cercetări privind tehnologia de îngrășare și efectul de ameliorare în

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. MOLDOVAN IOAN RADU

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE ÎNGRĂȘARE ȘI

EFECTUL DE AMELIORARE ÎN DIRECȚIA PRODUCȚIEI DE

CARNE A RASELOR AUTOHTONE DE TAURINE

INCRUCIȘATE CU RASA ABERDEEN ANGUS

elaborată de ing. Moldovan Ioan Radu, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr.

ing. Mureşan Gheorghe, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină

Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii.

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. univ. dr. ing. MUREŞAN GHEORGHE

CLUJ NAPOCA

2012

1

Cuprins PARTE INTRODUCTIVĂ ............................................................................................. 7

CAPITOLUL I ............................................................................................................... 12

IMPORTANŢA CREŞTERII TAURINELOR DE CARNE ....................................... 12

1.1. IMPORTANŢA CĂRNII DE TAURINE ............................................................ 13

CAPITOLUL II ............................................................................................................. 18

ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVĂ ÎN CREŞTEREA ŞI EXPLOATAREA

TAURINELOR DE CARNE ......................................................................................... 18

2.1. SITUAŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE DE TAURINE PE PLAN MONDIAL ŞI

NAŢIONAL ................................................................................................................. 18

2.2. DINAMICA CONSUMULUI DE CARNE DE TAURINE ................................... 24

2.3. STRUCTURA EFECTIVELOR DE TAURINE .................................................... 26

2.4. TENDINŢE ÎN DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE CARNE DE TAURINE ............... 36

CAPITOLUL III ............................................................................................................ 38

PRINCIPALELE RASE DE TAURINE UTILIZATE PENTRU PRODUCEREA

CĂRNII ÎN EUROPA ................................................................................................... 38

CAPITOLUL IV ........................................................................................................... 44

SISTEME ŞI METODE TEHNOLOGICE DE ÎNGRĂŞARE ................................... 44

4.1.METODE DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE A TINERETULUI BOVIN ÎN

DIVERSE ŢĂRI DIN EUROPA .................................................................................. 46

4.2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE CARNE LA TAURINE 53

CAPITOLUL V .............................................................................................................. 56

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII .............................................................. 56

5.1 NECESITATEA ŞI SCOPUL CERCETĂRII ........................................................ 56

5.2. OBIECTIVELE ŞI ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE ...................................... 60

5.3. CONDIŢII GEOCLIMATICE ŞI SOCIAL ECONOMICE ALE ZONEI ÎN CARE

SE EFECTUEAZĂ CERCETĂRILE ........................................................................... 61

CAPITOLUL VI ............................................................................................................ 63

CERCETĂRI PRIVIND ÎNGRĂŞAREA TINERETULUI TAURIN ÎN SCOPUL

ÎMBUNĂTĂŢIRII CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII CĂRNII ....................................... 63

6.1. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODOLOGIA DE LUCRU .......................... 63

2

6.2. DESCRIEREA FERMEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE ...... 68

6.3. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DINAMICA DE CREŞTERE ÎN URMA

ÎNGRĂŞĂRII TINERETULUI TAURIN ÎN SISTEM INTENSIV .............................. 75

6.3.1. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Bălţată Românească X

Aberden Angus ......................................................................................................... 76

6.3.2. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Brună de Maramureş X

Aberden Angus ......................................................................................................... 88

6.3.3. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis Bălţată cu Negru

Românească X Aberdeen Angus ............................................................................. 100

6.3.4. Principalii indici tehnico-economici la tineretul metis F1 X Aberdeen Angus

............................................................................................................................... 112

6.3.5. Rezultate comparative privind potenţialul productiv în direcţia producţiei de

carne ....................................................................................................................... 123

6.3.5.1. Diferenţa şi semnificaţia diferenţei unor însuşiri între loturile

experimentale ..................................................................................................... 136

CAPITOLUL VII ......................................................................................................... 141

CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR OBŢINUTE DE LA

METIŞII F1 REZULTAŢI DIN ÎNCRUCIŞAREA TAURILOR ABERDEEN

ANGUS CU RASE LOCALE ...................................................................................... 141

7.1. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ŞI METODELE DE LUCRU ............. 142

7.2. REZULTATE PRIVIND INDICII DE CALITATE ÎNAINTE ŞI DUPĂ

SACRIFICARE .......................................................................................................... 144

7.2.1. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Bălţată Românească X Aberdeen

Angus ..................................................................................................................... 146

7.2.2. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Brună de Maramureş X Aberdeen

Angus ..................................................................................................................... 154

7.2.3. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii Bălţată cu Negru Românească x

Aberdeen Angus ..................................................................................................... 162

7.2.4. Calitatea carcaselor obţinute de la metişii F1 x Aberdeen Angus ................... 169

7.2.5. Capacitatea combinativă a raselor autohtone cu rasa de carne Aberdeen Angus

............................................................................................................................... 177

3

7.2.5.1. Diferenţa şi semnificaţia diferenţei unor însuşiri între loturile

experimentale ..................................................................................................... 184

CAPITOLUL VIII ....................................................................................................... 188

CONCLUZII ŞI RECOMANDARI ............................................................................ 188

B I B L I O G R A F I E ............................................................................................... 205

1

Lucrarea ,,CERCETARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE INGRASARE SI

EFECTUL DE AMEIORARE IN DIRECTIA PRODUCTIEI DE CARNE A RASELOR

AUTOHTONE DE TAURINE INCRUCISATE CU RASA ABERDEEN ANGUS”, este

compusă din două părţi structurate în 8 capitole.

Lucrarea de faţă îşi propune, în prima parte de studiu bibliografic, să evidenţieze

situaţia actuală şi problemele în creşterea taurinelor de carne pe plan mondial şi naţional,

precum şi perspectivele în creşterea şi exploatarea acestora.

Partea a 2-a fiind dedicată cunoaşterii şi aprofundării unor aspecte referitoare la

creşterea taurinelor pentru carne, cu evidenţierea avantajelor pe care le pot aduce

încrucişarea industrială cu tauri de rasă Aberdeen Angus la rasele autohtone şi metişii

acestora.

În acest context s-a întocmit lucrarea de faţă, la baza căreia a stat ideea de îmbinare

cât mai eficientă a caracterului de fundamentare ştiinţifică cu cel aplicativ în creşterea şi

exploatarea tineretului taurin pentru carne, ţinând seama de faptul că printre metodele de

creştere care duc la sporirea rapidă a producţiei de carne, fără investiţii prea mari şi cu

rezultate imediate, sunt încrucişările cu rasele de carne.

Prin specificul tematicii abordate, obiectivul principal este de a efectua cercetări

comparative privind sporirea producţiei de carne, creşterea randamentului la sacrificare,

prin încrucişarea industrială simplă între rasele autohtone Bălţată Românească, Brună

de Maramureş, Bălţată cu Negru Românească şi rasa de carne Aberdeen Angus.

Prima parte a tezei de doctorat include patru capitole, care cuprind un amplu studiu

privind situaţia actuală şi de perspectivă ce caracterizează creşterea taurinelor pentru carne

pe plan mondial şi în special în România, filtrată prin prisma evoluţiei şi dezvoltării

societăţii umane în timp, în funcţie de zone şi situaţie economică.

Capitolul 1 prezintă importanţa creşterii taurinelor de carne şi rolul acestei ramuri în

asigurarea unei alimentaţii complexe şi a sănătăţii mai bune a populaţiei, în combaterea

subnutriţiei şi a foamei de proteine. Astfel taurinele furnizează un volum mare şi divers de

producţii şi produse animaliere, de primă importanţă pentru consumul populaţiei şi materii

prime pentru industria prelucrătoare.

Rolul principal al taurinelor este acela de asigurare a mijloacelor de subzistenţă

necesare omului. Astfel, taurinele furnizează 96% din cantitatea totală de lapte ce se

2

consumă pe glob, din cea de carne 33% şi 90% din totalul pieilor grele prelucrate de

industrie.

Atenţia acordată în ultimul timp taurinelor, ca o importantă rezervă în sporirea

producţiei de carne, a fost determinată de următoarele considerente:

- valorificarea superioară a unor sortimente de furaje ieftine (masă verde,

fibroase, grosiere) şi a unor subproduse din agricultură

- carnea reprezintă aliment care excelează prin valoarea sa nutritivă şi

biologică

- producţia de carne obţinută în prezent este departe de a reprezenta

adevăratul potenţial de care dispune specia

În ceea ce priveşte creşterea şi exploatarea taurinelor pentru producţia de carne în

ţările cu zootehnie avansată se face în ferme mici, mijlocii şi mari, cu tendinţă de creştere a

exploataţiilor de taurine cu efective mari în detrimentul exploataţiilor mici, concomitent cu

concentrarea, specializarea şi intensivizarea producţiei.

Capitolul 2 face o amplă prezentare şi analiză a situaţiei actuale şi de perspectivă a

creşterii taurinelor de carne pe plan mondial şi în România.

La nivel mondial, producţia de carne de taurine a crescut cu cca. 17% în intervalul

1990-2010, creştere determinată de: mărirea masei corporale la sacrificare şi a

randametului la sacrificare, ameliorarea performanţelor productive şi înbunătăţirea

continuă a tehnologiilor de întreţinere şi alimentaţie specifice categoriei vizate.

Se poate constata că ritmul şi sensul creşterii variază în limite largi, de la un

continent la altul, cu diferenţe ce oglindesc condiţiile ecologice, economice şi sociale

diferite.

Curba creşterii producţiei de carne de taurine înregistrează valori bune în Asia

(267%), Africa (199%), America Centrală (151%) şi valori mai scăzute în America de Sud

(136%), Oceania (127%), America de Nord (117%). În ţările mari producătoare de carne

de taurine (ţările europene) ritmul a scăzut simţitor, ajungându-se în 2010 la o producţie de

carne în Europa de 11034 mii tone, ce reprezintă 55% din cât se producea în anul 1990

(20067 mii tone).

Tabelul 4

3

Dinamica producţiei de carne de taurine pe plan mondial

(mii tone, echivalent carcasă)

Specificare

Anul de referinţă

%

Rata creşterii

1990 / 2010

(%) 1990 1995 2000 2007 2008 2009 2010

TOTAL MONDIAL 53051 53759 56234 63261 61201 61753 62325 100 117,5

(+0.87% /an)

Africa 3309 3425 4039 5813 6184 6387 6594 10.58 199.3

America de Nord 11365 12513 13561 13258 13451 13143 13319 21.37 117.2

America Centrală 1464 1764 1765 2046 2101 2143 2211 3.55 151.0

America de Sud 9368 10604 11846 15538 12861 13141 12785 20.51 136.5

Asia 5010 8828 10440 12361 12586 13015 13384 21.47 267.1

Europa 20067 13961 11775 11142 11000 10907 11034 17.70 55.0

Oceania 2176 2447 2581 2879 2787 2781 2763 4.43 127.0

Sursa/Source: FAO, 2010

Se apreciază că, pe glob, există aproape 1,6 miliarde taurine, cele mai mari

concentrări de efective fiind în 6 mari centre importante: America de Nord (S.U.A., Mexic,

Canada), Europa şi Asia (China, India); America de Sud (Brazilia, Argentina, Columbia),

Africa şi Australia, Oceania.

Tabelul 9

Evoluţia efectivului de taurine, total şi pe continente

(mii capete) Specificare/

Specification 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010

Total Mondial/World 1478928 1496201 1527764 1565543 1598371 1609954 1622804

Africa/ Africa 231835 240772 246925 260389 278711 281262 287075

America de Nord /

Northern America 111399 110475 109443 111357 109930 107701 106895

America Centrală/

Central America 41881 43440 43517 44062 45314 45983 46363

America de Sud/

South America 299570 320605 346963 352586 350339 352068 351375

Asia/Asia 601130 592909 599429 621488 639732 649410 660251

Europa /Europe 147190 141141 134787 128722 127837 126129 124615

Oceania/ Oceania 37343 38230 37793 38712 37785 38612 37341

Sursa/Source:F.A.O. 2010

Dinamica şeptelului de taurine pentru carne în ultimii zece ani este caracterizată de

o pantă uşor ascendentă, înregistrându-se o sporire a efectivului la nivel mondial cu 21434

mii capete, adica o creştere de 7,8 % în anul 2010 faţă de anul 2000.

4

Tabelul 12

Evoluţia efectivului de taurine pentru carne

(mii capete) Specificare/

Specification 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010

Total Mondial/World 274338 275538 285644 295558 290691 294045 295772

Africa/ Africa 27691 29696 31923 36987 39632 40905 41613

America de Nord /

Northern America 41424 40806 38197 38005 39351 38173 39076

America Centrală/

Central America 8921 9044 9639 9955 10393 10606 10986

America de Sud/

South America 56155 57894 63330 69271 57998 58668 56054

Asia/Asia 72209 72233 77667 81276 83898 86858 89148

Europa /Europe 54554 52332 50315 46659 45558 45029 45260

Oceania/ Oceania 12071 12236 13342 12213 12576 12502 12324

Sursa/Source: date prelucrate F.A.O., 2011

În ciuda tendinţei generale de creştere numerică de la nivel global, se observă pe

continentul european o scădere destul de accentuată a numărului de taurine destinate

sacrificării pentru producţia de carne. Această scădere de 17 % în zece ani se datoreşte în

mare măsură noilor tendinţe ale crescătorilor de animale de a spori producţia marfă prin

creşterea performanţelor animalelor şi nu prin mărirea efectivelor. Acelaşi grafic îl

respectă şi tehnologiile din Statele Unite ale Americii şi în general din America de Nord.

Din contră pe continentele considerate în curs de dezvoltare, America de Sud, Africa, se

practică o creştere susţinută a numărului de animale în detrimentul performanţelor

individuale.

În România importanţa creşterii taurinelor pentru carne reiese din câteva aspecte

enunţate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:

creşterea taurinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în

special din zona montană.

diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura

furajelor pe care le valorifică, conferă creşterii şi exploatării taurinelor caracterul

unei activităţi durabile şi de perspectivă

există posibilitatea realizării de producţii pentru acoperirea necesarului intern şi de

export de carne de taurine, care să aducă venituri mari producătorilor

5

sursă pentru schimburile comerciale

asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană (MADR).

Cauzele limitante în sporirea producţiei de carne de taurine în România sunt

multiple:

- efective reduse de animale

- neasigurarea cantitativă şi calitativă a bazei furajere

- tehnologia de întreţinere şi exploatare

- indici de reproducţie reduşi la vaci

- sporuri de creştere reduse

- masă corporală mică la sacrificare şi un randament la sacrificare scăzut

În actualul context internaţional, România trebuie să facă faţă greutăţilor legate de

criza economică în condiţiile unei concurenţe tot mai active, astfel că produsele româneşti

să poată fi competitive, etnic şi calitativ cu produsele similare ofertei pieţei.

Cred că este inutil a sublinia faptul că ţara noastră are un potenţial imens de

producţie în acest domeniu, potenţial ce trebuie pus doar în valoare prin tehnologii

adecvate de către specialişti care să merite cu adevărat titulatura respectivă, totul în

contextul unui cadru socio-economic pus pe baze sănătoase şi stimulative pentru

producătorii de carne.

Efectivul crescut în România din punct de vedere al raselor care intră în

componenţa lui, prezintă o mare diversitate. Principalele rase de vaci sunt reprezentate de

rase autohtone (Bălţata cu Negru Românească, Bălţata Românească, Bruna de Maramureş,

Pinzgau de Transilvania) şi de rase de import ( Friză, Jersey, Simmental, Shorton, Aberden

Angus, Limousine, Charolaise etc.). Distribuţia efectivelor de taurine în România, pe

regiuni geografice în anul 2010 se prezentă astfel:

Regiunea Nord-Vest : 17.41 %

Regiunea Centru : 15.97 %

Regiunea Nord-Est : 25.81 %

Regiunea Sud-Est : 11.47 %

Regiunea Sud-Muntenia : 11.89 %

Regiunea Bucureşti-Ilfov : 0.41 %

Regiunea Sud-Vest-Oltenia : 9.50 %

6

Regiunea Vest : 7.55 %

Creşterea producţiei de carne are la bază atât sporul efectiv cât şi ridicarea

greutăţii medii a carcaselor.

Tabelul 6

Dinamica efectivelor şi a producţiei de carne SPECIFICARE UM 2001 2003 2005 2007 2008 2009 2010 2011

Efective totale de taurine mii cap. 2.800 2.897 2862 2819 2684 2512 1.985 2.130

Producţia totala de carne de vită

în viu

mii tone 295 378 383 333 306 264 205 289,3

Greutatea medie la sacrificare kg/cap. 208 321 333 280 285 287 264 333

Sursa/Source: MADR

Având ca bază de calcul efectivele prezentate în tabelul 6, producţia de carne a

crescut în perioada 2003-2008, după care a înregistrat o scădere, ca urmare a reducerii

numărului de capete şi a greutăţii la sacrificare.

Pentru că obiectivul general al tezei este de a scoate în evidenţă avantajele pe care

le pot aduce încrucişarea industrială cu tauri de rasă de carne la rasele autohtone şi metişii

acestora, în scopul creşterii cantitative şi calitative a producţiei de carne de taurină din ţara

noastră, capitolul III face câteva referiri la principalele rase de taurine de carne, iar în

capitolul IV sunt prezentate sistemele şi metodele de îngrăşare a tineretului taurin.

Partea a doua a tezei de doctorat cuprinde patru capitole, şi debutează cu capitolul

V, în care sunt prezentate scopul urmărit, obiectivele şi activităţile de cercetare şi condiţiile

geoclimatice şi social economice a zonei în care se efectuează cercetările.

Obiectivul general al proiectului s-a realizat prin efectuarea unor activităţi de

cercetare şi anume:

- obţinerea viţeilor hibrizi de primă generaţie F1prin încrucişarea raselor

autohtone cu rasa Aberdeen Angus

- îngrăşarea viţeilor obţinuţi în sistem intensiv pe o perioadă de 14 luni

- urmărirea evoluţiei în greutate a viţeilor din cele patru loturi şi sporurile medii

zilnice înregistrate de aceştia pe diferite grupe de vârstă (0-3 luni, 3-6 luni, 6-14

luni), respectiv pe toată perioada de îngrăşare

- calcularea sporului mediu zilnic realizat, determinarea consumului specific pe

kilogramul spor;

7

- efectuarea sacrificărilor de control la tineretul taurin îngrăşat, aprecierea calităţii

carcaselor;

- efectuarea tranşării carcaselor obţinute de la tineretul îngrăşat;

Motivele care au stat la baza acestor încercări sunt legate de nivelul scăzut al

indicatorilor tehnico-economici pe care rasele autohtone le realizează în perioada de

îngrăşare, în situaţia în care unul dintre obiectivele înscrise în programul de ameliorare a

şeptelului de taurine este orientarea cu precădere spre vitele de carne.

În capitolul VI sunt prezentate rezultatele cercetărilor privind dinamica de creştere a

tineretului taurin supus îngrăşării.

Ferma în care s-au făcut cercetările este SC ABERDEEN ANGUS SRL, situată în

localitatea Dostat, strada Ferma, numărul 1, judeţul Alba la 17 km de municipiul Sebeş

având ca obiectiv principal de activitate creşterea taurinelor de carne.

Materialul biologic studiat îl reprezintă patru loturi de viţei îngrăşaţi în sistem

intensiv în număr total de 97 capete, crescuţi în cadrul fermei S.C. Aberdeen Angus,

respectiv:

- un lot de 37 capete de viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Balţată

Românească cu taur din rasa Aberdeen Angus importat din Statele Unite ale

Americii

- al doilea lot îl constituie 19 viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa

Brună cu taur din rasa Aberdeen Angus

- al treilea lot îl constituie rezultatul încrucişării femelelor din rasa Bălţată cu

Negru Românească cu rasa Aberdeen Angus în număr de 19 capete

- al patrulea lot este constituit din 22 capete de viţei rezultaţi în urma încrucişării

unor femele metise F1 rezulate din rase locale cu rasa Aberdeen Angus cu taur

din rasa Aberdeen Angus.

Pentru îngrăşarea intensivă a tineretului taurin s-a folosit o schemă de îngrăşare, de

14 luni, structurată în 3 etape :

- etapa I, „alăptare-înţărcare”, cu o durată de 90 de zile. Alimentaţia de bază este

constituită din înlocuitor de lapte şi completată cu fân şi nutreţ combinat. Sporul mediu

zilnic realizat în această fază este în medie de 889 g, iar indicele de bioconversie al hranei

este de 2,61 U.N.C. pentru 1 kg spor.

8

- etapa a II-a „creştere-îngrăşare” în care animalele se obişnuiesc cu noul regim de

hrănire şi cu modul de administrare al furajelor; formând un amestec unic ce s-a

administrat în 3 tainuri zilnice, conţinutul raţiei zilnice în principii nutritivi fiind de 5,97

U.N.C. şi 463 g P.D.I.N.; s-a urmărit asigurarea apei şi a sării pentru lins, la discreţie;

- etapa a III-a „îngrăşare-finisare” această etapă a constat în administrarea furajelor tot

sub formă de amestec unic, conţinutul în principii nutritivi fiind de 12,79 U.N.C. şi 809 g

P.D.I.N. Consumul mediu zilnic este de 3,5 kg furaj combinat, de 4 kg de fânuri şi 20 kg

porumb siloz. Sporul mediu zilnic este de 1745 g, iar indicele de bioconversie pe 1 kg spor

este de 7,33 U.N.C.

Apreciind în ansamblu procesul de creştere şi îngrăşare a metişilor F1 obţinuţi în

urma încrucişării raselor autohtone cu rasa Aberdeen Angus pe baza principalilor indici de

creştere în dinamica lor pe categorii de vârstă se constată următoarele:

- produşii rezultaţi din încrucişare au avut o greutate vie la naştere destul de redusă, de

29,58 ± 0,24 kg, cu limite cuprinse între 25 kg şi 38 kg, dar care au avut o greutate mai

mare în momentul sacrificării (la vârstă şi furajare egale) şi un comportament superior

rasei metisate privind sporul de creştere şi consumul specific;

- sporurile de creştere înregistrate la metişi se datorează în mod deosebit fenomenului de

heterozis, produs în urma încrucişării raselor, dar şi aptitudinilor raselor maternale

pentru producţia de carne.

- cele mai evidente ameliorări, din acest punct de vedere, s-au observat la rasa de lapte,

Bălţată cu Negru Românească, a căror metişi sau comportat foarte bine sistemului de

îngrăşare realizând performanţe apropiate de celelalte rase;

- din analiza rezultatelor obţinute, balanţa înclină în favoarea metişilor F1 X Aberdeen

Angus, urmaţi îndeaproape de metişii Brună de Maramureş X Aberdeen Angus, a căror

principale calităţi se pot rezuma astfel:

- viteză de creştere mai accentuată

- greutate vie mai mare la vârstă şi furajare egale

- energia de creştere înregistreză cele mai mari valori pentru metişii F1 X A.A. care

realizează la 14 luni greutatea corporală medie de 649.32 ± 7.69 kg, urmaţi de metişii

Br.X A.A. cu o greutate medie de 644.11 ± 9.04 kg şi metişii B.R. X A.A. cu o greutate

medie de 633.03 ± 4.37 kg. Metişii B.N.R. X A.A. au realizat o greutate de 626.47 ±

9

7.88 kg, acest lot având energia de creştere cea mai mică dintre toate loturile de metişi.

- consumul mediu specific la tineretul metis F1 x Aberdeen Angus a fost de 6,15 U.N.C./

kg spor şi de 420,47 g P.D.I.N./ kg spor; la metişii Brună de Maramureş X Aberdeen

Angus a fost de 6,21 U.N.C./ kg spor şi de 425,27 g P.D.I.N./ kg spor, la metişi Bălţată

Românească X Aberdeen Angus a fost de 6,32 U.N.C./ kg spor şi de 432,79 P.D.I.N./

kg spor; iar la tineretul Bălţată cu Negru Românească X Aberdeen Angus a fost de

6,38 U.N.C./ kg spor şi de 436,43 g P.D.I.N./ kg spor, de asemenea, un consum

specific redus;

Tabelul 75

Rezultate privind îngrăşarea tineretului taurin metis

Specificare

Durata

îngrăşării

(zile)

Masa corporală

Acumulare de masă

Consum

specific

(UNC/kg) Iniţială

(kg)

Finală

(kg)

Totală

(kg)

Medie

zilnică

(g)

Bălţată Românească X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 30,11 108,73 78,62 874 2,65

Categoria 3-6 luni 90 108,73 217,35 108,62 1207 4,94

Categoria 6-14 luni 240 217,35 633,03 415,68 1732 7,38

Total 420 30,11 633,03 602,92 1436 6,32

Brună de Maramureş X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 30,53 113,63 83,11 923 2,51

Categoria 3-6 luni 90 113,63 223,58 109,95 1220 4,88

Categoria 6-14 luni 240 223,58 644,11 420,53 1750 7,30

Total 420 30,53 644,11 613,58 1460 6,21

Bălţată cu Negru Românească X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 28,58 103,21 74,63 829 2,80

Categoria 3-6 luni 90 103,21 209,89 106,68 1185 5,04

Categoria 6-14 luni 240 209,89 626,47 416,58 1736 7,37

Total 420 28,58 626,47 597,89 1424 6,38

F1 X Aberdeen Angus

Categoria 0-3 luni 90 28,73 112,23 83,50 928 2,50

Categoria 3-6 luni 90 112,23 226,64 114,41 1271 4,70

Categoria 6-14 luni 240 226,64 649,32 422,68 1761 7,26

Total 420 28,73 649,32 620,59 1478 6,15

10

Pentru o apreciere mai completă a stării de îngrăşare la loturile de metişi în scopul

recunoaşterii diferenţelor existente între ele, atât sub raport cantitativ cât şi calitativ, s-a

trecut la aprecierea carcasei în urma sacrificării a câte 12 exemplare din fiecare lot

experimental, date prezentate în capitolul VII.

Materialul biologic supus cercetărilor a fost reprezentat de 48 metişi de primă

generaţie obţinuţi prin încrucişare, iar în scopul comparării rezultatelor şi al determinării

efectului ameliorator asupra capacităţii de producere a cărnii la indivizii F1, s-au organizat

loturi experimentale:

- un lot de viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Balţată Românească

cu taur din rasa Aberdeen Angus importat din Statele Unite ale Americii

- al doilea lot îl constituie viţei rezultaţi din încrucişarea femelelor din rasa Brună

cu taur din rasa Aberdeen Angus

- al treilea lot îl constituie rezultatul încrucişării femelelor din rasa Bălţată cu

Negru Românească cu rasa Aberdeen Angus

- al patrulea lot este constituit din viţei rezultaţi în urma încrucişării unor femele

metise F1 rezulate din rase locale cu rasa Aberdeen Angus cu taur din rasa

Aberdeen Angus.

Rezultatele experienţelor privind capacitatea de combinare a raselor autohtone

(Bălţată Românească, Brună de Maramureş, Bălţată cu Negru Românească, metişi de

primă generaţie) cu rasa de carne Aberdeen Angus au condus la rezultate diferite.

Din aceste studii efectuate rezultă următoarele:

- rasele noastre se pretează foarte bine pentru îngrăşarea intensivă, cu valorificare la 14

luni, realizând parametri buni ai producţiei de carne (greutate mare la sacrificare 644

kg în medie, consecutiv unui spor de 1450 g, carcasa de 415 kg, randament la tăiere de

64,48%);

- prin hibridarea raselor autohtone cu rasă specializată în direcţia producţiei de carne

creşte randamentul la sacrificare iar carcasele au o cantitate semnificativ mai mare de

carne comparativ cu rasele materne;

11

- masa corporală la sacrificare a tăuraşilor a fost de 649 kg cu variaţii între 585 kg şi 715

kg, realizând un spor mediu zilnic de 1478 g (cea mai mare viteză absolută de creştere

s-a realizat la categoria 6-14 luni – de 1761 g);

- greutatea carcasei este în medie de 427 kg, cu limite cuprinse între 377 kg şi 479 kg

corespunzătoare unui randament la sacrificare de 65,42%;

- regiunile care furnizează carne de calitatea I au o pondere de cca. 51,98% în structura

carcasei iar cele care furnizează carnea de calitatea a II-a au o pondere de 26,90%;

- muşchiuleţul este foarte dezvoltat cu o greutate ce variază între 1,5 kg şi 2,3 kg, iar T-

bone steak-ul (TBS) cu o medie de 20.54 ± 0.55 kg, reprezintă 4,81% din greutatea

carcasei, cu un coeficient de variaţie maxim de 9,24%.

- tranşarea carcaselor confirmă faptul că prin metisare are loc o creştere a ponderii

regiunilor de măcelărie cu mase musculare de calitate superioară;

12

Tabelul 93

Valorile medii şi variabilitatea indicilor producţiei de carne

la metişii din loturile experimentale/

Average values and variability of meat production indices

at metis from the experimental lots

Metişii Specificare n X ± s x S V% Min Max

B.R. X A.A.

Greutatea la fătare 12 29,83 ±0,60 2,08 6,98 27 33

Sporul mediu zilnic 12 1462 ± 0,01 0,03 2,01 1419 1507

Greutatea la sacrificare 12 644 ± 3.71 12.85 2.00 625 665

Randament 12 64.50 ± 0.68 2.35 3.65 62 68

Greutatea carcasei 12 415.34 ± 4.69 16.25 3.91 391.84 452.20

Br. X A.A.

Greutatea la fătare 12 31,25 ± 0,78 2,70 8,64 27 36


Greutatea la sacrificare 12 652 ± 10.70 37.05 5.68 575 718

Randament 12 64.25 ± 0.59 2.05 3.19 60 67


B.N.R. X A.A.

Greutatea la fătare 12 28,75 ±0,43 1,48 5,16 27 32


Greutatea la sacrificare 12 629.25 ± 10.85 37.60 5.97 575 687

Randament 12 63.75 ± 0.60 2.09 3.29 61 67


F1 X A.A.




Randament 12 65.42 ± 0.48 1.68 2.56 63 68


MEDIA




Randament 12 64.48 ± 0.30 2.08 3.23 60 68

Greutatea carcasei 12 415.57 ± 3.78 26.21 6.31 358 479

13

Tabelul 94

Rezultate privind producţia de carne la rasele autohtone încrucişate cu rasa Aberdeen Angus

Specificare

Greutate în viu/

Live weight

(kg)

Greutate carcasă/

Carcass weight

(kg)

Randament/

Efficiency

%

Specialităţi/

Speciality

(kg)

Vită/

Veal I

(kg)

Vită/

Veal II

(kg)

Muşchiuleţ/

Fillet

(kg)

TBS

(kg)

Seu/

Fat

(kg)

X ± s x

B.R. X A.A. 644 ± 3.71 415.34 ± 4.69 64.50 ± 0.68 79.02 ± 1.39 214.05 ± 2.50 113.72 ± 1.68 1.74 ± 0.09 19.63 ± 0.50 8.55 ± 0.28

Br. X A.A. 652 ± 10.70 419.11 ± 8.70 64.25 ± 0.59 79.21 ± 2.11 216.69 ± 4.77 114.30 ± 2.42 1.76 ± 0.07 19.17 ± 0.49 8.91 ± 0.33

B.N.R. X A.A. 629.25 ± 10.85 400.86 ± 6.35 63.75 ± 0.60 73.90 ± 1.64 206.59 ± 3.31 112 ± 2.48 1.58 ± 0.09 18.96 ± 0.68 8.37 ± 0.32

F1 X A.A. 652.33 ± 10.01 427.00 ± 8.60 65.42 ± 0.48 81.66 ± 2.09 222 ± 4.65 114.78 ± 2.22 1.96 ± 0.07 20.54 ± 0.55 8.55 ± 0.15

TOTAL 644.40 ± 4.70 415.57 ± 3.78 64.48 ± 0.30 78.45 ± 0.98 214.83 ± 2.06 113.70 ± 1.09 1.76 ± 0.04 19.58 ± 0.29 8.60 ± 0.14

S

B.R. X A.A. 12.85 16.25 2.35 4.81 8.65 5.81 0.31 1.74 0.98

Br. X A.A. 37.05 30.12 2.05 7.32 16.52 8.38 0.24 1.70 1.16

B.N.R. X A.A. 37.60 22.01 2.09 5.67 11.45 8.60 0.31 2.36 1.12

F1 X A.A. 34.67 29.78 1.68 7.25 16.12 7.69 0.24 1.90 0.52

TOTAL 32.58 26.21 2.08 6.77 14.30 7.53 0.30 1.98 0.97

V%

B.R. X A.A. 2.00 3.91 3.65 6.08 4.04 5.11 18.07 8.86 11.50

Br. X A.A. 5.68 7.19 3.19 9.24 7.62 7.33 13.38 8.85 12.96

B.N.R. X A.A. 5.97 5.49 3.29 7.67 5.54 7.68 19.73 12.44 13.40

F1 X A.A. 5.31 6.97 2.56 8.88 7.26 6.70 12.40 9.24 6.05

TOTAL 5.06 6.31 3.23 8.63 6.66 6.62 17.20 10.10 11.25

Min

B.R. X A.A. 625 391.84 62 72.61 202.26 105.32 1.20 17 7.54

Br. X A.A. 575 362.25 60 67.38 184.39 103.52 1.40 17 6.52

B.N.R. X A.A. 575 358.07 61 64.45 179.04 99.99 1 15.50 6.80

F1 X A.A. 590 377.60 63 69.10 192.58 102.81 1.50 17 7.77

TOTAL 575 358 60 64 179 100 1 16 7

Max

B.R. X A.A. 665 452.20 68 88.63 235.14 123.68 2.20 23 10.48

Br. X A.A. 718 465.65 67 91.73 243.07 129.10 2.10 22 10.20

B.N.R. X A.A. 687 425.75 67 83.81 219.49 125.60 2 24 10.64

F1 X A.A. 715 479.05 68 93.16 247.19 131.74 2.30 23.80 9.64

TOTAL 718 479 68 93 247 132 2 24 11

14

Aceste rezultate duc la concluzia că rasele Bălţată Românească, Brună de

Maramureş, Bălţată cu Negru Românească, manifestă aptitudini foarte bune pentru carne

în combinaţie cu rasa Aberdeen Angus.

Creşterea calităţii la carcasele obţinute de la metişi recomandă utilizarea rasei

Aberdeen Angus la încrucişări industriale cu cele din Romania atunci când se doreşte o

creştere rapidă a cantităţii şi includerea acestei rase într-o schemă de producere a

hibrizilor de carne când se are în vedere şi creşterea calităţii producţiei de carne.

Producerea şi obţinerea carcaselor corespunzătoare cantitativ şi calitativ este

influenţată, în primul rând de materialul biologic, care în funcţie de tipul morfoproductiv şi

de gradul de ameliorare, îndreaptă atenţia crescătorilor cu precădere spre rasele

specializate în direcţia producţiei de carne şi spre cele mixte, însă fară a se neglija grupa

raselor de lapte şi a metişilor.

Mijloacele prin care se poate influenţa producţia de carne la taurine sunt multiple.

Pentru condiţiile ţării noastre ele pot fi sistematizate astfel:

- creşterea anuală a efectivelor destinate sacrificării

- realizarea unei greutăţi medii la sacrificare mai mari la toate categoriile de taurine

- îmbunătăţirea tehnologiei de îngrăşare

- îmbunatăţirea valorilor indicilor tehnologici ca sporul mediu zilnic, consumul specific,

randamentul la tăiere

- utilizarea unui material biologic reprezentat de rase specializate pentru carne

- utilizarea încrucişărilor industriale cu tauri din rase de carne

- economicitatea

Având în vedere necesitatea creşterii producţiei de carne în ţara noastră, rasele de

carne se pot folosi cu multă eficienţă la încrucişări industriale cu rasele noastre.

205

B I B L I O G R A F I E

BIBLIOGRAPHY

1. Acatincăi S. -2006- Consideraţii privind situaţia actuală şi de perspectivă a cărnii de

taurine în U.E. şi în România, Revista de Zootehnie, 3/2006, p: 3-7

2. Acatincăi S. -2000- Producţiile taurinelor, Ed.Mirton, Timişoara

3. Acatincăi S. -1999- Cercetări comparative privind aptitudinile pentru producţia de

carne a tineretului taurin din rasele Bălţată cu negru românească şi Bălţată românească-

Teză de doctorat, Univ. De Ştiinţe Agricole şi Med. Vet. a Banatului, Timişoara

4. A. F. Avram, I. R. Moldovan, E. Jurco, G. Mureșan, (2010) Performance Production

Analysis of Romanian Simental Exploited at ˮPFA Munteanu Cornelˮ Farm,. Animal

Sience and Biotechnologies, 43(2),Timișoara

5. A. F. Avram, I. R. Moldovan, A. Pece, G. Mureșan , (2009) Analiza Performanțelor de

producție a unor efective de vaci cu lapte, din rasa Bălțată cu Negru Românească

exploatate in câteva ferme din județul Alba , Lucrări științifice Zootehnie și

Biotehnologii vol. 42(2), Timișoara

6. Alexoiu. A., 2002, Aprecierea conformaţiei corporale la taurine, Ed. Ceres, Bucuresti

7. Aurel Şara, Daniel Mierliţă – Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, 2003

8. A.Șara, Antonia Odagiu, M. Bențea, R. Moldovan (2005) Influența probioticului YEA

-SACC1026 asupra producției de lapte, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, seria ZMV,

vol. 61: 335-338, Ed. AcademicPres Cluj-Napoca; ISSN 1454-2384.

9. Al. I. Baba şi C. Cătoi Morfologia generală, Editura Academicpres, 2003.

10. Baba I. Al., Cătoi C. –2003- Morfologia generală- Editura Academicpres- cluj napoca

11. Baciu I., Fiziologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977

12. Banu C. şi col. -2003- Procesarea industrială a cărnii, Ed. Tehnică, Bucureşti

13. Baran P., Dinescu S., 1977, Aprecierea calităţii animalelor pentru carne, Ed. Ceres,

Bucureşti

206

14. Barwick S .A., Henzell A. L., 2005, Developement succeses and issues for the

future in deriving and applying selection indices for beef breeding. Aust J. Expt.

Agrig. 45, 913-933

15. Bănică Gh., Dinca Gh., Dobrovici M., Georgescu Gh., Cligor V., Moldoveanu Gh.,

Otel Petrescu, Vrejba S., - 1973- Zootehnia României – vol II – Taurine, Editura

Academia R.S.R., Bucureşti

16. Bănică Gh.,1967 – Creșterea și îngrășarea tineretului taurin. Ed. Agro-silvcă, București

17. Bănică Gh.,1966 – Încrucișarea industrială a taurinelor pentru producția de lapte și

carne. Redacția revistelor agricole, București.

18. Băran M., Dinescu S. -1977- Aprecierea calităţii animalelor pentru carne, Ed. Ceres

19. Beranger C., 1986, Production de viande taurine, INRA, Paris, p 491-499

20. Burlacu, Gh. şi col., 2001, Ghid practic pentru alcătuirea raţiilor la taurine, A.C.C.T.R.

Bucureşti

21. Chiş Margareta – Management general şi agricol, Editura Academic Pres, Cluj-

Napoca, 2005;

22. Constantin N., Cotruţ M., Sonea A., Fiziologia animalelor domestice, vol. II, Carol

Sanivet, Bucureşti, 1999.

23. Constantin N., Cotruţ m., Sonea A., Fiziologia animalelor domestice, vol.I., Ed. Carol

Sanivet, Bucureşti, 1998.

24. Constantin Statov, Fiziologia animală Editura Triade, 2001.

25. Contescu D., Creşterea taurinelor, Ed. Agro- Silvică Bucuresti, 1957.

26. Cotruţ M., Fiziologia animalelor domestice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1975

27. Craplet C., -1966- La viande de bovins, vol III, Ed. Vogot Freres, Paris

28. Culea C., Zootehnie specială, Ed.Veterinară Bucuresti,1993.

29. Dinescu,ŞT.,DobrovicI,M., 1972, Aspecte ale creşterii taurinelor de rasă Simmental.Raport la

lucrările ceei de a X-a Adunări generale a crescătorilor de Bălţată Simmental.

Lito.MAIAA,Bucureşti

30. Dinescu S. – 2002 – Producţia de lapte în România – Restricţii – Oportunităţi – Soluţii,

Editura Ceres Bucureşti

31. Dinu,I.,1999, Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială.Ed.Ceres Bucureşti

207

32. Drăgănescu C., 1979, Ameliorarea animalelor, Editura „Ceres”, Bucureşti,

33. Drânceanu D. -2000- Biotehnologii în alimentaţia animalelor, Ed. Eurobit, Timişoara

34. Furtunescu. Al. și col., 1964 – Unele caracteristici ale producțtiei de carne la metișii F1

dintre taurii Hereford și vaci din rasa BR, Pinzgau și Sură de Stepă, Lucrare științifică,

INAB, p. 385

35. Georgescu Gh. – 1990- Tehnologia creşterii taurinelor, Editura Didactică şi pedagogică

Bucureşti

36. Georgescu Gh., Curelariu Niculina, Oancea Margareta, Curelariu, P., -1983- Cartea

fermierului- Creşterea taurinelor. Edit. Ceres, Bucureşti,

37. Georgescu G., şi colab. (1988, 1989, 1995)-Tratat de creştere a taurinelor, vol.I, II,

III., Ed. Ceres Bucureşti.

38. Georgescu G., şi col., (1990) Benus bos: Cattle Brees Of. The World, Ed. Mds Acvet

SUA.

39. Georgescu Gh., Velea C., Mărginean Gh., Alexoiu A. -2001- Monografia rasei Bălţată

românească, Ed. Tritonic, Bucureşti

40. Georgescu Gh. -2006- Valoarea carcasei la rasele ameliorate de taurine din România,

Revista de Zootehnie, 4/2006, p: 53-57

41. Gheţie V., Anatomia animalelor domestice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1970.

42. Groza P., Fiziologia, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.

43. Halga P. -2000- Nutriţie animală, Ed. Dosoftei, Iaşi

44. I. R. Moldovan, A. F. Avram, A. Pece, G. Mureșan, (2009) Cercetări Privind Evoluția

în greutate și sporul mediu zilnic la patru grupe de tăurași metiși supuși îngrășării

intensive . Lucrări științifice Zootehnie și Biotehnologii vol. 42(2), Timișoara

45. Iurcă Ionel Mircea– 1998 – Carnea şi produsele din carne, Ed. Icpiaf, Cluj-Napoca

46. Leonhard Durst, Margit Wittmann -2010- Nutriţia animalelor, Ed. Ceres, Bucureşti

47. Maciuc Vasile -2006 – Managementul creşterii taurinelor. Ed. Alfa, Iaşi

48. Magali Predal -1989- Produire de la viande taurine anjourd’hui, Ed. Rechuique et

documentation – La voisier, Paris

49. Manta,Ad.,1980, Curs de fiziologia animalelelor domestice.Cluj-Napoca,Institutul

Agronomic

208

50. Marcela Sârbu – Construcţii agricole, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2005

51. Mecea P., Mariam P.,Marcu N., 1970, Corelaţii în dinamica de creştere a tineretului

taurin din rasele BR şi Brună de la naştere la 24 de luni.Simp. I.A.Cluj

52. Mecea P.,Velea C., Marcu N., Marian P., 1971, Dinamica de creştere a tineretului taurin

din rasele BR şi Brună în în fucţie de sezonul fătării.I.A.Cluj 27 III

53. Meyer K., 2006, Multivariate analyses of carcass traits for Angus cattle fitting reduced

rank and factor analytic models. J. Animal Breed Genet., 124, 50-64

54. Miclea M., Vioara Mireşan, -Anatomie, Histologia, Embriologia, Tipografia

Agronomia, 1997.

55. Miclea M., Vioara Mireşan, Miclăuş V. –Anatomia si histologia animalelor domestice,

Vol I, Ed. Genesis, Cluj-Napoca, 1998.

56. Miresan Vioara -2001- Fiziologia animalelor domestice , Ed. Academicpres, Cluj-

Napoca, 2001.

57. Mirită G., Velea C., Stanciu G., Tehnologia cresterii taurinelor. E.D.P. Bucuresti, 1993.

58. Modovan R., Gh. Muresan, 2012, Considerations upon the influence of microclimate

conditions on the fattening technology of hybrids resulted from crossings between

Romanian genuine breeds and Aberdeen Angus breed, ProEnvironment 5 (11), 170 -

173, ISSN: 1844-6698, eISSN: 2066-1363

59. Movileanu Gelu -2008- Clasificarea şi inspecţia carcaselor de porcine, taurine şi ovine

conform normelor UE, Ed. Ceres, Bucureşti

60. Mureşan Gh., Popescu A., 2006, Aspects concerning dairy farms structure in some

counties from the southern Romania, Lc. Şt. Vol. 49, USAMV Iaşi

61. Mureşan Gheorghe -1984- Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale rasei

Friză Balţată cu Negru. Teză de doctorat, U.S.A.M.V. Cluj-Napoca

62. Mureşan Gheorghe şi col – 1983 – Influenţa vârstei primei fătări asupra producţiei de

lapte din lactaţia I la rasa Bălţată cu negru. Simpozion I.A. Cluj-Napoca 11-12 nov

63. Mureşan Gh., Velea C., şi col., 1981, Aspecte privind principalele însuşiri morfo-

productive pe structuri familiale ale unor populaţii de Friză bălţată cu negru. Simp.

Probleme de ameliorare, tehnologia de creştere şi patologie la taurine şi ovine, 16-17

Mai, Cluj-Napoca, pag. 154-159

209

64. Mureşan GH., Velea C. şi col., 1981, Consideraţiuni privind însuşirile morfo-productive

ale populaţiei de Friză bălţată cu negru de la I.A.S. Sibiu, Simp. Ameliorarea, tehnologia

şi patologia rumegătoarelor, 29-30 Mai, Cluj-Napoca, pag. 73-79

65. Neaţă Gheorghe, Şonea Cr., Nistor I., 2006, Cattle meat production strategy.

International Scientific Symposium European Achievements and expectations in animal

production, Iasi, Romania

66. Neaţă Gheorghe şi col. -2005- Strategia producţiei de carne bovină - ANARZ

67. Niculina Vişinescu- Tehnologii de furajare şi întreţinere a animalelor pentru carne, Ed.

Ceres, Bucureşti

68. Negruţiu E., Petre A. , 1970, Cercetări de genetică cantitativă la rasele Bâlţată

românească şi Brună de Maramureş din Transilvania.Acad.de Şt . Agricole şi

Sivice,CIDAS,Bucureşti,p.88.

69. Negruţiu,E., 1973, Variaţia genetică în populaţia de taurine Bălţată românească din

Transilvania.Rev. Zoot.şi Med.Vet.,nr.8,pg.15-22,Bucereşti

70. Negruţiu E., Petre A., 1975, Ameliorarea animalelor domestice, Ed. Didactică şi

pedagogică Bucureşti

71. Neindre P., Le Garel J.P., 1990, Adaptation des bovins au milieux d’elevage.INRA.,

Prod.Anim.,vol.3,nr.3,

72. Onaciu G. -2001- Aprecierea vârstei şi exteriorului la taurine, Ed. Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-Napoca

73. Onaciu G., Velea C. – 2002- Evaluarea performanţelor de producţie la taurine, Ed.

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

74. Onaciu G. -2006 - Proiectare şi inginerie tehnologică la taurine. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-Napoca

75. Oroian T., A. Vlaic, Chighi V., Elvira, 2000 – Evaluation Des aptitudes d abbatoir

selon les indices quantitatifs de la carcasse chez les hybrids F1(BBB X BR) et R1(BBB

X F1) entre les races Blanc Bleu Belge et Bălțată Românească de type Simmental 14

mois. Simpozionul Național Realizări și perspective în Zootehnie, vol. XXVI, Cluj-N.

76. Oroian, T., şi col., 2005 - Croisements entre les races Blanc Bleu Belges, Bălţată

Romaine de Type Simmental et Brune. Buletinul USAMV–Cluj Napoca , 61, p. 26-30.

210

77. Oroian T., A. Vlaic.,-2001 – Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale domestice,

Ed. Academic Pres, Cluj – Napoca

78. Oroian Teofil, Vlaic A., Chighi V., 2000, Composition chimique de la viande a la age

de 14 mois des hybrids F1 (BBBxBR) et R1 (BBBxF1) entre les races Blanc Bleu

Belge et Baltata romaneasca type Simmental. Sinpozionul Naţional ,, Realizări şi

perspective în Zootehnie şi Biotehnologie,, vol XXVI, Cluj-Napoca, p. 311-315

79. Pipernea Nicolae -1979- Îmbunătăţirea structurii genetice a populaţiilor de animale, Ed.

Ceres, Bucureşti

80. Pabion Thierry -2005- Repertoire des Methodes et Procedures de Controle des Bovins

de races a Viande, Departement Genetique -4 eme Edition

81. Popescu M., Dinescu St., 1977, Aprecierea calităţii animalelor pentru carne. Ed. Ceres,

Bucureşti

82. Raganitsch G., 2001, Das Osterreische Fleckvieh un seine Genetik. Ed. AGOF, Austria

83. Raicu E., și col., 1973 – Aptitudes des races bovines de Roumanie pour l'engraissment

et valorisation á des poids corporale ėlėves. Bull de l'acad. Sci. Agri. Et For.,3

București

84. Raicu E., și col., 1977 – optimizarea vârstei și greutății în valorificarea tineretului

taurin din rasele: Bălțată Românească, Brună și Friză,Lucr.Șt.,Taurine, vol. 3,București

85. Roşu,M.,Stanciu,G., 1981, Cercetări privind dinamica procesului de creştere la tineretul

taurin din rasa Simmental,provenit din vaci secundipare.Lucr.şt.IAT,seria Zoot.,vol.

VIII,pag.105-112

86. Salem M Ben and H Kélifa, 2009, Use of crossbreeding for increasing beef production

in Tunisia, Livestock Research for Rural Development, Volume 21, Number 10, October

2009

87. Sandu Gheorghe, 1995, Metodele experimentale în zootehnie. - Editura Coral Saniret

Bucureşti

88. Sas,E., 1981, Studiu comparativ privind tehnologia şi rentabilitatea creşterii şi

exploatării raselor Friză,Bălţată românească şi a metişilor acestora în condiţiile IAS din

zona de vest a ţării.Rezumat al tezei de doctorat.I.A. Timişoara,pag.29

89. Schon.H.şi col., 1991, Cattle husbandry techniques.Yerbook Agricultural Engineering

211

90. Silvas E. -1998 – Modernizarea tehnologiilor de creştere a taurinelor, Ed.D.P.,

Bucureşti

91. Silvas E., şi col., 1989, Rezultate obţinute în încrucişarea rasei BR cu rase specializate

în producţia de carne. Lucr. Şt. SCPCB, vol I, Târgu-Mureş

92. Sîrbu Marcela, 2006, Construcţii agricole. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

93. Soltner D. – 1987- La production de viande taurine, Col. Sci. Tehn. Agricoles, Angeres

94. Stanciu G., Acatincăi S., Czister T. -2005- Tehnologia creşterii taurinelor (lucrări

practice), Ed. Eurostampa, Timişoara

95. Stanciu G. -1999- Tehnologia creşterii taurinelor. Editura Brumar, Timişoara

96. Stanciu G., Cziszter LT., Borza F., 1998, Studiul unor factori care influenţează parametri

curbei de creştere la tineretul taurin femel din rasa Bălţată românească şi hibrizi Red

Holstein x Bălţată românească.Lucr,şt.USAMVB Timişoara, Zootehnie şi

Biotehnologii,vol.XXXI,p.7-12

97. Stanciu G., Acatincăi S., 1992, Cercetări preliminare privind dinamica de creştere a

tineretului taurin din rasa Bălţată românească.Lucr.şt.USAB Timişoara, seria

Zoot.,vol.XXv,p.131-135.

98. Stanciu,G., Roşu M., Andraş P.,1979, Cercetări preliminare asupra dinamicii de creştere

a tineretului taurin din rasa Simmental.Lucr.şt.IA Timişoara , seria Zoot. vol.XVI,p.177-

182

99. Temișan V. 1976 – Stadiul actual, programul, perspectivele ameliorării însușirilor de

carne a raselor de taurine din România, Teză de doctorat I.A. Cluj-Napoca

100. Şara, A., D. Mierliţă ,2003, Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă. Editura

cademic Pres, Cluj-Napoca

101. Şerban A.,Ştef I., Pleşca T., Cucu I., 1981, Construcţii zootehnice, EDP Bucureşti

102. Şindilar, E., 2000, Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine

animală. Vol II, Ed. I.N.R.C.S., Iaşi

103. Ujică V. şi col., 2011, Research for improving beef production using the commercial

crossbreeding with specialized breeds, Lucrări Ştiinţifice - vol. 56, Seria Zootehnie, Iaşi

104. Ujică V., şi col. (2011) - Research for improving beef production using the

commercial crossbreeding with specialized breeds. Lucrări Ştiinţifice - vol. 56(16),

Seria Zootehnie, ISSN 1454 – 7368, pag. 111-116, Iaşi

212

105. Ujică,V.,şi col., 1998, Contribuţii la studiul însuşirilor morfoproductive ale taurinelor

de rasă Fleckvieh provenite din import şi exploatate în condiţiile fermei ŞERBEŞTI

BACĂU, Simpoz.Iaşi

106. Ujică V. şi col. ,1992, Tehnologia creşterii taurinelor, Lucrări practice, USAMV Iaşi

107. Velea C., Gheorghe Mărginean -2004- Producţia, reproducţia şi ameliorarea

taurinelor, vol. III, Editura Agrotehnica, Bucureşti

108. Velea C. -1999 – Producţia, reproducţia şi ameliorarea taurinelor, vol. I şi II,

Editura Tehnica Agricolă, Bucureşti

109. Velea C. şi col. -1994- Optimizarea sistemului de încadrare pe clase de calitate a

tineretului de rasă Bălţată românească în funcţie de conformaţia corporală, Al 2-lea

Simpozion Internaţional de Biotehnologii, Biotehnos, Bucureşti

110. Velea, C., Mureşan, Gh., Bud, I., David, V., Vomir, M., 1993 – La dinamique des

principaux indices de la production de viande a l’abattaje et en carcasse chez les jeunes

taurins de la race Bălţată românească (Pie rouge roumanie). Buletinul I.A.C.N., vol. 44

111. Velea, C., Mureşan, Gh., Tapalagă, A., Buzan, V., 1985 - Îndrumător pentru

creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin. Ed. Ceres, Bucureşti

112. Velea C. – 1983 – Tehnologia creşterii taurinelor, Editura Dacia Bucureşti

113. Velea C., Mureşan Gh., Bud I., Marcu N., Pop I., -1980- Studiu privind compoziţia

chimică a cărnii la bubaline în funcţie de masa de valorificare şi sistemul de îngrăşare,

Simpozionul- Probleme de ameliorare, tehnologie de creştere şi patologie la taurine şi

ovine, Cluj-Napoca

114. Velea, C., 1972 - Cercetari comparative de îngrăşare semiintensivă a tineretului din

diferite rase şi metişi crescuţi în România. Teza de doctorat, IA Cluj Napoca.

115. Vintilă Ioan -1988- Bazele ameliorării genetice a populaţiilor de animale domestice,

Ed. Facla, Timişoara

116. Vintilă I., Dranca D., 2000, Creşterea şi ameliorarea taurinelor în România, Editura

A.G.C.T.R., Bucureşti

117. Vintilă I., 2005, Agricultura este şi a fost într-o evoluţie continuă, Rev. Ferma nr.

6/38, pg. 3

118. Vintilă,I.,Dronca,D., 1995, Program MOET,o alternativă de selecţie modernă a

taurinelor în România. Lucr.şt.Zoot.,Vol.XXVIII,LITO Timişoara, pag.1-7

213

119. Viziteu Constantin, 2009- Contribuții la îmbunătățirea producției de carne la taurine

prin folosirea încrucișărilor industriale cu rase specializate, Teză de Doctorat

120. Warmick,V.D., 1977, Efectele hrănirii izolate individuale şi în grup a viţeilor asupra

sporului în greutate şi a coportării.Journal of Dairy Sciences,nr.6

121. ANARZ ANARZ –Strategia pentru productia de carne –taurine

122. Anuarul statistic al României. Direcţia generală de statistică Bucureşti, vol.1985-

2004

123. www. MAPDR.ro

124. www.insse.ro

125. - 2002- Agricultural Situation în the Candidate Countries, European Commission

Directorate-General for Agriculture.

126. -2005- Economia mondială în cifre.

127. -2004 - Summary Report on Farm Structure

128. DADR Cluj

129. UARZ – Alba

130. Handbook of Australian Livestock, Australian Meat & Livestock Corporation, 1989,

3rd edition

131. www.agroinfo.ro

132. www.ansi.okstate.edu/breeds/cattle

133. FAO

Documents

cercetări privind tehnologia de îngrășare și efectul de ameliorare în