel urmand ca ele sa fie certificate prin semnatura celui audiat si a organului judiciar. Declaratiile pot fi inregistrate audio-video. Din continutul inregistrarilor trebuie sa rezulte urmatoarele aspecte: numele, prenumele, calitatea si organul judiciar din care face parte anchetatorul, cauza in care se efectueaza audierea, fapta si incadrarea juridical a acesteia, datele de identificare ale personaei audiate si calitatea in care este audiata, ora ineperii, durata si ora terminarii audierii, intreruperile din timpul audiereii, durata acestora si cauzele care le-au generat,

intrebarea adresata invinuitului/inculpatului cu privire la modul in care a fost facuta inregistrarea audio-video, precizarea ca inregistrarea a fost transcrisa si ca suportul transcrierii se adreseaza la dosarul cauzei.

Particularitati ale invinuitului/inculpatului minor Ascultarea invinuitului/inculpatului minor se supune acelorasi norme procesual-penale aplicabile la audierea invinuitului/inculpatului major. O singura exceptie prevede legea in legatura cu minorul care nu a implinit 16 ani. Potrivit legii la orice ascultare sau confruntare organul de urmarire penala poate sa citeze atunci cand considera necesar un reprezentant al serviciului pentru protectia victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului precum si pe tatal sau dupa caz tutore, curator ori persoana careia minorul i-a fost incedintat spre ingrijire si supraveghere. Legea lasa la latitudinea organului de urmarire penala sa stabileasca daca audirerea se va face sau nu in prezenta persoanelor amintite. Se recomanda ca audierea sa aiba loc in prezenta acestor persoane. Legea instituie obligativitatea intocmirii unui referat de evaluare de catre serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului. Acest referat trebuie sa contina date in legatura cu: starea fizica si psihologica a minorului, nivelul dezvoltarii intelectuale si morale a acestuia, mediul familial si social in care a trait si s-a dezvoltat minorul, atitudinea acestuia inainte si dupa savarsirea infractiunii, factorii care au influentat conduita minorului si au favorizat comportamentul infractional al acestuia, date in

legatura cu trecutul infractional al minorului. Pentru intocmirea referatului pot fi consulati cadre didactice, vecini sau alta persoana care detine date in legatura cu minorul. Referatul de evaluare permite organului judiciar sa stabileasca personalitatea si psihologia minorului in functie de care va selecta cele mai adecvate modalitati si procedee tactice de ascultare. Cunoasterea psihologiei minorului trebuie facuta si sub aspectul modelelor parentale ale persoanelor din anturajul sau si chiar a modelelor promovate de mass media. Ascultarea invinuitului/inculpatului nu se poate finaliza inainte ca organul judiciar sa intrebe daca si ce probe are de propus in apararea sa.

!!!! Curs 3+4 examen!!!! Activitatile inculpatului, Procedeele utilizate in audiere si Modul de consemnare al declaratiloe

Criminalistica curs 6 Tactica ascultarii martorilor Notiunea ,importanta si valoarea probatorie a declaratiilor Martorul este persoana care avand cunostiinta despre fapte sau imprejurari de natura sa serveasca la aflarea adevarului, este ascultata de organul judiciar in aceasta calitate.

Pot fi ascultate in calitate d emartor atat pers care au luat cunostiinta in mod direct si in mod indirect. Pot fi audiate ca martori toate persoanele indiferent de cetatenie, nationalitate, sex, apartenenta religioasa sau politica, persoane cu handicap fizic sau psihic, minorii (chiar si sub 14 ani), persaonele cu antecedente penale (inclusiv cele care au fost condamnate pt ifractiunea de marturie mincinoasa). Nu pot depune ca martori pers care deja au savarsit infr de marturie mincinoasa in cauza supusa revizuirii. Declaratiile martorilor constau in relatarile facute in fata oraganului judiciar de catre persoane care au cunostiinte de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza. Calitatea de martor se dobandeste doar daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele 3 cerinte: - Sa existe un proces penal aflat in curs de desfasurare in fata organelor judiciare - Sa existe o persoana fizica ce are cunostiinte despre fapte si imprejurari care pot contribui la aflarea adevarului in procesul penal respectiv - Persoana sa fie audiata cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste Lipsa oricareia din aceste cerinte exclude declaratia martorilor. Clasificarea martorilor: a. De buna credinta/ de rea credinta b. Inteligenti/ c. Martori identificati la fata locului/ identificati ulterior Valorea probatorie a declaratiei martorilor val probatorie egala cu a celorlalte mijloace de proba Forta probatorie Factori obiectivi de natura sa distorsioneze declaratiile martorilor Factori subiectivi

Importanta ascultarii martorilor Asciltarea martorilor este importanta intrucat permite organului judciar sa cunoasca faptele si imprejurarile in care acestea au fost comise, metodele, mijloacele, instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, nr faptuitorilor, identitatea lor, activitatea ilicita desfasurata de catre fiecare dintre acestia. Ascultarea este importanta intrucat permite identificarea persoanelor care au valorificat bunurile, valorile produs al infractiunii, ori care le-au ascuns sau depozitat. Ascultarea este imp intrucat permite verificarea apararilor formulate d einvinuit, inculpat Imp ascultarii este data de faptul k organul judiciar are posib sa stabileasca daca bunurile, valorile reclamate se aflau in posesia sau in patrimoniul persoanei vatamate in momentul savarsirii infractiunii pt a demonstra lipsa de temei sau pretentiile exagerate privind recuperarea pagubelor produse prin infractiune. Asc este imp intrucat permite identificarea locurilor in care se afla bunurile, valorile produs al activitatii ilicite si luarea masurilor asiguratorii necesare recuperarii prejudiciului. Pregatirea ascultarii martorilor 1. Studierea dosarului cauzei 2. Cunoasterea persoanelor care urmeaza sa fie audiate 3. Intocmirea planului de ascultare 4. Citarea sau aducerea martorilor la data si locul fixate pt audiare 5. Asigurarea prezentei interpretului, parintelui, tutorelui, persoanei careia i-a fost incredintat spre crestere si educare minorul 6. Asigurarea conditiilor in care se va face audierea 1.

Nu poate depunde ca martor persoana care s-a cosntituit parte vatamata sau parte civila in proces 2. cunoasterea pers- dade de identificare, domiciliul, relatiile de rudenie, raportul de subordonare , prejudiciul suferit prin infractiune, trasaturi de ordin psihologic etc. 3. cuprinde problemela care urmeaza sa fie adresate in proces, intrebarile care vor fi puse, mijloacele de proba, etc. 4. locul audierii este ediul organului judiciar etapele ascultarii martorului (aceleasi ca la celelalte pers) - verificarea identitatii, datele personale - relatarea libera - ascultarea dirijata 1. Este intrebat obligatoriu daca e sot/ruda cu inculpatul, relatiile in care se afla cu partile din proces, daca a suferit o vatamare de pe urma infractiunii. Martorul va depune juramantul. Minorul sub 14 ani nu depune juramant 2. Daca relatarile martorului clarifica faptele si imprejurarile audierea se incheie. Carte: Consemnarea declaratiilor martorilor Particularitatile audierii martorilor minori, varstnicilor, martorilor care nu cunosc limba romana, marotrilor care au luat cunostiinta indirect despre faptle si imrprejurilrile cauzei Criminalistica curs 7

Acestea putand servi la aflarea adevarului alaturi de alte probe administrate in caz.

Audierea se face de catre un specialist, care nu are atributiuni de organ de urmarire penala. Testarea ar putea aduce atingere demnitatii si onoarei subiectului supus examinarii. Nu este admisa ca mijloc de proba deocarece tehnicile utilizate nu exclud posibilitatea unei erori. Astfel de erori pot afecta: existena unor afectini medicale necunoscute de examinator, sentimentul de culpabilitate a subiectului indus de implicarea acestuia in alte cauze decat cauza in care este testat , temerea ca aparatul ar putea inregistra gresit ceea ce spune subiectul ceea c ear putea conduce la implicarea sa nejustificata in cauza, insensibilitatea emotiva a persoanelor cu capacitate ridicata de autocontrol a celor care au fost supusi unor audieri repetate si prelungite, a recidivistilor si persoanelor cu experienta infractionala precum si a celor care nu constientizeaza posibilitatile aparatului de a detecta starile emotionale specifice momentelor de nesinceritate. Rezultatele testarii poligraf au valoarea unor investigatii extrajudiciare care se desfasoara in paralel cu celelalte activitati de urmarire penala. Ele ofera organului judiciar doar indicii despre vinovatia sau nevinovatia persoanelor examinate. Testarea poligraf nu poate fi efectuata fara consimtamantul scris al subiectului. Testarea permite organului judiciar: sa largeasca sau sa restranga cercul de suspecti, permite verificarea sinceritatii declaratiilor martorilor de rea credinta, permite eliminarea contrazicerilor dintre declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza atunci cand confruntarea directa dintre ele nu s-a soldat in rezultat in rezultatele scontate, permite descoperirea faptuitorilor unor infractiuni ramase cu autori necunoscuti si creeaza un moment psihologic favorabil obtinerii unor marturisiri verificabile. Datele obtinute cu ocazia audierii pot constitui temei pentru desfasurarea altor activitati de urmarire penala.

Persoanele care nu pot fi supuse testarii poligraf: persoanele cu afectiuni psihice de orice fel, femeile insarcinate, minorii, persoanele care urmeaza un tratament medical ce nu poate fi interupt sau un tratament medical cu influente asupra sistemului nervos central. In timpul testarii poligraf sunt interzise adresarea de intrebari cu privire la apartenenta etnica, religioasa, politica, cu privire la orientarea sexuala precum si orice alte intrebari care sa aduca atingere onoare si demnitatii umane. Astfel de intrebari sunt premise doar daca au legatura directa cu cauza si in masura in care raspunsurile primite pot constitui la aflarea adevarului.

Organizarea testarii poligraf: asigurarea conditiile pentru testare, studierea dosarului cauzei ,stabilirea discutiilor pretest. Subiectului i se explica principiile de functionare ale aparatului precizandu-i-se ca acestuia nu I se provoaca vatamari corporale grave. Subiectului I se aduc la cunostinta intrebarile ce I se vor adresa. Daca are de facut obiectiuni cu privire la continutul si modul lor de formulare se procedeaza la reformularea acestora. Daca este de accord cu intrebarile subiectului I se cere sa semneze lista cu intrebari. Tot in aceasta perioada se obtine declaratia scrisa a subiectului pentru testare.

Desfasurarea testarii Testarea incepe prin a solicita subiectului sa stea cat mai confortabil pe fotoliu dupa care acestuia I se vor adresa intrebarile din chestionar in urmatoarea ordine: intrebari neutre, intrebari de control si intrebari relevante. Subiectului ii pot fi adresate mai multe baterii de intrebari respective testul de stimulare specifica, testul cu intrebari amestecate, testul DA, testul varfului de tensiune, repetarea testului de baza.

Criminalistica curs 8

Tactica efectuarii perchezitiei

Perchezitia se efectueaza cu respectarea urmatoarelor cerinte: sa existe date si indicii temeinice ca efectuarea perchezitiei este necesara pentru strangerea si administrarea probelor in cauza, sa existe obiecte sau inscrisuri de natura celor prevazute de legea procesual penala care sa contribuie la aflarea adevarului (scrisori, telegrame, orice alta corespondenta, obiecte trimise de invinuit/inculpat sau adresate acestuia in mod direct sau indirect), persoana cu privire la care exista date si indicii ca detine astfel de obiecte sa fi fost solicitata sa le predea, persoana sa tagaduiasca existenta, detinerea acestora ori sa refuze sa le predea la cererea expresa a organului judiciar. Perchezitia domicilara poate fi dispusa si efectuata numai dupa inceperea urmaririi penale. Perchezitia domiciliara poate fi efectuata atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata. In cursul urmaririi penale cererea de incuviintare a perchezitiei se intocmeste de procurorul care instrumenteaza sau supravegheaza cauza si se adreseaza judecatorului de la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta ori de la instanta corespunzatoare in grad acesteia atunci cand parchetul din care face parte procurorul care instrumenteaza sau supravegheaza cauza isi are sediul pe circumscriptia acestei instante. Cererea de incuviintare a perchezitiei se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor. Atunci cand judecatorul considera ca motivele invocate de procuror in cerere incuviinteaza efectuarea perchezitiei domiciliare prin incheiere motivata si elibereaza autorizatia de perchezitie. Perchezitia va fi efectuata de organul de urmarire care va fi insotit si de lucratori operativi.

Autorizatia de efectuare a perchezitiei trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele date: denumirea instantei, numele prenumele si calitatea celui care a emis autorizatia, data locul si ora emiterii, perioada de timp inauntrul caruia este incuviintata perchezitia, locurile si persoanele la care se va efectua, numele si prenumele invinuitului/inculpatului. In cazul judecatii se poate efectua perchezitia domiciliara numai cu ocazia unei cercetari locale. In toate celelalte situatii autorizatia de efectuare a perchezitiei se transmite procurorului care este obligat sa treaca de indata la executarea acesteia. Perchezitia domiciliara in caz de infractiune flagranta se poate face indiferent de ora.

Perchezitia corporala se dispune si se efectueaza de organul de urmarire sau de cercetare penala. Ea poate fi facuta si de persoane anume desemnate de acestea. Poate fi facuta indiferent de ora.

Perchezitia in unitatile publice sau in sediile altor persoane juridice se dispune si se efectueaza de organul de urmarire sau cercetare penala, de instanta de judecata indiferent de ora.

Scopul perchezitiei Perchezitia are drept scop descoperirea obiectelor, valorilor, inscrisurilor precizate de legea procesual penala a obiectelor care au fost folosite la savarsirea infractiunii, a bunurilor valorilor produs al actiunilor ilicite, a altor obiecte care consimt sau poarta urmele infractiunii precum si a obiectelor a caror detinere sau punere in circulatie sunt interzise de lege. Descoperirea persoanelor care se sustrag de la urmarire, judecata ori executarea pedepsei, a persoanelor disparate de la domiciliu.

Descoperirea bunurilor, valorilor care urmeaza sa fie indisponibilizate in vederea recuperarii prejudiciului produs prin infractiune.

Clasificarea perchezitiilor In raport cu normele procesual penale exista perchezitii domiciliare, corporale in unitatile publice si asupra vehiculelor. In functie de timpul in care se efectueaza exista perchezitii pe timp de zi si perchezitii care se efectueaza indiferent de ora. In functie de temeiul legal al perchezitiei, deosebim perchezitii efectuate in baza autorizatiei date de judecator, perchezitii dispuse si efectuate de organul de urmarire sau de cercetare penala precum si perchezitii in caz de infractiune flagranta. Dupa componenta echipei exista perchezitii efectuate doar de organul judiciar si perchezitii efectuate de organul judiciar impreuna cu specialisti din alte domenii de activitate. Dupa numarul persoanelor la care se efectueaza exista perchezitii individuale si perchezitii de grup.

Reguli generale de efectuare a perchezitiei Autorizatia data de judecatori poate fi folosita o singura data si doar pe perioada de timp precizata in cuprinsul acesteia. Organul judiciar inainte de a patrunde in locuinta ce urmeaza a fi perchezitionata este obligat sa se legitimeze si sa prezinte autorizatia data de judecator. Patrunderea in locuinta ce urmeaza sa fie perchezitionata se poate face in mod fortat atunci cand perchezitionatul refuza sau intarzie in mod nejustificat sa permita accesul organului judiciar.

Inainte de inceprea perchezitiei seful echipei de perchezitie este obligat sa solicite perchezitionatului sa predea obiectele, inscrisurile, valorile care intereseaza cauza, cele care sunt detinute contrar legii precum si cheile de la toate incaperile, dependintele, anexele locuintei si de la obiectele de mobilier. Perchezitia in incinta unitatilor publice se efectueaza numai in prezenta reprezentantului legal al acesteia iar martorii asistenti pot fi selectati din randul personalului unitatii. Perchezitia corporala se efectueaza numai de o persoana de acelasi sex cu perchezitionatul. Obiectele, valorile, inscrisurile descoperite se prezinta spre recunoastere si insemnare perchezitionatului, celorlalte persoane care asista la perchezitie dupa care se ambaleaza, eticheteaza si sigileaza. Daca acest lucru nu este posibil ele vor fi dupa caz impachetate sau inchise impreuna si se aplica sigilii. In cursul perchezitiei se ridica in mod obligatoriu metalele si pietrele pretioase sau semipretioase, mijloacele de plata straina, bunurile perisabile, obiectele de arta si de muzeu, colectiile de arta, titlurile de valoare interna, precum si sumele de bani dar numai in masura in care acestea au legatura cu cauza. Se interzice ridicarea oricaror altor bunuri, obiecte sau valori daca nu au legatura cu cauza. Obiectele care din diverse motive nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa dupa caz in pastrarea persoanei perchizitionate sau a unui custode. Un exemplar dupa procesul verbal se inmaneaza reprezentantului unitatii publice, persoanei perchizitionate sau custodelui atunci cand obiectele descoperite sunt lasate in pastrarea lui. Se interzice ca datele din timpul perchezitiei sa fie facute publice.