CIRCULAŢIA MONETARĂI. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE. II. MASĂ MONETARĂ. III. ECHILBRUL MONETAR. INFLAŢIA ȘI DEFLAȚIA.

Realizarea practică a funcției mijloc de circulație a valorii exercitată de monedă a generat fenomenul circulației monetare. Aceasta a evoluat în pas cu transformările de formă și de fond a monedei, impunând principiile corectitudinii și raționalității, securității și siguranței, rapidității și comodității etc.

Derularea eficientă a circulației monetare este determinată de masa monetară și de echilibrul monetar. I. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE

1.1. Esenţa circulaţiei monetare. 1.2. Formele circulaţiei monetare.1.3. Circulaţia monetară în Republica Moldova.

1.1. Esenţa circulaţiei monetare. Existența economică se datorează circulației valorii în diversitatea formelor acesteia.

Banii au apărut ca instrument de înlesnire a schimburilor de mărfuri, pentru ca ulterior să devină mijlocul general de transferare a valorii.Moneda, fiind ea însuși purtătoare de valoare, se află în mișcare, generând fenomenul circulaţie monetară.

FORMULE ALE ESENȚEI CIRCULAȚIEI MONETARE “Circulaţie bănească. Mișcarea masei banilor în circulație, indiferent de forma banilor, ca urmare a operațiilor de încasări și plăți determinate de curentele de mărfuri, de prestările de servicii etc. în cadrul economiei naționale.” (KIRIŢESCU Costin). „... circulația monetară … procesul de mișcare a banilor în cadrul și în scopul asigurării circulației bunurilor și serviciilor.” (MANOLESCU Gheorghe) „ …circulația monetară … un ansamblu coerent și complex de fluxuri și circuite prin intermediul cărora se desfășoară mișcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor și serviciilor…” (MANOLESCU Gheorghe). „Mișcarea banilor în exercitarea funcțiilor sale în numerar și fără numerar reprezintă circulația monetară.” (ПОЛЯК Г.Б.)

DEFINIREA CIRCULAȚIEI MONETARE Prin circulaţie monetară se înţelege mişcarea continuă a banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în procesul de exercitare de către monedă a funcţiei mijloc de circulaţie.

ASPECTUL CALITATIV AL CICULAȚIEI MONETARE

Latura calitativă a circulaţiei

monetare este caracterizată de:

expansiunea gamei formelor

monedei

genurile instrumentelor de

plată

amploarea diversităţii

modalităţilor de achitare

pluritatea formelor de decontare

ASPECTUL CANTITATIV AL CIRCULAȚIEI MONETARECircuitul monetar reprezintă suma tuturor plăților efectuate într-o anumită perioadă de timp.

I.2. FORMELE CIRCULAŢIEI MONETAREDiversitatea instrumentelor monetare și varietatea tehnicilor de transmitere-recepționare a acestora imprimă circulației monetare multiplicitate.

FORMELE CIRCULAȚIEI MONETARE

Circulația monetară derulează în:

CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

Modalitatea de plată în numerar înseamnă transmiterea directă, nemijlocită a banilor.Circulația monetară în numerar reprezintă un proces continuu de mișcare a monedei și se

caracterizează prin deplasarea numerarului. Instrumentele circulaţiei monetare în numerar:

moneda principală; moneda divizionară.

MONEDA EFECTIVĂ – INSTRUMENT DE PLATĂ PERFECT

Moneda efectivă reprezintă instrumentul de plată inițial, de origine, și posedă caracteristici care îl situează superior în raport cu alte instrumente de plată: este un mijloc de plată nedeterminat, ceea ce înseamnă că efectuarea plății nu este condiționată de nimic; este un mijloc de plată general, valabil pentru toate tranzacțiile accesibil și acceptabil pentru toți participanții; este un mijloc de plată cu efect direct si imediat și are drept urmare stingerea momentană și definitivă a obligației care a determinat plata.

Aspe

ctul

can

titati

v al

circ

ulaţ

iei

mon

etar

e es

te d

efini

t de:

indicatorii monetari

indicii masei monetare

circuitul monetar

FORMELE CIRCULAŢIEI MONETARE

circulaţia monetară în numerar – bilete de bancă, monede

metalice divizionare

circulaţia monetară fără numerar – bani

de cont, numiţi şi monedă scripturală.

CIRCULAȚIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR Circulația monetară fără numerar se definește prin transferarea (virament), de pe cont pe cont a banilor. Circulația monetară fără numerar, fiind în esență același proces de deplasare continuă a banilor, se caracterizează prin transferarea (virarea) de pe cont pe cont a mijloacelor bănești. În așa mod, plățile fără numerar își găsesc expresie în operațiunile prin care sunt stinse irevocabil obligațiile legate de transferurile de mijloace bănești între doi sau mai mulți participanți la tranzacție și are loc prin debitarea contului plătitorului și creditarea contului beneficiarului.

DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR În contextul decontărilor fără numerar se evidențiază instrumentele circulației monetare fără numerar și modalităţile de plată prin virament.

INSTRUMENTELE CIRCULAȚIEI MONETARE FĂRĂ NUMERAR

Cambia reprezintă un înscris prin care creditorul dă dispoziție necondiționată debitorului de a plăti beneficiarului, la vedere sau la termen, o anumită sumă de bani. FORMELE CAMBIEI

SCHEMA GENERALĂ A CIRCUITULUI BILETULUI LA ORDIN

Instrumentele circulaţiei

monetare fără numerar sunt:

cambia; cecul; card-ul bancar etc.

Cambia

Cambia bancară

Cambia financiară

Cambia comercială

Trata Biletul la ordin

SCHEMA GENERALĂ A CIRCUITULUI TRATEI

CECUL Prin cec titularul contului dă instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziție unei alte persoane o anumită

sumă de bani. Cecul este un instrument de plată la vedere, ceea ce nu necesită acceptarea lui din partea băncii plătitoare,

ci doar efectuarea serviciului de transfer de bani. Aceasta implică responsabilitatea titularului de cont de emitere a cecului numai în cazul deținerii suficientelor disponibilități în contul său bancar. Emiterea unui cec fără acoperire, adică fără să existe disponibilități bănești în cont, este supusă sancțiunilor civile și penale.

SCHEMA GENERALĂ A CIRCUITULUI CECULUI

Card-ul bancar este un instrument de plată fără numerar, prin care posesorul acestuia poate achita contravaloarea unor bunuri economice la comercianții care acceptă acest mijloc de plată prin intermediul

echipamentelor POS (eng. Point of Sale) sau posesorul poate obține numerar de la banca emitentă prin intermediul bancomatelor - ATM (eng. Automated Teller Machine).

Operațiunile efectuate prin ATM și cele efectuate prin POS sunt realizate on-line, contul clientului fiind debitat imediat după executarea tranzacției.

Rețeaua de ATM a băncilor oferă clienților avantajul de acces continuu și distribuit. Comercianții, care acceptă plățile prin card, de asemenea au avantaje concretizate în creșterea numărului de clienți și a sumelor cheltuite de aceștia în unitățile de comerț respective. Clientul care utilizează card-ul bancar obține avantaje, legate în special de aspectele de securitate reflectate în autorizarea accesului prin PIN (eng. Personal Identification Number) și de simplitate în utilizarea acestui instrument informatic.

MODALITĂȚI DE PLATĂ PRIN VIRAMENT Modalităţile de plată prin virament sunt:

Transferul de credit este modul de achitare prin ordinul de plată emis de plătitor băncii sale pentru transferarea sumei de bani echivalentă valorii tranzacției de pe propriul cont în contul beneficiarului de mijloacele bănești din banca acestuia.

Debitarea directă este modul de achitare prin cererea de plată emisă de beneficiarul de mijloacele bănești echivalente valorii tranzacției prin banca sa în vederea transferării de pe contul plătitorului din banca acestuia a sumei de bani respective și înscrierea acesteia în contul beneficiarului.

Acreditivul este modalitatea de achitare prin care plătitorul rezervă o suma de bani comparabilă cu valoarea tranzacției și pe măsura executării contractului prin ordinul plătitorului sau cererea beneficiarului de mijloacele bănești suma de bani, integral sau în rate, se transferă de pe contul plătitorului din banca acestuia în contul beneficiarului.

Incasso-ul este modalitatea de plată fără numerar prin care, din ordinul vânzătorului, banca încasează contravaloarea tranzacției comerciale de la plătitor și o înscrie în contul beneficiarului, contra unui set de documente negociat inițial.

Compensarea bancară reprezintă procesul de stingere a soldurilor reciproce prin efectuarea de plăți de către băncile titulare a soldurilor debitoare către băncile beneficiare de solduri creditoare.

transferul de credit;

debitarea directă;

acreditivul;

incasso-ul;

com pensarea bancară.

I.3. CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA În Republica Moldova circulația monetară derulează în ambele forme ale sale:

circulația monetară în numerar; circulația monetară fără numerar.

CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN NUMERAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA Circulația monetară în numerar se efectuează prin transmiterea nemijlocită a banilor efectivi de la un deținător la altul. În acest scop se folosește bancnotele și moneda divizionară emise de Banca Națională a Moldovei. Numerarul în Republica Moldova se constituie din:

- bancnote cu nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500,1000 lei;- moneda divizionară cu nominalul de 1,5,10,25,50 bani.

CIRCULAȚIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR ÎN REPUBLICA MOLDOVASe organizează în conformitate cu:- Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005;

- Regulamentul cu privire la debitarea directă nr.176-181/644 din 30 decembrie 2005 Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul beneficiarului.Tipuri:

Transferul ordinar este utilizat în scopul efectuării tuturor plăţilor, care nu se referă la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.

Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor care se referă numai la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.Documente:Ordinul de plată - document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit.

SCHEMA TRANSFERULUI DE CREDIT

Formele compensaţiei

bilaterale

înseamnă supunerea compensării plăţilor

reciproce dintre două bănci.

multilaterale

sunt cele care includ toate băncile

cuprinse într-un sistem unic de plăţi.

Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.

Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuează în conformitate cu mandatul de debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.Documente:Cererea de plată - document de plată în baza căruia se efectuează debitarea directă.

SCHEMA DEBITĂRII DIRECTE

II. MASĂ MONETARĂ2.1. Noţiune de masă monetară. 2.2. Agregatele monetare. 2.3. Nivelul, structura şi dinamica masei monetare. 2.4. Viteza de circulaţie a banilor.2.5. Masa monetară în Republica Moldova.

2.1. NOȚIUNE DE MASĂ MONETARĂConceptul masă monetară a evoluat de la o perioadă la alta în funcție de cunoașterea fenomenului

monetar și de formarea capacităților de gestiune atât a sectorului monetar, cât și, prin acesta, a economiei în ansamblu.

Așa, multă vreme s-a considerat că masa monetară ar fi constituită numai din monedă cu valoare deplină.

Apoi în masa monetară au fost incluse și bancnotele și biletele de tezaur. Ulterior s-a acceptat cuprinderea în masa monetară și banii de cont. În prezent masa monetară reprezintă o agregare de mijloace monetare suficient de largă.

FORMULE ALE ESENȚEI MASEI MONETARE Noțiunea „masă monetară” are mai multe sinonime: masa banilor în circulaţie; masa bănească.„Masa banilor în circulație – mărime eterogenă constând din suma activelor care por fi utilizate pe teritoriul unei țări pentru cumpărarea de bunuri și servicii și pentru achitarea datoriilor” (KIRIŢESCU Costin).Masa monetară – totalitatea mijloacelor de cumpărare, plată și acumulare, care deservesc diverse raporturi și care aparțin persoanelor fizice și juridice și statului” (ПОЛЯК Г.Б.).„Masa monetară se reprezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor și serviciilor și pentru plata datoriilor” (STOICA, V. DEACONU, P.).„Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichidități, existente la un moment dat în cadrul unei economii”(MANOLESCU, Gh.).

DEFINIREA MASEI MONETAREMasa monetară reprezintă totalitatea eterogenă a mijloacelor de lichiditate existente la un moment dat în cadrul unei economii

Componentele masei monetare, la general, sunt: - moneda efectivă sau numerarul (moneda principală și divizionară); - moneda de cont (disponibilități în conturi curente); - depunerile la termen; - valori mobiliare (cu anumite caracteristici); - alte active.

2.2. AGREGATELE MONETARE Raționamentul care stă la baza măsurării cantității de bani reiese din următoarea axiomă: întrucât banii sunt

rezerva de active lichide folosite pentru efectuarea tranzacțiilor, cantitatea de bani, de fapt, este cantitatea acestor active.

În aspect conceptual ideea este simplă, însă tehnica realizării în practică este suficient de dificilă. Aceasta este condiționat de faptul că activele menționate posedă diferit grad de lichiditate. Cu toate acestea, în scopul măsurării cantității de bani în economie, se folosesc anumiți indicatori, rezultați

din gruparea activelor lichide, care au fost numiți agregate monetare.

DEFINIREA AGREGATELOR MONETAREAgregatul monetar reprezintă un ansamblu de active monetare de diferită structură şi conţinut ale activelor lichide ce servesc ca măsurătoare a unor fracţiuni sau a totalului masei monetare

COMPONENȚA AGREGATELOR MONETARE ÎN ȚĂRILE DEZVOLTATE

C - grupează toate mijloacele de plată sub forma monedei efective (bilete de bancă și moneda divizionară) M1 – include C+depunerile în conturi curente M2 – constă din M1+ depozitele la termen și conturi de economii în băncile comerciale; M3 – cuprinde M2+ active cu grade diferite de lichiditate și în structura cărora pot fi incluse certificatele de

depozit, bonuri de casă, conturi de economii pe termen mediu ș.a. titluri. L – constă din M3+ titluri emise pe termen mediu și lung negociabile și care pot fi transformate mai rapid sau

mai lent în mijloace de plată, respectiv în lichidități.

2.3. NIVELUL, STRUCTURA ȘI DINAMICA MASEI MONETARE Indicatorii de estimare a parametrilor masei monetare şi evoluţiei acesteia. La ei se referă indicatorii:

INDICATORII DE NIVEL AI MASEI MONETARE

de nivel;

de structură;

de dinamică.

INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE

INDICATORII DE DINAMICĂ AI MASEI MONETARE

2.4. VITEZA DE CIRCULAȚIE A BANILOR

Viteza de circulaţie a banilor este indicatorul care exprimă numărul mediu de utilizări a unității monetare în tranzacții pentru plata mărfurilor și serviciilor, onorării obligațiilor, transferul capitalului într-o anumită perioadă de timp.

FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ VITEZA DE CIRCULAȚIE A BANILOR

conjunctura economică, agregatele monetare, organizarea plăților, factorul psihologic etc.

ECUAȚIA SCHIMBULUI ȘI VITEZA DE CIRCULAȚIE A BANILOR

2.5. MASA MONETARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Agregatele monetare se calculează potrivit Regulamentelor Băncii Naționale a MoldoveiÎn așa mod, componența masei monetare are autenticitatea sa.

COMPONENȚA MASEI MONETARE ȘI METODOLOGIA DE CALCUL A AGREGATELOR MONETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA M0 – banii în circulație ( numerarul la populație, în casele agenților economici și băncilor); M1- include banii în circulație (M0) + depozitele la vedere; M2 – constă din M1 + depozitele la termen + instrumentele pieței monetare; M3 – constă din M2 + depozitele în valută.

EVOLUȚIA MASEI MONETARE ÎN R. MOLDOVA în perioada s-dec. 2011 şi ian. – sept.2012

III. ECHILBRUL MONETAR. INFLAŢIA ȘI DEFLAȚIA3.1. Tratări privind echilibrul monetar.3.2. Generalităţi privind inflaţia şi deflaţia. 3.2.1. Esenţa şi interpretările inflaţiei şi deflaţiei. 3.2.2. Formele şi consecinţele inflaţiei şi deflaţiei.3.3. Indicatorii inflaţiei şi deflaţiei. 3.4. Manifestările inflaţiei în Republica Moldova.

3.1. TRATĂRI PRIVIND ECHILIBRUL MONETAR

Echilibrul monetar reprezintă acea stare în care nu există nici exces de bani, nici penurie de bani în circulație, acea stare în care nu există nici inflație, nici deflație.

Echilibrul monetar este punctul neutru dintre inflație și deflație. Echilibrului monetar este dat sub aspectul relației dintre cantitatea de bani existentă în circulație și

cantitatea de bani obiectiv necesară în circulație. Condiția echilibrului monetar este egalitatea între oferta și cererea de bani a economiei.

ECUAȚIA ECHILIBRULUI MONETAR ÎN INTERPRETAREA LUI J. KOOPMANS

C+S+ M = C+I+ L, unde:C+S+ M - oferta de bani, cantitatea de bani existentă în circulație;

C+I+ L - cererea de bani, cantitatea de bani obiectiv necesară a se afla în circulație în condițiile date.

TRĂSĂTURILE ECHILIBRULUI MONETAR

Echilibrul monetar nu cere ca masa monetară în circulație să rămână constantă, ci să se adapteze la necesitățile economiei.

Echilibrul monetar prin natura sa este instabil, adică odată știrbită încrederea în bani, ea poate deveni cauza inflației, a creșterii prețurilor.

Echilibrul monetar nu presupune prețuri neschimbate. Echilibrul monetar este legat de echilibrul economic general, el fiind o altă fațetă a acestuia.

3.2. GENERALITĂȚI PRIVIND INFLAȚIA ȘI DEFLAȚIA

Dezechilibrele monetare se manifestă preponderent prin inflaţie și deflaţie.

3.2.1. ESENȚA ȘI INTERPRETĂRILE INFLAȚIEI ȘI DEFLAȚIEI

Există multiple opinii privind esența fenomenelor inflație și deflație.

SEMNIFICAȚIA TERMENULUI INFLAȚIE

În sensul cel mai general, termenul „inflație” este pur și simplu sinonim cu noțiunea creștere. Modul în care a fost utilizat termenul i-a dat însă un sens mai restrictiv, și anume - creșterea prețurilor mărfurilor (bunurilor și serviciilor). Cu toată limpezimea termenului, totuși au fost selectate câteva formule menite să elucideze mai amplu noțiunea inflație.

FORMULE ALE ESENȚEI INFLAȚIEI

„Se poate defini inflaţia ca o creștere cumulativă și autoîntreținută a nivelului general al prețurilor în interiorul unei economii” (MANOLESCU, Gheorghe). „Inflaţia este un dezechilibru monetar, exces de bani fără valoare proprie în circulație, peste nevoile economiei, manifestat prin creșterea generalizată, continuă și autosusținută a nivelului mediu a prețurilor pe o perioadă îndelungată” (TURLIUC, Vasile).„Inflaţia reprezintă un dezechilibru structural între masa monetară și economia reală (producția de bunuri și servicii), care se manifestă printr-o creștere persistentă a nivelului general al prețurilor, provocând deprecierea monetară (scăderea puterii de cumpărare a mijloacelor bănești)”(IONESCU, Lucian C.).

ÎNTERPRETRĂRI ALE INFLAȚIEI inflația – fenomen monetar;

inflația – fenomen general economic.

INFLAȚIA – FENOMEN MONETARExplicarea inflației de pe poziţii monetariste se sprijină pe ecuația lui Irving Fisher din care se deduce că

variația cantității de monedă determină variația proporțională a prețurilor. De aici se afirmă că la originea inflației se află în creația excesivă de monedă. În sprijinul acestei idei vine și faimoasa afirmație a lui Milton Fridman, „inflația este întotdeauna și

pretutindeni un fenomen monetar și poate fi produsă numai printr-o creștere mai rapidă a banilor față de producție

INFLAȚIA – FENOMEN GENERAL ECONOMIC

Interpretarea inflației ca fenomen general economic susține că inflația este expresia unui dezechilibru global economic cu conotație conjuncturală, originea căruia se regăsește în producție, venituri și cheltuieli. În acest caz se susține că creșterea prețurilor este simptom al inflației, consecință a creșterii cererii de mărfuri comparativ cu oferta acestora.

FORMULA ESENȚEI DEFLAȚIEIUn alt dezechilibru monetar este deflaţia.Definiția deflației este, în esență, un antitetic al inflației.

Așa, deflaţia se defineşte ca o scădere generalizată şi de durată a tuturor preţurilor într-o economie. Interpretarea deflației în cele mai multe cazuri este axată pe manifestările monetare. În așa mod, deflația

este expresia restrângerii masei monetare din circulație.

3.2.2. FORMELE ȘI CONSECINȚELE INFLAȚIEI ȘI DEFLAȚIEIInflaţia, fiind în esență un fenomen pluridimensional, exterior se manifestă în diferite forme, care, de regulă, se sistematizează în funcție de cauzele care au generato.

FORMELE INFLAȚIEI DUPA INTENSITATEA ACESTEIA

Formele inflaţiei

prin costuri

prin cerere

Structurală

importată

Inflaţia târâtoare, exprimată printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%;

Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%;

Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%

Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste 15%.

CONSECINȚELE DISTRUCTIVE ALE INFLAȚIEI

CONSECINȚELE POZITIVE ALE INFLAȚIEI MODERATE

FORMELE DEFLAȚIEI

Deflaţia la rândul sau, de asemenea este un fenomen cu mai multe valențe. Ca și în cazul inflației, cauzele definesc formele deflaţiei, cele mai cunoscute fiind:

diminuarea puterii de cumpărare a banilor;

deprecierea monedei naţionale;

pierderea resurselor acumulate;

dezavantajarea creditorilor;

creşterea speculaţiei în rezultatul creşterii neproporţionale a preţurilor;

deprecierea resurselor financiare ale statului;

redistribuirea bogăţiei şi a venitului, caz în care veniturile nu se indexează, iar creditele se acordă fără a se ţine seama de indicele preţurilor.

CONSECINȚELE DEFLAȚIEI Opiniile referitor la consecinţele deflației, de alt fel ca și ale inflației, au evoluat. Înainte de keynesism se

considera că deflația este un proces benefic, deoarece determină scăderea prețurilor, echivalează schimburile, însănătoșește circulația monetară și, prin aceasta, impulsionează activitățile economice.

Toate acestea, cât de dorite nu ar fi fost, totuși erau contrare celor ce aveau loc în practică. Raționamentele keynesiste explică că deflația are efecte dezastruoase, principalul fiind reducerea activității economice. Diminuarea prețurilor, în condițiile rigidității costurilor de producție, afectează negativ rentabilitatea producției și, evident, eficiența investițiilor. Acțiunea depresivă a deflației se complică și prin alte influențe negative. Astfel, în urma scăderii prețurilor producătorii debitori pot deveni insolvabili, iar cererile de noi credite devin tot mai rare. Deflația diminuează consumul în favoarea economisirii, majorează povara datoriei publice, antrenează o scădere a valorii patrimoniilor, majorează ratele reale ale dobânzii etc.

3.3. INDICATORII INFLAȚIEI ȘI DEFLAȚIEIFenomenul inflație este unul măsurabil. În acest sens se utilizează indicatorii ratei inflației.

RATA INFLAȚIEIRata inflaţiei exprimă în procente evoluția prețurilor într-o anumită perioadă. De regulă, rata inflației se afișează pe termeni (perioade) în două forme (indicatori): rata inflației în perioada analizată și rata medie a inflației în perioada analizată.

Rata inflaţiei în perioada analizată reprezintă creșterea prețurilor de consum în perioada curentă (analizată) față de perioada precedentă. Formula generică de calcul al ratei inflației este:

rπ = IPC - 100%, unde:rπ - rata inflației;IPC – indicele prețurilor de consum.

IDICELE PREȚULUI DE CONSUM

deflaţia monetară este cauzată de restrângerea nemijlocită a cantității monedei în circulație

deflaţia financiară este generată de sterilizarea

anumitei cantități de bani de autoritățile publice prin

diferite metode:

obținerea excedentelor bugetare fie prin

majorarea impozitelor,

reducerea cheltuielilor publice;

rambursarea împrumuturilor publice

angajate de la banca centrală etc. ,

deflaţia de credit apare în urma ridicării nivelului

dobânzilor sau restrângerii creditelor bancare

Indicele preţului de consum are destinație de a măsura schimbările în dinamică a nivelului general al prețurilor la produsele și serviciile procurate pentru consum de către gospodăriile populației din țară.

INDICELE LASPEYERS

INDICATORII INFLAȚIEI

Rata medie a inflației exprimă media creșterilor în perioadele analizate ale prețurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor prețurilor de consum din perioadele analizate cu bază în lanț din care se scade baza de comparație egală cu 100. Perioadele pentru care se calculează rata inflației sunt: luna, trimestrul, semestrul, 9 luni, anul (12 luni).

Rata lunară a inflației reprezintă creșterea prețurilor de consum într-o lună față de luna precedentă.

Rata medie lunară a inflației exprimă media creșterilor lunare ale prețurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai prețurilor de consum cu bază în lanț din care se scade baza de comparație egală cu 100.

Rata anuală a inflației reprezintă creșterea prețurilor de consum într-o lună din anul curent, față de aceeași lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele prețurilor dintr-o lună din anul curent și indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculați față de aceeași bază, din care se scade 100.

Rata medie anuală a inflației reprezintă creșterea prețurilor de consum într-o lună din anul curent, față de aceeași lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele prețurilor dintr-o lună din anul curent și indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculați față de aceeași bază, din care se scade 100.

Rata inflației la sfârșitul anului reprezintă creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a unui an față de aceeași lună a anului precedent.

INTERCONEXIUNEA DINTRE INDICELE PUTERII DE CUMPĂRARE ȘI INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM

ILUSTRAREA GRAFICĂ A CORELAȚIEI PUTERII DE CUMPĂRARE CU NIVELUL PREȚURILOR

3.4. MANIFESTĂRILE INFLAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În Republica Moldova fenomenul inflației a început să se manifeste din 2 ianuarie 1992, dată la care au fost liberalizate prețurile și, prin această acțiune, de fapt a demarat tranziția la economia de piață.

DIAGRAMA DINAMICII RATEI INFLAȚIEI ÎN PERIOADA a.a. 1994 – 2012 ÎN R. MOLDOVA