Chimia Oculta

8/13/2019 Chimia Oculta

1/34

Chimia Oculta (CO).

CAPITOLUL I NATURA MATERIEI

Un articol purtand titlul Occult Chemistry, a aparut in Lucifr, no!. "#$% &i a fo&t rtiparit ca 'ro&ura &parat in "$%. In ac&t articol, tri lmnt chimic, hidron, o*in &i a+ot aufo&t *aminat p cala clar!i+iunii iar r+ultatl crctarii au fo&t pr+ntat *primntal

pu'licului. Lucrara a fo&t infaptuita d -l Lad'atr &i cu min. Natura pr&anta a altorlucrari p car l a!am atunci/ nu n-a prmi& la aca !rm in!&tiatii &uplimntar daram a!ut in "$0 oca+ia d a continua ac&t crctari c au nc&itat un con&idra'il !olum

d munca -&i par ca a mritat- d a&mna &-au pu'licat r+ultatl. Unl principii par &aria&a din ma&a d dtalii &i po&i'hil ca unii cititori -mai !r&ati la chimi dcat noi- &ao'&r! lucruri car noua n-au &capat. Un crctator1o'&r!ator ar datoria &a fcu+ claro'&r!atiil pntru ca altii &a poata 2udca !aloara lor &i &a dcida daca &unt linii d crctar

profita'il.

Luma fi+ica &t con&idrata (in "#$%) a fi compu&a din 3-0 d lmnt chimic aratintr-o infinitat d com'inatii , car pot fi in tri domnii, lichid, &olid &i a+o&. Adica cltri &tari d arar rcuno&cut ca &u'&t4ri al matrii fi+ic plu&/ trul (tr d &patiu,&5c6) a'ia rcuno&cut ca &i/ matrial. Nu &t admi& (d catr oamnii d &tiinta) ca aurul

poat fi produ&1procurat in conditia d tr, lichid &au a+. Clar!a+atorul con&idra ca &taraa+oa&a &t urmata d &tara trica la fl cum &olidul urmat d &tara lichida. 7taratrica acopra patru &u'&tari, tot a&a d di&tinct una d alta p cat &unt d di&tinct &olidul,lichidul &i a+ul, unl d altl. Toat lmntl chimic au propriil lor patru &u'&taritric, car, impruna cu &olidul, lichidul &i a+ul con&titui cl &apt &u'&tari al matriidin luma fi+ica.

Mtoda prin car ac&t patru &u'&tari tric au fo&t &tudiat con&ta in a lua ca c unchimi&t num&t atom &i a-l &par &ucc&i! pana la ultima unitat fi+ica.

89RO:ENUL

Primul atom chimic &lctat pntru &tudiu a fo&t cl d 8idron. Pri!indu-l atnt &-a !a+ut ca con&tituit din &a& corpuri mici continut d catr &a& form ca d ou, ;i. ". El atomul/ &rota cu mar !it+a in 2urul proprii &al a*, !i'rand in acla&i timp< corpuril din intriorul&au facand iratii &imilar. Intrul atom & rot&t &i trmura incat tr'ui &ta'ili+at inaintca o o'&r!ar *acta a lui/ &a d!ina po&i'ila. Cl &a& mici corpuri &unt aran2at in doua&turi d cat tri, formand doua triunhiuri intrpatrun& c nu &unt intr&chim'a'il. Liniildin diarama atomului din &u'-planul a+o&, ;i. "., nu &unt linii d forta ci doar n!idntia+a cl doua triunhiuri< p o &uprafata plana d harti/ intrpntraratriunhiurilor altfl/ nputand fi clar indicata. Cl &a& corpuri nu &unt idntic< l continficar cat tri corpuri mai mici - idntificat cu (ultimul atom fi+ic &au) ANU. In doua

dintr cl &a& corpuri, anu-uril &unt aran2at in lini, p cand in r&tul d patru corpuri anu-uril &unt aran2at in triunhi.


2/34

Primul lucru car & intampla &cotand un atom a+o& din aura ca!itata/ lui &au din=prtl c-l incrcui&t=, &t ca corpuril continut in l &unt pu& in li'rtat, &i, !idntd&catu&at din *traordinara pr&iun, luand-&i form &fric &au o!oid, anu-uril dinficar corp/ raran2andu-& &inur, mai mult &au mai putin, in noua =aura= &au =prt=.

;iuril &unt, d&iur, tridimn&ional, ad&a amintind unul din cri&tall d> ttradru,octadru ori altl, d form rulat.

?inintl& ca impo&i'il d a *prima in cu!int !i+iuna luminoa&a @/ a o'ictlor&tudiat &i ;i. . ofra un &u'&titut -atat d &arac- pntru n!oil !i+ual al cititorilor.Liniil ori+ontal &para unl d altl &apt &u'&tari d matri> &olid, lichid, a+, tr B,tr , tr , tr ". Prfacril &ucc&i! &ufrit d atomul d hidron &unt aratat incompartimntl !rtical incpand d/ da&upra lui. Tr'ui prci+at ca diaraml nu &untla &cara< p ma&ura c un corp ridicat1*tra& dintr-o &u'&tar &i tran&frat/ la aca imdiatd da&upra i, &t marit norm pntru a puta fi crctat.

Cand atomul a+o& d hidron &t marit1adu& la ni!lul EB, prtl &froidului, in car &afla corpuril, fiind compu& din matri d natura a+oa&a, cad &i cl &a& corpuri d!inli'r. Imdiat l & raran2a+a &inur in doua triunhiuri, ficar inchi& intr-o &fralimitatoar< o &fra a!and caractr po+iti!, calalta fiind nati!a. Ac&ta forma+a

particull d hidron al planului clui mai d 2o& plan tric, marcat cu B (tr B) in ;i..

;i. ". ;i. .

Marind (-ul) la E, l corpuril/ &ufra inca o d+intrar, pir+andu-&i prtii lorlimitatori. 7fra po+iti!a d!in doua corpuri, difrntia'il prin aca ca unul ar unaran2amnt liniar al anu-urilor continut d l &i inchi& intr-o an!lopa prt, mm'rana,Dall/ iar clalalt fiind cl d-al trila corp inclu&, la ni!lul EB &i acum la&at li'r. 7franati!a d a&mna d!in doua corpuri, unul con&tand in doua rupuri d cat tri anu, &iun al doila, corpul rama&, la&at li'r. Ac&t corpuri li'r nu raman in ni!lul E ci trc

imdiat la ni!lul E para&ind rupuril po+iti! &i nati!, acla car contin cat douarupuri d cat tri anu, ca &i rpr+ntant al hidronului in E. Trcand ac&t corpuri cuun pa& mai &u&, la E, la randul lor an!lopa lor di&par &i triadl intrioar d!in li'r,acla car contin anu aran2at in lini fiind po+iti! iar acla cu aran2amnt triunhiularfiind nati!.

Marind din nou ac&t corpuri cu inca un pa&, cadra an!loplor lor/ l la&a li'r p anu-uri &i noi o'tinm ultimul atom fundamntal, final, *trm/, al matrii E", th ANU.+intrara p mai dpart/ a ac&tor anu li'ra+a doar/ particul d matri a&trala,a&a ca am atin& limita matrii fi+ic.

Con&truira unui atom d hidron &t tra&ata in 2o& p coloana din ;i../ pornind d lani!lul E". Oric com'inati incp prin intrmdiul/ i+!or5ra uni fort la un cntru, car


3/34

!a forma cntrul com'inatii. La prima com'inati po+iti!a a hidronului, p ni!lul E, unanu c & rot&t prpndicular p planul hartii &i & in!art&t &i in 2urul a*i proprii,forma+a Cntrul, &i forta, napu&tindu-& afara din propriul punct mai d 2o&, na!al&t indpr&iunil altor doi anu, car apoi & in&tala+a &inuri cu !arfuril lor catr Cntru.Intrucat aca&ta triada & rot&t rotund @@/ , a cur44 un &patiu, pr&and in afara matria

ndifrntiata a planului @/, &i facand &inura un prt rotitor an!lopa, !art2/ din aca&tamatri, in flul ac&ta facand primul pa& in&pr con&truira atomului d hidron chimic. Otriada nati!a formata &imilar, ci tri anu fiind &imtric aran2ati in 2urul Cntrului forti ci+!ora&t in afara in&pr noi, in&pr luma noa&tra fi+ica/.

Ac&t triad & com'ina apoi, doua, cu aran2ar in lini, fiind atra& una d calalta@@/ &idoua cu aran2amnt triunhiular, @@/ forta din nou i+!orand &i formand un Cntru forta/actionand a&upra triadlor ca a&upra unui &inur anu, &i un prt limitator an!lopa/ din nou& forma+a cand com'inatia & rot&t in 2urul Cntrului com'inatii.

7tadiul urmator, ni!lul EB, produ& d ficar din ac&t com'inatii a!an&and o a tria @/

triada d tip triunhiular prin infiintara unui nou Cntru d i+!orar d forta. oua din lunindu-&, &i triunhiuril lor intrpntrandu-&, atomul chimic format &i !om con&tata ca!a contin toat cl "# anu.

talii &uplimntar &i diaraml rfritoar la hidron, 'a+at p crctaril ultrioar &untdat in capitolul .

;ELUL MATERIEIATOMUL ;IFIC ;UNAMENTAL 7AU ANU

upa cum am !a+ut d2a, un atom chimic poat fi di&ociat in corpuri mai putin complicat11im0.ima&hacG.u&1im010$1anuuri.pn

7-a !a+ut ca anu o &fra, u&or turtita, cu o dpr&iun in punctul und forta cur Hn, pro!ocand o forma d inima cardioida/. ;icaranu/ incon2urat d un camp.

Cu ru putm numi anu ca fiind un =o'ict= d&i ac&ta matrialul din car &unt facut

toat o'ictl fi+ic. Anu/ E format d curra forta-!itii &i di&par odata/ curflu*ul1&curra lui. ;orta-!itii &t cuno&cuta to+ofilor drpt ;O8AT, forta car


4/34

difrntia+a toat fortl planului fi+ic. Cand aca&ta forta & na&t in =&patiu=, atunci ;ohat=&apa auri1ca!itati in &patiu=, - olul, !idul car tr'ui ca umplut cu &u'&tanta d un flanum, d incrdi'ila rarfir - adica/ apar Anu< daca ac&t pro'a'il. fohat/ opritartificial pntru un &inur anu, anu di&par> nu mai raman nimic. Pro'a'il, daca aca&tacurr intrrupta numai pntru un momnt, intraa lum fi+ica ar puta di&par ca un nor

c & top&t complt in nant. Numai pr&i&tnta (dura'ilitata) ac&ti curri (primul !al-al-!itii, actiun a clui d-al trila Loo&) mntin 'a+l fi+ic al uni!r&ului.

Pntru a &tudia cum facut un anu, facm un &patiu artificial. (Printr-o anum actiun a!ointi, cuno&cuta &tudntior oa/, & poat cra un a&tfl d &patiu pr&and1impinandinapoi &i +idind matria &patiului.) Apoi, daca & practica o auric in +idul prtl,an!lopa &frica/ a&tfl con&truit, forta incon2uratoar !arto&ia/ !a cur inauntru, &i tri&piral apar imdiat incon2urand =ca!itata= cu a lor tripla &pirala infa&urata d/ doua ori &i

2umatat, &i intorcandu-& la locul lor d plcar printr-o &pirala prin intriorul lui Anu poata ca!itatii@/< ac&ta &unt imdiat urmat d alt &apt &piral mai fin, car, in&otind &pirala

primlor tri p &uprafata *trioara, &i intorcandu-& la locul d und au plcat cu o alta/

&pirala prin intrior, a&tfl ca &a cura in dircti opu&a opu&a fata d cl tri din a*aintrioara/ - r&pcti! forma+a un caducu cu priml tri prin intrior/. ;icar din cl tri&piral ro&ir turtit, fac un ciclu1tra&u inchi&< ficar din cl &apt mai fin, da&mna turtit, fac un tra&u inchi&. ;ortl car cur prin l pro!in d =afara=, din &patiulc!adri-dimn&ional. ;icar din &pirall mai fin &t formata din alt &apt &i mai fin,di&pu&, &ucc&i!, prpndicular una p alta infa&urat/, ficar mai fina dcat prdc&oara&a, l numim &piril. (;icar &pirila animata d forta-!itii a unui plan &i patru plan/ &untacum acti!, cat unul pntru ficar ocol tura, circuit, @/. Acti!itata lor intr-un indi!id,

poat fi fortata prmatur prin practica oa.)

Prin cl tri &piral cur curnti d difrit lctricitati< cl &apt &piral !i'ra+a (inra&pun&) la undl tric d tot flul - la &unt, lumina, caldura, tc.< l dau cl &apt culorial &pctrului< n dau cl &apt &unt al &cali mu+ical< ra&pund intr-o multim d flurila !i'ratiil fi+ic - &clipind, cantand, pul&and corpuri, l & mi&ca intr-una, incrdi'il dfrumo& &i &tralucitor.

Anu un &oar in miniatura, in propriul &au uni!r&, intr-o clipa d nconcput. ;icar dintrcl &apt &pir conctata cu una din Looi Plantar Loo&uri@/ a&tfl incat ficar Loo&Plantar ar o influnta dircta a&upra chiar a matrii din car &unt facut toat lucruril.Putm pr&upun ca cl tri c tran&porta lctricitata, o !aritat d ;ohat, &unt lat dLoo&-ul 7olar.

;orta cur in dpr&iuna d p forma d inima, la capatul d &u& al/ anu-ului, &i i& prin!arful mai a&cutit/, &chim'andu-&i a&pctul1natura prin aca&ta trcr< in plu&, fortana!al&t prin ficar &pirala &i &pirila iar nuantl d culoar &chim'atoar car iradia+a1'lit+din rapida r!oluti &i !i'rati a Anu-ului dpind d cat!a acti!itati al &pirallor< cand una,cand alta intra intr-o actiun nrtica, &i cu modificara d acti!itat d la o &pirala la alta& &chim'a &i/ culoara.

Anu ar -cum &-a mntionat mai inaint- tri mi&cari proprii, indpndnta d oric altaforta/, impu&a din afara. 7 in!art ncontnit in 2urul proprii &al a*, ca un titir+< d&criun mic crc cu a*a &a pro'a'il prc&i/< ar o pul&ati rulata, o contracti &i o dilatar, ca

pul&atia inimii. Cand o forta &t adu&a &a ap& p anu, ac&ta dan&a+a in &u& &i-n 2o&, &rpd &al'atic dintr-o part in alta, fctua+a cl mai &urprin+atoar &i rapid iratii, dar


5/34

cl tri mi&cari fundamntal al &al/ pr&i&ta nintrrupt. aca poat fi facut &a !i'r+,ca un intr, cu frc!nta unia din cl &apt culori, &pirala cor&pun+and acli culori&traluc&t ca un/ 'riliant.

Un curnt lctric adu&, indrptat p anu ii frana+a mi&caril (proprii), adica il fac &a

inctina&ca< anu *pu&i la a&ta & a&a+a &inuri @/ in linii parall, &i in ficar linidpr&iuna in forma d inima prim&t flu*ul, car i& afara prin ap* ca &a intr/ indpr&iuna urmatorului anu, &.a.m.d. Anu-uril totdauna & a&a+a &inur in curnt. ;i. B.In toat diaraml corpul cu forma d inima , *arat d&nata/ ca &a arat dpr&iunacau+ata d influ* &i !arful cau+at d i&ira flu*ului, un &inur Anu.

;i. B. Anu afctat d curntul lctric

Actiuna lctricitatii d&chid camp uni mari *tn&ii, &i nu poat fi tratat aici. Actiona+aa&upra anu-urilor in&l &au a&upra molcullor, ori unori a&upra unora &i altori a&upraclorlalt@ La fir curat, d *mplu, &unt aran2amntl intrn al atomului chimicdformat fortat, &i i&i r!in oar la&tic la rlatiil lor oriinal cand &unt li'rat@ In otldformara &t prmannta@

Jom intl din prcdntl ca nu putm &pun daca anu ar o an!lopa propri, cu

*cptia ca+ului ca/ ac&t &piral d forta pot fi numit a&a< =an!lopa= &a &t =&patiul=impin& inapoi/. upa cum &-a &pu& in "#$%, d&pr atomul chimic, forta "curaţă ea insasi un spatiu, impingand inapoi materia nediferentiata a planului, si facand el singur un perete

invartosat din aceasta materie" . Prtl apartin &patiului, nu atomului.

NOTA d C. KINARKA7ASfera-anvelopa a Anu ;icar anu, ca &i ficar rup d anu, fi ca &unt putini numro&i &audaca forma+a o mar confiurati ca in Radium, ar o circumfrinta p car am numit-o=&fra-an!lopa=. Aca&ta &fra impr2muitoar & afla la mar di&tanta d rupul cntral &i in nral o &fra< &unt cat!a *cptii, cum ar fi a+otul, un o!oid. P cand &cria pntru

pu'licara &tructurii anu-ului, Anni ?&ant &-a *primat ca &fra-an!lopa a unui anu

compu&a din =matria ndifrntiata a planului=. la incput a&ta mi-a crat dificultatiintrucat trmnul utili+at d a ca &a d&cri &fra-an!lopa puta fi crat numai d anu. Mai


6/34

tar+iu a fo&t dmarata o crctar &pcial pntru a *amina natura ac&ti &fr-an!lopa aanu. Cu toat ca nu a!am conclu+ii final in aca&ta pri!inta, crctatorul a!a impr&ia ca&fra-an!lopa ra compu&a din for radiind din cntrul i/, car, dupa c tra!r&a o anumitadi&tanta, & intorca in cntru. Natura ac&ti fort radiant nu a fo&t anali+ata. Prin urmar,d&i &fra-an!lopa par &a fi o part din anu, numai un fnomn tmporar. 7-a d&coprit

mai tar+iu ca &frl-an!lop d anu, dinauntrul &i&tmului &olar, rau toat comprimat datractia &oarlui.@/Cand &fra-an!lopa a&tfl comprimata nu a!a forma d dodcadru ci ddodcadru rom'ic (dupa cum n a&tptam).

OILON -- ETERUL (d) 7PATIULUI

Urmatoara *punr a fo&t &cri&a d C. . Lad'atr in "$0. E rprodu&a aici cuadauara unor dtalii &ntial pri!itoar la planl naturii &i &tructura anu.

Ipot+a &tiintifica &t ca intr &patiul umplut cu o &u'&tanta numita tr, d&pr a carui&tructura &-au facut mult -aparnt- contradictorii afirmatii. E&t con&idrat ca fiind infinitmai fin1&u'til dcat cl mai fin a+, lip&it total d frictiun &i fara rutat, &i totu&i, din alt

pd!, mult mai dn& dcat cl mai dn& &olid. In aca&ta &u'&tanta atomii fundamntali1finalid matri &unt con&idrati ca plutind a&a cum firl d praf &unt !a+ut plutind in ar, &ilumina, caldura &i lctricitata &unt pr&upu& ca fiind !i'ratiil lor.

Crctatorii to+ofi, folo&ind mtod -naflat inca la di&po+itia &tiinti fi+icii- au a&it caaca&ta ipot+a includ &u' un &inur titlu doua p d-a intrul difrit &i foart dpartat&turi d fnomn. Ei au fo&t in &tar &a trat+1admini&tr+1lucr+ cu &tari d matri maiinalt dcat &tara a+oa&a, o'&r!and c &t a, prin mi2locira !i'ratiilor ac&ti matriimai fin dcat acl !i'ratii p car/ lumina, caldura &i lctricitata l manif&ta a&upra

noa&tra. A&adar, !a+and aca&ta matri in ac&t inalt &tari fctuand functiil atri'uittrului &tiintific, i au (poat imprudnt) numit ac&t &tari, tric, la&andu-l a&adar (iin&i&i) fara un num con!na'il pntru moti!ul ca aca&ta &u'&tanta &ati&fac o/ alta part anc&itatilor &tiintific.@/

Pntru momnt, hai &a numim aca&ta &u'&tanta Goilon" (" - Cu!ant rc&c c in&amnaaura1ca!itat - C. K.), intrucat a umpl ca c o'i&nuim &a numim &patiu ol. Ca cMlapraGriti &au =mama-matri= &t pntru totalitata inimaina'ila a uni!r&urilor, Goilon&t pntru uni!r&ul no&tru particular - nu numai pntru &i&tmul no&tru &olar ci &i/ pntru!a&tul intr car includ toti &orii &tll/ !i+i'ili. Intr Goilon &i MlapraGriti tr'ui &a fimult &tadii1trpt dar nu a!m in pr+nt mi2loac d a l &tima numarul &au d-a &ti altc!a

d&pr l.

La oric putr d marir ac&t Goilon apar ca fiind omon, d&i nu pro'a'il &a fi a&a inralitat. A&ta (co)ra&pund n!oilor &tiintific in ma&ura in car l &t p&t oric proportimai dn& dcat oric fl d &u'&tanta cuno&cuta noua --cu d&a!ar&ir infinit mai dn&--tinand intrutotul d un alt ordin &i tip d dn&itat. Ca &nta (&i latura) a intrii concptii&t c4 ca c numim noi matri, nu &t Goilon, ci absenta de oilon. A&a ca pntru aintl conditiil ral tr'ui &a n modificam idil d matri &i &patiu - &a l modificamaproap pana la a in!r&a1anula trminoloia noa&tra. Jidul d!in &olid &i &olidul un ol.

Ca &a intlm mai clar, hai &a *aminam atomul fundamntal1ultim al planului fi+ic. (J+i

;i. &i 3.) E compu& din +c inl &au fir, car &tau una lana alta, dar nu & atinniciodata una d alta. aca unul din ac&t fir &co& afara din atom &i =d&piralat= din


7/34

forma &a particulara d &pirala cu cl cinci infa&urari/ &i il punm p o &uprafata plana, !om!da ca un crc complct - o infa&urar fara &far&it 'in ra&ucita. Aca&ta infa&urar'o'ina, 'ucla, rotocol/ &t a in&a&i o &pirala, la randu-i cu ".3# d infa&urari &pirindi!idual/ < poat fi diratad&piralata d cl ".3#/ &i atunci !a forma un crc mult maimar. In ficar fir inl d anu/ &unt &apt &turi d a&tfl d 'o'in &piral/ &au &piril,

ficar &pirila fiind mai fina dcat &pirila prcdnta p car & o/ infa&oara (in unhi drpt).Proc&ul d d'o'inar a lor in mod &ucc&i!, poat fi continuat pana cand nu mai ramandcat un &inur &i/ norm crc format din punct d o inimaina'ila &u'tirim in&irat ca

prll p o coarda in!i+i'ila. Ac&t punct &unt atat d inimaina'il d mici incat n!oid milioan d punct din a&ta pntru a forma ac&t atom fundamntal. El par a fi 'a+aintrii matrii d&pr car in pr+nt nu &tim nimic< atomii a&trali, mntali &i 'uddhici &untfacuti din punctl a&ta, a&a ca l putm pri!i ca unitati fundamntal din car toti atomiimatriali din oric planuri, inca acc&i'il, &unt facuti.

Ac&t lmnt1unitati &unt toat la fl, &fric &i a'&olut &impl ca &i con&tructi. &i &unt 'a+a a intrii matrii, l nu &unt l in&&i matri< l nu &unt 'locuri1calupuri ci

'alona&1'a&ici. El nu &amana cu 'alona&l c plut&c in ar, car con&i&ta dintr-o pliculafina d apa c &para arul dinauntru d cl d afara, a&tfl incat filmul ar doua &upraft -una intrioara &i alta *trioara. Analoia lor mai dra'a cu 'a&icil din apa, d&pr caram puta &pun ca au o &inura &uprafata - aca d apa, car impin&a (inapoi) d arul

'locator. Chiar daca 'alona&l nu &unt apa, &iur *i&ta &tropi din car apa a'&nta, a&a caac&t lmnt nu &unt Goilon ci a'&nta d Goilon -- numai picaturi und l nu &t--

picaturi d nimic plutind in l, ca &a &punm a&a, doarc intriorul ac&tor 'a&ici-d-&patiu un !id d&a!ar&it la ca mai mar marir d amplificar a !i+iunii/ cu car noi putam a2unla l. @@@t*t/

Car &t atunci continutul lor ral - formida'ila forta car poat &a umfl 'a&icil intr-unmatrial d infinita dn&itat@ C altc!a dcat putra cratoar a Loo&-ului, R&piratia pcar El o in&ufla in apl &patiului atunci cand El !ra ca aca&ta manif&tar &a incapa@

Ac&t 'a&icut infinit+imal &unt =ca!itati=1auri p car =;ohat l &apa in &patiu=< Loo&In&u&i l ocupa, &i l tin in *i&tnta impotri!a pr&iunii Goilonului din cau+a ca El In&u&i&t in l. Ac&t unitati1lmnt d forta &unt carami+il p car El l utili+a+a incon&truira uni!r&ului 7au, &i tot ca c numim matri, in loc oricat d &u& &au d 2o& poatfi, compu&a din l &i in flul ac&ta di!inul in chiar &nta1&pirit1 &a.

E*piratia c fac ac&t 'alona& &t total di&tincta &i cu lun antcdnt in cl Tri

R!ar&ari1&u!oai1 d&pr car &-a di&cutat atat d frc!nt in litratura to+ofica< nu &t nicimacar &iur daca !or'a d/ actiuna Loo&ului 7olar &au a Unui ran inca &i mai inalt.E*piratiil mai tar+ii in!art2&c 'alona&l in !ariat aran2amnt p car l numim atomi aicator!a planuri, &i apoi ii ara p ac&ti atomi in molcul d lmnt chimic.

A&tfl, lumil &unt con&truit radat dar mru in afara ac&tui matrial idntic car noua n par in*i&tnt, &i totu&i putr di!ina. E o crati !rita'ila intr-ad!ar, o con&tructi dc!a in afara lui nimic -- p car-l numim matri-- lip&a a uni in*i&tnt d matri.


8/34

;i. % ?alona& in oilon

Numarul *act al ac&tor 'alona&, inclu& in atomul fi+ic fundamntal, nu &t u&oridntifica'il dar cat!a cai d calcul & potri!&c indicand ac&t numar ca apro*. apropiat dincrdi'ilul numar total d "B. d milioan ("B mld). Intrucat cifrl &unt a&a d uria&,numaratoara dircta !idnt impo&i'ila, in&a din fricir difritl parti al atomului &unt&uficint d a&manatoar ca &a n prmita o &timar a cari mar2a d roar nu pra mar .Atomul con&i&ta in +c fir, p car l impartim fir&t in doua rup - cl tri car &unt mairoa& &i mai prominnt &i cl &apt fir/ mai &u'tiri car cor&pund la culori &i la plantcon&id. 0/. Ac&ta din urma par a fi idntic con&truit, cu toat ca fortl c cur prin l

pot &a difr, intrucat ficar ra&pund mai prompt in 'anda !i'ratiilor proprii. La numararafcti!a &-a d&coprit ca numarul d infa&urari1&pir &inular1 al &pirallor &au al &pirillord primul ordin, in ficar fir, &t ".3#< iar proportia intr &piril d ordin difrit ala intoat ca+uril c au fo&t *aminat &i cor&pund cu numarul d 'alona& d p ultima &pirilad ordinul cl mai mic. Rula o'i&nuita a lui &apt functiona+a &uficint d *act cufirl1&pirall mai &u'tiri dar apar o !ariati a lii lui &apt/ foart ciudata pri!itoar la&tul d tri. upa cum & !d din d&n, ac&ta &unt !idnt mai roa& &i mai

prominnt &i aca&ta cr&tr d dimn&iun produ&a d o cr&tr (atat d mica, d-a'ia prcpti'ila) a proportii intr &pirill d ordin difrit &i a numarului d 'alona& d p cl

mai mic ordin/. Aca&ta cr&tr ridicandu-& pana in pr+nt la nu mai mult dcat,%0"B# din total in ficar ca+, &ura+a po&i'ilitata na&tptata ca aca&ta portiun datom poat cum!a &upu& uni &chim'ari - poat d fapt &a fi intr-un proc& d cr&tr, daici a!m moti! &a crdm ca ac&t tri &piral mai roa& la oriin &unt a&mnaclorlalt.

Intrucat o'&r!atiil n arata ca ficar atom fi+ic &t rpr+ntat d B$ atomi a&trali, ficaratom a&tral d B$ atomi mntali &i ficar atom mntal d B$ din acia din planul 'uddhic,a!m aici cati!a trmni a uni &rii pror&i! pror&i omtrica@/ &i pr&upunrafira&ca &t ca aca&ta &ri continua &i acolo und nu mai putm &-o o'&r!am. O

pro'a'ilitat &uplimntara ii &t imprumutata ac&ti pr&upunri d faptul rmarca'il ca>

daca pr&upunm ca un 'alona& cor&ppund unui atom din planul &apt 1&au mai inalt1 &iapoi &ocotim ca la d multiplicar incp opratia in a&a fl ca B$ d 'alona& !or formaun atom din urmatorul al &a&la plan, .B" in al cincila plan, &i pana la urma & a&&t canumarul mntionat d2a/ pntru atomul fi+ic (d B$3) cor&pund aproap *act cu calculul

'a+at numarara fcti!a a infa&urarilor. Intr-ad!ar, par pro'a'il ac&t lucru darcon&idrand &i/ pntru u&oara cr&tr a clor tri fir al atomului, cor&pondnta ar puta fi

prfcta.

Tr'ui &a con&mnam ca atomul fi+ic fundamntal nu poat fi &part dirct in atomi a&trali.aca intrul d forta car mr in!artindu-& prin ac&t miliard d 'alona& incomplicata forma a atomului fi+ic ar fi impin&a inapoi/ cu un fort d !ointa p&t praul

planului a&tral, atomul di&par in&tantanu pntru ca 'alona&l au fo&t li'rat. ar aca&icantitatintr/ d forta, lucra+a/ lucrand acum p un ni!l mai inalt & manif&ta nu


9/34

printr-un atom a&tral ci printr-un rup d B$ atomi/. aca proc&ul impinrii inapoi aintrului d forta &t rptat, a&tfl incat &a nri++ p planul mntal, !om con&tata carupul &-a larit acolo la .B" d aci atomi &upriori. P planul 'uddhic numarul atomilorformati din aca&i cantitat d forta inca mult mai mar - pro'a'il cu'ul lui B$ in loc d

patratul lui, chiar daca nu au fo&t numarati fcti!. E d altfl pro'a'il, d&i nu & &ti *act,

ca numarul d 'alona& folo&it d ac&t intr d forta acla&i in toat planuril, chiar dacarupatiin fi+ic ca un atom, in a&tral ca B$ d atomi, in mntal ca .B". Prin urmar, un atomfi+ic nu & compune din B$ atomi a&trali &au .B" atomi mntali ci l corespunde in &n&ul caforta c & manif&ta prin l &-ar arata in acl mai inalt planuri nri+and r&pcti!lnumr d atomi.

oilonul in car toat ac&t 'alona& &-au format rpr+inta fara indoiala o part, pro'a'il principala part, a ca c &tiinta d&cri drpt tr lumino&. aca l Goilonul/ &t d fapt purtatorul d !i'ratii luminoa& &i caloric prin &patiul intrplantar , pana in pr+nt,ndci&. E crt ca ac&t !i'ratii au fct p &i &unt prcpti'il &imturilor corpului no&trunumai prin intrmdiul/ matria trica a planului fi+ic. ar a&ta nu do!d&t in !run fl ca

l !i'ratiil@/ &unt purtat prin &patiu in acla&i fl, &i/ d aca &tim f. putin d&pr limita pana la car matria fi+ica trica *i&ta in &patiil intrplantar &i intr&tlar, d&i *aminaramatrii mtoritilor &i a prafului co&mic n indica la urma urmi ca o part din a &-aimpra&tiat pana aici.

Toria &tiintifica afirma ca trul ar c!a calitati car ii prmit cu o anum !it+a, &atran&mita und tran&!r&al d toat lunimil &i intn&itatil - aca&ta !it+a fiind ca c inmod comun numita !it+a a luminii. &tul d pro'a'il ca a&ta poat fi ad!arat pntruGoilon &i daca-i a&a, l tr'ui &a fi capa'il d a comunica acl und 'alona&lor &auaratlor d 'alona&, &i inaint ca lumina &a atina ochii no&tri tr'ui &a *i&t un tran&frd&cndnt d la un plan la altul, &imilar cu c & intampla cand un and tr+&t moti &aucau+a+a actiun.

Intr-un pamflt rcnt a&upra !he ensity of #ther , 7ir Oli!r Lod rmarca> = E*actraportul ma&a p !olum mic in ca+ul &i&tmului &olar &au a n'uloa&(lor) &au a co'D'@/.Am fo&t condu& &a ma and&c ca dn&itata mcanica a matrii pro'a'il o *c&i! dmica fractiun din dn&itata totala a &u'&tanti, ori a trului, continut in &patiu &i car &ta&tfl partial ocupat, &u'&tanta a cari compunr o poat &u&tin1mntin.=

=A&tfl, d *mplu, &a con&idram o ma&a d platina &i &a pr&upunm ca atomii i &untcompu&i din lctroni &au alt &tructuri cu totul difrit> &patiul p car ac&t corpuri il

umplu, comparati! cu intrul &patiu, p car intr-un anum &n& l il Qocupa=, compara'ilcu o +cim d milionim@ poat miliardim/ din total, chiar &i in intriorul ficarui atom< &iaca&ta fractiun inca &i mai mica daca n rfrim la ma&a !i+i'ila. A&a ca un fl d minim&timat al dn&itatii trului, p aca&ta 'a+a, ar fi cam d +c mii d milioan ori mai mardcat dn&itata/ platini.= 7i &uplimntar l adaua ca aca&ta dn&itat & poat &coat la %d mld d ori aca a platini. =Ca mai dn&a matri cuno&cuta= +ic l, =&t in mod tri!ial&i &uprficial comparata cu trul nmodificat din acla&i &patiu.=

Incrdi'il cat d mult &amana a&t &pu&/ cu idil noa&tr ordinar, fara indoiala oafirmati mai dra'a mod&ta dcat *arata a proportii ad!arat ca ca o'&r!at inca+ul Goilonului. Jom intl cum poat fi po&i'il a&a c!a daca n ramintim ca Goilon

par a'&olut omon &i &olid chiar &i cand il o'&r!am cu o putr d marir car ii fac patomii fi+ici &a apara d dimn&iuna &i a&+ara ca'anlor impra&tiat p un trn &inuratic


10/34

d !anatoar, &i cand adauam la a&ta andul ca 'alona&l, din car-& compu&i ac&ti atomi,&unt l in&l ca c pot fi numit (&i nu impropriu) framnt d nimic.

;i. %a. i&punra 'alona&lor in &pirill d ordinul I, II &i III

In acla&i pamflt 7ir Oli!r Lod fac o foart uimitoar &timar a nrii intrin&ci atrului. El &pun > =Putra totala d i&ir d la o &tati d un milion-Gilo!ati p timp d

milioan d ani *i&ta -&i inacc&i'ila- in ficar milimtru cu' d &patiu.= 7i aici l maidra'a a &u'&timat dcat &a fi &upra&timat uimitorul ad!ar.

..............................................

NOTA d C. . LEA?EATER

E&t o fra+a1&ntinta in articolul d&pr =oilon=. 7una a&tfl>=In numarara dircta &-a a&it ca numarul d infa&urari1&pir indi!idual1 d primul ordin inficar fir &t ".3#< iar proportia intr &pirill d difrit ordin1ranuri &t aca&i intoat ca+uril *aminat, cor&pun+and cu numarul d 'alona& din ultima &pirila d ranul

cl mai mic.

Am numarat toat cl ".3# d infa&urari al firlor din Anu nu numai odata ci d mult ori.Am crctat intru totul "% &antioan difrit, luat din tot flul d &u'&tant.

aca indpartam un fir din anu il putm d&iur indrpta d&pirala/ intr-un crc1inl. Inralitat, totu&i, l nu un &inur fir ci un arc in &pirala, ca in ;i. 3., &i am numit ficar dinac&t mici inl - 'o'ina &au &pirila d primul ordin, =a=, &i am !rut &a *plic ca *i&ta caacolo rau ".3# d a&tfl d inl &au &pirindi!idual/ &au 'ucl in ficar fir. ar ficar

'ucla &t a in&a&i un arc &piral facut din alt 'ucl mai fin (p car l putm numi ='=) &il-am numit =&piril d ordinul doi= &i tot a&a mai dpart, in 2o&, pana la =&pirill d cl mai

mic ordin=.

;i. 3. Tri &piral1'o'in1fir intr-un Anu

In cl &apt fir mai &u'tiri al atomului anu/ car cor&pund cu cl &apt culori, am a&it


11/34


12/34

;i. #. Tipuri d matri E

Al patrulea subplan eteric #*) - 7tara EB poat con&r!a form din lmnt, modificat prin li'rara d &u' pr&iuna la car &unt &upu& in atomul chimic.@/

Ac&t rupuri EB/ & ra&&c printr produ&l primi d+intrari a atomului chimic, cand&t *tra& fortat din ca!itata lui oa&a, aura, prt/. :rupuril & impra&ti capatand omar !aritat d form, ad&ori mai mult &au mai putin omtric< liniil dintrcon&tituntii rupurilor au fo&t tra&at dar nu mai rpr+inta linii d forta ci intntiona+a &arda impr&ia d form adica &a rda po+itia rlati!a &i mi&cara con&tituntilor, a&a cumapar l in minta o'&r!atorului. 7unt !a+i! doarc nu *i&ta acolo linii. Impr&ia dlinii produ&a d rapida mi&car a con&tituntilor in &u& &i-n 2o& &au d-a lunul lor liniilor/inaint &i inapoi. Punctl &im'oli+a+a anu-uril, dinauntrul lmntlor. ;i. $.------------------oua anu, po+iti! &i nati!, adu&i aproap unul d altul, & atra rciproc apoim incp &a &in!arta unul in 2urul cluilalt, formand o dualitat rlati! &ta'ila< o a&mna molcula &t

nutra, conforma cu a&+ara1aran2amntul molcular intrn< nutralul rlati! &ta'il, po+iti!ul &i nati!ul aflandu-& intr-o continua cautar a contrariilor lor, cu &copul d a&ta'ili o rlati! prmannta uniun.

In nral !or'ind, grupurile pozitive sunt desenate cu ape$urile anu-urilor indreptate spree$terior iar grupurile negative sunt reprezentate cu ape$urile spre interiorul , rlati! unulcatr altul &au &pr cntrul rupului.

:rupuril pr+inta toat fluril d com'inatii po&i'il< com'inatiil & ra&uc&c in 2urul a*i proprii/, & ra&toarna &i & in!art1ira+a in n&far&it fluri. ;icar arar alutinar/ incon2urata cu un prt clular al!olar/, o &fra &au un o!oid, datorita pr&iunii *rcitat

a&upra matrii incon2uratoar prin mi&cara &a d in!artir. Campuril din 2ur & ciocn&cunul d altul &i rupuril &alta, rp+indu-& incolo &i-ncoac, din moti! c nu am putut &a l


13/34

d&lu&im.

;i. $. Tipuri d matri EB


14/34

ELEMENTELE C8IMICE

Primul lucru p car il rmarca o'&r!atorul, atunci cand i&i indrapta atntia &pr atomulchimic, &t ca i au anum form di&tinct. Principall tipuri nu &unt numaroa&, &i amcon&tatat cand am ordonat atomii c i-am o'&r!at dupa forma lor *trioara, cu unl*cptii, ca i atomii/ & incadra+a in &apt cla& natural, dupa cum urma+a, (;i. ".)>". :rupul &pic. :rupul haltra. :rupul ttradruB. :rupul cu'%. :rupul octadru3. :rupul 'ar incruci&at0. :rupul &ta

;icar atom ar un in!li& &fric &au o!al, in intriorul caruia & mi&ca difritl rupuri d

anu. Ac&t in!li& d&nat ca un o!oid in ca+ul hidronului< l tr'ui imainat in ca+ulficarui lmnt. Un in!li& &fric un fct tmporar crat d rotatia unuia, &au mai multoranu. Intocmai unui curnt d ar &u' a carui pr&iun & fac roapa in &uprafata uni ap,impinand apa inapoi, tot a&a & intampla &i cu rupuril. Cand & rot&c (ra!ita+a) fortami&carii lor impin mdiul circumam'int. Ac&t mdiu a&tfl impin& d lmntul d atom,cand & rot&t in 2urul a*i &al, &patiul din 2urul lmntului/, car umplut cu milioand anu pirduti< ac&ta car@/ d a&mna impin partil mai dn& din ca c numimmatri a&trala. *. mdiul, impin& d ficar palni indpndnta din &odiu, &t matriatomica a&trala.

In cl &apt form di&tinct dmn d rmarcat ca la lmntul 'i!alnt patru palnii &unt

d&chi& p ftl unui ttrahdron, la tri!alnt &unt sase palnii d&chi& p cl &a& ft alunui cu'< la ttra!alnt &unt opt palnii p ftl unui octadru. Iata o &c!nta a &olidlor platonic rulat, intr'ara punandu-& &inura> & !a *tind aca&ta !oluti la lmntlin forma d dodcadru &i ico&adru@


15/34

;i.". Cl &apt form fundamntal d *i&tnta al lmntlor chimic/


16/34

;i. "". 7olidl Platonic

;i. "". n pr+inta cl cinci &olid platonic. Au fo&t !a+ut in timpul in!&tiatiilor d lai&&r-8ir&ch toat lmntl chimic cu *cptia hidronului, o*inului &i a+otului,car/ par &a fi con&truit a&a fl car &ura+a 'in cuno&cutl 7olid Platonic -ttradru, cu', octadru, dodcadru &i ico&adru. Nici un lmnt &urand dodcadrul nu afo&t a&it, dar corpuri car a!au nuclul cntral din cat!a lmnt a!Bau rup d &a&anu la cl doua+ci d colturi al dodcadrului.

Ca mai intr&anta d&coprir a fo&t ca facuta d to+oful &paniol, 7n. Arturo 7oria 9Mata, a rlatii c *i&ta intr ttradru, dodcadru &i ico&adru. El a con&truit modl dcinci ttradr rulat intr&ctat &i cand a unit cl/ d !arfuri al ac&tor cincittradr a o'tinut &uprafata a unui dodcadru cu " ft, in timp c punctl d intr&ctial ttradrului cu dodcadrul formau colturil unui ico&adru. A pu'licat o monorafi,=:n&i&=, in Madrid, "$" dand fiuril &i aratand cum &a tai hartia pntru a con&trui difrit&olid. Nu a fo&t !ro dificultat in pri!inta clor cinci &olid dar a fo&t pntru prima datacand cin!a a aratat cum & tai d colturi a cinci ttradr &i cum/ & un&c. -a'ia in"$, p cand & &tudia &tructura 'n+nului, fiura cu dodcadrul a fo&t ra&ita ca nuclu

cntral unitar al 'n+nului.IENTI;ICAREA ELEMENTELOR

O dificultat cu car &-au confruntat crctatorii a fo&t idntificara formlor !a+ut cand i&icntrau !dra a &upra a+lor. Nu ru&au dcat pro!i+oriu. @/prin incrcari@. A&tfl, ofoart comuna forma in ar a!a forma d haltra. E*aminand-o, comparand-o cu &chitlnoa&tr 'o& &i numarand-ul anu-uril. Ac&ta, impartit cu "# -numarul lor din atomulultim final d hidron- n-a r+ultat , ca &i rutat atomica &i a&ta n-a ofrit 'anuialaca atomul o'&r!at ar fi &odiul. Atunci, am luat difrit &u'&tant prcum 'anala &ar d

'ucatari, in car &tiam ca pr+nt &odiul, &i am r/a&it forma d haltra in toat. In alt

ca+uri am a&it mici framnt d mtal, prcum fir, &taniu, arint, aur< in altl 'ucati dminru &au ap Pntru &u'&tantl cl mai rar, Mr. Lad'atr a !i+itat un mu+uminraloic.

Numarand la anu in atomul chimic, nu ii numaram dirct, unul cat unul< atunci cand, d *.,numaram anu in &odiu, ii dictam d-lui Kinar52ad5&a numarul lor/ din rupul con!na'il, linmulta pana@/ la totalul impartit la "# &i anunta r+ultatul. A&tfl, &odiul compu& dintr-o

part &uprioara c contina un lo' &i " palnii &i o part infrioara &imilara plu& ti2a c luna. Am numarat &u&> lo'ul - "< numarul d anu/ in doua &au tri palnii - "3 ficar<numarul palniilor - "< acla&i pntru p. d 2o& iar in ti2a - "B. -l Kinar52ad5&a a &ocotit> "("3 ")S < dci> "BS B"#< impartit la "#S , car & rpta. Prin aca&tamtoda n-am pa+it numaratoara d oric pr2udcata, a&a ca n-a fo&t impo&i'il &a &tim!aritata d numr c putau r+ulta din adunar, inmultir &i impartir iar momntul


17/34

motionant ra atunci cand a&tptam &a !dm daca r+ultatl noa&tr coincidau &au &apropiau d !ro rutat &tiuta din ta'. Mnd./. La lmntl mai rl, prcum aurul, cu.%B3 anu, ar fi fo&t chiar impo&i'il &a numri ficar anu fara o ri&ipa d timp inutila, atuncicand & facau crctaril prliminar. Mai tar+iu, puta fi mai rau &a numri ficarcompartimnt1di!i+iun &parat, a&a cum in unl ca+uri/ am a&it ca doua rupuri -la prima

pri!ir idntic- difrau prin unul &au doi anu.

LE:EA PERIOICITATII

:rupl in car intra lmntl chimic/ cand &unt aran2at dupa forml lor *trioar, &-au do!dita a fi foart apropiat d acla indicat in cla&ificara lui &ir illiam CrooG&.Ca mai &impla forma d pr+ntar a ac&ti li d priodicitat &t ca data d CrooG&intr-o lctura p car l a dat-o In&titutului Ral din Londra in f'ruari "#, "##0. CrooG&imaina+a1intr!d1 o nri co&mica la lucru in &u'&tanta co&mica p car o laa dtrmnul =protl=. N putm imaina aca&ta nri d doua fluri> una tin+and in 2o&, dda&upra dd&u't, calalta ca &i lanatul d pndul, d la drapta la &tana, &tana ladrapta. Lanatul pndulului inu&tandu-& inct. Am'l fort &unt ritmic &i l &intaln&c &i & incruci&a+a la locuri &au prioad pr&cri&. Und ac&t lucru & intampla,=protlul= afctat &i nrat un lmnt.

CON7TRUIREA ELEMENTELOR MAI :RELE

Luand in con&idrar lmntl mai rl, in &pcial acla apartinand d rupa radioacti!a,a&im o oarcar !ariati1a'atr d la !olutia ordonata. Tot drumul in 2o& p &pirala@/ n-am aflat in pr+nta uni fort !oluti! c pr&a+a con&tant in matri in 2o& @6/ d-a lunuluni lini &piral. In anumit punct aca&ta forta intaln&t linii prpndicular car rpr+inta

difrit tipuri d tndint. N putm imaina un rup d &pirit al naturii, mar&aluind &u'ordinl uni Putri mai inalt, con&truind ac&ti atomi conform unui plan al linii d car lapartin &i, prin urmar, planuind cum &a introduca atomii &uplimntari colctati inca d laultima intr&cti a forti cu linia lor, mntinand caractri&ticil principal al planului lororiinal.

Printr lmntl mai rl par ca aca&ta putr d tip di&tincti! d!in mai mica fata dforta !olutionara, pntru ca ca din urma incp &a poart totodata/ cu a anumitcaractri&tici d la un tip la altul. Elmntl manif&ta afinitat nu numai cu cl d da&upralor dar &i cu cl urmatoar (c urma+a d la l inaint) d p &pirala. R+ultatl &ura+ain anum fluri ida ca & fac un fort d a d+!olta anum propritati1in&u&iri car !or fi

impu& altor tipuri atunci cand !or fi d&a!ar&it1prfctionat@/. Cand a&im doua difrittntati!1incrcari d con&truir a acluia&i lmnt, n &ira+a doua incrcari din car una poat fi mai cor&pun+atoar (mai 'una) &i ca urmar ultima d!in prmannta.

Jdm &fra cntrala a atomului chimic mru cr&cand in dimn&iun &i importanta pana cla rupa Radiului aca&ta &fra/ par a fi &ufltul atomului &i moti!ul pntru car l *i&ta -un o'ict cu acti!itat intn&a d !iata c & rot&t cu o incrdi'ila !it+a, chiar rducandu-&&i aruncand afara &u!oai d matri, &i mntinand ralmnt prin forturil &al otmpratura mai mar dcat ca o'ictlor din 2urul &au.

Proc&ul d con&truir a lmntlor (d pana aici) nu nici p dpart inchiat. Uraniul &t

ultimul &i cl mai ru lmnt p car il &tim ("$") dar altl inca &i mai complicat !or puta fi produ& poat p !iitor.


18/34

----------------------

O li&ta cu toat lmntl cu numarul d anu-uri continut in ficar, rutata lor &i formllor caractri&tic, data mai incolo.

LE:EA PERIOICITATII (dupa CrooG&)

P linia d&cri&a d un pndul 'alan&andu-& inaint &i inapoi, toat lmntl &unt marcatin ordina rutatii lor< la incputul 'alan&arii fiind hidronul, cl mai u&or iar cl mai ru,Uraniul inchind 'alan&ul. Printr liniil !rtical una d mi2loc &i mai &unt patru d ficar

part a i/. aca linia prpndiculara cntrala nu rpr+inta !alnta ci niciintrpriodicitata@/, &i daca cl cat/ patru linii aflat/ d ficar part a ac&ti liniimdian rpr+inta Jalnta ", Jalnta , Jalnta &i Jalnta B, atunci , & con&tata mai apoica lmntl &unt tra&at apar/ in ordina rutatilor lor atomic, la intr&ctia linii d

'alan& a/ pndulului cu cl noua linii !rtical, a&a ca lmntl apar in ordina !alnti.

Cu putin *cptii, lmntl cu form *trioar d acla&i fl a2un &a fi po+itionat*act/ p aca&i lini !rticala. Ac&t lucru poat fi !a+ut p rfrinta la ;i. ".

Mai intai &unt patru lmnt car & forma+a inaint ca 'alan&ul pndulului &a incapa.Ac&ta &unt o!oidal. +rupul Spic - Atomii ficarui lmnt, din ac&t rup, &unt compu&i dintr-un numar d&pic c radia+a d la un lo' cntral &u' forma d farfuri. +rupul altera - Atomii ac&tui rup con&tau dintr-o ti2a cntrala la captl caria a&imcat un/ lo'. in ficar lo' & lan&a+a " palnii. Intrul arata ca o haltra. Elmntl

chimic/ din rupuril haltra &i &pic &unt con&idrat d chimi&ti ca a!and !alntacaractri&tica d unu &au &apt. El & a&&c imdiat/ in drapta &i &tana linii cntral. +rupurile !etraedru - Atomii ac&tui rup au patru palnii, continand corpuri o!oid,d&chi+andu-& p ftl unui ttradru. Palniil, in nral, dar nu totdauna, radia+a d la unlo' cntral. 7unt doua rupuri d o part &i d alta a linii cntral d 'alan& a pndulului.Jalnta lor caractri&tica &t doi &au &a&. Ttradrul par a fi una din forml fa!orit alnaturii &i apar rptat in &tructura intrna a lmntlor@/. +rupul Cub - Cu'ul par a fi forma lmntlor tri!alnt. Ar &a& palnii continando!oid, c & d&chid p ftl unui cu'. 7unt doua rup cu', d-a &tana &i d-a drpta liniicntral. +rupul Octaedru - Aici a!m opt palnii cu d&chidril p cl opt ft al unui octadru.Elmntl &unt ttra!alnt. Cl doua rup d octadr & a&&c la *trmitatil &tana &idrapta a linii cntral d 'alan& a pndulului. +rupul arelor - Aca&ta forma caractri&tica a &turilor d cat/ tri lmntinrudit1aliat numit =intrpriodic= intr prioad@/. Ac&t rup apar p linia cntrala!rticala/. +rupul Stea - O &ta plata, din cinci ttradr intrpntrat in cntru, forma/caractri&tica a ac&tui rup, car cuprind a+l prfct. Ac&t rup apar in linia cntrala.


19/34


20/34

;i. ". Ta'lul priodic al lmntlor (dupa CrooG&)

NOTA d C. KINARKA7A

In adr&a pr+ntata d CrooG& In&titutului Ral din Londra, p ;'. "#, "##0, a&im

marcat locul ficarui lmnt chimic p diarama 'alan&ului unui pndul, intr-un anumit punct in diarama lui. Mai tar+iu l a concput un modl al 'alan&ului pndulului in tridimn&iuni, cu doua lmni&cat, ;i. ". Am rali+at ca ra po&i'il un modl al LiiPriodicitatii cu patru lmni&cat. Am facut a&ta, planuind atnt ca ficar 'ara din ilu&trati&a fi lipita @/ p harti milimtrica in a&a fl ca &a fi po+itionat ficar lmnt conform curutata lui, ;i. "B. O'icti!ul mu, lat d ac&t modl cu patru lmni&cat, ra ca intr-o

'una +i, &tudiind cu atnti ac&t diaram al lmntlor din Occult Chemistry, !iitorii&tudnti !or puta &a faca dtrmin/ punctl d intr&cti al liniilor unind un lmnt cualtul, doarc cl mai rl lmnt, in &pcial, au mult rupuri in comun, comun/. Inac&t rupuril intrpriodic &i a+l rar no'il/ apar p linia cntrala. Elmntlrupului octadru apar p cl patru linii *trm cl mai dinafara/. Cllalt rupuri cad

intr l.

;i. ". ;i. "B.

Aici & afla tradu& tot capitolul I, mai putin un &curt pa&a2. -a'ia acum intl d und pro!in concptiil, p cat d n&tptat p atat d prci&, d&pr tr. E po&i'il ca Mndl!in&u&i in "$%/ &a & fi in&pirat din lucraril to+ofilor.upa cum r+ulta din ac&t capitol d incput, *trm d important d!in =&tratul= mai dn&,c in!l&t, p ranuri, di!r&l =arat= d anu. Aca&ta mm'rana n!a+uta d!in unadintr cl mai important =amanunt= inorat d &tiinta actuala.


21/34


22/34

mai rl ar nc&ita diaram mult pra mari daca ar fi d&nat intri ncondn&at/.

in li&ta tuturor lmntlor chimic/, data la &far&itul cartii, & poat !da1con&tata cahidronul, o*inul, a+otul &i fluorul, car par atat d difrit d r&tul in c pri!&t formllor *trioar, contin rupuri caractri&tic car fac part din mult alt lmnt. in aca&ta

li&ta, d a&mna, putm urmari &chim'aril in rutat p car lmntl l &ufra &ucc&i!/.

;icar punct dintr-o diarama rpr+inta un &inur anu. Liniil impr2muitoar *primaimpr&ia d forma produ&a a&upra o'&r!atorului d catr ruparil d anu-uri. :rupuril &!or &para d-a lunul ac&tor linii atunci cand lmntul chimic@/ &t &part a&a ca liniile ausemnificatie dar ele nu exista ca pereti &ta'ili &au mm'ran impr2muitoar ci mai al&in&mna+a limitl (nu liniil) d !i'rati.

In mod do&'it atram atntia ca diaraml nu &unt la &cara rpr+ntat intrucat ac&tlucru nici n-ar fi fo&t po&i'il in &patiul dat al uni paini/. Punctul rpr+ntand anu-ul

norm d mar comparati! cu mm'ranl, car &unt a'&urd d mici< daca am rpr+nta la&cara ar arata ca un punct aproap in!i+i'il p o coala d mai multi ar+i patrati.

Intrucat !or'im d atomul chimic aici, nu conta+a daca il !om d&na in urma in!&tiatiilordin &olid, lichid &au a+< atomul nu-&i !a altra con&tructia intrioara/ &chim'andu-&i &tarad arar/.

Aran2amntul intrn in atomi d!in cu atat mai complicat cu cat i d!in mai ri, a&a cum putm !da, d *., in compl*ul aran2amnt c a nc&itat pr+nta a .%B3 anu, continutid atomul d Aur (comparati cu aran2amntul clor "# anu din atomul d hidron).

:RUPUL 8IRO:EN

Inaint ca pndulul &a-&i incapa 'alan&ul a&im patru lmnt> 8dron, Adarum,Occultum &i 8liu. 8idronul &t cl mai u&or lmnt chimic cuno&cut d &tiinta.Adarum &i Occultum au fo&t pntru prima data o'&r!ati prin clar!i+iun. 8liul &t unuldin a+l rar prfct, no'il, inrt/ &i d o'ici a&ociat cu aronul. Totu&i, l nu arforma a+lor inrt, d&i ar c!a con&titunti in comun cu l/. In con&cinta, a fo&t rupatcu lmntl chimic prcdnt, mai u&oar. Toat ac&ta patru lmnt din rupulhidron/ au forma *trioara o!oidala.


23/34

;i. "%. :rupul 8idron

NUMAR ATOMIC> "


24/34

8IRO:EN 8idronul a fo&t primul lmnt chimic *aminat &i d&pr l am !or'it d2a in Cap. I.Atomul d hidron con&ta din "# anu aran2ati in &a& rupuri, ficar rup a!and cat trianu, toat rupuril fiind continut intr-o forma o!ala. Cl &a& rupuri & afla in &a& punctdin &patiu< ficar din cl doua triunhiuri a cat/ tri rupuri, formand o 2umatat d

hidron, &unt lat unul d altul prin &patiu cu linii ipottic/ d atracti. A!m a&tflaparnta a doua triunhiuri inlantuit1intrpatrun& impltit/. ;iuril ". &i "%. n daudtaliil ac&ti lari. Atomii d hidron nu au fo&t !a+uti mi&candu-& dpla&andu-&/ in prchi. @6/ In diaraml din "$# &-au dat ca doua 2umatati d hidron dar nici o con&mnar nu &-afacut apoi d&pr cl doua tipuri d anu, po+iti! &au nati!, dinlauntrul ficarui rup dtri anu. 7-a pr&upu&, dupa aparnta nrala a rupurilor, ca toti atomii d hidron rau lafl. In "$, totu&i, in timpul uni *aminari mai dtaliat a doi atomi d hidron dintr-omolcula d apa, a fo&t d&coprita o a doua !aritat d hidron. idrogenul de .arietatea & compu& din doua 2umatati, una po+iti!a &i alta nati!a.E*aminand ;i. "3. & !a !da ca 2umatata po+iti!a (&au triunhi) compu&a din % anu

po+iti!i &i B anu nati!i, d aici r+ultand &i prpondrnta &a po+iti!a< &i ca 2umatatanati!a (&au triunhi) compu&a din % anu nati!i &i B po+iti!i, ca c o fac prpondrntnati!a. Cl &a& rupuri nu &unt toat idntic< ficar dintr l contin tri anu dar in patru dinrupuri ci tri anu &unt aran2ati in triunhi iar in cllalt doua rupuri rama& anu &unta&+ati in lini. Pntru ac&t rupuri mici am pu& &im'oluril d idntificar 8 &i 8Q. In primul triunhi mar, toat cl tri rupuri mici i&i au anu-uril aran2at/ in forma dtriunhi, in timp c clalalt triunhi mar ar doua rupuri mici cu anu a&+ati in lini &i unrup cu anu a&+ati in triunhi. In prima diti a Chimii Ocult, cl ci doi triplti liniari&unt fiurati cat unul in ficar triunhi mar ca in/ ;i. .Aca&ta !aritat car@/ nu a fo&t o'&r!ata d -l Lad'atr in "$ &i par &a fi rara.Jaritata comuna &t ca d&cri&a mai &u& &i pr+ntata in ;i. "3. idrogen varietatea ' difra ca numar d anu po+iti!i &i nati!i c forma+a atomul. La

prima !aritat &unt in total $ anu po+iti!i &i $ anu nati!i, p cand la !aritata a douaa&im " po+iti!i &i # nati!i. Aca&ta !aritat &t a&adar prdominant po+iti!a. ;i. "0. In molcula d apa, 8O, un atom d hidron &t din prima !aritat &i cl d-al doila&t d !aritata a doua. 8idronS (8Q 8) (8) 3 &fr a cat anuS "# anu Numarul rutatii "#1"#S ", tG


25/34


26/34


27/34


28/34


29/34

utriu m) /n timpul observatiilor, la electroliza apei, au fost vazute foarte putine e$emple d doi hidroni uniti intr-o alianta tmporara. Ac&ti doi atomi rau d !aritatil " &i &i a&+ati unul fata d altul in unhi drpt, ca in ;i. "#. Ac&t rup d doi hidroni ar fi tr'ui&a ai'a rutat du'la fata d ca a hidronului ordinar, a&a cum &-a &i o'tinut pntru

dutriu

;i. "#. utri

NUMAR ATOMIC> "A9ARIU&coprira ac&tui a+ foart u&or cu rutat (8S "), a fo&t anuntata in Th !heosophist, decembrie &0(') 1orma e$terioara a atomului e sferica si consta in (2 de anu)

oi&pr+c din i &unt impartiti in patru rupuri d 8, ficar fiind pla&at in cat unul din cl patru colturi al ttradrului. Intrpatrun& cu ac&t ttradru &t un al doila, car contin patru rupuri a cat &a& anu ficar. ;i. "%. Aici intalnim doua form car apar foart d&. Primul &t un rup d &a& anu, aran2ati in forma d =tiara= &au d h*aon alunit &au d pri&ma. P ac&ta il di&tinm ca Ad3. Aca&ta forma & in!art cu mar rapiditat in 2urul a*i &al lonitudinal, &i &amana cu un crion a&cutit la am'l capt.

Par &a fi putrnic lat doarc, dupa cum !om !da mai tar+iu, ac&ti &a& anu (ramanand lati unul d altul &i la ni!lul E, &i chiar di!i+ati in triplti la ni!lul E) & in!art unul in 2urul cluilalt In Adarum, patru din ac&t pri&m &unt pla&at in colturil unui trtadru, formand a&tfl un rup mai mar, car, d a&mna, apar foart d& &i car difrntiat cu &im'olul AdB upa cum & !a !da, cl doua rup, a cat patru corpuri, forma+a ficar cat un ttradru, adica po+itiil lor rlati! in &patiu (d&i i car@/ & in!art indi!idual inauntrul &fri-an!lopa a lmntului chimic) &unt marcat in afara prin cl opt colturi al clor doua ttradr intrpatrun& intr&ctat, inlantuit, impltit/ Adarium &t rar in atmo&fra la &uprafata pamantului, dar *i&ta in mari cantitati in &trato&fra. Ca &i hidronul, l pirdut inct d atmo&fra noa&tra prin radiati in timpul

calatorii &al in 2urul 7oarlui. ar ra+l d la 7oar com'ina alt/ &u'-lmnt mru iar lmntl pirdut &unt inlocuit d noil cratii Intrucat ac&t lmnt a fo&t prima oara o'&r!at prin marir clar!a+atoar la Adar, l-am numit Adarium AdariumS B8 BAd3S Ad" AdB B8 S "An BAd3S BAn TotalS 3An Numarul rutatii 31"#S , t

NUMAR ATOMIC> "

OCCULTU


30/34

Occultum a fo&t prima data o'&r!at in "#$% &i, fiind atat d u&or &i atat d &implu incompo+iti, &-a pr&upu& ca ar puta fi hliul, din car la !rma aca nu & puta o'tin o

pro'a. Cand, totu&i, hliul in&u&i a a2un& &u' o'&r!ati in "$0, &-a do!dit a fi difrit fata do'ictul o'&r!at antrior, a&a ca a+ul o'&r!at in "#$% a fo&t numit Occultum (p car&tiinta ortodo*a inca/ tr'ui &a-l a&a&ca).

Ac&t lmnt con&ta in %B d anu &i contin rupuri din hidron &i din adarium. Arforma o!oidala. ;i. "%. Aici intalnim ttradrul, AdB, ca &i in adarium. a&upra ttradrului & a&&t o fiurain forma d 'alon, Oc$, parand alunit ca forma din cau+a atractii ttradrului. Corpul d&u' ttradru arata ca un co!ri1colac d franhi &i contin "% anu.Oc"%. 7unt aran2ati p un di&c inclinat @/ p o &ai'a &i forta intra in !arful unui anu &i i&ind

prin clalalt/ capat al lui intra in !arful urmatorului anu/ &i tot a&a mai dpart, facand uncircuit inchi&. Cl doua mici &fr, ficar continand un triplt, arata ca &i

punctl1pararafl d umplutura pntru un compo+itor - par !ala'il dar pot fi &arit cand n!oi.@/ Con&tituntii lui occultum rapar in aur &i in alt lmnt.

OccultumS 8 AdB Oc"% Oc$ TripltiS 3Anu TtradruS BAnu InlS "% Anu ?alonS $Anu TotalS %BAnu Numarul d rutat %B1"#S , tG


31/34


32/34

NUMAR ATOMIC> 8ELIUM 8liul difra in confiurati fata d cllalt a+ inrt. E alcatuit dintr-un hidron intr

plu& o 'una part din adarium. Ar forma d o!oid -&i nu forma d &ta in &a& colturi cum

&unt a+l inrt- &i in con&cinta a fo&t inclu& in aca&ta rupa prliminara. ;i. "%. n aratacat d inrudit &unt ac&t patru lmnt. Cl doua triunhiuri d hidron &i doua AdB ttradric apar in hliu. Ttradrl facmi&car d r!oluti in 2urul unui corp cntral cu forma d ou, corp c con&i&ta in doua &fr8, iar triunhiuril & in!art in 2urul propriilor lor a*, in timp c *cuta o r!oluti&imilara ttradrlor@/. 8liul &t complct chili'rat, ca &a +icm a&a, fiindu-&i aparntauto&uficint< un ttradru po+iti! d B rupuri Ad3 contra'alan&at d un ttradru &imilar,nati!< o 2umatat po+iti!a d hidron compn&ata d o 2umatat nati!a iar in cntru &afla doua rupuri d cat anu, unul po+iti!, clalalt nati!, compn&andu-& rciproc. Intrul ar o aparnta !aporoa&a, ca un lmnt fric. 8liumS 8 AdB (8Q 8) (8)

CntruS 3Anu AdBS B#Anu TriunhiuriS "#Anu TotalS 0AnuNumar d rutat 01"#S B, tG

EFINTE:RAREA :RUPULUI 8IRO:EN

8IRO:EN

3a nivelul #*, cl &a& corpuri continut in atomul a+o&, & raran2a+a &inurin&tantanu inauntrul a doua &fr< doi triplti liniari uniti cu un triplt triunhiular, pa&trandu-&i po+itiil rlati! unul fata d clalat, po+itii car daca &unt unit prin tri liniidrpt, !or forma un triunhi (cu cat un triplt in ficar !arf al triunhiului), cilalti tritriplti in mod &imilar aran2andu-& &inuri in triunhi/ in a doua &fra. Ac&t &fr@/forma+a componntl EB al hidronului. Prin di&ocira ac&tora d mai &u&/ la nivelul #(, ficar &fra & &par in doua, ci doitriplti liniari unindu-& unul cu clalalt &i li'randu-l p companionul lor din triunhi. oitriplti triunhiulari d a&mna raman impruna, lpadandu-l p al trila, a&a cahidronul produc patru componnti E. 3a nivelul #', con*iuna du'lurii d triplti & &par1rup &i i d!in patru rupuri

indpndnt, doua ramanand liniar dar raran2andu-&i laturil intrn dintr i< cllaltdoua rupuri rama& &unt triplti. i&ocira finala ii li'ra+a p toti Anu. ;iuril "3. &i "$.


33/34


34/34

doua tipuri. Ac&ta & di!id in triplti, la ni!lul E. /nelul , Oc"%, d!in un inl inlauntrul uni &fr &i doua triad 8 (car & pird in atomula+o&) intra inauntrul ac&tui inl. La ni!lul E inlul l aluna p cl doua triad (card!in triplti indpndnti) &i inlul & &par in doua> inca/ un inl @clo&@ d &apt anu &i ocruc du'la d opt anu.

Ac&ta & di!id din nou ca &a form+ componnt E, inlul producand un c!intt &i o prch1diada, iar cruca du'la &parandu-& in cl doua parti al &al. Ci doi triplti limina ficar cat un anu prin di&ocira la E &i forma+a doua prchi &idoua unitati. alonul, Oc0. La ni!lul EB 'alonul d!in o &fra. La ni!lul E l f. mult di!i+at,co+iuna partilor &al fiind &la'a. El forma+a doi triplti, o prch &i o unitat. La ni!lulE ac&ta li'ra+a, la di&ocira &uplimntara, nu mai putin d cinci anu &parati &i douadiad. EFINTE:RAREA 8ELIULUI 8liul, fiind compu& din con&titunti ai hidronului, adarium &i ocultum, & di&ocia+a lafl ca &i ac&t lmnt.

3a nivelul #*, a&im doua &fr, ficar continand cat tri triplti (ca in hidron) &i douattradr, AdB. 7uplimntar, aici &i un lo' c contin doua mici &fr, 8. 3a nivelul #(, tripltii d hidron & &par ca in ;i. "$. iar ci doi AdB ca in ;i. .:lo'ul continand ci doi 8 li'ra+a ci doi triplti la ni!lul E. 3a nivelul #', d+intrara & d&fa&oara prcum aratat in ;iuril "$. &i .

Documents

Chimia Oculta