Cercetarea Stiintifica Nursing

CERCETAREA STIINTIFICA IN MEDICINAMartie 2011

PLAN

Elemente si etape in cercetarea stiintifica Motivatia cercetatorului. Ipoteze si observatii ca sorginte in demersul de cercetare. Intuitie si imaginatie in investigarea stiintifica. Rationamente si strategii in stabilirea metodologiei de lucru si in evaluarea rezultatelor. Aspecte specifice ale documentarii in activitatea de cercetare.

Elemente si etape in cercetarea stiintifica1.Alegerea temei. 2.Formularea ipotezei de lucru. 3.Elaborarea planului. 4.Documentarea bibliografica. 5.Derularea planului de cercetare. 6.Analiza rezultatelor.

1.Alegerea temei.

Interesul pentru un anumit domeniumotivatie individuala. Volumul cunostintelor teoretice generale. Volumul cunostintelor teoretice in domeniu. Posibilitati de documentare. Experienta anterioara. Aptitudini practice.

2.Formularea ipotezei de lucru.Puncte de plecare: - Aspecte definitorii asupra subiectului - Preocupari anterioare existente - Solutii propuse - Necunoscute existente - Dificultati posibile In baza acestora se poate formula cel putin o ipoteza de lucru.

3.Elaborarea planului.

Stabilirea manierei de cercetare preconizata:experiment, observare directa, ancheta, analiza comparata. Aprecierea intervalului de timp necesar desfasurarii cercetarii. Identificarea unor faze/ etape intermediare ce permit evaluarea periodica a rezultatelor obtinute si a progreselor realizate. Estimarea necesarului de materiale si echipamente in conformitate cu organizarea pe faze si etape intermediare.

4.Documentarea bibliografica.

Cunoasterea preocuparilor si rezultatelor de data recenta pe tematica abordata. Accesul la surse bibliografice specifice tematicii, recunoscute ca autoritati stiintifice internationale (reviste de prestigiu, monografii recente, site-uri ale unor institutii cu programe de cercetare in directia investigata).

5.Derularea planului de cercetare.Experimentul Fenomen provocat in conditii experimentale cunoscute, eliminind cit mai multe dintre influentele exterioare posibile. Strict urmarit, pentru a pune in evidenta relatiile dintre fenomene. Necesita cunoasterea detaliata a metodelor tehnice utilizate, pentru a aprecia limitele si gradul de precizie realizabil.

5.Derularea planului de cercetareClasificarea experimentului crucial-verifica daca ipoteza principala este adevarata sau nu. Preliminar-realizeaza o evaluare initiala. Unifactorial-testeaza o singura variabila. Multifactorial-includerea mai multor variabile in acelasi experiment.

6.Analiza rezultatelor.

Determinari cantitative obiective Metode de statistica matematica

Motivatia si calitatile cercetatorului.MOTIVATIA Provocarea necunoscutului Ambitia Pregatirea profesionala Disciplinarea modului de a gindi Dobindirea unui renume in comunitatea medicala

CALITATILE Minte deschisa Obiectivitate Imaginatie Disciplina Tenacitate Ambitie Ingeniozitate Spirit de observatie Spirit de aventura Rabdare Asumarea riscurilor Sacrificii personale Putere de munca

Ipoteze si observatii ca sorginte in demersul de cercetare.

Ipoteza:presupunere, explicatie provizorie, enuntata pe baza unor fapte, conexiuni sau legi cunoscute cu privire la anumite conexiuni intre fenomene, la cauza sau la mecanismul intern care le produce. Tipuri - corecta - incorecta - personala - preluata


Ipoteza presupune: descifrarea semnificatiei unui fenomen / eveniment insuficient cunoscut ; conduce la noi observatii si noi experimente

Ipoteze si observatii ca sorginte in demersul de cercetare.Ipoteza corecta Verificata prin experiment duce la rezultate concordante. Veridicitatea Valabilitate in orice conditiii.

Ipoteza incorecta Poate fi productiva (duce la descoperiri) Verificata prin experiment duce la rezultate neconcordante.


Observatia Proces intelectual activ Procedeu al cunosterii stiintifice Contemplarea metodica si intentionata, conform unui scop, a unui obiect sau proces. Foarte dificila, subiectiva. Fenomenele simple sunt mai greu de observat si greu de descris cu precizie

Ipoteze si observatii ca sorginte in demersul de cercetare.Calitatile observatorului: Atentie, concentratie (a privi, a cauta). Calm, relaxare. Pregatire (elemente prevazute, neprevazute). Erori !!!

Intuitie si imaginatie in investigarea stiintifica.Intuitia Are origine in subconstient. Clarificare sau intelegere rapida a unei situatii. Momentul poate fi dependent sau independent de urmarirea unei probleme. Nu orice intuitie este corecta. Circumstante de aparitie: concentrarea asupra unui obiect, discutii profesionale, dorinta de finalizare a unui proiect.

Intuitie si imaginatie in investigarea stiintifica.Imaginatia Proces psihic de creare a unor reprezentari sau idei noi pe baza experientei perceptive si cognitive anterioare. Bazata pe realitate. Tipuri: reproductiva, creatoare

Rationamente si strategii in stabilirea metodologiei de lucru si in evaluarea rezultatelor.

Ratiunea Factor de cercetare si orientare a actiunilor Gindire logica Instrument important pentru:formularea ipotezelor, aprecierea corectitudinii ideilor, planificarea experimentelor, determinarea cimpului de observatie, evaluarea dovezilor, interpretarea faptelor noi

Rationamente si strategii in stabilirea metodologiei de lucru si in evaluarea rezultatelor.Rationamentul: Verifica, interpreteaza, dezvolta descoperirile construind o schema teoretica generala

Tipuri Inductiv (particulargeneral) Deductiv (generalparticular) Prin analogie


Strategia Planificarea cercetarii: utila sau nu ? Este elaborata de cercetataorul angajat in tema respectiva. Exista 3 nivele distincte de planificare: a) Pe termen scurt b) Pe termen lung c) Politica de planificare (comitet)

Rationamente si strategii in stabilirea metodologiei de lucru si in evaluarea rezultatelor. Cercetarea in echipa Rolul conducatorului, personalitatea celor din colectiv. Distribuirea responsabilitatilor. Unitatea planurilor, flexibilitatea acestora. Conditii pentru a invata tehnica cercetarii.


Tipuri de cercetari Cercetarea aplicativa (investigarea unei probleme de importanta practica). Cercetarea fundamentala (cunoasterea stiintifica per se, mai intii se face descoperirea apoi se cauta utilizarea ei). Cercetarea de explorare (abordeaza noi teritorii, libera si riscanta) Cercetarea de dezvoltare (abordeaza un teren cistigat, consolideaza progresele, pune in practica rezultatele). Cercetarea de frontiera (implica mai multe stiinte, sau ramuri ale unei stiinte)

Aspecte specifice ale documentarii in activitatea de cercetare.

Selectarea materialului bibliografic in raport cu tipul cercetarii Sistematizarea tuturor surselor de date si informatii existente Sintetizarea si analiza materialului rezultat din documentare Formularea cit mai precisa a temei de cercetare si a conexiunilor care trebuie urmarite cu rezultatele raportate la literatura.

ELABORAREA SI PREZENTAREA UNEI LUCRARI STIINTIFICEMartie 2011

Tipuri de lucrari stiintifice

Articole stiintifice Referate generale Lucrari de diploma Teze de doctorat

Categorii de articole stiintifice clasificareDupa obiectivul urmarit -Articol original -Editorial (comentariu asupra unei teme de catre o autoritate in materie) -Caz clinic -Scrisoare catre redactie (caz clinic scurt, comentarii, raspuns) -Articol de trecere in revista (revue general) -Actualitati (update) -Recenzia (analiza comentata, revue) -Articol didactic Dupa tipul publicatiei -reviste (periodice) -volume de conferinta/ congres/simpozion -volume prezentind colectii de articole pe un anumit domeniu

Reguli de baza ale redactarii stiintifice

1.2. 3. 4.

5.6. 7. 8. 9. 10.

Modul de organizare pe sectiuni: Titlul Autorii Introducere Material si metoda Rezultate Discutii Multumiri Furnizarea de extrase Referinte bibliografice Rezumat (cuvinte cheie)

Obiectivul redactarii stiintifice

Transmiterea unui mesaj stiintific in care primeaza valoarea continutului. Relatie coerenta intre forma, modalitatea de redactare si fond. Enuntare clara care permite o difuzare larga si o perceptie adecvata (exprimare simpla si clara care sa faciliteze lectura, forma concisa).

Calitati indeplinite de o lucrare stiintifica

Interes stiintific Nivelul redactarii stiintifice Buna utilizare a limbii in care este scris articolul Numarul de citari in alte lucrari.

Stilul de redactare stiintifica principii

Utilizarea adecvata a timpurilor la care sunt puse verbele:timpul trecut pentru tot ceea ceexprima experienta personala a autorului, timpul prezent pentru notiuni bine stabilite si unanim acceptate. Utilizarea aceluiasi cuvint pentru a desemna aceeasi notiune, fara ajutorul sinonimelor care pot crea confuzii. Evitarea expresiilor literare si a cuvintelor inutile. Evitarea utilizarii diatezei pasive si folosirea diatezei active cu pronumele persoanei intaia, uzual plural.

Precizia

Lipsa de precizie ridica dubii asupra rigorii cu care a fost efectuata lucrarea. Reflectata cel mai clar in:material si metoda si rezultate. Coerenta comentariilor din text privind datele din tabele si figuri.

Claritatea

Utilizarea de cuvinte simple si a unei sintaxe corecte. Limba in care se scrie trebuie sa fie inteleasa si de un strain care nu are decit notiuni de baza ale dictionarului. Alegerea ordinii cuvintelor in titlu sau la inceputul unei fraze sau paragraf (pozitie forte pentru atragerea atentiei cititorului). Evitarea utilizarii etc Utilizarea abrevierilor internationale- pt. unitatile de masura, cind urmeaza dupa cifre.

Concizia

Evitarea adjectivelor si adverbelor inutile. Evitarea pleonasmelor. Semnalarea unui fapt se face direct fara a specifica intentia de semnalare. Evitarea repetitiilor. Nu suprimama idei care sunt indispensabile pentru intelegerea textului.

Structura generala a unei lucrari TITLUL

Enunta continutul articolului cu maxim de precizie si concizie (10-15 cuvinte). Constitue impreuna cu rezumatul un ansamblu autonom in raport cu restul articolului, dar dependent de acesta. Alegerea titlului: cuvinte cheie. Cuvintele informative plasate la inceput in pozitia forte. Rol atractiv si de selectie Alegerea articolelor dupa titlu (medline) De evitat:titlul prea concis, prea detaliat.

Structura generala a unei lucrari AUTORII

Primul autor a realizat esenta studiului sau a dirijat studiul, a redactat manuscrisul. Unic autor:pentru editoriale, actualitati. Seful de serviciu/departament figureaza pe ultima pozitie, asigurind credibilitatea. Numarul de autori este variabil. Ordinea autorilor indica gradul de contributie adus la cercetare. Primul autor este persoana de contact. In studiile multicentrice numarul de autori este limitat cu multumiri aduse celorlati autori.

Structura generala a unei lucrari INTRODUCEREA

Are 2 scopuri informative: 1. general, creind o legatura intre cunostintele autorului si cele ale cititorului si permitind acestora conturarea unei idei clare si concise asupra subiectului. 2. special, indicind scopul pentru care a fost realizata cercetarea, astfel incit sa suscite interesul cititorului.


Orice cititor trebuie sa inteleaga de ce a fost realizata cercetarea si care au fost obiectivele urmarite. Cantitatea de informatii oferita este invers proportionala cu nivelul presupus de cunostinte al cititorilor revistei. Reviste cu caracter general (introduceri detaliate) Reviste specializate (introducere concisa, dar orientata pe profil).


Organizare aspectul general al subiectului- actualizare scurta, singura parte a unui articol care poate prezenta conotatii pedagogice. aspectul particular al problemei care a fost abordat. scopul studiului-clarificarea unui aspect controversat, testarea unei ipoteze. toate informatiile, chiar si cele unanim admise, trebuie dublate de referinte bibliografice.

Structura generala a unei lucrari MATERIAL SI METODA

Indica: materialul studiat, elementele testate, criterii de evaluare. Date precise, astfel incit cititorul sa le poata reproduce sau verifica. De evitat: comentarii personale, descrieri lungi si obositoare, rezumate, stil telegrafic.

Structura generala a unei lucrari MATERIAL SI METODAMaterialul 1.Populatia luata in analiza. Bolnavi:serie consecutiva/neconsecutiva, studiu prospectiv sau retrospectiv, randomizat sau nerandomizat, deschis sau orb, caz-martor, pe serii scurte. Animale de experienta: specie, origine, durata observatiei, conditii de crestere. Suse celulare: modalitate de obtinere si conservare.

Structura generala a unei lucrari MATERIAL SI METODAMetoda 1.Actiunea unui medicament-doza, mod de administrare, orar de adm. 2.Rezultatele unei interventii chirurgicale: descriere. 3.Valoarea unui ex. Radiologic/anatomopatologic/ biologic. 4. Modificarea constantelor intr-un model experimental.

Structura generala a unei lucrari MATERIAL SI METODAMetoda 5.Denumirea chimica si fabricantul pt.reactivi, fabricantul pt. aparate. 6.Criterii de evaluare a elementelor testate (complicatii, supravietuire, variatii ale parametrilor biologici).

Structura generala a unei lucrari REZULTATE

Exprima finalizarea experimentului Constitue baza pentru discutii Redactare obiectiva, impersonala, neutra. Concordanta in prezentarea informatiilor numerice (text, figuri, tabele). Prezentate in evolutie cronologica. Rezultate pozitive, negative. De evitat: pierderea unui rezultat si regasirea lui in rezumat sau discutii, prezenatrea de rezultate marginale care nu sunt legate de scopul lucrarii.

Structura generala a unei lucrari DISCUTII

Interpretarea cercetarii realizate. Comentarii personale sunt admise. Reflecta cultura stiintifica, inteligenta autorilor si gradul de elaborare al lucrarii. Precizeaza daca scopul lucrarii a fost atins sau nu. Judeca validitatea si calitatea rezultatelor. Compara rezultatele personalecu cele ale altor autori Concluzie finala.

Structura generala a unei lucrari DISCUTIIDe evitat: 1.Depasirea obiectivelor fixate in introducere. 2.Discutarea subiectului in ansamblu si nu a lucrarii. 3.Repetarea elementelor prezentate in introducere. 4.Citari inexacte- rezultate incorecte sau idei incorect preluate. 5.Lipsa referintelor bibliografice. 6.Utilizarea unui stil literar. 7. Lungimea excesiva.

Structura generala a unei lucrari REZUMATUL

Prezinta esenta informatiilor articolului intr-o maniera condensata. Orienteaza cititorul asupra continutului. Reproductibil alaturi de titlu intr-un numar mare de documente. Include in final un set de cuvinte cheie, uzual selectate conform Medical Subject Headings.

Rezumatul unui articol original

Ideea principala din introducere, fara a repeta titlul (timpul trecut). Metoda de lucru enuntata succint- timpul trecut. Rezultate detailate, cu cifre si date statistice (timpul trecut). Concluzia principala-timpul prezent. Nu contine referinte bibliografice, figuri, tabele. Lungime (in functie de revista) 150-300 de cuvinte. Corespondenta cu informatiile existente in articolul in extenso.

Rezumatul unui articol tip investigatii clinice.

Scop: problema principala, obiective secundare majore, ipoteza. Protocol, metoda de lucru Loc de realizare Selectia lotului: criterii de eligibilitate. Metode terapeutice, criterii de evaluare, rezultate, concluzii fara speculatii sau generalizari rapide.

Rezumatul unui articol tip trecere in revista, meta-analiza.

Definirea subiectului abordat. Originea datelor care stau la baza redactarii (banci de date, nume de institutii). Selectia studiilor. Extragerea datelor (prezentarea metodelor care au asigurat validitatea si calitatea datelor). Sinteza rezultatelor cu nivelel de semnificatie statistica. Concluzii enuntiative cu raportare la aplicatiile posibile fara generalizari

Referinte bibliografice

In ordine alfabetica. In ordinea citarii in text. Numarul de refrinte poate fi limitat de catre revista.

Lucrarea de diploma ORGANIZARE

Stabilirea temei in functie de interes si/sau conducator stiintific. Stabilirea obiectivelor. Stabilirea planului. Partea generala: prezentarea informatiilor existente in literatura de specialitate. Partea personala: contributia efectiva.

Lucrarea de diploma ETAPE URMATE IN ELABORARE

Documentarea. Cercetarea propriu-zisa concretizata prin: alegerea materialului si metodei de lucru, derularea studiului, obtinerea rezultatelor, centralizarea si interpretarea rezultatelor, discutarea si evaluarea rezulatelor in raport cu cu alte studii similare, formularea concluziilor. Redactarea in conformitate cu regulile de realizare a unui material scris.

Introducere

aspectul general al subiectului actualizare scurta, destinata cititorilor care nu cunosc bine subiectul, permitandu-le astfel intelegerea fondului; singura parte a unui articol original care poate prezenta conotatii pedagogice aspectul particular al problemei care a fost abordat scopul studiului clarificarea unui aspect controversat, acoperirea unor lacune in cunostintele existente, testarea unei ipoteze toate afirmatiile, chiar si cele unanim admise, trebuie dublate de referinte bibliografice pertinente, recente si accesibile, selectate in ordinea importantei

Material si metoda

materialul studiat elemente testate criteriile de evaluare date precise, astfel incat cititorul sa le poata reproduce sau verifica

de evitat ! introducerea de comentarii personale introducerea de descrieri lungi si obositoare introducerea unor rezultate mentionarea unor elemente care nu au legatura cu scopul studiului utilizarea unui stil telegrafic

Materialul1. populatia luata in analiza, modalitatea de selectionare, esantionul, descriere bolnavi: serie consecutiva/neconsecutiva, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu randomizat sau nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor, studiu pe serii scurte animale de experienta: specie, origine, durata observatiei, conditii de crestere

Elemente testate metoda

actiunea unui medicament doza zilnica, modul de administrare, orarul de administrare rezultatele unei interventii chirurgicale valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic

Se specifica: denumirea chimica si fabricantul pentru reactivi, substante tipul, originea si fabricantul pentru aparate

Criteriile de evaluare a elementelor testate

complicatii supravietuire variatii ale parametrilor biologici se specifica si se descriu detaliat metodele folosite (teste statistice de analiza si validare) se precizeaza referintele bibliografice, in cazul preluarii a unei metode sau procedeu se respecta terminologia biomedicala internationala (pentru medicamente, bacterii)

Rezultateexprima finalizarea scopului cercetarii constituie baza pentru discutii redactare obiectiva, impersonala, neutra concordanta in prezentarea informatiilor numerice (text, figuri, tabele) trebuie prezentate in evolutie cronologica (rezultate imediate, rezultate tardive) permite cititorului sa-si formuleze propriile concluzii, inainte de a le confrunta cu cele ale autorului

Discutiiscop: interpretarea cercetarii realizatecomentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizeaza un stil impersonalreflecta cultura stiintifica, inteligenta autorilor si gradul de elaborare al lucrarii obiective : 1. precizeaza daca scopul cercetarii a fost atins sau nu 2. subliniaza aportul adus de cercetare in progresul cunostintelor in domeniu

Referinte bibliograficescop: justificarea tuturor faptelor/datelor enuntate principiu fundamental intr-un demers stiintific permit trimiterea cititorului la: articole, tratate, monografii, documente oficiale, baze de date, alte forme de publicatii se citeaza numai documente publicate, citite si alese pentru valoarea lor citarea unei referinte poate fi repetata de mai multe ori intr-un articol

Referinte bibliograficeLocalizare in text: dupa enuntarea faptului/informatiei respective in interiorul sau la sfarsitul unei fraze in capitolele Introducere, Material si metoda, Discutii in tabele, grafice, figuri in titluri si subtituluri paragrafelor pentru articole tip actualitati

Alegerea referintelor

din bibliografia asupra subiectului (ansamblul articolelor si cartilor scrise despre un subiect precis) autorul selectioneaza si retine acele documente pe care le considera cele mai pertinente si mai accesibile pentru cititor toate referintele citate sunt prezentate, sub forma de lista, la sfarsitul articolului

Erori posibileSe evita a face referiri la: articole greu accesibile teze de doctorat rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese, publicate in periodice Nu se fac referiri la: rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese, nepublicate in periodice

BIBLIOGRAFIEIn text referintele sunt numerotate cu cifre arabe, in ordinea aparitiei, in paranteze daca o referinta este citata de mai multe ori, se pastreaza numarul atribuit prima data intr-o paranteza, referintele sunt clasificate in ordine crescatoare si separate prin virgule

BIBLIOGRAFIEIn lista de referinte clasificarea se face prin numarul de ordine corespunzator in text, fara criteriu alfabetic faciliteaza lectura, neincarcand articolul cu nume de autori dificil pentru autor, care daca introduce o noua referinta trebuie sa renumeroteze toate referintele urmatoare, existand riscul de eroare

Lucrarea de diploma SUSTINERE

Pregatirea materialului pentru sustinere (diapozitive, folii, power point). Timp limitat. Concentrare pe 2-3 idei fundamentale. Explicarea scopului cercetarii. Material si metoda. Rezulate: I se aloca cea mai mare parte a prezentarii. Comentariile: doua trei puncte ce subliniaza elementele de originalitate

Lucrarea de diploma SUSTINERE

Vorbire libera, privind auditoriul. Citeva note scrise, ca suport pentru expozeu. Ritm lent, tonalitate coborita la inceputul fiecarei fraze. Calm. Utilizarea unui indicator luminos.

LECTURA CRITICALITERATURA MEDICALA

OBIECTIVE:

Obiectivele lecturii critice pentru cititor

Deprinderea tehnicii de lectur rapid

Nu citii ceea ce nu este util pentru practica dvs. sau ceea ce include o metodologie fals. nvai unde s cutai informaia ntr-un articol.

Lectura critic se bazeaz pe cunotine metodologice serioase

Randomizare, metode statistice, indici de dispersie... (modul IV: biostatistica n cercetarea medical)

Utilizarea datelor n rezolvarea cazurilor clinice

Confruntarea medicului/ cercettorului/ studentului cu multitudinea mesajelor i a rspunsurilor pentru o anumit problem de cercetare. Decizia n situaii de incertitudine. Traducerea mesajului pentru pacient.

REGULI: Lectura critic a unei publicaii medicale: 6 reguli de baz1. 2.

Sa tii ce vrei / ce trebuie s citeti S nu fii orbit de prestigiul revistei (dar s ii cont iniial) S nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar s ii cont iniial)

3.

4.

S cunoti regulile lecturii rapide pentru a elimina ceea ce este inutilS tii s aplici o gril de lectur

5.

6.

S ai cunotine de epidemiologie clinic

INTREBRI: 5 ntrebri care trebuie puse (utilitate practic):1.

Este un articol care raporteaz un studiu original sau un review ? Care sunt: obiectivul studiului i ntrebarea (ipoteza de lucru?) Metodologia este verificat ? Care sunt rezultatele? Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu ?

2.

3. 4. 5.

Citii titlul/cuvintele cheie Interesant(e ) i/sau da util(e)? Citii rezumatul Rezultatele sunt utile? da Apreciai tipul studiului (material, metod, rezultate) Rezultatele sunt aplicabile n domeniul n care lucrai?

LECTUR RAPID nu

NUPIERDEI

nu

TIMPUL: EXCLUDEI ARTICOLUL

nu

Documents

Cercetarea Stiintifica Nursing