H SFA IT, AI (l GARTE SI]l|P[A, CARE TE AJUII S[ i

1:.-#*s

20J

lng. MARIUS STANCULESCU - Tet . 0745. 087.773profesor de legisla{ie rutiera - COLEGIUL TEHNIC BUZAU

PEPENTRU

COD RI.]TIERINTELESUL TUTUROR,

oBTTNEREA pERMtSULUt DE CONDUCERELA ORICE CATEGORIE

coNTrNE St NoTtuNt Dr urcnHlcA

Comenzi carte la tel.:0745.097.773

Tdticora

1.

2.

3.

4.

5.

CAPITOLUL I

NOUL COD RUTTFfi_ - pE tNTELES(IL TUTaROR

NoTruNr lNrAr,Nrrn iN r-,ncrsr,ATrA RurrnnA

DRUM PUBLIC - orice cale de comunicalie terestrd, destinati traficuluirutier sau pietonal dacd este deschisd circula{iei publice.ZONA nnzrnnNlIALA - zonddintr-o io"ulitut" unde se aplicd regulispeciale de circulalie ( detglii lapag.79).PARTE CAROSABILA - porliune din drum destinatd circulalieivehiculelor ( vezi desenul de la pag. 6 ).ACOSTAMENT - ffiqia laterali dintre partea carosabild gi margineaplatformei drumurilor ( vezi desenul de la pag. 6 ); in orage, in general nuexistd acostament, existAnd trotuare.BANDA DE CIRCULATIE - subdiviziune longitudinald, a pd(;licar<isabile, materializatd prin marcaj (sau altfel). dacd are o ldlimecorespunzdtoare pentru circulalia cu u$urinld a unui sir de vehicule. citeledecdt ceJe care se deplaseazdpe doud roli. ( vezi desenulrde la pag. 6 ).BANDA PENTRU STATIONAR-EADE URGENTA - (pe autostrdzi) -bandi situati la extremitatea din dreapta a autostrizii, destinati numaipentru staf io nar eain cazttri de for!6 maj ord ( desen la pag. 80 ).AUTOSTRADA - drum de mare capacitate gi vitezl, rezewat exclusivpentru autovehicule, care nu seryegte proprietdli aldturate qi care:

o Are pentru cele doud sensuri pdr,ti carosabile distincte, separateprintr-un spaliu nedestinat circulaliei.

o Are cel pulin2benzipe fiecare sens (qi bandd de urgen{d).. Nu intersecteazi la acelagi nivel alte drumuri, cdi ferate, linii de

tramvai.g. iMP.F;,fu1|(CICLOMOTOR) - vehicul cu doud, trei sau patru roli,prevdztt

cu motor cu aprindere prin scdnteie, cu capacitate de cel mult 50 cm' (sau cualt motor - poate fi qi electric - cu putere de cel mult 4 kW) 9i a cdrui vitezdmaximd nu depigeqte 45 km/h.

9. VEHICUL - sistemul mecanic, cu sau fird motor (propulsie), utilizatfrecvent pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea unorlucriri (adicd atdt cele fird motor; biciclete, cdrufe, vehicule trase sau

impinse cu mdna cdt si cele cu motor: mopede, autoturisme, autobuze,auto0amioane,etc.) . ,',

10. AUTOVEHICUL - un vehicul prevdzut cu motor (un dispozitiv m'ecanic depropulsie).Troleibuzele gi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.

6.

7.

r Tramvaiele gi mopedele (ciclomotoarele) nu sunt considerate autovehicule.

r Tractoarele din exploat[rile agricole 9i forestiere gi vehiculele pentru lucrdri,

care se deplaseazdocazional pe drum nu sunt considerate autovehicule.

11. MASATOTALA MAXIMAAUTORIZATA - masa totaldmaximd admis[(in urma omologdrii) a unui autovehicul incircat (MASA PROPRIE +iNcAncAruRAMAXrMA).

12. VEHICUL CU MASE $I/SAU GABARIT DEPA$IT vehicul care, datorita

dimensiunilor ori a m5rfurilor transportate depdgeqte limitele maxime in lungime,

lilime sau indllime ori masele maxime admise.

13. COLOAIIA OnfCfAI,4 autovehiculul sau grupul de autovehicule insofit de

cel pulin un autovehicul al poliliei cu mijloace speciale sonore qi luminoase de

culoare rogie.

NOTIUNI DESPRE DRUM

Orice drum public are doui sensuri (dus qi intors) sau un singur sens (sens

unic). Fiecare sens poate avea una sau maimulte benzi.

r AXULDRUMULUI- este o linie imaginard sau un marcai care desparte cele doui sensuri de

circulalie; marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt.

sens decirculatie

PARTE CAROSABILA

- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie),alteori nu coincide.

EXEMPLE:

AXUL DRUMULUI(in acest caz coincide cu axa

de simetrie a drumului)

AXUL DRUMULUI(nu coincide cu axa de

simetrie a drumului)

I

rlrI

iN PaUBR - drumcare nu urci

hlerrNnuENT - drumul care

. DRUM CU DECLIV|TAT - drum care urcd sau coboard(inclinat)

RAMPA:URCAREPANTA _COBORARE

o

a

DRUM

DRUM

gi nu coboar[

nu are curbe

PALIER

Curbd

SEMNALIZAREA RUTIERA

Semnalizarea rutierd se compune din :

l. Indicatoare2. Marcaje3. Semnaleluminoase:

r Semnale latrecerile la nivel cu calea feratdo Semafoareo Semnal galben intermitcnt

4. Semnalele speciale de avertizare sonord gi luminoasd5. Semnalelepolilistului6. Semnalele agenfilor de cale ferati7 . Semnalele conducdtorilor de vehicule8. Semnalele lucritorilor la drumuri9. Semnalele indrumdtorilor de circulaliei ai armatei10. Semnalele patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea gcolilorI l. Semnalele nevdzdtorilor(cubastonul alb)

INDICATOARELE SUNTa. De avertizareb. De reglementare

c. De orientare gide informared. Mijloace de semnalizare a lucrerilor

Mod de montare :

r de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori gi pe stdnga sau 9i pe stanga gipe dreapta (repetate), dacd se considerd cd nu potfl observate bine.

o Potfi montate gi deasupra sau de cealaltd parte a intersecliei.Semnificalia unui indicator - pe intreaga ldlime a parlii carosabile

deschisd circulaliei conducdtorilor cdrora li se adreseazd. ,

Cdnd este instalat deasupra benzii semnificalia lui este valabilS numai pentrubanda respectivd.

lndicatoarele au forme gi culori deosebite pentru a le putea distingedinainte, pentru a gti semnificalia lor (daci sunt de avertizare -triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu rogu), de prioritate - formedeosebite de toate celelalte, etc).

INDICATOARE DE AVERTIZARE

Semnificalia lor incepe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care ilsemnalizeazd gi de obicei inceteazd imediat dupd acesta.Au, in general, formi triunghiulari, cu virful in sus, cu marginea rosie(sunt gi exceplii, dupd cum veti vedea in paginile urmdtoare).Se instaleazd inaintea locului periculos astfel :

a) Lacelmult50minlocalitdfi;b) Intre 100 9i 250 min afara localitdlilor;c) intre 500 qi 1000 mpe autostrdzi gi drumuri expres.

Curbd la stinga Gurbi la dreapta

- este permisi depdqirea in curbelecuvizibilitate.

Curbd dubldsau o succesiune

de mai mult de doud curbe,prima la dreapta

Curbi dublSsau o succesiune

de mai mult de doud curbe,prima la stanga

9

Curbe Panouri succesivedeosebit de periculoase pentru curbe

deosebit de Periculoase

- este obligatorie reducereavitezei: < 30 km/h in localitiliqi 50 km/h tn afara localitdlilor.- toate manewele sunt interzise(oprirea, stafionarea, depdqirea,intoarcerea, mersul inapoi)

Cobor6re periculoase Urcare cu inclinare mare

Cobordrea se nume$te Panti, iarurcarearampi.-interzisd doar: stalionm;-permise: oprirea, intoarcerea,depigirea;-nu este obligatorie reducereavitezei;-se recomandd (nu se obligd)cobordrea cu aceeagi treaptd de

vitezd cu care s-a urcat (sau s-arurca)rampa.Vdrf de rampd ;i mai pulin de50 m de oparte si de alta:-toate manewele interzise-legea nu obligd la reducereavitezei (se poate reduce vitezadinpunct de vedere al conduceriipreventive).

Drum ingustatpe ambele pa4i

Drum ingustatpe partea dreapte

Drum ingustatpe partea stanga

Drumingustat:- nu este obligatorie reducereavitezei- interzise: oprirea (deci 9istalionarea gi intoarcerea)- permisi depbqirea

10

- cdnd acostamentul estepericulos este interzisiintoarcerea (fiind interzisd intoate cazurile in care soliditateadrumului nupermite).

Tunel Pod mobil

- toate manevrele interzise(exceplie: depdqirea vehiculelorftrA motor, motocicletelor frrdatag gi ciclomotoarelor cAndsegmentul de vizibilitate este decel pulin 20 m, iar ldlimeadrumului cel pufin 7 m)

Drumalunecos Presemnalizareauneiamenajei rutiere care ofere

9i posibilitatea intoarcerii

Drum alunecos: se reduce vitezanumai cdnd drumul este umed.

Drum aglomerat Accident

- la indicatorul "drumaglomerat'otrebuie pdstratd o distan!6corespunzdtoare intre vehiculepentru a evita accidentele in lant.

km/h in afara

Drum cu deniveleri Denivelare pentru, limitarea vitezei

- la indicatorul "Drum cudenivel6ri" este obligatoriereducerea vitezei (< 30 km/h inlocalitdli 9i 50 kmlh in afaralocalit[1ilor).

11 --

- "Lucriri" este un indicatortemporar, avdnd fondul galben

improgcare cu pietrig Cdderi de pietre

- la primul indicator trebuiepdstrat[ distanla intre vehiculepentru evitarea spargeriiparbrizelor;

- la al doilea sunt posibile cideride pietre de pe versanti.

Presemnalizaretrecere de pietoni

- se monteazd inaintea unei treceride pietoni care nu poate fi vdnfiddintimp;- a nu se confunda cu indicatorulalb as tru " trec ere de pietoni " ;

- legea nu ne obligd sd reducemviteza (se reduce la trecerea depietoni careurmeazi)

in zona indicatoarelor 'copii" este marcaj culinie continue pentru separarea sensurilor

-se intdlneqte in zonelefrecventate de copii (gcoli, tere-nuri dejoacd).

-este obligatorie reducereavitezei ,< 30 km/h in localitel $i50 km/h in afara localitililor, (dela intdlnirea acestui indicatorpdni la celdlalt ind_iqqlgr pg11ta!oe sens oous)H{'nili '

Animale Animale

fiind o zondunde se pot intilni animale pe

drum.

12

ABicicligti

- nu este obligatorie reducereavitezei;(se circul[ cu atenlie)

Semafoare

- ne avertizeazd cd va unna ointers ecf ie se mafoizatd

- ne avertizeazd cd suntem inapropierea unui aeroport.- putem fi surpringi de zborulavioanelor la joasd indllime(zgomot, etc)

Vant lateral

- se monteazi in zone in carevdntul bate puternic;- trebuie si conducem cu atenfie,mai ales atunci cdnd trec pe ldnginoi autovehicule de mare tonaj.

Circulalia in ambele sensuri

- ne arati sfhrsitul unui drum cusens unic.- se respectd regulile pentrucirculalia pe drumuri obiqnuite(cu circulalia in ambele sensuri).

Alte pericole

- pot fi alte pericole pe drumulpublic

l3

lnterseclie de drumuri

- va unna o interseclie nedirijatd(in care se aplicd prioritatea dedreapta)- in interseclia care va uffna se vareduce viteza. (< 30 kmih inlocalitili 9i 50 km/h in afaralocalitdlilor).

lnterseclie cu un drumfere prioritate

lntersectie cu un drumfere prioritate

lnterseclie cu un drumfdri prioritate

lnterseclie cu drumurif616 prioritate, decalate

- au prioritate cei care intdlnescaceste indicatoare (suntinterseclii dirijate)

- se intdlnesc in afara localitdtilor

- in intersecf ia carevaurma se vareduce viteza doar dacd virdmstdnga sau dreapta (< 30 km/h inlocalit[1i 9i 50 km/h in afaralocalit6lilor).

Presemnalizare intersecliecu sens giratoriu

- se monteazd" cu cdteva zeci demetri inaintea unui sens giratoriu.- a nu se confunda cu "sensgiratoriu " (de culoare albastrd).

Trecere la nivelcu linii de tramvai

- a nu se confunda cu stalia detramvai- ne anunli cI ne intersectdm culinii detramvai;

Io - se respecti semnalele agenlilor

de cale ferati;- nu este obligatorie reducereavitezei.

't4

Trecere la nivel cu o cale feratdcu bariere sau semibariere (Pdzitd)

-la calea feratd care va unna se vareduce iteza-{a inai pulin de 50 m de caleaferatd sunt interzise toatemanevrele

Trecere la nivel cu o cale feratdferd bariere (Nepezite)

- se monteaz[ inainte de o cale feratiifErd bariere (de obicei la 150 de m)-dupi intAlnirea lui vom opri la caleaferat[ care va urina;-la mai pulin de 50 m de calea feratisunt interzise toate manevrele.

Trecere la nivelcu o cale feratd

simpl6 f6rE bariere

Trecere la nivelcu o cale ferata

dubla ferd bariere

Trecere la nivelcu o cale feratd

simpld fdrd bariere

Trecere la nivelcu o cale ferate

dubld fere bariere

-la calea ferati frrd bariereoprirea se face inainte deindicatorul in cruce.-dacd existi semnale luminoase(stinse) Si este aprinsi luminaalb6 putem trece fbrd sd oprim.

Panouri suplimentarepentru trecerea la nivel cu calea feratd

-sunt Qezate la : 150 m, la 100 mgi la 50 m.dE'caleaferate;-de la ultimulpanou intdlnit (celcu o linie)'sunt interzise toatemanewele (la mai pulin de 50 m)

l5

Balizd directionaldcare indicd ocolirea

obstacolului prin st6nga

Balizd direclionaldcare indici ocolirea

obstacolului prin dreapta

Balize bidirectionale

-le intilnim de o6icei in cazullucrdrilor sau obstacolelor pedrum

Panouri suplimentare la nodurile rutiere pe autostrdzi

-ne aratd distanla pdnd Ia oieSire de pe autostradd

-fiecare linie albi inseamnd100 m.

300 m

-urcare cu inclinare mare, la odistanfl de 300 m, de laintdlnirea indicatorului.

t 3,5 kmt

-in acest caz,\rrrrreazi o urcare cuinclinare mare, pi_e_lu4gilnc de3,5 km.

16

a

a

INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE

Au formi rotundi. cu marginea de culoare rosie.

Semnificatia lor Tncepe din dreptul acestor indicatoare.in lipsa unei semnalizdri care sd precizeze lungimea sectorului pecare se aplicd reglementarea semnificalia acestor indicatoare

Cdnd indicatoarele de interzicere sau restriclie sunt instalateimpreund cu indicatorul de localitate, semnificalia lor este valabildp6nd la iegirea din localitate, cu exceplia locurilor unde alteindicatoare dispun altfel.

Accesul intezis

-se instaleazd in celilalt cap[t al drumuluicusensunic:-interzice accesul tuturor vehiculelor(nu au voie nici mdcar bicicletele sauvehiculele cu tracliune animali)

Circulalia interzisdin ambele sensuri

-interzice accesul fufuror vehiculelor, inambele sensuri; (eventualele excepfiisunt inscrise pe panouri adilionale - sepoate permite accesul riveranilor -persoane care locuiesc in zond).

Accesul interzis autovehiculelor,cu exceplia motocicletelor firi atag

e-interzice accesul : autoturismelor.autocamioanelor. autobuzelor.tractoarelor, etc ;-permite accesul motocicletelor fErdatag, ciclomotoarelor, vehiculelor fErdmotor;-acest indicator creeazd probleme multorcursanli la examen, (aceStia crezdnd cdacest indicator interzice numai accesulautoturismelor).

17

Accesul intezisautovehiculelor

-interzice accesul tuturor vehiculelor cumotor (autovehiculelor)z autoturisme,autocamioane, autobuze, tractoare,motociclete.

-si acest indicator creeazd probleme laexamen, unii cursanli crezdnd cdinterzice accesul doar autoturismelor qi

motocicletelor (gi cb nu ar interziceaccesul autocamioanelor gi autobuzelor)

Accesul interzis autovehicutelorgi vehiculelor cu tracliune animali

-permite accesul doar bicicletelor gi

vehiculelor trase sau impinse cu mdna.

Accesul inlerzis autovehiculelor cu remorcS,eu-cxscBtla celor cu semiremorci

sau cu remorci cu o osie

-trebuie linutd minte precizarea:cu exceplia celor cu semiremorcd sau curemorcd cu o osie.

Accesul interzispietonilor

Accesul interzisvehiculelor cu

tracliune animale

Accesul interzisvehiculelor impinsesau trase cu mana

Accesul intezisautobuzelor

Accesul interzismotocicletelor

Accesul interzisbicicletelor

Accesulinterzis Accesulinterzisvehiculelormopedelor (ciclomotoarelor) destinate transportului

de mirfuri

't8

Accesul interzistractoarelor gi maginilor

agrimle

Accesul interzisvehiculelor cu litimea

mai mare de ... m

Accesul intezisvehiculelor cu inellimea

mai mare de ... m

Accesul intezisvehiculelor cu masa

mai mare de ... t

Accesul interzis vehiculelorcu masa mai mare de ... t

pe osia simplS

Accesul intezisvehiculelor cu masa

pe osla dublemai mare de ... t

Accesul intezisvehiculelor cu masa

pe osia triplimai mare de ... t

Accesul intezisautovehiculelor

sau ansamblurilorde vehicule avdnd

o lungime mai mare de ... m

6,51.l'

OE

lnterzis autovehiculelorde a circula fere a menfine

int.e ele un intervalde cel pufin ,,, m

lntezisa vira la stAnga

(intezisi gi intoarcerea)

lntezisa vira la dreapta

lntoarcereainterzisi

Depegirea autovehlculelor,cu exceplia motociclet€lor

fira atag, interzisd

-permite depigirea motocicletelor fereata$ $i a vehiculelor frrd motor.

oprirea (deci qi stalionarea qi intoarcerea)

(daci am opri i-am obliga pe ceilalli sA

ne depe$eascd intr-o zone unde este

interzisi depigirea)

{9

Depdgirea interzisdautovehiculelor destinatetransportului de mdrfuri

-conducdtorii de autocamioane nu au

voie si efectueze depdqiri;

- c onduc dtor ii aut obuzel or, autotu-rismelor motocicletelor au voie sddepdseascd;

-in zona sa de acfiune este interzisdoprirea (deci gi sta{ionarea gi

intoarcerea).

Sfargitulintezicerii

de a depdgi

-semnificd sfarSitul zonei de acliune aambelor indicatoare prezentate tnainte.

Claxonareainterzis;

-se poate claxona pentru evitarea unuipericol iminent (chiar cAnd claxonatuleste interzis);-dacd este instalat tmpreund cuindicatorul de localitqte, este interzisclaxonatul pdnd la ieSirea din localitate'

Sf6rgitultuturor restricliilor

-degi are aceasti denumire, la intAlnirealui se sfArsesc doar3 restricfii :

@) tr-nareedevitezi;Atlbf -dePlqirea interzisl :

€ -"U*onatulinterzis.

20

-la vam[ se opre$te obligatoriu-se respecti semnalele polifiqtilor defrontier[.

Taxade trecere

-se opre$te pentru plata taxei de trecere(exemplu: poduri peste Dunire, uneleautostrdzi, etc).

Limitare devitezd

SfdrgitullimiErii de vitezd

Limitare de vitezediferentiate pe categorii

de autovehiculc

Accesul interzis vehiculelorcare transporta

mirfurl periculoase

Accesul interzis vehiculelorcare transportA substante

de naturi si polueze apele

Accesul intezisvehiculelor care transporte

substanle explozivesau usor inflamabile

ZONAControl

POLTTTEZond

cu viteza limihtala 30 km/h

Sfdrgitul zoneicu vileza limitati

la 30 km/h

ONA

21

INDICATOARE DE OBLIGARE

Au formi rotundi, fondul este albastru.

-trebuie respectat numai in primaintersectie intdlnitd;-nu putem vira stAnga sau dreapta laintdlnirea lui;-a nu se confunda cu "sens unic" (lacare avem voie sd virdm stdnga saudreapta);,nu se poate intoarce Ia intdlnirea lui.

La dreapta La dreapta afara localitSlilor).

- la primul virdm dreapta nin[ laintdlnirea lui, iar la al doilea dupi ce ilintdlnim;- se reduce iteza (efectudnd un virai)(?30Tm7E-m-1oc-aiitati ti 50 krn/h in

lnainte 9i la dreapta

-se poate circula numai inainte sau ladreapta in prima intersecfie.

-mergem tot inainte (efectudm oocolire, nu un viraj);-se intdlnesc la capetele refugiiloqspafiilor de separare a sensurilor, etc.

lntersecliecu sens giratoriu

-se circuld in sensul indicat de sdge,ti,

ocolind insula (cu exceplia cazului incare virdm pe prima strad6ladreapta);-au prioritate cei care circuld tninteriorul intersecliei fald de cei carepdtrund in interseclie;-sunt interzise : oprirea qi stalionarea;-permisi depdqirea (fiind intersecliedirijatd) ;

-se poate intoarce numai prinlirea insulei (interzisd intoarcereaprin manevre inainte-inapoi).

22

Drumpentru pietoni

Pistipentru biciclete

€DDelimitarea pistelor

pentru pietonigi biciclete

Piste comundpentru pietoni

gi biciclete

Drum obligatoriupentru categoria

de vehicule

Vitezd minimdobligatorie

Sfdrgitul vitezeiminime obligatorii

Lanturipentru zapada

IDireqia obligatoriepentru vehiculelecar,e transporte

mdrfuri periculoase

Direclia obligatoriepentru vehiculelecare transporta

merfuri periculoase

Direcfia obligatoriepentru vehiculelecare transporte

marfuri periculoase

I I

23

INDICATOARE DE ORIENTARE

De obicei au formi dreptunghiulari (sau pdtratd) qi fondul albastru (sau verde).

Presemnalizarea directiilorla o interseclie de drumuri

Oin afara localitatilor

Presemnalizarea direcliilorla o intersectie

alenivelata de drumurl

Presemnalizareatras€ului de evitare

a localltalii

Drum inchissau deschis

Presemnalizarea directiilorintho inte'secilecu sens giratoriu

Presemnalizareape autostradE

pentru spafiu de servicij

Confirmarea direcfiei de merspe autostrada spre localitd{imai impoftante gi distantete

pane b acestea

Presemnalizareadirecliilor indicate

Presemnalizareatraseului de urmat

Tn cazul unei restricliide circulatie

Presemnalizareaunui loc periculos,

o interziceresau o restriclie

pe un drum lateral

Presemnalizareatraseului de urmat

in vederea efectuSriivirajului la stdnga

IIPresemnalizarea

pe autostraddpentru parcare

Bandd rezervatd circulalieimUloacelor de transport

public de persoane

Traseu de urmatpentru anumite

categorii de vehicule

E ET

HH

Drum fdr6 iegire

24

MTEITraseu de urmatpentru anumite

categorii de vehicule

NTerminarea benzii

de circulatiedin dreapta

pd(ii carosabile

Selectarea circula!ieipe direclii de mers

in apropierea intersecliei

nTerminarea benzii

de circulaliedin stanga

pi(ii carosabile

rffitlSelectarea circulaliei

pe directii de mersin apropierea intersecliei

flViteza minimi

obligatorie pentruo bandd de circulalie

twBande de;tinatd

circula!ieivehiculelor lente

mEII

Bande de circulatierezervatd autovehiculelor

de transport publicde persoane

tfl

Viteza minimdobligatorie pentru

diferite benzi de circulatie

Limite de vitezdpentru diferite

benzi de circulajie

-la panoul din partea stAngi,indicatoarele albastre sunt deobligare: pe benzile respective vitezainscrisi este viteza minimd (se circuldcu cel pufin viteza mentionate);-la panoul din dreapta indicatoarelero$ii sunt pentru limitare de vitezd (secirculi cu cel mult viteza datd).

Drum Drum Drumcomunal judelean na$onal

-drumuri nafionale (indicatorul dinfigurd sau cind bornele kilometricesunt cu ro$u);-drumuri judelene (borne ct albastru)sau comunale (bome w galben).

25

Drum deschistrafi cului internalional

Direclia spredrumul deschis traficului

intemalional indicat-pe drumurile nalionale europene este

interzisd oprirea voluntari (deci gi

stalionarea).

Traseu detranzit european

Direclia sprelocalitatea indicata

Direclia sprelocalitatea indicate

Directia de urmat pentruautovehiculele destinatetransportului de marfuri

Directia spreobiectivul turistic

Directia spreobiective locale

( Tulcea+ OradeaDirectia

spre aeroport

trSimbolul

numdrul autostrdzii

Direclia de urmatin cazul devierii

temporare a circulaliei

Direclia de urmatin cazul devierii

temporare a circulaliei

Alexandrialntrare

in localitate

Curs de apd,tunel sau viaduct

Confirmarea direcliei de mersspre o localitate gi distanla

pana la aceasta

Limita de judel

Organizarea traficuluipe benzi de circula{ie

Telefon de urgenld(Polilie, Ambulan!6,

Pompieri, Departamente)

Directia sprelocalitetile indicate

alegire

din localilate

26

INDICATOARE DE INF'ORMARE

fh obicei au form[ drepfunghiulard (sau pitratd) 9i fondul albastru (sau verde).

Trecerepentru pietoni

Trecerepentru pietoni

E1{S U1{tC

Sens unic

Treceri de nietoni"'r""':""' r--:1""""=r--rnterzrs6 depdgrrea pe trecereq-lnterzlse: oprlrea, statlonarea,intoarcerea la mai pufin de-25 m detrecere:-se reduce viteza (cdnd sunt nietonicareror sa traverseze) (< 30 kin/h inlocalitdti si 50 km/h in afaralocalitdlilor).

-depasirea se zue pe s (ca 9i pecelelalte drumuri)-interzisi intoarcerea;-permis mersul inapoi (cel mult 50 m);-se poate opri sau sta,tiona gi pe stdnga;-este permis virajul stdnga saudreapta;-pentru viraj stinga ne incadr[mlingi bordura din stflnga

AutostraddLimite generalede vitezd

Limite maxime de vitezdpe autostrada ln fun4ie

de conditliile meteorologice

POTITIA

Sfdrgitde autostradd

Polifia Post de prim-ajutor Pasarelipentru pietoni

Pasaj subteranpentru pietoni

-j[-

27

Sta!iede autobuz

Staliede tramvai

Staliede taximetre

Telefon

Stalie de alimentarecu carburanti

Statie de alimentare Stalie de alimentare Hotel sau motelcu cirburanti. inclusiv cu carburanli, inclusiv

benzind fdlj olumb .benzine fera plumb-'- "- si gaz petrolier lichefiat

Bufet saucofetdrie

Teren pentru camping(tab6re turisticd)

Teren pentrucaravane

(taberd turistice)

Teren pentrucamping

9i caravane

imbarcare imbarcare

. pe vagoane pe ferry-boatplatformd de cale ferate

Loc pentru popas Caban6pentru turisti

Service auto

Vulcanizare

m

ARestaurant

h 100,1 Mhz909 Khz

lnformalii rutiereToaletd publicd

28

f.''r\al# T

Zond de vanatoareinchirieri auto

?'FaCentru viticol

l-Zond industriald

C6ntar pentruautovehicule

Loc de joacdpentru copii

Punct deinformare turisticd

-la primul indicator viteza menlionatdeste viteza recomandati(nu este viteza minimi sau maximi)ZONA

Zond cuviteza Sfargitul zoneirecomandatd 30 km/h cu vitezd

recomandata 30 km/h

ONA

3KmTunel Sfargit de tunel

Tuneluri-obligatoriu se aprind luminile deintdlnire-toate manewele interzise(excep{ie: depiqirea vehiculelor firimotor, motocicletelor fdrd atag gi

mopedelor, cdnd lungimeasegmentului de vizibilitate este celputin 20m, iar ldlimea drumului celpulin 7m).

Drum pentru Sfdrgitul drumuluiautovehicule pentru autovehicule

-La indicatorul "sfhrgitul drumuluipentru autovehicule" au voie sd

circule atdt vehicule frrd motor(cdrule, biciclete etc) cflt Si vehiculecu motor (ag[svQh:igq!e). El neinformeazd de faptul ci s-a sfhrgitdrumul in care aveau acces numaiautovehicule.

Viteza recomandatd

-la indicatorul aldturat vitezamenlionatS este viteza recomandati,nu este viteza minimd (deci se poatemerge gi cu viteze mai mari sau maimici de 60 lanlh sau chiar cu 60km/h)

Str. Dragog Vodd Str. Dragog Vode )Denumirea strazii lntrarea pe strada indicatii

Numarul imobilului

Complex de servicii

3e

INDICATOARE DE INFORMARE TURISTICA

Vestigii istorice

&

ffidI

-rEEDE

Telecabini Pensiune agroturistica

m100Distanta pand la locul

la care se refere indicatorulde presemnalizare sau informare

Distanta dintre indicator9i inceputul locului periculos

Direcfia 9i distanlap6nd la locul la carese referd indicatorul

rffiCategoria de autovehiculela care se refera indicatorul

Categoriile de autovehiculecare trebuie sd respectesemnificalia indicatorului

Trecere la nivel cucalea feratd induskiald

complet6nd semnificaliaindicatorului "Alte pericole"

zoo. goh th .12hth:1 RON

lntervalele de timpin care aclioneazi

indicatorul

lntervalele de timpln care aclioneazd

indicatorul

Parcare cu platii Parcare cu platd .

lnceputul 9i lungimeazonei de actiune

a indicatorului

lnceputulzonei de acliune

a indicatorului

Confirmareazonei de acliune

a indicatorului

Sfergitulzonei de acliune

a indicatorului

tl,skmt CU EXCEPTIATRAMVAEIOR

APROVIZIONAREAPERMISA

goo-1200 21oo-6oo

Lungimea sectoruluipericulos la care

se referd indicatorul Persoanecu handicap

Exceptarea unor categoriide vehicule de la

semnificalia indicatorul

lntervalele de timpcand este permisi stationarea

vehiculelor ce efectueazdaprovizionarea

,.r","r.r"'"-",t,nolJil?".Hffi :oT.'.?.)-fl",'*ere(panourne)adi-fionaleprecizeaz[.complet aulirniteazdsemnificatiaindicatoarelor.

32

STOP50m

Distanla pAnd Direclia Direcliala indicatorul ,,oprire" drumului cu prioritate drumului cu prioritate

SEMAFOARESINCRONIZATE

V 35 km/h trtr coViteza recomandate Sensul sau sensurile Trecere la nivel cu cale feratdpe un sector de drum de circulalie pentru care este prevazute cu instala{ie

cu semafoare sincronizate valabild semnificalia semnalelor de semnalizareluminoase ale semaforului luminoase automate

>--llllillnillll

Ploaie, ceata, viscolRidicarea autovehiculelorparcate neregulamentar

Folosirealuminilor de int6lnire

tffiVehicule Vehicule Vehicule

care transporte care transporte care transportdsubtanle explozive mdrfuri periculoase substanle de nature

sau ugor inflamabile s6 polueze apele

I-tl-

*Polei, gheale, zepade

rq g*

AaataataataatDug

$ Modalitdli in care se executd parcarea

INDICATOARE KILOMETRICE

Autostradd

-pe autostrdzi suntinterzrse :

oprirea $i stationarea voluntard,intoarcerea, mersul inapoi.

Drum nafional

-pe drumuri nafionale (cdnd bornelekilometrice sunt cu ro$u) estepermisfl sta{ionarea pe carosabil(tn afara localitdyilqr oprirea Sistalionarea sefac tn afara pdrliicarosabile).

Drum judelean Drum comunal

-pe drumuri judefene (borne cualbastru) sau comunale (borne cugalben) este permisd stafionarea pepartea carosabild (fn afaralocalitd\ilor oprirea Si stalionarea se

fac fn afara pdrlii carosabile).

INDICATORHECTOMETRIC-se amplaseazlla fiecare 100 mparcurgi

34

MIJLOACE DE SEMNALIZARBA LUCRARILOR iN ZONA DRUMULUI

I . INDICATOARE TEMPORARE (au fondul galben)

Drum ingustatpe ambele p6(i

Drum ingustatpe partea dreapte

Drum ingustatpe partea stanga

Acostamentpericulos

Drumcu deniveliri

lmprogcarecu pietrig

Circula!iein ambele sensuri

Depdsirea autovehiculelor,cu exceplia motocicletelor

fdre atag, interzisd

Limitarede vitezi

Sfdrgitultuturor restricliilor

Sfdrgitu I interziceriide a depdgi

BuziuDeviere temporard

e Buziu )Deviere temporard

OcolireDeviere temporard Deviere temporard

Lucriri

Semafoare Alte pericole

NAbatere

temporard

mingustaretemporard

Presemnalizarearutei ocolitoare

Lucrdri de tratamentea suprafelei

p6(il carosabile

Presemnalizarelucrdri pe strdzi

Ningustaretemporard

f U-Al

l/)Terminarea

abaterii temporare

Presemnalizarearutei ocolitoare

Semnalizareaunui utilaj care se

deplaseaza lucrand

PERICOL DE ACCIDENTE

AA,4OO m

Presemnalizareaunui sector

cu circulalie alternant6

ningustaretemporard

wAbatere

temporara

Presemnalizarearutei ocolitoare

PERICOL DE ACCIDENTE

AA4OO m

Presemnalizareaunui sector

cu circulalie alternanta

Denivelarefa!5 de banda

alaturatd

Abateretemporare

ingustaretemporare

. Marcaje rutiere

Succesiunede puncte de lucru

SE APLICA MARCAJE

@@.o

A@ADRUM iN LUCRU

36

2. MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR

(c5-rre5|flrtrraaa

Ghirlandd polietilend sau lanl Palete de semnalizare

??

n,tHBalizi

bidirecfionali

aH

2Ntt!!!!!!!uHHBalize tip jalon

ffiBarierd direc{ionald

NNBalizd direclionalicare indicd ocolirea

obstacolului prin st6nga

Balizi direcfionalicare indicd ocolirea

obstacolului prin dreapta

Balize cuplatecu ldmpi cu lumind

galbend interminentd

Lampd cu lumindgalbeni interminente

T"TBarierd normald Fanion

de semnalizare

Semafor mobil

Con de dirijare

I

MARCAJE RUTIERE

Au, de obicei, culoarea albd . Cele temporare sunt galbene.

A) LONGITUDINALE

Marcaj de separare a sensurilor de-circulalie formardintr-o simpli. Marcaj de delimitare a pirfiicarosabile cu linie discontinui.

(vezi liniiledesenrte rlituri)'

-I-l

Marcaj de separare a sensurilor de circulalie format dintr-o linie continui simpli.- Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinue'

38

Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continui dubli.ttlarcil de delimitare a benzilor de circulalie de acelagi sens cu linie discontinu5,'

Marcaj de delimitare a pd(ii carosabile cu linie discontinua.

Marcaj de separare a sensurilor de circulalieformat dintr-o linie continui dublate cu una discontinua.

Marcaj de delimitare a pe(ii carosabile cu linie continui.

--._;--_

Marcaj pentru benzi cu circulalia reversibilS(LINII DISCONTINUE DUBLE)

Marcaj pe drumuri cu zona verde separatoare(cea din miiloc)

39

, 4F

--) ..+ "+a a aaMarcajul pe o bandi de decel€rare (incetinire)

Marcaj la apropierea de o interse4ie

Marcajul pe o bande de accelerare

rt--itIt

Marcajul benzil suplimentare pentru vehicule lsnte

Marcajul benzii de stocaj pentru vir4ul la stllnga

B) TRANSVERSALE

I

I

\_:iI:I

,

_/_

I-l----------------

-ta..,atL

-t -'a't

\r /),/

Marcaj de traversare pentru biciclete

40

---)I

I

Marcaj de

til[--Marcaj de oprire cedare a trecerii

Se opregte fEri a depdgi linia transversali.Linia transversal5 se poate intdlni gi la

treceri de pietoni, semafoare, etc.

----rE

-

l-

-

l-

-

l-r- I-/-

--Marcaj de traversare pentru pietoni

rCh- II

{- rf

-

Marcaje inainteaunor treceri de pietoni f

/

Benzi rezonatoaredin marcaj rutier

(la cdlcarea acestor benzirolile fac zgomot).

Cdlcarea marcajului nepoate anunla cd am iegit de

pe drum (bandd).

C) DIVERSE

Marcaj de ghidarela traversarea unei intersectii

Marcaj de ghidarein intersectie (pentru viraj stAnga)

Marcaj pentru spalii inguste

Marcaj pentru drum cu 3 benzi pentru alocarea altemativea doud benzi pentru unul sau celdlalt sens

42

Marcaj la ingustarea drumului cu o bande pe sens

Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport in comun

NU ESTE PERMIS{ CIRCULATIA gi OPNREA C-ELORLALTE AATOVEHICULE PEACEABANDA

Fot circula pe ea ti autovehiculele cu regim prioritar aflate in misiune.

Marcaj de intenicere a stafionirii

@INII tN zlG-ZAC sau linie gatbenipe bordura trotuarului)

Statie de autobuz sau troleibuz

(Daci apare inscrisul TAXI este

o statie de taximetre)

Se poate trece peste ambele marcaje. La marcajul pentru statie nuputem opri. La cel de interzicere a stafionirii se poate opri.

Spafii interzise circulaliei

Locuri de parcare

D) LATERALE

Marcaje pe ziduri de sprijin Si pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasajecare nu au asigurat gabaritul de ine[ime

Marcajepe coronamentele podelelor

4

Marcaje la refugii pe partea carosabilS

,-:/mNE) ALTE MARCAJE

Btl$ E 85

BRISOIJ SMP

Marcaje inscriplionate

Marcaj do lrducem a Ylt rellnaintea unor curbe

d€osebit de periorloase

46

Sigefi de revenire pe banda aferentd sensului de mers

Segef de schimbare a benzii

Marcaje temporare pentru semnalizarea lucrarilor in zona drumului public

SEMN DISTINCTIV PENTRA CONDAC4TORII DE AUTOVEHICALE CU

VECHIMEA 1ITI COIVOUCNNN MAI MIC{ DE UN AN

Io

Acesta se monteazi :

: in dreaptajosin stdnga jos

STAREA TEHNICA A VEHICULELOR

Autovehiculele se inspecteazd tehnic pguodic, in funclie de tipul si de

destinalia lor. (la cel mult 2 ani autoturismele, motocicletele ; la cel mult I an

autovehiculele cumasdmai mare de 3500 kg gi la cel mult 6luni microbuzele,autobuzele, autovehiculele de gcoald qi taximetrele.)

Se inspecteazd tehnic autovehiculele care au fost reparate in urma unor

evenimente care au produs avarii grave la direcfie, frine sau la structura de

rezistenfd.o Este interzis[ circulafia cu inspeclia tehnicd expiratd.

e Este interzisdcirculaliafbriasigurareaobligatorie (asigurareade rdspundere

civil6).r Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu: trus[ medicald. doud triunghiuri

reflectorizante $i sting[tor de incendiu (omologate).. in fa,td nu se pot monta lumini rogii. in spate nu se pot monta lumini albe (cu

exceplia celor de mers inapoi).o Se interzice montarea luminilor de alti culoare sau intensitate, a altor lumini

qi dispozitive de avertizare neomologate, precum si circula{ia atunci c6nd

acestea sunt defecte sau lipsesc.

Prezintmaijos luminile speciale carepot fi folosite de anumite autovehicule:

Lumina ROSIE - polilia Si pompierii.Lumina ALBASTRA - poate fi folositd doar de: polilie, ambulan1d

(salvare), jandarmerie, SRI, SPE Ministerul Justiliei, Ministerul ApdrdriiNalionale, proteclia civild, procurorii criminali;ti, Parchetul Anticoruplie,p o lili a d e fronti er d, etc., cdnd sunt in misiune.Lumina galbenl - autovehiculele cu gabarit depdqit, cele care transportd

substanle periculoase, cele destinate intrefinerii, repardrii drumurilor,curdfeniei strdzilor, tractdrii autovehiculelor in pand sau de tractoare gi utilaje

avertizare sonordo Lumina galbend (girofarul) obligd participanlii la trafic sd circule cu atenlie.

o Se interzice definerea in autovehicul a dispozitivelor antiradar sau a

sistemelor care perturbd dispozitivele de supraveghere a traficului .

o Se interzice delinerea mijloacelor speciale de avertizare sonord gi luminoasd

in alte autovehicule decAt cele prezentate mai sus.

a)b)

c)

agricole.

SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA$r/sAU soNoRA

. Sunt semnalele date de autovehiculele poliliei, SRI, jandarmeriei,

rmbulanfei, pompierilor (etc), aflate in misiuni urgente.

Ordinea de prioritate (ordinea in care se respectl) intre diferite tipuri de

pompieri, etc.)c. Semnalizarea temporard care modificd regimul normal de desfbgurare a

circulafiei (de ex. in cazul unui accident)d. Semnalele luminoase sau sonoree. Indicatoarelef. Marcajeleg. Regulile de circulatie

Girofarurile qi sirenele pot fi folosite Ei separat gi impreund. Dacd sunt folositenumai sernnalele luminoase (girofarurile.). Jdrd cele sonore (sirene.l autovehicululnu are regimprioritsr.

Se interzice utilizarea numai a semnalelor sonore (sirene), fhrd girofaruri.

Conducdtorii autovehiculelor cu regim prioritar (in misiune) pot incilcaregimul de vitezd sau alte reguli, cu exceplia regulilor referitoare la calea ferat6.

a. CAnd se apropie autovehicule av6nd semnale luminoase (girofaruri) rosii(pompieri. polifie) gi semnale sonore, suntem obligafi s[ oprim in afarapirlii carosabile sau cdt mai aproape de bordurd, iar in interseclii sI le

rddmprioritate.

b. Cand se apropie autovehicule avAnd girofaruri slbastre qi semnale sonore

(poli1ie, ambulanti (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, etc), suntem obliga{isd reducemviteza. sd eliberdm banda sau sd circuldm cdt mai pe dreapta,

Este interzisi intprcalarea sau atasarea de o coloani cu regim prioritar.Se poate depdgi coloana dacd se semnalizeazAacestlucru de cdtre conducitorul

coloanei.

49

SEMNALELE POLITISTULUI

Poate face semnal: cu braful, fluierul; bastonul reflectorizant, dispozitiv culumindrogie sau depemotocicletd ori dinmaqinadepolilie.

Semnalele polifistului primeazi fa16 de mijloacele de semnalizare si fatd deregulile de circulatie.

. Bra{ul ridicat vertical - oprire pentru totiparticipan{ii la trafic (vehicule,pietoni), cu exceplia celor care nu mai pot opri in siguranfi.

Dacd polilistul este intr-o intersecfie, vehiculele deja angajate in traversareaintersecliei nu trebuie sd opreascd.

. Brafulsau brafeleintinse orizontal oprire pentrutoficei care circuli dindirecfia (direcfiile) intersectate de braful (brafele) intinse - vezi desenele qi

explica{iile de mai jos :

3Atenlie oprire

. Brafele intinse orizontal - oprire pentru cei din fala sau spatele polifistului,indiferent de sensul lor de mers.

- Dupd ce a dat acest semnal poateoprire pentru cei din fald sau din spate.

cobori bralele, aceasta insemn6nd, la fel,

50

Braful dleplorizontal - oprire:

Dacd se afl6 in intersectie. opresc

vehiculele care vin din;p olgk-lut. P ottrece cei din fali qi din tateral.

o Bratul stffng intins orizontal - oprire

pentru cei care vin dinifala polilistului'i'ot trece cei din spate 9i din lateral' '

tIt;

Reduceli viteza

51

r Balansarea cu braful, pe verticald, aunui dispozitiv cu luminl roqie sau abastonului refl ectorizant noaptea

- oprire pentru cei spre care esteindreptat dispozitivul

Rotirea vioaie a bra{ului - mdri}i viteza

Merili viteza

. in afara celor prezentate, ppliliJillul ppgllcface ;i alte semnnle: ca vehiculul siavanseze, si treaci prin fa{a sau prin spatele siu, etc.

Semnalele de pe motocicleta de polifie

Reduceli viteza

lrtr

52

Semnalele din magina de poli{ie

Balansarea bastonului reflectorizant sau a

brafulr.ri (cAnd polilistul se afld inautovehicul): OPRIRE.

Se respectd semnalul de oprire :

- dacd semnalul este dat pe partea dreaptda vehiculului poliliei opresc cei carecircul6 in spatele autovehiculului poliliei;- dacd este dat pe partea stdngil a

vehiculului poligiei opresc cei care circuldpe banda din stAnga sau din sens opus.

Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe

autovehiculele de polifie.

Mesajele afigate:

1. STOP POLTTTA2. ATENTTE PERTCOL3. CONCURS SPORTIV4.M ORDINEA

ZONA

7. URMATI T

8. GABARITs. couonnA optcinlA10. CONTROL POLITIA11. REDUCETT VTTEZA12. ATENTIE BLOCAJ13. ATENTTE ACCTDENT14. CIRCULATI

Oprirea la semnalul polilistului se face, de reguld, in afara pdr,tii carosabile, pe

acostament sau l6ngd borduri ori in spafiile de parcare iar noaptea, cu precddere, inlocuri iluminate.

Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabild ca urmare a semnaluluide oprire efectuat de cdtre polilist in locurile in care vizibilitatea este redusi sub 50 m.

Conduciforul vehiculului oprit la semnalul al polilistului rutier este obligat sdrdmdnd tn vehicul, cu mdinile pe volan, iar ceilalli pasageri si nu deschid[ portierele,respectdnd indicafiile polifistului.

;'.'1! A'.': ^.

POLTTtA

53

SEMNALELE ALTOR PERSOANE

Conducdtorii de vehicule sunt obligafi si opreasci gi la semnalele date de:

Agenlii de cale feratdPolili$tii de frontieriIndrum[torii de circulalie ai Ministerului ApdririiLucrdtorii de drumuri, inzona lucririlorpe drumuriMembrii patrulelor gcolare, la trecerile de pietoni din apropierea qcolilorNevdzdtori, prin ridicarea bastonului alb, cdnd acegtia traverse azlstrada.

Persoanele prcvdztte la lit. a) - d) pot efectua gi urmdtoarele semnale:

SEMNALELE LUMINOASE

Dupd numerul corpurilorde iluminat, semafoarele sunt:a) cu un corp de iluminat, cu lumine (galbend) intermitentd de avertizare;b) cu doud corpuride iluminat, pentru pietoni gi bicicligti;c) cu treicorpuride iluminat, pentru vehicule;d)cu patru sau mai multe corpuride iluminat, pentru tramvaie.

Semafoare pentru vehiculeSemnificalia semnalelor luminoase este valabild pe intreaga lafime a pa(ii

carosabile. Pe drumurile cu mai multe benzipe sens, pentru direclii diferitesemafoarele se pot instala deasupra unora dintre benzi, caz in caresemnificalia lor se limiteazd la benzile astfel semnalizate.

Cdnd culorile sunt in formd de sdgeli sau cand sunt panouri aditionale cusdgeli (sub semafoare) se respectd semaforul care corespunde direcliei incare mergem.

a.

b.c.d.e.

f.

nlolclSemafor

nnlol loluu

Semafoare cu indicareadirecliei de deplasare

Semafor combinatcu dispozitiv de cronometrare

a timpului aferent culorii

. Semnalulvelde permite trecerea.De obiceicdnd virdm dreapta. pietonii au si ei verde. deci re acorddm

prioritate.lsunt 9i excepfii in unete intersecfii)Dacd semaforul intolnit este unul singur pentru toate directiite

(stdnga,inainte,dreaptal, atunci cand virem dacorddm prioritate vehiculelor care vin din sens opus gi pietonilor (care trecpe trecerea aflatd pe drumul din stdnga pe care intrim).

Este interzisd intrareatntr-o interseclie, chiar ducd semaforul sau indicatorulpermite, dacd din csuza aglomerayiei, conducdtorul riscd sd rdmhnd imobilipt,stdnjenindtraftcul.

Cdnd semaforul este insotit de o lumindintermitentd sub forma unei'segeti verzicdtre dreapta. permite tfecerea numai in

semnalul semaforului. ln acest cazconducdtorii sunf obligali sd acordeprioritate pietonilor gi vehiculelor cu carese intersecteazd(care au verde).

r Semnalul rogu interz ice trecerea .

Locurile de oprire la semnalul ro$u:a) inaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor;b) in lipsa marcajului de la punctul a) oprirea se face in dreptul

semaforului;c) dacd semaforuleste deasupra sau de cealaltd parte a intersectiei, in

lipsa marcajului prevdzut la litera a) oprirea se face inainte de. margineaparliicarosabile.o La semnalul GALBEN alsemaforuluiOPR|M .

. Cdnd semnalul galben apare dupd verde. iar conducdtorii se afldafdf de aproape de locurile de oprire prezentate mai sus, incdt nuar putea opri in sigurantd, acegtia pof frece.Atunci cilnd semnalul rogu functioneazd concomitent cu cel

galben OPRIM (acesta anuntd aparilia semnalului verde). Se poate plecanumai la aparilia semnalului verde.

Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu reducerea vitezeigi respectarea indicatoarelor gi a regulilor de circulalie aplicabile Tn acelloc. (este un semnal de avertizare) nu de obligare)

roU E

Semafor de avertizare

Semnalul de liberd trecere pentru tramvaie este dat de combinalia luminoasd a ldmpiiinferioare cu una dintre cele trei lSmpi situate la partea superioard pentru indicarea directiei.

Semnalul de interzicere a trecerii este dat de iluminarea concomitentd a celor trei lumini dinpartea superioard.

Semafor special pentru tramvaie

trlE]

Semafor pentru biciclete

care. (de exemplu indicatorul

"obligatoriu la dreapta" sau "interzis a vira la dreapta",etc.)Autovehiculele poliliei, salvdrii, pompierilor (etc.), in misiune, pot

circula prin interseclii, chiar dacd semnalele luminoase ale semaforului sausem n ificalia indicatoarelor interzic trecerea.

C6nd deasupra benzilor sunt instalate dispozitive cu semnale rogii giverzi, acestea sunt destinate semnalizerii benzilor cu circulatie reversibild.Semnalul rogu, avdnd forma a doud bare inclinate gi incrucigate, interziceaccesul pe bandd, iarpermite intrarea pe acea bandi (vezifigura).

Semnalul care anuntd schimbarea semnalului verde, are forma uneisdgeli (galbend ori albd) in diagonald in jos, spre dreapta sau st6nga. Acestaanunt6 cd banda este pe punctulde a fiinchisd giconducdtoriisuntobligafisd

sage!i.

Conducdtorul

se deplasezepebenzile indicate de

56

Benzile din mijloc se pot folosi 9i la dus gi la intors, in funclie de culoareasemafoarelor de deasupra benzilor.D MPLU'. vinerea,fiind trafic mai mare intr-un sens,se folosesc 4 benzi laCus (conducdtorii pleacd din localitate). Duminica va fi invers: trafic mai marere celdlalt sens (conducdtorii se intorc), folosindu-se in acest caz 4 benzicentru intors .

\t

\\ \\

Dispozitive luminoase penhu dirijarea circulaliei pe benzi reversibile

Semnalele luminoase pentru pietoni

,rvtil,

*xI{1r */lill\r

lr {[+ ll+ \ttt {[+ ll+ \r

Semafor pentru pietonicombinat cu dispozitiv

de cronometrarea timpului aferent culorii

Pe sectoarele de drum unde valo rile de trafic permit se pot amplasapentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandd manuald a

cererii de verde, care se poate face direct de cdtre pietoni.

SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE

Se pot face cu mijloace de avertizare sonor6, luminoasd sau cu braful.Semrnlizarea se face inaintea efectudii tnei manevre sat pentru evitarea unuipericol imediat.

Mijloacele de avertizare sonord se folosesc de la cel pufin 25 m falI de cei

c[rora li se adreseazS.

ilu

nf,l

Semafor pentru pietoni

a. Luminile de pozifie sau de sta\ionare, incarosabil, in afara localitdlii, de

IT

timpul opririi sau staliondrii pela lSsarea serii pAni

tt

ll

\r\rllr,ttil T

\

57

in zorii zilei gi ziua cAnd plou6 torenlial , ninge abundent, este ceatdsau in alte condi{ii de vizibilitate redusi.

b. Luminile de intfllnire (faza scurtd) sau de drum (faza lungd), inmers. in localitdli sau in afara lor, in funclie de gradul de iluminare adrumului.Luminile de intdlnire gi de ceald cdnd este cea!5 densd.Luminile de intdlnire in tuneluri sau cdnd ploui torenlial, ningeabundent sau in condilii de vizibilitate redusi.

Noaptea, la apropierea a doui vehicule care circuli din sensuri opuse,conducitorii sunt obligali sd foloseasci luminile de intdlnire.c o n c o mi t e nt cu re du c ere a v i t e z e i . de la c el pulin 200 m.Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circuld infayd (pe acelasi

sens) sefolosesc lumirile defntdlnire de Ia celpultryt .l9g m. l

Dacd suntem orbili de cel din sens opus . mentinem faza scurti $ireducem viteza sau chiar oprim.

dirijate prin semnale luminoase sau de polili;ti.. se sefiinalizeazd,prin

semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noplii sau incondilii de vizibilitate redus6, frri sd aibi in funcfiune, obligatoriu pepartea stdnga, infald. o lumind de intdlnire si. in spate, una de pozilie.

. Luminile de avarie se folosesc :

,/ Cdnd vehiculul a rimas in pand, a fost avariat sau nu poate fideplasat in afara pdrlii carosabile

,/ CAnd vehiculul se deplas eazdfoarteincet, avdnd defecliuni,/ Cdnd autovehiculul este remorcat,/ Cdnd sensul de mers este blocat gi va fi nevoie de oprire.

o Este obligatorie semnalizarea schimbdrii direcfiei, depiqirii, opririi sau

plecdrii de pe loc. Intenfia de a depdqi, opri sau schimba direclia se

semnalizeazi cu lumina intermitenti a semnalizatoarelor, cu cel putin 50 minainte in localitdti $i cel putin 100 m inafara localitdfilor.

-- cei cel pulin 50 (100) m inseamnd drstanlade la locul in care tncepem sd semnalizdm

(vezifigura alSturatd pentru o depSgire in afaralocalitdlii).

c.d.

drum.

Conducdtorii vehiculelor cu 2 rofi, vehiculelor cu tracfiune animali, trase

sau impinse cu mAna semnalizeazd cu braful intins orizontal schimbarea

direcliei sau depA$irea(cu cel pulin 25 m inainte de efectuarea manevrei).Oprirea vehiculelor de mai sus se semnalizeazd prin balansarea

r sunt obligali s6 folos easc6, zius permonent luminile de intfrlnire z

euroDene. exDres sI De aurosrrazlh. contlucdtorii motocicletelor Si mopedelor (ciclomotoarelor)

In

conducdtorii vehiculelor care insolesc cortegii, coloane militarecele care tracteazii alte vehicule sau transportd produse periculoaseori grupuri organizate de persoane

r Reducerea vitezei sau oprirea autovehiculelor pe partea carosabild se

semnalizeazd cu lumina rogie din spale (la aclionarea.frdnei de serviciu).

Un vehicul poate fi oprit sau stalionat cu toate luminile stinse :

REGULI GENERALE DE CIRCULATIE

Vehiculele circull pe partea dreapti. Pietonii trebuie si se deplaseze numal

pe trotuar sau acostament. C6nd acostamentul lipseqte trebuie sd meargd cAt

mai aproape demarginea dinstdnga adrumului.

Persoana care a creat un obstacol pe drum este obligat[ si il inldture qi dacd nu

este posibil sd anunle imediat administratorul drumului sau cea mai apropiatiunitate de pblilie qi s[ semnalizeze obstacolul.

Participanfii la trafic trebuie sl anunfe administratorul drumului sau polilia

cAnd sunt obstacole sau alte situalii periculoase pe drumul public.

Centura de siguranfi :

se foloseqte gi in localiteli $i in afara lor de cdtre toti cei care ocupi locuri

prevdzute cu centuri.r' Copiii mai mici de 12 ani

centuri adaPtate .

b.c.

d.

a) pe un drum iluminat, vehiculul fiindvizibil de lacel pulin 50 m;b) in afaraplrlii carosabile, pe un acostament consolidat;c) in localitlli, la marginea pdrf ii carosabile, in cazul motocicletelor cu doul roli.

frrl ataq qi a mopedelor, care nu sunt prevdzute cu sursd de energie.

sau mai mici de 150 cm trebuie s[ poarte

59

Copiii mai rnici de 3 ani se transportd numai cu dispozitive de refinereomologate.Excepfii de la portul centurii de siguranfd :

o Conducdtorii de autoturisme atunci cdnd merg inapoi;o Femeilecusarcindvizibildo Conducdtorii de autoturisme folosite ca taxi cAnd transportd

pasagerl;Instructorul auto in timpul orelor deexaminatorul in timpul examenului).Persoanele cu certificat medical pentru ocontraindicd purtarea centuri i.

o

o

o Conducdtorii qi pasagerii motocicletelor gi rnopedelor (ciclomotoarelor)trebuie sd poarte cdsti de proteclie omologate. Se interzice transportul deobiecte voluminoase pe vehiculele de mai sus.

. Copiii mai mici de 7 ani linuli in brafe qi cei mai rnici de 14 ani se transportdnumai in atagul motocicletelor.

pregdtire (ti

afecfiune care

UTILIZARBA PARTII CAROSABILE

Conducf,torii trebuie sd-gi conducd vehiculele cAt mai spre marginea dinimulte benzi ne sens. vehiculele vor

. Benzile se ocupl succesiv dela dreapta spre stAnga, daci banda utilizati este ocupatl, cu obligafia dea reveni pe banda din dreapta, cAnd este posibil (dacd prima bandd nu estedestinatd vehiculelor lente sau transp.public de pers.).

o Pe drumurile cu 1 sau 2 benzi pe sens (gi cu alta bandd pe care circuldtrarnvaiul) se poate folosi $i banda tramvaiului. dar trebuie eliberatd laapropierea acestuia (precum qi inainte de intersecfie).

POZITII IN TIMPUL MERSULUI

o Este interzisi trecerea peste linia continui qi peste marcajul pentruspafii interzise.

dreapta. CAnd

hi banda- directia sau la ansaiarea in de

CAnd sensurile sunt separate de o linie conlinud Si una discontinuit(intrerupta) se respecti linia cea mai apropiatl de vehicul.

60

1 poate lrece pe celalalt sensdar lui 2 nu ii este permis

Pe un drum cu cel pulin 3 benzi pe sens, cand conducdtorii a doud vehicule merg

in aceeaqi direcfie, pe benzi diferite, intre ei fiind o bandf, liber6, dacd cei doi vorsd se inscrie pe banda dintre ei, cel din dreapta este qbligat sd-l lase pe cel dinstdnga sd ocupe acea band6.

s lt ltlr

Exemplu (vezi figura): daci un drum are 3 benzi pe sens qi cele 2autovehicule (notate cu al gi a2) vor sd treacd pe banda 2 dintre ele, autovehiculula2 trebuie si-l lase pe al si intre primul.

PRESELECTIA

PRESELECTIA (alegerea benzii corespunzdtoare direc{iei de mers,inainte de intersecfie) se face cu cel putin 50 m inainte de interseclie (gi inlocalitdti gi in afara lor )./ La intersectiile cu marcaje (de preselecfie) se respecti semnificatia

indicatoarelor qi marcaj elor.r' La cele flri marcaie se ocupd urmdtoarele pozi{ii:

a) Rdndul din dreapta, cei care merg la dreapta.b) Rdndul din stdnga, cei care merg la stAnga.c) Oricare dintre r6nduri , cei care merg inainte.

I

\

lra2

I

II:al

61

,/ Daci intre qina tramvaiului qi trotuar nu este loc pentru circulafia pe 2 saumai multe rAnduri, vehiculele vor circula pe un singur rAnd, ldsflnd libertraseul tramvaiului.

ALTE REGULI

Cdnd tramvaiul este oprit in sta{ie flri refugiu , vehiculele trebuie sIopreascl in spatele lui. Pot pleca numai dupa ce ugile tramvaiului au fostinchise. Pietonii aflapi pe carosabil care urcd sau coboard din tramvaiuloprit in slaliafird refugiu au prioritile.In stafiile cu re.fugitt nu se opre$te (se poate dep[gi tramvaiul).

Dacd un autobuz sau troleibuz a semnalizat intenfia de a ieEi dintr-o stafie cualveoli, conducdtorii care circuld pe banda de lAngd bordurd sunt obligali sd

reducd viteza sau chiar si opreascd pentru a-i pennite reintrarea in trafic.

refugiu in stalie(pentru pietoni)

o Amenajdrile rutiere gi

groape

brI

Obstacolele din zona de mijloc a drumului(zona medianl) se ocolesc prin dreapta

Orice manevri efectuatd trebuie semnalizatd. Semnalizarea se menfine pe

toatd durata rnanevrei qi trebuie oprite imediat dupe terminarea ei.

La plecarea de pe loc, oprire, intoarcerei viraj, schimbarea benzii,mersul inapoi conducitorul este obligat si se asigure ci manevreleamintite nu pun in pericol pe ceilalfi participanfi la trafic.

Daci sunt De nzi speciale pentru viraj stAnga (de exemplu la unele semafoare),

manevra se fa ce prin stffnga centrului inmginar alintersecliei'Dacd 2 vehicule vin din sensuri opuse. pe un drum in aliniament $i efectueazd

arnAndoui viraj stdnga. virajul se face firi intersectarea traiectoriilor.o c ol indu- s e orin s t dnga c entrul inte r s e c {i e i.

Este interzisi intrarea intr-o intersecfie, (chiar dacd semaforul sou

indicatorul permite), daci din c^ttz aglomerafiei, conducitorul riscl sIrim inl imobilizat, s tfi ni en ind traJic ul.

63

DEPA$IREA

e Este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul sau pe lAngd unobstacol, pt.rn schimbarea direcliei Si ieSirea de pe bandavehicule tn care s-a aflat ini[ial.Se face numai pe pa$gas[4n94, cu excepfia :

r' Vehiculului al cdrui conducitor a semnalizat qi s-a incadrat pentruviraj stAnga, in acest caz depdgirea acestuia fhcdndu-se pe p€dgAdreaptd, daci existd spa{iu suhcient.

/ Tramvaielor, care de reguld se depS$esc pe partea dreaptd.Tramvaiele in mers pot fi dep[gite gi pe stAnga, pe sens unic sau cdnd intreSina din dreapta Si marginea drmntilui nu existd spaliu.Nu se considerd depi;ire circulafia mai rapidl a unui vehicul pe o bandi decAtvehiculele de pe altd bandd.

r Obligafiile celui care deni$e$te :

r' Sb se asigure cd cel care il urmeazd. sau il precede nu a semnalizat

sau din girul de

intenfia de a depdgi .

Sd nu pund in pericol circulafia din sens opus (dacd la depdqire setrece peste axul drumuleri si se asigure cd din sens opus nu se apropieunvehicul).Sdsemnalizeze intenfia de a depisi (cu celpufin 50 (100) minainte).SdpSstreze o distanld laterald suficientd fafd de cel depdgit.Sd reintre pe banda iniliala , dupd ce a semnalizat Si s-a asigurat cdpoate efectua aceastd manevrd in siguranld pentru vehiculul dephgit qiceilalli participanli la trafi c.

Obligafiile celui depisit:,/ sdnumdreascl,viteza

' r' sdcirculec6tmaipedreapta

Cazurile de interzicere a depisirii:

r' in interseclii nedirijate (in cele dirijate depdqirea este permisd).'// Inapropiereavdrfurilor derampd,cAnd vizibilitatea e sub 50 m.{ In curbe qi in orice alte locuri cu vizibilitate sub 50 m.r' Pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri Si tn tuneluri. Prin excepfie

pot fi depigite vehicule cu tracfiune animal6, motociclete, mopede gibiciclete, daci lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20m, iar ldfimea drumului mai mare de 7 m.

Pe treceri pentru pietoni.Pe treceri ia nivel cu calea feratd gi la mai pufin de 50 m inainte de acestea.

instalii de tramvai,cdnd acesta este oprit in s/aliiJdrd refugiu'in zona de acliune a indicatoarelor "Depdqirea interzis[".CAnd la depagire se trece peste marcajul continuu cate desparte sensurile,

iar autoveliiculul circuli, chiar gi pa4ial, pe sens opus (ori se incalcimarcajul care delimiteazd spaliul de interzicere).

/ in loiul unde s-a forntat o coloand de vehicule in asteptare , dacd se intrape sensul opus .

Cffnd la depigire se trece peste axul drumului conducitorii trebuie si se

asigure ci din sens opus nu se apropie un vehicul gi c[ au spa{iu suficient pentrureintrarea pe banda ini{iali.

OPRIREA $I STATIONAREA

Polifia poate dispune ridicarea gi depozitarea in spalii speciale a vehiculelorstalionate neregulamentar.Oprirea qi stalionarea se fac pgdrgaplA drumului, c6t mai aproape de bordurd,

paralel cu trotuarul, pe un singur rand (motocicletele f[rd ataq, mopedele,

bicicletele pot fi agezate cdte doud).

Pe sens unic oprirea Si stalionarea se pot .face Si pe stanga, dacd r[mdne

liberd cel pulin o banda.

in afara localitdlilor oprirea gi stalionarea se.fac' in afara pdrlii cnrosubile

sau cdt mai aproape de marginea din dreapta a dmmului.F Nu se considerd oprire : .' i : '

fi'u imbarcarea seu cobordrea unor

Lnta autorBam pana

Cazuri in care oprirea este interzisi: (

65

In zona de acfiune a indicatorului "Oprirea int erzisd" .

La mai pulin de 50 m inainte gi dupd calea feratd.Pe poduri, pe qi sub pasaje denivelate, pe viaducte qiin tuneluri (incazul imobilizdrii in tunel trebuie oprit rnotorul)il curbe qi in alte locuri cu vizibiliiai" *Oura rub 50 m (de exempluvArfuriderampd).

{-a treceri dg pietoni gi la mai pufin de 25 m inainte gi dupd acestea.In intersecfii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum giin zont

mai pufin 5 m inainie gi dupa indicatorul statiei pentruprjloacele de transport public.

{ In dreptul altui vehicul oprit , dac6, se stdnjenege circulafia a doudvehicule venind din sensuri opuse.

'/ in dreptul marcajului continiu dacd ceilal$ conducdtori ar fi obligalisd treacd peste acest marcaj.

r' In bcurile unde este inlerzisd depdsirea.r' in dreptul unui indicator sau semnal, dacd se impiedicd observarea

lor.Pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele :" DrumiI!€UlgA[", "Prioritate pentru circulalia din sens invers,'gi ,,prioritate

fald de circulatia din sens invers".Pe pistele obligatorii pentru pietoni Si/sau biciclisti, ori pe benzilerezervate unor categorii de vehicule. semnalizate caatare.Pe platforma cdii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pulin de50 m, daci se stdnjeneqte circulafia vehiculelorpe gine.Pe autssfAzl, pe drumurile expres gi pe cele nationale europene (E)Q)Lttem opri in afarapdrlii carosabile).

r' Pe trotuar, daci nu se asigurd spafiu de cel pulin I m pentru circulafiapietonilor.

Cazuri de interzicere a STATIONAnU:r' in toate caz.urile in care esfe inferzi,,/ in zona de acliune a indicatorului "stalionarea interzisd,, gi a

marcajului de interzicere a stafiondrii (marcajul in ZIG- ZAG).(Marcajul de interzicere a stafiondrii poate fi 9i o linie continui galbeni peborduratrotuarului).

r' Pe drumuri publice cu llfime mai micd de 6 m.{ in dt.ptut "aitot

a" 6."r .-. d. .ruesc proprietitile aldturate

_ drumurilorpublice (intreprinderi, firme, gcoli, curfi, etc).{ Inpante giinrampe.

66

,/ La indicatoml "stalionare alternantd", in altd zi decdt cea permisd,sau indicatorul "Zond de sta{ionare cu duratd limitatl" peste duratastabilitd.

o Noaptea se aprind luminile de pozilie cdnd staliondm, dacd locul nu este

iluminat.

Autoritatea competentd poate permite oprirea sau stalionarea total sau parlialpe trotuar (cu respectarea marcajului, iar in lipsa marcajului numai dacdrdrndne un culoar de minim I m ldlirne pentru pietoni).

La stationare trebuie oprit motorul, introdusi maneta intr-o treaptiinferioari de vitezi qi acfionati frina de ajutor (de min[).Conducitorul autovehiculului care este imobilizat involuntar in pantd sau

rampi trebuie sd bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol de lamarginea drutnului.

Oprirea interzisd

-interzice oprirea din dreptul lui pf,ni laprima intersecfie: (dacd nu este insolit desel'rlne adilionale).-inzonalui de actiune ESTE INTERZISAINTOARCEREA;- fiind interzisd oprirea este interzisd qi

sta{ionarea.

Sta!ionarea interzisd

-interzice stafionarea din dreptul lui pffnIla prima intersectie: (dacd nu este insofitde semne adilionale).- in zona lui de acfiune putem opri($5 minute);- INTOARCEREA ESTE PERMISA.

Stalionare alternanta

-interzice stafionarea in zilele impare alelunii (1,3,5...)

67

Sta!ionare alternanta

-interzice stalionarea in zilele pare ale lunii(2,4,6 ...)

Zond de stalionare Sfargitul zoneicu durata limitatd de stalionare

cu durate limitata

-se poate staliona pe durata limitatd

-interzice oprirea 30 m incepdnd din dreptulindicatorului.

Inceputulzonei de interzicere a opririi-interzice oprirea din dreptul indicatorului(inceputul zonei) pdni la acelagi indicator cusigeata in jos (sfhrgitul zonei)

-semnele adilionale (de exemplu s[gelile)pot fi si in interiorul indicatorului

Sfflrsitul zonei de interzicere a opririi

-semnele adilionale (sagelildlat fi Sutrinteriorul indicatorului

68

Confirmarea zonei de interzicere aopririi (cind zona de oprire interzisl estemai lungi). Se folose$te numai impreuni cucelelalte (inceputul zonei $i sftr$itul zonei)

-semnele aditionale (sigefile) pot fi si ininteriorul indicatorului

-interzice stalionarea intre orele 7 Si9;permite stafionarea in afara orelormenfionate.

PARCAREA

o Reprezint[ stalionarea in locuri special destinate, semnalizate cu

indicatoare sau cu marcaje.o Vehiculelevortrebui agezateunul l6ngi altul (paralele intre ele).

-in acest caz este permisi parcarea numaidacd se facepa.r@lpe trotuar;

-in cazul in care silueta autovehiculului este

pe trotuar. este permisd parcarea numaidacd se face in totalitate pe trotuar;

69

Parcare subterandsau in clidire

-inceputulzoneiin ;

-avem voie sd parcim din dreptul acestui indicatorpdnd la intdlnirea aceluiaqi indicator cu semnuladilional cu sigeata in jos (sfArsitul zonei). Cdndzonain care parcarea este permisd este mai lungdputem intdlni acelaqi indicator cu sdgeatd gi in susin jos (confirmarea zonei).

$l

Persoane cu handicap

Parcare cu plate

th - {2h'lh:'l RON

Parcare cu plate

-sunt panouri adilionale care se pot int6lni in locurile deparcare.-mai putem intdlni indicatoarele de parcare impreundcu sdgeli (vezi explicalia de mai sus).

iNrolncEREA

Pentru a intoarce prin manevre inainte - inapoi sau prin viraj trebuie sd

semnalizdmq'isdneasigwamcddinfald,spatesaulateralntcirculdniciunvehicul.Cazuri de interzicere a intoarcerii:

(vezi interzicerea opririi). Este permisi

intoarcerea in intersecfii numai dintr-o singurd miqcare, (dacd nuse interzice din alte motive: treceri de pietoni, marcaj continuu,

gtc,)

Unde este indicatorul " intoarcerea interzisd ".in locuri unde soliditatea drumului nu permite.Pe drumurile cu sens unic.

MERSUL INAPOI

o Se interzice in toate cazurile de interzicere a intoarcerii, cu excepfiadrumurilor cu sens unic (deci este interzis mersul inapoi qi in aproapetoate cazurile de interzicere a opririi ).

. Se interzice pe o distanld mai mare de 50 m.r Se interzice la ieqirea din garaje, cur{i sau alte proprietdli aldturate.o iAnd vizibilitatea in spate este impiedicati trebuie si fim dirijafi de

persoane din afara vehiculului.. Mersul inapoi trebuie semnalizat cu luminile din dotare (albe) - acestea

se aprind singure cdnd maneta de viteze este in marqarier.

v lTEz A $I REDUCEREA VITEZET

hteza trebuie adaptatd in funcfie de condiliile de drum astfel incdt sd se poatdefectua orice manevrd in siguranli.

1) Limitamaximdde vitezdin localitlti ester Pentru unele sectoare de drum administratorul drumului, impreund cu

polilia pot stabili pentru autoturisme $i motociclete, limite de psgiJo801<mth tn locslitdll

r Administratorul drumului, cu acordul poliliei, poate stabili qi limite de' vitezdmaimici,darnumaipufinde30km/h(l0km/hpentrutramvaie).2) Limitele maxime de vitezd in afara localitililor sunt prezentate in tabel :

Categoriileautovehiculelor

. Pe drumurinationale-judefeng,comunale

Pe drumuri exDressau nalionale

europeDe

Pe auto-strizi

A,B 90 100 130

C.D.Dl 80 90 110

A1, 81, Cl 70 80 90

Tractoare, mopede 45 45

7l

a

Autovelticulele cu remorci au, w!fure_letgltaJilpr. rintite cle vitezd ut10 km/h mai mici decdt celeprezentate tn tabel.conducdtorii tncepiltori (si cei care tnvald sd conducd) au, in a.farqlocalitdlitor. linite rle vitezd cu 20 km/h mai mici clecat celepre:entale in tabelVITEZA N|AXIMA PENTRU AUTOVEIIICULE CU GABARITDEPA$IT SAU CARE TRANSPORTA PRODUSE PERICULOASE :

40 km/h in localitlfi gi 70 knr/h in afara tocalitititorse interzice circulatia cu vitezd sub limita minimi admisd,reducerea bruscd a vitezei ori oprirea neagteptatd, fdrd motiv.conducatorul este obligat, in functie de viteza cu care circuld, sapdstreze

.o distanld suficientd fafa de vehiculul aflat in fata sa,,.)entru evitarea coliziun ii.

REDUCEITEA VITEZBI - conducdrorul esre obligat sd circule cu oviLezd de cel mult 30 km/h in localitdti sau 50 km/h in afara localitdtilor:,/ in intcrseclii nedirijctte.

'/ La trecerea pe langd grupuri organizate, coloane militarc.cortegii, indiferent daci se afld in mers sau stationeazd pe parteacarosabilS a drumurilor cu o singurd banclzi pe sens,,/ La trecereape ldngd anirnale conduse pe clrum../ La indicatorul "Copii", intre orele 7 * 22 gi la indicatorul"Accident"Pe timp de ceatd, ploaic torcn[iali, ni'soarc ab'ndcntd. cAnclvizibilitatea este sub I 00 rn.Pe ,lrtrmuri cu deniveldri, polei, gheafd. zdparJdbatdtoriti, mizgir.piatra cLrbicd umedi.La trecerile pentru pietoni fird se'rafoare, pe drumurire cu cclmt, lt o band[ pe sens, iar pietonii intentioneazd sd traverseze.La .: ch im b(trea direc! ie i p r i n v i ruj e.

c Avdnd in vedere gi alte precizdri ale legii, IITEZATREBUIE RED(fErd a se sirecifica la cdli km/h trebuie redusd) gi in unndtoarele cazuri:/ Noaptea, la intdlnireaunui vehicul din sens opus.r' Lu culea feratd pdzitd (cu bariere sau semnale rogii - cdnd

banerele suntridicate gi semnalele rogii sau acustice stinse).,/ La semnalul poliyisnlui prin balansarea bralului.,/ La apropierea autovehiculelor cu girofaruri albastre./ La ctpr:opierea de o interseclie, clacd trebtrie sd acorddntprioritate.

/ Lasemaforul (semnalul) galben intermittent.

,/ CAnd autobuzul sau troleibuzul semnalizeazd plecarea dinstayiacu alveold reducem viteza sau chiar oprim.

o Codul rutier nu obligl la reducerea vitezei :

-+

(Se infelege cd, pentru a evita unele pericole, in aceste cazuri oriceconducitor poate reduce viteza, dar legea nu il obligi).

o ACVAPLANAREA-apare lavitezdmare cind drumul este acoperit cu api;-reprezinti pierderea contactului dintre anvelopl qi carosabil (din cauza peliculeide apd dintre anvelopd qi carosabil pneurile nu mai pot evacua apa de sub ele).Autovehiculul nu mai poate fi controlat.

TRECEREA PE LANGA VEHICULELE CARE CIRCULA DIN SENSOPUS

La intdlnirea a 2 vehicule din sensuri opuse, acestea trebuie conduse cAt maipe dreapta.

Dacd mersul inainte este impiedicat de un obstacol sau de alli participanfi la

la nevoie. sd opreascd pentru a-i ldsa sd treacl pe cei care circuld din sens opus.Pe drumurile cu declivitdli sau inguste, unde trecerea unul pe l6ngd altul a

doud vehicule este imposibild sau dificild, conducitorul vehiculului care coboarleste obligat sd opreasci pentru a permite trecerea celui care urc[.

Cdnd unul din vehicule trebuie sd execute o manevrd de mers inapoi,ansamblul de vehicule trece inaintea oricdrui alt vehicul, vehiculul greu inainteacelui ugor (cel ugor trebuie sd meargd inapoi), iar autobuzul inaintea autovehicululuide transport mirfuri (cel care transportd mirfuri trebuie sd meargd inapoi).

La vehicule de aceeaqi categorie, obligafia de a merge inapoi revine celui careurci, afari de cazul cAnd este mai ugor pentru cel care coboari si execute aceastimanevrd (mai ales cdnd este ldngd un refugiu).

73

INTERSECTII $I OBLIGATIA DE A CEDATRECEREA

prioritatea fafi de vehiculele din sens opus).(cdnd v ir eazd stAnga p ierd

cAnd efectue azd un viraj qi se intersecte azd. cu un biciclist care circuld pe o p_lslApentru biciclete.cand coboard o pantd fafi de vehiculele care urcd ( dac6 cele care urc6 au unobstacol imobil pe sensul lor de mers);cand se-pungin mi$sare sau cdnd iese din garaje. curti. ganguri sau alte proprietdJial[turate. fagd de orice vehicul, indiferent de direclia de mers. Fac excepfieautovehiculele din serviciile regulate de transport public care pleacd din staiiilecualveole.cdnd vireazi la st6nga fald de vehiculele din sens opus Qtrioritate de dreapta) (qitramvaiele care vireazd stdnga pierd prioritatea).

e) cdnd vine de pe rrn ralcAnd intrd pe un drum nafional venind de pe unul judefean, comunalsau local :

cdnd intrd pe un drumjudelean venind de pe unul comunal sau local ;

Au prioritate qi cei care intalnesc indicatoarele: "Drum cu prioritate" ori"Prioritate fafi de circulaia din sens invers" sau "Interseclie cu un drum frrdpriqrilale".

Au prioritate de trecere autovehiculele poliliei, ambulanlei, pompierilor,SRI , etc., in misiune.

a)

b)

c)

d)

74

a)

b)

c)d)

o cdnd intrd pe un drum comunal venind de pe unul local ;

cdnd urmeazi si intre intr-o interseclie cu sens giratoriu fald de vehiculele care

circuld in interiorul acesteia.

tuturor vehiculelor cu cafe se intersecteazl, cdnd iese din zonateziden\iald sau

pietonal6.cdnd iese de pe un drum inchis circulaliei publice.

ietonilor care traverseazi pe trecere sau la culoarea verde,

o Pietonii au prioritate numai pe trecerile de pietoni ( care au marcal sau

indicator).Ei pot trece gi pe la colEul strdzilor ( regulamentar !), dar in acest caz nu au

prioritate.

(c0nd conducdtorul

vehicril"luia respectat prevederile legale pe acel drum)'

o intre 2 vehicule cu regim prioritar, care ajung simultan intr-o interseclie se

aplicd prioritate de dreapta.Cand in interseclie un polifist dirlieazi '

intre vehiculele care pot

trece la semnalul lui se aplicdBdgritale-dc-drcapta.cflnd un vehicul intalneqte indicatorul ,,oprire" 9i altul ,,cedeazd trecerea"

trece primul cel care vine din dreapta.

INDICATOARE LA CARE AVEM PRIORITATE :

Drum cu prioritate lntersectie cu un drum fdrd prioritate

Prioritate faFde circulalia

din sens invers

-au prioritate cei care intdlnesc acest indicator.

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamnd c6la acest

indicator este interzisi oprirea, deci 9i stalionarea qi

intoarcerea).

75

-panourile adilionale indicd direclia drumului cuprioritate.-la cel cu drumul cu prioritate spre stffnga avemprioritate gi la sthnga gi la dreapta Si tnainte.Ja amdndoud dacd virdm stdnga nu acorddmprioritate celor din sens opus (ei avdnd,,oprire" sau

,,cedeazd trecerea")

INDICATOARE LA CARE NU AVEM PRIORITATE:

Cedeazd trecerea

-se intri in interseclie cu vitezdredusd;

-daci pe drumul cu prioritate circuld vehicule cu care'ne intersectdm, le acorddm prioritate.

-obligi la oprire la intersecfie, in locul in careavem vizibilitate, de obicei pdni in dreptul colluluistrizii;-dacd existd un marcaj de oprire. trebuie sd opriminainte de marcaj.-aace un venicut mtalnevehicul ".cedeazdtrecerea" trece primul cel care vinedin dreapta.

-acordim prioritate vehiculelor care circuli pe drumulprioritar (celor care,vin din sens opus gi celor dindreapta);

-hecem inaintea celor din stinga, acestea acord6ndu-ne prioritate (de dreapta).

76

-in acest caz acorddm prioritate tuturor vehiculelor(celor care circuli pe drumul prioritar gi celor care vindindreapta);

Prioritate pentrucirculalia din -sens invers

-auprioritate cei carevindin sens opus;

-se intdlnegte la drum ingustat (inseamn6 cd la acest

indicator este interzis[ oprirea, deci 9i stalionarea 9iintoarcerea).

-in acest caz numai conducdtorii autocamioanelor qi

autobuzelor trebuie sd respecte indicatorul (s6 acorde

prioritate vehiculelor din sens invers);:autoturismete (slmotocicletele) pot trece chiar dac[ din sens opus vinalte autovehicule.

, Conducdtonil care se apropie de o trecere la nivel cu calea feratii curenti va

reduCe viteza. La caleaferata neplziti (ftrl bariere sau frri semnale luminoase) este

ofrGltoii"-oprir.u. Lo c;leofeAd iriiustriatfi se respectd semnalele'itgenlilor de

ffi;iffi"rat6 industriald nu este cale feratl curenti (este folositl rar).--' -'Ca"a

circulafia este dirijati de agenli de cale ferati trebuie respectate

semnalele lor.- ---- Conduc6torul poate traversa calea ferati cu bariere in cazul in care barierele

sunt ridicate gi semnalul alb intermitent este in functiune (cf,nd semnalul cu lumini

iogii ".t.

stins, obligatoriu se aprinde un semnal cu luminl intermitenti albi, cu

caden{l lentl, care permite trecerea).

a)b)c)

Conducdtorul este obligat si opreasci atunci cAnd:

barierele sau semibarierele sunt cobordte, in curs de cobordre sau ridicare;

semnalul cu lumini rogii gilsau semnalul sonor sunt in funcliune;intdlnegte indicatorul "Trecere la nivel cu calea feratd, fErd bariere"(simpld sau

dubl6) sau"Oprire";d) agentul de cale ferati adreseazi semnal de oprire.

Vehiculele vor fi opite tnaintea marcaiului pentru oprire, iar in lipsa

acestuia, tn drepnl indicatorului in cruce "Trecerea lanivel cu calea ferati frrd bariere", al indicatorului" Oprire " ori tnaintea bari erei, dupd caz--

incazulimobiliziriiunuivehicul,conducitoruleste obligat s d scoatd imediat din vehicul cdldtorii Si

sd degajeze platfurma cdii ferate, iar in caz de

imposibilitate, si semnalizeze ptezenla vehiculului cu

oricemijloc adecvat.Conducitorului ii este interzis sd treacd sau sd

ocoleascd poarta de gabarit, instalati inainte de calea

ferat6, dac[ inilfimea vehiculului depdgeqte sau ar

putea atinge partea superioar[ a porfii.^ Participanfii la trafic aflafi in apropiere de locul

unde a rimas imobilizat un vehicul pe calea ferat[, sunt

obligafi si acorde sprijin pentru scoaterea sau, in caz

de imposibilitate, pentnr semnalizarea sa.

Trecere la nivelcu o cale feratd simPlS,

fera bariere,prevezute cu semnale

luminoase de avertizarea apropierii trenului

Trecere la nivelcu o cale feratd dubl6,

f6rd bariere,prevazuta cu semnale

luminoase de avertizarea apropierii trenului

Trecere la nivelcu o cale ferate simPla,

cu semibarierd,prevdzutii cu semnale

' luminoase de avertizarea apropierii trenului

ZONA REZIDENTIALA $I PIETONALA

inzonareziden+ialdpietonii pot folosi toatd partea carosabild, iar jocul copiilorestepermis.

Conducdtorii sunt obligali sd circule cu maxim 20 km/h, si nu stalioneze sau sd

parchezein afara spafiilor prevdzute , si nu stAnjeneasc6 circulalia pietonilor chiar

dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci'Zona pietonall : una sau mai multe strdzirezewate pietonilor, unde accesul

vehiculelor este supus unor reguli speciale.in zona pietonald conducdtorul poate intra numai dacl locuieqte in zond sau

presteazi servicii publice "din poartd in poart6" gi nu are altd posibilitate de acces.

Acesta este obligat sd circule cu cel mult 5 km/h, si nu stAnjeneasci circula{iapietonilor chiar dac6, in acest scop, trebuie sd opreasci.

La ieSirea din zonele rezidenliale Si pietonale, conducdtorii sunt obliga\i sd

acorde prioritate de trecere luturor vehiculelor cu care se intersecteazd.

Sf6rgitul zonei rezidenliale

ZONAPIETONALA

ZonA pietonale Sfdrgitul zonei pietonale

CIRCULATIA PE AUTOSTRAZI

Se interzice circulalia pietonilor, autovehiculelor cu gabarite depdgite, a

vehiculelor cu trac,tiune animala, vehiculelor trase sau impinse cu mana,

bicicletelor, mopedelor (ciclomotoarelor), tractoarelor 9i maSinilorautopropulsate, precum 9i a vehiculelor care nu pot depdgi viteza de

50 km/h.Sunt interzise gi: invdlarea conducerii unui vehicul, incercdrile

prototipurilor, manifestaliile, defildrile, caravanele publicitare,antrenamentele 9i competiliile sportive, precum 9i cortegiile.

Autovehiculele de transport public de persoane sau de mdrfuri vorcircula numai pe banda din partea dreapta a autostrezii.

EAi.?'max 20 km/h

Zond rezidenliald

79

banda deurgen!a

banda deurgenta

mediand

Autovehiculele poliliei,pompierilor, etc se pot

deplasa pe banda de urgenfi,dacd pe celelalte benzi

. circulalia este blocati

Pe autostrizi se interzice:a) circutalia gi imobitizareavoluntare (oprirea sau stalionarea) pe ban.dade

urgenla; pe banda de urgenld pot circula autovehiculele cu regim prioritarafl ate in misiuni urgente.

b) efectuarea mlnevrei de intoarcere sau mers inapoiori intrarea in zonamediand (pe racordurile dintre cele2 pd(icarosapile);

c) stationarea ori parcarea Tn alte locuri decdt cele special amenajate'

OBLIGATIILE CONDUCATORII,OR DE AUTOVEHICULE

Conducdtorul de autovehicul sautramvai este obligat:l. Sd aibd asupra sa gi si inmdneze. la cererea politistului rutier actul de iden-

titate, permisul, certificatul de inmatriculare, atestatul professional, documentele

referitoare la bunurile transportate, precum gi alte documente prevdzute de lege.

2. SI respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate sau la

dimensiunile maxime admise pentru autovehicule.3. Si verifice funcfionarea sistemului de lumini, a instalaliei de climatizare,

sd menfind curate geamurile , precum gi pldcufele cu numdrul de inmatriculare'4. Sd aib[ trusa medicald de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si

stingdtor de incendiu omologate.5. Si se prezinte la unitatea de polilie care l-a invitat, pentru solulionarea

oricdrei probleme legate de calitateade conducitor sau de defindtor de vehicul'6. Sdpermitd controlul stdrii tehnice , precum si al bunurilor transportate.

7. Sdbpreascd motorul gi sI semnalizeze autovehiculul imobilizat in pasaje

subterane sau tuneluri.

80

9. Conducdtorii autovehiculelor cu masa maximd nrai mare de 3.5 tone

trebuie sd poarte echipament fluorescent-reflectorizant (veste reflectorizante) cdnd

executd interven{ii lavehiculul aflat pe carosabil.10. Sd aplice pe parbiz qi pe lunet[ seninul distinct]v-sl4bill-p9lllu

incepitori (vechimeinconducere sub 1 an).11. Defindtorul unui vehicul este obligat sd comunice polifiei identitatea

persoanei cdreia i-a incredinlat vehiculul.

INTERZICERI PENTRU CONDUCATORII DE AUTOVEHICULE

Se interzice conducdtorului de autovehicul sautramvai:1. Sd transporte mai multe persoane decAt 'numdrul de locuri stabilite in

certifi catul de inmatriculare.2. Sd transporte persoanein stare de ebrietate pe motocicletd sau in cabina

ori in caroseria autocamionului.3. Sd transporte Dersoane in caroseria autobasculantei, pe autocisternS. pe

platformd. deasupra incdrcdturii. pe parfile laterale ale caroseriei. sau persoane care

special amenaj ate pentru transportul persoanelor.4. Sd transporte copii in varsta de pAnd la 12 ani pe scaunul din fafd, chiar

dacd sunt linufi in brafe.5. Sd transporte in sau pe autoturism obiecte a cdror lungime sau lifime

dendseste dimensiunile acestuia.6. Si deschidd u$ile in timpul mersului, sd porneascd de pe loc cu u$ile

deschise. La oprire conducdtorul gi pasagerii pot deschide uqile sau cobori dacd nu

creeazb un pericol.7. Sn aibd preocupdri care-i distrag periculos atentia ori sd foloseascd

sigurantd.8. Si intre pe drumurile modemizate cu autovehiculul care are pe roli sau pe

caroserie noroi ori din care cad sau se scurg produse ce potpune inpericol siguranla

circulafiei.9. Sd aplice pe geamuri afi$e. reclame. inscrisuri sau accesorii care restrdng

vizibilitatea din interior sau exterior.10. SA aibd aplicate folii sau tratamente chimice pe geamuri. ce restrdng

vizibilitatea , cu exceplia celor omologate.I l. Sa aib[ folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare (care

diminueazd eficacitatea lor) sau pe pldcutele cu nr. de inmatriculare (care impiedicdcitirea numdrului).

12. Sd lase liber in timpul mersului volanul. ghidonul sau maneta de

^i;*t^;.;;;^+^;ii .a" ..X .lo..rrnlpzc fronctnicio in rnerc

1 3 . Sd foloseascd in mod abrtziv mij loacele de avertizare sonord.

81

14. Sd circule cu autovehiculul cu masa totald maximd autorizatd mai mare de

3.5 tone pe drumurile acoperite cu zapad6. gheafb sau polei , lard a avea lanluri sau

alte echipamente antiderapante omologate pe drumurile stabilite prin ordin alministrului transporturilor.

I 5. Sd circule avAnd anyelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele

din certificatul de inmatriculare ori care au tdieturi sau rupturi ale cordului sau suntuzate peste limita admisd.

16. Se foloseascd un autovehicul care emandcdrui zgomot depS$e$te pragul fonic prevdzut sau care

eJ,_a,"c,;Hers'i

17. SA circule avdnd pldcufele cu numerele de inmatriculare deteriorate orineconforme cu standardul.

18. SA sdvdrgeascd acte sau gesturi obscene, sd profereze injurii celorlalliparticipanli la trafic.

19. SA circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la dataproducerii avariei.

20. SA foloseascd telefoane mobile in timpul mersului (cu exceplia celor cudispozitive tip "41dinilibele").

2r. (valabil pentru toatepersoanele care ocupd scaunele din fa!6).

22. Sd arunce din autovehicul obiecte. materiale. substanle.23. Se interzice montarea sistemelor antifurt sonore care se declangeazd la

trecerea altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie sd fie mai mare de un minut, iarintensitatea lui sd nu depdgeascd pragul fonic legal.

oBLTGATil iN CAZUL UNUTACCTDENT (CU VTCTTME)t

Conducdtorul implicat intr-un accident soldat cu moartea sauvdtdmarea unei persoane sau daci accidentuls-a produs ca urmare a uneiinfracliuni ESTE OBLIGAT z

a) sd opreasce, sd anunle imediat poli(ia, sd nu modifice urmele gi sen u pdreseascd locul faptei ;

b) sd nu consume alcool, stupefiante sau medicamente cu efectesimilare, dupd accident, pdnd la testarea concentraliei alcoolului saureco lta re a p rob e I o r b i ol og i ce.

Conducdtorilor implicali in accidente li se recolteazd obligatoriuprobe biologice pentru stabilirea alcoolemiei sau consumu lui de stupefiantesau med icamente similare.

82

Orice persoand care este implicatd sau are cunogtinli despre un accidentcu victime, sau atunci cAnd este implicat un vehicul care transportd mdrfuripericuloase, este obligatd sd anunle polilia apeldnd numirul unic pentru

urgente 112.

ACCIDENTE SOLDATE NUMAICU PAGUBE MATERIALE

Conducdtorul, instructorul auto (Tn timpul orelor de pregdtire) 9iexaminatorul (in timpul examenului) nu au voie sd consume alcool,stupefiante sau medicamente cu efecte similare, pdnd latestarea concentraliei alcoolului sau recoltarea probelor biologice (altfel seconsiderd cd rezultatele testului reflectd starea acestora in timpul conducerii).

CAnd accidentul se soldeazd doar cu avarii (pagube materiale)conducdtorii sunt obligali:

ori, dacd nu esteposibil 9i nici nu pot sd igi continue circulalia, sd le deplaseze cAt mai aproapede bordurd, semnalizAndu-le prezenla;

b) conducitorii se vor prezenta in cel mult 24 ore la unitatea de politie pepentru intocmirea

un copac peste vehicul, etc).Autorizalia de reparalie se obline in acest caz de la societatea de asigurdri.

in caz de accident cu avarii se poate incheia o €-SlN$tAtaRE:AiliiiX"EillR,Dj AGCIDENT inheconducitori (firi a mai fi nevoie de anunlarea poliliei; se merge direct la societatea deasiguiiri), c6nd sunt indeplinite condiliile:

1) s-au produs pagube care se despdgubescprin asigurarea obligatorie;2) accidentul nu presupune suspendarea sau anularea permisului (iar conducdtorii posedd

permis);3) cel pulin un conduc6tor gi-a recunoscut vinovdlia gi are asigurare obligatorie;4) conducitorii au completat f6rd obiecliuni formularul de constatare amiabilS de accident.Societ6!ile de asigurdri verifici intocmirea formularului gi atestd validitatea sau nulitatea constatdrii

amiabile de accident.

Transportul de mlrfuri qi persoaneVdrsta miniml a conducitorului angajat ln transportul de mirfuri este :

a) 18 ani, pentruvehicule pAnd la 7,5 tone;b) 2l de ani pentru altevehicule .

Conducdtorul angajat ln transportul public de persoane trebuie sdaibd cel pufin 2l de ani.Conducdtorul vehiculului care efectueazd transport de mirfuri sau public de persoane trebuie sl respecte

timpii de conducere. de repaus qi de odihnl stabiliti prin reglementirile inteme gi intemafionale.

a)

documentelor 9i

Atestatul profesional

Se elibereaztr de cdtreAutoritateaRutierlRomdn6(A.R.R.) conducltorutui care efectueazd:-transport de substanJe periculoase;-transport public de persoane;-transport cu autovehicule cu mase gi/sau gabarite depdsite;-transport demdrfuri (vehicule cu masamaximi autorizatd peste 3,5 tone).

Titularul oermisului de conducere nu poate efectua transoort public de mdrfuri sau oersoane frrA a aveaatestat.

Tiansportul inctrrctrturilor

incllrcltura trebuie sl fie agezatd gi fixatdinc6t:a) s[ nu pundin pericol persoane ori sd nu cauzeze daune proprietdfii publice sau private;b) str nu stAnjeneascd vizibilitatea sau sd pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului;c) sinu fie tdrAt6, sd nu se scurgtr ori s6nu cadl;d) sd nu mascheze dispozitivele de semnalizare gi pldcufele de inmatriculare, iar in cazul vehiculelor

fdri motor, semnalele fdcute de conducltorul acestora;

, e) s6nu provoace zgomot care sdjeneze conducdtorul, participanfii latrafic ori si sperie animalele gislnu producI prafsau mirosuri pestilenfiale.

Incdrcdtura care se poate imprlgtia in mers trebuie acoperitd cu o prelat5. Cdnd lncdrcdtura constd inobiecte mari ori grele, aceastatrebuie fixatipentru a nu se deplasa q1a nu depdSi gabaritul vehiculului.

Obligaliile conducltorului autovehiculului si tramvaiului care efectueaztr transport nublic de nersoane:

- a)sd opreascd pentru urcarea sau cobordrea pasagerilor numai in stalii. cu excepfia transportului publicde persoanein regim de taxi;

b) si deschidd ugile numai dupii ce autovehiculul a fbst oprit;c) slinchiddugile numai dupi ce pasagerii au cobordt ori au urcat;d) str repuntr in migcare vehiculul din statie dupa ce a semnalizat inten{ia gi s-a asigurat cl poate efectu4

in siguranfi, aceasta manevre.

Noti : capitolele scrise cu litere mici trebuie tnvdlote de cei core sas:rinexflmen pentru categoriile C, D , CE , DE.

Circulalia autovehiculelor cu mase 9i/sau gabarite depigite

ConducStorul unui vehicul de acest feltrebuie se aiba.<j6liiitrliiil2itUBCril*Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care are mai muti ije SO tone s;u lungimea de peste

40 m ori lifimeasau indllimea de 5 m poate circula pe drumul public numaiin baza autorizaliei sp6ciaieemise de administratorul acestuia,cu avizul poliliei.

Aulovehiculul cu mase gi/sau gabarite depigite trebuie echipat cu urmdtoarele dispozitivesuplimentare:

a) o pliculA de identificarereflectorizanl6, cu fondul alb si chenarul rosu, in slanga fale;b) marcaje reflectorizante in spate, c6t mai aproape de marginile lateral'e,iiEEizGlt,ernante

albe 9iro9ii, descendente cetre exlerior, dac6 l6!imea autovehiculului-depdgegte 2,s m;c) unul sau mai multe dispozitive speciale luminoase galbenej iricat iumina emisi si fie

vizibili din lald, din spate 9i din pdrlile laterale, precum 9i dispozitiie refleitorizante galbene pe parlilelaterale la distanla de 1,5 m intre ei;

. , d) lumini pe ptrlile laterale ale incdrciturii ori vehiculului care depdgegte ldlimea de 2,S m,care sd tuncfioneze concomitent cu luminile de pozilie, precum gi un dispozitiv rbflLaoriizant.

Pe autostrlzi autovehiculul care depigegte ldlimea de 3,2 m trebuie urmat de un autovehiculde.insolire. Pe celelalle drumuri autovehicutut cu t5timel intre 3,2 m si4,5 m sau o lungime de pestJ z5m trebuie insoJit in falt de.un.autovehicul, iar cel cu iSlimea mai mare de 4,5 m sau lunlime oe ieste

-0m, de dou6 autovehicule, unul in fali gi 'altul in spate. Autovehicui-ul de 'inso1re

trebuie echipat cu un dispozitiv special de avertizare gi si aib6 montald in fald sau in spate, pldcula deidentificare previzutd la lit. a).

Conducdtorul autovehiculului cu masa gi/sau gabaritul depdgite, precum gi conducStoriiautovehiculelor de insolire sunt obligati sd aprindi semnalele speciale (GIROFARURI) cu luminagalbenS.

Este interzisi circulatia autovehiculelor cu mase gi/sau gabarite depisite:a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie;b) c6nd vizibilitatea este redusi sau partea carosabild este acoperiti cu polei, gheali

sau zipadi.Transportul mdrfurilor sau oroduselor periculoase

Conducitorul trebuie sd aibiAutovehiculul care transporti trebuie sd indeplineasca condi!iile

tehnice stabilite prin european referitor la transportul internalional al mirfurilor periculoase(A.D.R.)iar conducitorul si aibi certificat A.D.R..

Transportul mdrfurilor periculoase se efectueazi numai pe traseele stabilite gi se comunicipolilieidin localitalile pe raza cdrora se deruleazd transportul.

Mdrfurile periculoase se transporta numai cu autovehicule special amenajate, puftdndsemne distinctive de identificare. Autovehiculele trebuie si aibd in funcliune semnalul special deculoare galbend (girofar).

Mdrfurile periculoase pot fi insolite de persoane care si le cunoasci bine caracteristicile, iarconducitorul trebuie sd aibd documentele prevdzute de lege si si cunoasci normele referitoare latransportul si la manioularea incircdturii.

Dacd din diferite cauze produsul periculos se imp16stie pe drum. conducitorul este obligat s6ooreasc6. sd-i avertizeze pe ceilalti conducitori $i pe oersoanele din iur. si semnalizeze pericolul si sdanunle administratoruldrumului sau cea mai apropiati unitate de ooli!ie.

SE INTEFIZIGE conducdtorului deautovehicul care transporti mirfuri periculoase:

a) sd provoace gocuriautovehicululuiin mers;b) si fumeze in timpul mersului ori sd aprindd foc la oprire sau stalionare, la o distanli mai

micd de 50 m de autovehicul;c) sd lase autovehiculul 9i inc6rcdtura f6rd supravegherea sa, a insolitorului ori a unei alte

persoane calificate;d) si remorcheze un vehicul rimas in pani;e) sd urmeze alte trasee sau sd stalioneze in alte locuri dec6t cele stabilite, precum gi pe

oartea carosabili pe timp de noapte;f) si transporte alte incdrcdturi care ar putea determina o sporire a pericolului;g) si permitd orezenta in autovehicul a altor persoane, cu exceplia celuilalt conducitor, a

insolitorilor sau a celor care incarci ori descarcd mdrfurile;. h) sd intre pe sectoarele de drum pe care ii este intezis accesul;

i) si pistreze in autovehicul rezerve de combustibil in ambalaje care nu sunt soecialconfectionate in acest scoo.

REMORCAREA

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singuri remorci.(precum gi autovehiculele amenajate

pentru fbrmarea unui autotren de transport persoane in localitalile turistice, cu condilia ca acesta sd nu tie maiIung de 25 m gi s[ nu circule cu vitezd mai mare de 25 kmA).

REMORCA U$Oene : remorcd cu masa totall maximd autorizatdcare

nudep6$e$te 750 kg .

85

Motocicletafird atag, precum gi bicicleta pottractao remorca u$oard avdnd o singurd ax[.Cuplareaunuivehiculcu una sau doud remorci, se poate efectuanumai dac6:a) elementele dispozitivului de cuplare sunt omologate Ei compatibile;b) ansamblul de vehicule poate r ealizarazaminimd de virare a autovehiculului trlg6tor; ac) dimensiunile ansamblului nu depfuesc limitele prevdzute de lege;d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frdnare gi de iluminare sunt compatibile;e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste deniveldri,la viraje sau la

schimbarea directiei.

in cazul rdmAnerii in pan[ a autovehiculelor ori remorcilor, conducetoriitrebuie sd le scoatd imediat in afara pdrlii carosabile sau, dace nu este posibil, cAt maipe dreapta, luand misuri pentru remedierea defectiunilor sau, dupi caz, deremorcare.

Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare qisemnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopfii sau in conditii devizibilitate redusd, ftrd si aibd in funcfiune, obligatoriu pe parLea stdnga. infalt o

Dacd autovehiculele imobilizate pe partea carosabild nu potconducbtorii sunt obligafi sd pund in funcfiune luminile de avarie gitriunghiurile refl ectorizante.

fi deplasate,sd instaleze

la cel pufin 30 m de acesta.triunghiul de presemnalizare sevehicul.

atunci cAnd circulafia este intensd,Ia o distanld mai micd sau chiar pe

localitdyi,poate aqeza

Dacd luminile de avarie sunt defecte sau nu sunt in dotare se poate folosinoaptea o lampdportativicu lumini galbeni intermitentdin spatele vehiCulului.

REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL se faceurmitoarelorreguli:

cu respectarea

a) conducdtorii autovehiculelor trdgitor qi, respectiv, remorcat, trebuie siposede permise de conducere valabile pentru autovehiculele respective;

b) autovehiculul tr[gitor s[ nu remorcheze un autovehicul mai greu decAtmasa lui, cu excepfia cazului cdnd remorcarea se efectueazd de cdtre un autovehiculdestinat special depandrii;

c) remorcarea sercalizezdcn o bard metalicd in lungime de cel mult 4 m.Autoturismul al cdrui echipament de -frdnare nu este de.fect poate fi remorcat cu oI e g dtur d fl e x i b i I d o mo I o g at d. inlungime de 3 - 5 m ;

d) conducitorul autovehiculului remorcat este obligat si semnalizezecorespun-zitor semnalelor efectuate de conducStorul autovehiculului trdgdtor.

interzisi remorcarea noaptea $i in condilii de vizibilitate redusd, iar ziua poate firemorcat dacd in spate are inscriplia "Fird semnalizare" gi indicatorul "Altepeligole,"

86

Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doud rofi cu sau fbr6 ata$. a

autovehiculului al c6rui sistem de direclie nu funcfioneaz6 sau care nu este

inmatriculat sau c6nd drumul este acoperit cu polei. ghea!4 sauzdp-add'

Remorcarea unui autovehicul cu sistemul de direcfie defect se face prin

suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma -a.

pa4ii din fald a

autovehiculului remorcat (atunci inacesta nu trebuie sd se afle nici o persoani)'

alor trase sau tmptnse cu mana on a uutal eror aBrtsute'

@ingesautracta,cupropriulautovehicul,insitua1iideosebite, pe distanfe scurte, un ali automobil penhu a-i pune motorul in funcliune

sau pentru a efectua scurte manevre.

PERMISUL DE CONDUCERE

Au drept de a conduce un autovehicul sau tramvai (pe drumurile 1

numai cei care aupermis corespunzdtor sau

(cAnd permisul a fost retinut).

r cat. A : motociclete (autovehicul cu 2 ro\i, motorul mai mare de 50 cmc

qi/sau vitezd maximd mai mare de 45 km/h) cu sau fhri atag'

r Cat.B:y' autovehicule cu mas6 maxim[ auto rizat6, ce nu depaqegte 3500 kggi numdr maxim de locuri 8 (cu exceplia goferului)'

./ autovehicule din categoria B cu o remorcd av6nd masa maxima

mai mic6 de 750 kg lnnnnoRcA u$oARA) (exemplu: autov.

. de 3500 kg fi remorcd de 700 kg)r' autovehicui din cat.B cu remorcd, impreund avAnd masamaxim6

sub 3500 kg, iar masa maximd a remorcii sd fie mai 11ci $ecaf

-u.u propie a autovehicului (exemplu: autov' de 2000 kg liremorcdde 1000kg).

cat. BE : autovehicul din categoria B cu o remorca av6nd masa maxima mai

mare de 750 ke, impreund avdnd masa maximd mai mare de 3500 kg

. Cat.C:r' autovehicul, altul

mare de 3500 kg.decdt cel din categoria D, cu masa maximl mai

/ autovehicul din categoria C cu o remorcd

mic6 de 750 kg (REMORCA U$OARA)'

publice)

de 750 kg, impreund avdnd

avdnd masa maximi mai

cat. cE : autovehicul din categoria c cu o remorcd avand masa maximi maimare de 750 kg.cat. D : autovehicul pentru transport de persoane , avdnd mai mult de 8 locuripe scaune (cu exceplia goferului). Acestui autovehicul i se poate ata$a oremorcS (pentru bagaj e) avdnd masa maximi mai mic[ de 750 kg.

r Cat. DE: autovehicul din categoria D cu o remorcd a cdrei masd maximdautorizatd, este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sd fie destinatdtransportului de per s oane ;

o Cat. Tr : tractor qi magind autopropulsatd pentru lucrdri;r Cat. Tb : troleibuz;r Cat. Tv :tramvai.

SUBCATEGORIA Al : motocicletd cu o capacitate care nu dep6ge$te 125 cm'9i o putere carenu depSgegte 11 kW;

SUBCATEGORIA 81: autovehiculul cu trei sau patru roli avAnd masa proprie pesle 4OO kg,dar nu.mai mare de 550 kg, 9i echipat cu un motor mai mare de 45 cm' ori cu viteza prin construclie m-imare de 50 km/h;

SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decAt cel din categoria D, a cdrui masd maximdeste de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului i se poate ataga o remorc6 acdrei masd nu depSgegte 750 kg;

SUBCATEGORIA C'lE: autovehicul din subcategoria Cl 9i o remorci a cirei masd maximieste mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iarmasa maximd a remorcii si nu depdgeascd masa proprie a autovehiculului ;

SUBCATEGORIA D1:1. autovehiculul destinat transportului de persoane avAnd cel pulin 9 locuri pe scaune, dar nu

mai multde 16, in afara locului conducStorului;2. autovehiculdin subcategoria Dl gio remorcd a cirei masd maximd nu depdgegte 750 kg;SUBCATEGORIA DIE: autovehicul din subcategoria Dl qi o remorci a cireimasd maximd

este mai mare de 750 kg, cu condilia ca masa maximd a ansamblului sd nu depdgeasci 12.000 kg, iarmasa remorcii si nu depe$easoi masa autovehiculului. Remorca nu trebuie sd fie destinatitransportului de persoane.

varsta persoanei care solicitii examinarea in vederea oblinerii permisului de

cele cumasemai mare de 7,5 tonepotfi conduse lacel pufin2l de ani.

Persoana care soliciti examinarea in vederea obtinerii permisului deconducere pentru categoriile C, D sau subcategoriile C1, D1, trebuie sd fac6 dovadac[posedipermis cat. B sau sdfie declaratd "admis" laexamenulpentru categoriaB.

88

Persoana care soliciti examinarea in vederea oblinerii perrnisului de

conducere pentru categoriile BE, CE, DE, CIE sau D1E trebuie sd fi oblinut anterior

dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C, D sau C l, D I '

Cei cu permis pentru una dincaleg. B . C sau CE pot conduce 9i autovehicule

din cat.Tr (tractor) .

Posesorii de permis cat. D, DE pot conduce gi troleibuze (cat.Tb)'posesorul unui permis valabil numai pentru categoria Tr-tractcir- are dreptul sd conducd 9i un

tractor cu una sau doud remorci.

subcategoria pe care aieasta o include (exemplu : cu cat. C se poate conduce autov. din subcat. C1 )

P"rn"sul p"ntru categoriile CE sau DE este valabil 9i pentru categoria BE, dacd titularul

posedd categoria B.' Peinisul pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE. daci titularUl.posedd

a C1.E este valabilgi pentru subcategoriaF enl

Permisul pentru D'1 sau D1E este valabilgi pentru Cl , respectiv C1E.Posesorul permisului pentru cat. Aare dreptul si conduc6 o motocicleta cu o putere de peste

25 kW sau un raport putere/greutate peste 0,16 kWkg dacd are o experienld de minimum 2 ani pe o

motocicletd cu specificalii tehnice inferioare sau dac6 are 21 de ani 9i promoveazd un test de

cunogtinle gi comportament.' 'Persoana care solicitd prezentarea la examen trebuie sd fie aptd din punct de vedere medical

ei sd facddovada Pregitjriiteoretice si practise '1y!i9q.$?:i1,11"lnainte de a fie de a fi lnscris la ola o gboald de goferi solicitantul trebuie sd facd dovada cd este apt din

P'egdtirea candidalilor pentru categoriile sau subcategoriile A,

efectuatd gi de cdtre instructori care au incheiat un contract cu unitatea inpregdtirea teoreticS.

. Examenul pentru obtinerea permisuluide conducere constd in:

a) proba teoreticit,de cunoagtere a legislaliei rutiere, primului ajutor 9i a noliunilor eiementare

de mecanicS,b) proba de con ducere in fraseu, cu excepfia cat.Agi subcat.Al pentru care se verificd numai

indem6narea in conducere in poligon.persoana cu franOicip frzic poate susline examenul pentru cat. ASi/sau B dacd autovehiculul

utilizat la examinare este adaptat infirmitalii.Rezultatul examiniiii se consemneazd prin calificativul "admis" sau "resptns".

persoana care, degi admisd la proba teoreticd, nu se prezint6 in termen de un an de la data

absolvirii cursurilor - pentru !us!inerea probei practice este declaratd "respins" (9i efectueaze un nou

curs de pregdtire).' pErsoana declaratd "respins" poate susline un nou examen dupd cel pulin1 Sztle-dat-nanpi

in titttpul ttrelor

de pregdtiie practicd revhre stdt instructorului cfrt si carssntului (iar la examen ii

A1 , B, Bl si BE poate ficare solicitantul a efectuat

curs an tul ui si polilis tului examtnator).

de conducere trebuie declaratd

berarea unui nou permis),Permisul este valabil l0 ani. Dupd 10 ani se preschimbd (frrd examen).

pentru oinfracliune la regimul circulaliei pe drumurile publice sau de omoq lovire orivdtdmare cauzatoare de moarte, vdtdmare corporali gravd, tAlhdrie sau furtul unuiautovehicul poate fi admisd la examenul pentru oblinerea permisului de conduceredacd:

,/ Au trecut 6 luni de la executarea pedepsei arnenzii penale sau a pedepsei cu

inchisoarea ori la locul de muncd../ A trecut I an de la data rimdnerii definitive a hotdrdrii de suspendare

condilionati a executirii pedepsei sau de la data gralierii.A intervenit amnistia.Intcrzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fostrevocat[.

CONDUCATORII iNCnpAfoRI (vechime mai mici de I an)Au obligafia de a aplica semnul distinctiv (disc de culoare galbeni, cu diametrul de

100 mm, care are in centru semnul exclamdrii, de culoare neagrd. cu lungimea de 60 mm gi diametrul

puncrului de l0 mm), dupd cum urmeazd:a) la motocicleti, in partea din spate l6ngd numdrul de inmatriculare;b) la autovehicul,c) la autovehiculul frri lunetd, peparbriz in dreapta jos qi pe caroserie, in

stdnga sus;d) la tramvai, pe parbriz in dreapta jos gi pe luneta ultimului vagon, in stdnga

SUS;

c) la autovehiculul cu remorce, pe parbrizul autovehiculului in dreapta jos gi

pe caroseria remorcii, in stdnga sus.

Conducitorului de vehicul cu vechime sub 1 an ii este interzis:a) sd conducd autovehicule care transp ortd produse periculoase;b) sd conduci vehicule destinate testerii sau cele pentruprobe;

regimdetaxi.c) sd conduci vehicule destinate transportului public de persoane , inclusiv in

90

inmatricularea vehiculelor este continul, de la admiterea in circula(ie pdnir

la scoaterea definitivd din circula{ie.La schimbarea proprietarului vehiculul nu se radiazd (se transmite drepttrl

de proprietate cdtre altd persoand) - proprietarul trebuie sd cesrd transcriert'trdreptului de proprietate in cel mult 30 de zile de Ia cumpdrarea autovehicolului .

Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele gi remorcile trcbuiesupuse inmatriculdrii gi si poarte plicile cu numerele de inmatriculare. Vehiculelc cu

tracliune animald, utilajele autopropulsate pentru lucrdri, tramvaiele gi

autovehiculele armatei se inregistreazi gi au pldcufe cu numere de inregistrare.Este interzisd circulalia unui vehicul inmatriculat.fdrd montarea pldculclor

cunumdrul deinmatriculare sau dacd acesteantt sunt conforme custandardele.Este interzisi circulalia cdnd certificatul de inmatriculare este re!inut. iar

dovada inlocuitoare este expirat[ sau fErd drept de circulafie.Titularul certificatului de inmatriculare este obligat:-sd declare autoritafii emitente pierderea. furtul sau distrugerea certillcatului,

in cel mult 48 de ore de la constatare (gi sd ceard eliberarea unui document nou in celmult30dezile).

RADIEREA DIN CIRCULATIE A VEHICULELOR

Radierea (gtergerea din evidenle) se face in cazul scoaterii definitive dincirculalie, la cererea proprietarului, in urmdtoarele cazuri:

a) proprietarul doregte retragerea definitiv6 din circulafie a vehiculului qi facedovada depozitirii intr-un spatiu adecvat;

b) la scoaterea definitivi din Romdnia a vehiculului;c) proprietarul face dovada dezmembririi, casirii sau preddrii vehiculului la

unitdli specializate;d) in cazul furtului.Se radiazi din oficiu vehiculul abandonat sau frrd stdpdn (in 30 de zile de la

dispozilia primdriei).Este interzisd circulaliape drumuri publice avehiculelor radiate'

INFRACTIUNI $I PEDEPSE. ANULAREA PERMISULUI

lnfractiunile suntfapte foarte grave gi se pedepsesc cu inchisoare saucu amende penale.ln cazul unora, se anuleazd gi permisul. lnfracliunile sunt:

a) unui autovehiculneinmatriculat ( se pedepsegte cu inchisoare) (9IANULARE PERMIS)

91

unui autovehicul cu numdr fals(se pedepsegte cu inchisoare) ($l

($TANULARE PERMTS)re dre

inmatriculare au fost retrase (se pedepsegte cu inchisoare) ($l

retras. anulat ori suspendat (jANULARE PERMIS)lncredintarea unui autovehicul unei persoane fdri permis, cu permisnecorespunzitor ori retras, anulat ori suspendat sau care suferd de oboald psihicd ori se afld sub unor stupefiante sau amed icamentelor cu efecte similare ( i

g) Conducerea av6nd o e pesfe_ILEQ

16€nge sau sub influenta unor sau med icamente similare(se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULARE PERMIS)

lnfracfiuned este valabili gi pentru instructorul auto, in timpul orelor

h) Refuzul sau sustra unui conducdtor, instructor sau examinatorde pregdtire gi pentru examinator (in timpulexamenului);

de a se supunealcoolemiei, consumului de stupefiante, medicamentelor similare sautestdrii aerului expirat (se pedepsegte cu inchisoare) ($IANULAREPERMTS)

i) Pdrdsirea locului accidentului fdrd incuviintarea poliliei, de cdtrecond ucdtorul, in structorul sau exami n atorul angajat intr-un accident

oridaci accidentuls-a produs ca urmare a unei infracliuni (se pedepsesc cu inchisoare)($TANULARE PERMTS)

'/ Pot pdrdsi loculaccidentului :

conducdtorul autovehiculului apa(in6ndambulanld, pompierilor etc., care se afli

poliliei, serviciului dein misiune, daci anunld

imediat polilia; (dupd misiune trebuie si se prezinte la poli!ie);

de inmatricularePERMTS)

ANULARE

ANULARE PERMIS)d) Conducerea fdrd pe

inchisoare);e) Conducerea cu

rmis de conducere (se pedepsegte cu

permis necorespunzitor categoriei ori cu permisul

in vederea stabilirii

($l

92

o conducetorul vehiculului care, in lipsa altor mijloace de transport, e/i ngu gi tran sporTa idnilii lacea mai apropiatd unitate san itard, dacd seinapoiazd imediat la locul accidentului.

o conducdtorul, dacd ViCtima pdrisegte locul faptei (dacd anunliimediat polilia cea mai apropiatd);j) Fapta conducdtorului, instructorului sau examinatorului de a

consuma cu efecte similare, dupdnuiaeeident soldat cu moartea sau vdtdmarea unor persoane,

pdnd la testarea alcooluluiin aerulexpirat sau recoltarea probelor biologice(se pedepsegte cu inchisoare) ($lANUl-ARE PERMIS)

Nu constituie infrac,tiune consumul de medicamente, dupi accident, administrate de personalmedical, cAnd sunt impuse de starea de senetate a conducdtorului.

k) cu intentie, a indicatoarelor,

r)

n)

public ($l

, dacd se pune in pericol siguranlacirculaliei ori se incalci dreptul la liberd circulalie (inchisoare sau amendipenald);

o) reghere pe carosabil a unui vehicul care(se pedepsegte cu inchisoare) ;transportd

p)

semafoarelor, amenajdrilor rutiere ori crearea de obstacole pe carosabil

acestora, fird autorizalie, care induc in eroare participanlii la trafic (inchi-

care otganveaza la intrecerineautorizate pe drumulANUI.ARE PERMIS)

participdinchisoare

linirea

(exceplie: repararea in cazulvaliditdlii constatdii amiabile deaccident).

AIte precizlriCind (in urma testdrii in trafic) conducitorul are

in aerul expirat obligatoriu se vor recolta probe biologice in vederea stabiliriialcoolemici. (in institulii medicale

autorizate).Cind concentra{ia de alcool este de cel mult 0.40 mg/l in aerul expirat este contraventie

(pernrisul se suspendd 90 de zile) 9i se di o dovadd IErE drept de circulatie. Cdnd conducltorul solicitd

recoltarea probelor biologice pentnt stabilirea alcoolemiei,dupi recoltare isevaeliberaodovaddat

drept de circulapie cel nult t 5 zile (valabilitatea incepe dupd 24 de ore de Ia recoltarea probelor).

ANULAREA PERMISULUI

Anularea permisului se dispune cdnd titularul a fost condamnat definitiv :

,/ Pentru infracliuni care au avut ca urrnare moartea sauvdtdmarea

a unor p ersoane, cartrmare a nerespectdri i regulil or de c i rcul alie ;,/ Pentru infracliunile previzute la literele a),b),c),e),g),h),i)i),m) (vezi

grava

capitolulinfracliuni$ipedepse);orezentatepescuft :

- autov. neinmatriculat- nr.fals- conducere autovehicul cu pldcule fnmatriculare retrase;- conducere autovehicul care nu are drept de circulalie fn Romdnia.

- conducere cupermis necorespunzdtor, retras, suspendat etc- alcool peste limita leguld, stupefiante, medicamente similare- cotxsunr alcool, stupefiante dupd accident cut'ictime- sustragere de la recoltarea probelor biologice- pdrdsirea locului accidentului cuvictime, Stergerea urmelor- p arti c ip are a s au o rganiz are a de f n tre c er i n eaut o riz at e pe dntm.

La interzicerea exercit[rii profesiei de conducdtor de vehicule.Anularea permisului se dispune gi cdnd s-a hotardt o astfel de misurd de

cdtre o autoritate striinS, pentru o fapti siv6rsitd pe teritoriul altui stat.

CAnd titularul permisului a decedat.Permisul a fost oblinut cu incdlcarea normelor legale.

OBTINEREA UNUI NOU PERMIS DE CONDUCERE(dupi anulare)

Persoana al cdrei perntis a.fost anulat se poate prezenta la examen pentru

obyinerea unui noupermis, pentru toate categoriile avute anterior, dac6:/ Autrecut 6 luni de la executarea pedepsei amenzii penale sau a pedepsei cu

inchisoarea ori la locul de muncd../ A trccut I an de la data rdminerii definitive a hot[rArii de suspendare

conclilionatd a executirii pedepsei sau de la data gralierii.

'/ Aintervenitamnistia.,/ Interzicerea dreptului de a exercita profesia de conducdtor a expirat sau a fost

revocatd.'/ Este apti din punbt de vedere medical'

SANCTIUNI CONTRAVENTIONALE

o Sancliunilecontravenfionalepgtgipale sunt:- Amenda contravenlionald sau avertismentul;

o Sanctiunilecontravenlionalecomplementaresunt:- Aplicarea punctelor de penalizare;- Suspendarea dreptului de a conduce;- Confi scarea bunurilor;- Imobilizarea vehiculului;- Radierea din oficiu;- Ridicarea vehiculelor stalionate neregulamentar.

o Pe l6ngd sancliunile contravenlionale existi gi urmitoarele misuri tehnico-

administrative:- relinerea permisului; relinerea certificatului de inmatriculare;- retragerea permisului (cAnd este inapt medical), certficatului sau

pldculelor de inmatriculare;- anularea permisului.

;

RETINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Permisul de conducere se refine :

a) cdnd se acumule azd. 15 puncte de penalizare sau in cazul anumitor

contravenfii - se reline in vederea suspendirii (vezi capitolul suspendarea dreptului

de a conduce);b) in vederea 4nulirii (se anuleazd,in cazul unor infracfiuni);

c) in vederea retragerii (c6nd titularul a' fost declarat inapt pentru a

conduce, de cdtre o institufie medicald);motivului pentru care a fost retras;

d) cdnd perioada de valabilitate a expirat;e) existd neconcordanle intre actul de identitate gi permis (nume);

fi cand prezintd modificdri. stersdturi, este deteriorat ori se afld. in mod

neiustifi cat asupra altei persoane.

in unele canxise elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circula{ie, inalte cazuri f[ri drept de circulalie. Conducdtorul are dreptul si conduci pe perioada

de valabilitate a dovezii inlocuitoare.

95

SUSPENDAREA DREPTULUI DE A CONDUCE

Perioada de suspendare nu poate fi mai micd de 30 de zile.de cdtre agentul constatator, urmdnd ca apoiDe obicei permisul se retine

drcptul de a conduce sd fie suspendat.preda permisul la polilie.

In unele cazuri posesorul este chemat pentru a

Suspendarea dreptului de a conduce se dispune pentru o perioadd de :

30 de zile, in urm[toarele cazuri :

ooo

vehicululuiNeoprirea laNerespectarea regulilor la depdsireNerespectarca semnalelor poli[istului rutierNeprezentarea la polilie in cel mult 24 de ore in cazul accidentului cuavarii.

Neprezentarea la polilie (in 5 zile de la ingtiin{area scrisd) pentru a predapermisul atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare.

ori atagarea la coloan6.o circulalia pe sens opus, cu exceplia efectudrii regulamentare a depdgirii.

Neprezentarea la polilie in 5 zile de la ingtiinlarea scrisi atrage majorarea cu30 dc zile a duratei de suspendare.

/ 90 dezilq inurmdtoarele cazuri:

b) conducerea vehiculului cu defeqiuni grave la frdne sau la dircctic ;c) depdsirea cu mai mult de 50 km/h avitezei maxime admise pe acerdrum;d) neoprirea la calea ferati cdnd barierele sunt cobordte, in curs de cobordre

sau cdnd luminile rogii sau semnalul sonor sunt in funcliune );

o

oo

e) daci fapta conducdtorului a fost urmdriti ca infrac{iune sau, in cazul

accidentului cu victime, dacd instan(a a dispus neinceperea urrndririi penale (iar fapta

se incadreazd in cazurile de suspendare a permisului)

de suspendare se

puncte)

i iuspendat pentruI) lntreDan $l sunt

prezintd la testare.

produs accident).

. CAnd s-a hotarAt suspendarea dreptului de a conduce, de cdtre o autoritate

str[ind Inspectoratului General al Polifiei aprobd suspendarea. Suspendarea

se fbce numai daci pentru fapta sivArqita in altd fard legislalia romdneascd

prevede acest lucru.

a) a fost admis la testul de legislalie;b) a ob{inut permis cu cel pu{in I an inainte de sdvdrgirea faptei;

c) in ultimii 3 ani nu a beneficiat de o reducere a perioadei de suspendare;

d) in ultimii 2 ani nu a mai avut suspendat dreptul de a conduce.

prezintd la testare.- -N"

r*Gste obligatorie testarea cAnd permizul a fost suspendat peirtm.trei.el:a pe ro$u,

nerespectarea regulilor de-prioritate; dep6gire sau conducerea sub influenla alcoolului (daci nu s-a

a) perioada de suspendare a fost majoratd;b) a cumulat din nbu l5 p. de penalizare in l2 luni de la expirarea ultimei suspenddri;

cj a condus sub influenli alcoolului fi ind implicat intr-un accident cu pagube materiale.

dj suspendarea a fost din cauza neopririi la calea feratd c6nd barierele erau cobordte, in curs

de cobordre sau luminile rogii 9i/sau sonore in func!iune'

RETINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE SAUiiwncrsrRARE

Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare al autovehiculelor 9i

tramvaielor se refine in urmdtoarele situalii:a) inspectia tehnicd periodicd a expirat;b) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produsel

c) avariile existente nu au fost reparate in cel mult 3 0 de zile'

97

d) defecliuni majore la dispozitivele de iluminare-semnalizare sau cdndexistd dispozitive neomologate;

e) sistemul de frAnare de serviciu glrdna de picior) sau de ajutor (frdna demdnd) este defect;

f) mecanismul de direcfie prezintluzuri peste limitd;g) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decdt cele prevdzute in

cartea de identitate, prezintd tdieturi sau rupturi ori sunt uzate peste limita admisd;h) zgomotul in mers sau stafionare depd$e$te limita admisd;i) motorul emite noxe poluante peste limitele admise ;

j) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintd uzurip1anul1lalg ori nu sunt compatibile, fiind de naturd sd provoace desprinderea remorciisau dezechilibrarea ansamblului;

k) are in fala sau spate aftSe, reclut,rc cdre diminueazh eficacitateadispozitivelor de iluminare sau citirea numarului de inmatriculare,

l) are folii neomologate sau accesorii. afi$e. reclame pe geamuri. carerestrdng sau estompeazi vizibilitatea in mers;

m) prezinti scurgeri seminificative de carburant sau lubrifiant;n) pliculele de inmatriculare sau inregistrare nu sunt confbrme cu standardul

sau au aplicate dispozitive de iluminare neomologate;o) datele din certificatul de inmatriculare nu concordd cu caracteristicile

tehnice ale vehiculului gi cu datele din buletin;p) vehiculul nu afostradiat (vezi capitolul RADIEREA). cazin care se retrag

gi pldculele cu numerele de inmatriculare.r) nu se face dovada incheierii asigurirrr obligatorii (se retrag gi placulele de

inmatriculare - se dd dovadd fbrd drept de circulalie; dacd nu se face asigurare in 30de zile polili a r adiazd,v ehiculul) ;

s) defindtorul nu a preschimbat certificatul de inmatriculare, conform legii;t) vehiculul circulb noaptea frrd dispozitivele de iluminare si semnalizare sau

mijloacele reflectorizante prevdzute de lege;u) nu are montatd una din pldculele de inrnatriculare sau are fipsAelgrng4Ig_alg

caroseriei ori aceasta este foarte degradati.v) lipsa dotirilor obligatorii pe autovehrculele de "qcoald".In unele cantri se elibereazd o dovadi inlocuitoare cu drept de circulagie. iar

in cazurile mai grave - fdri drept de circulafie.In cazurile b), n), o), p), r) se aplicd gi misura retragerii pllculelor cu

numerele de inmatriculare, pAnd la incetarea motivului pentru care certificatul a

fost refinut.

98

Cazuri in care se retrag (refin) plicufele de inmatriculare (recapitulare)

- neresp. regulilorreferitoare latransp. prod.periculoase;- pl[cutele de inmatriculare nu sunt conforme cu standardul (sau au dispozitive

de iluminare neomologate);- datele din certificatul de inmatriculare nu concordl cu caracteristicile tehnice

alevehiculului;- vehiculul nu a fost radiat in cazurile previzute (vezi capitolul RADIEREA);- nu se face dovada incheierii asiguririi obligatorii; (daci nu se face asigurare in

30 de zile - polilia radiazd vehiculul).

CONF'I SCAREA BTINURILORSunt supuse confiscdrii :

a) mijloacEle speciale de avertizare luminoasd si sonord definute ilegal:b) dispozitivele antiradar:c) plicufele de inmatriculare care nucorespund standardelor:d) vehiculele cu tracfiune animali cAndcirculdpe drumuri unde le este interzis.

IMOBILIZAREA VEHICULULUI

Imobilizarea unui vehicul consti in scoaterea in afara pirfii carosabile, pe

acostament sau c6t mai aproape de marginea drumului gipunerea fn imposibilitate de

miscare de cdtre persoane autorizate,prin folosirea unor dispozitive tehnice sau altemij loace. Se dispune c6nd:

/ Vehiculul nu este inmatriculat sau are numdr fals (sau nu are montatepldcutele de inmatriculare).

/ Starea tehnici pune in pericol grav siguranta circulafiei, deterioreazd gravdrumulsaumediul.

r' Se incalcfl regulile de transport al m5rfi:rilor periculoase sau cu gabarite

dep6gite.Vehiculul face obiectul unei infracfiuni.Conducitorul refuz[ si se legitimeze.Conducdtorul se afli sub influenfa alcoolului, stupefiantelor sau medica-mentelor cu efect similar (iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurati de

altlpersoand).Nu respectd timpii de conducere $ odihne @.Cdnd conducdtorul sau pasagerii sunt urmirili pentru o infracliune.Imobilizarea este interzisf, in toate locurile unde oprirea sau stafionarea este

interzisd.

99

CAPITOI.UI, il - RECAPITULARE

o in toate cazurile in care este interzisi oprirea este interzisd qi stalionarea.o Mersul inapoi gi intoarcerea sunt interzise in aproape toate cazurile in

care este interzisd oprirea.(Se poate spune, deci, cd in aproape toate cazurile de interzicere a opririisunt interzise gi: stalionarea, intoarcerea, mersul inapoi).t Cdnd este interzisd depdsirea se interzice Ei oprirea (deci toatemanevrele) - deoarece dacd oprim ii obligim pe ceilalli si ne depdgeascd.(Dacd un vehicul este oprit sau stalionat intr-un loc in care este interzisddgpdqirea, alte vehicule au voie sd-l depdqeascd).

f. in curbe-permisi depi$irea in curbe cu vizibilitate;-se reduce vitezain cele fEri vizibilitate.

2. Curbe periculoase sau firivizibilitate

- interzise toate manevrele;- obligatoriu se reduce viteza (< 30 km/h inlocalitili qi 50 km/h in afara localitnfilor).

3. Intersectii nedirijate

- interzisd depdgirea;- se reduce viteza (< 30 km/h in localit[fi qi 50km& in afara localitdlilor);- interzise: op{pa, stationarea, mersul inapoi lamai putin de 25m inainte gi dupi intersecfie;- permisi intoarcerea dintr-o miqcare (dacd nu esteinterzisl din alte cauze: treceri de pietoni,indicator sau marcaj de interzicere, etc.).

4. Intersecfii dirijate(cete cu sens eiratodconsiderate dirijate)

<30 km/h in localitiliqi50 localitililor).- se reduce viteza dacd atunci c6nd mergeminainte trebuie s[ acordim prioritate;- permisl depdsirea;- interzise: oori onarea, mersul

-permisi intoarcerea dintr-o migcare (dac6 nueste interuisd din alte cavze: treceri de pietoni,indicator sau marcaj de interzicere).

100

5. Drum ingustat- nu sereduceviteza;- doar depdsirea permisd;- interzise: oprirea (deci qi stalionarea, intoarcerea,mersulinapoi)

6. Drum cu li{ime mar mrcdde 6m

-doar stationarea interzisi;-celelalte manewe permise;-nu se reduce viteza.

7. Piefe aglomerate -toate manevrele permise;

8. in dreptul clilor de accescare deservesc propriet[]ialiturate drumului (cu4i,frme, gcoli, etc)

-interzisi doar stationarea;-permise celelalte;-nu se reduce viteza

9. Sens unic- doar intoarcerea interzisi;-mersul inapoipermis-permise oprirea, stationarea gi pe st6nga;- permisd depdsirea, aceasta Jdcdndu-se (ca peorice drum)pe stdnga,cu exceptiile gtiute.

10. Linie continui

-se Doate depisi orice vehicul. daci nu o cdlcim:-intoarcerea interzis i ;-interzise oprirea gi stafionarea (daci celelaltevehicule ar fi nevoite si treaci peste liniacontinui).

11. -Drumcudeniveliri,poJei,- zipadd, mdzgd, piafrlcuDlcaumeca;-Indicatoarele "copii","accidenf';-Trecere pe l6ngi grupuriorganizate gi coloanemilitare, cortegii;-Trecere pe ldngd animalecondusepedrum

- se reduce viteza (< 30 km/h in locafiteli $ 50km/h in afara localitifilor) ;

- toate manewele permise

12.Pantd sau rampi-nu se reduce viteza;'-doar stafionarea inte ;-celelalte permise.

13. Mai pufin de 50m devdrf de rampi

-toate manevrele interzise;-in lege nu se prevede reducerea vitezei.

t0l

14. Treceri de pietoni- toate manevrele interzise (deptrsirea pe trecere. oprirea.lntoarcerea, mersul inapoi la niai pufin de 25m inainte gidupd).- se reduce viteza (< 30 km/h in localitdti si 50 km/h in afaralocalitifilor) dacl suntpietoni care vor si tiaverseze.

15. Statii de tramvai curefugiu

-doar depi$irea permisd;-celelalte interzise la mai putin de 25m;-se circuld cu atenfie.

16. Stalii de tramvai fErirefugiu

-interzisi depigirea tramvaiului oprit (oprimobligatoriu cAnd este in stafie);-celelalte manewe interzise la mai pufin de 2Sminainte gi dupi;-permisi depigirea altor vehicule cdnd tramvaiulnu este in statie.

17. Statii pentru mijloace detransport public de persoane

-permisi doar depisirea;-interzise celelalte la mai pufin de 25m inainte gidupd stafie.-se reduce viteza. (sau se opregte) la plecarea lordin statiile cu alveole.

18. Treceri la nivel cu caleaferati

-toate manevrele interzisela maipufin de 50m.-se reduce viteza (la cea piziti) sau se opreste (seopregte la calea feratd nepiziti sau cindsemnalele rogii sunt aprinse sau barierelecobordte, tn curs de ridicare sau cobor6re).

19. Poduri, sub poduri, tune-luri, pasaje denivelate

-toate manevrele interzise; (se pot depigivehicule fEri motor, motociclete firi ataq dacdsegmentul de vizibilitate este mai mare de 20mgi lifimea drumului peste 7m);

20. Autostrdzi -oprirea, stafionarea, intoarcerea, mersul inapoiinterzise

21. Drumuri europene -interzisi oprirea (deci qi stafionarea)

22. Drumuri nafionale -permise toate23. Drumuri comunale qi ju-defene

-permise toate

24. Cea[6 densi, ploi toren-

fiale, ninsori abundente-se reduce viteza (vizibilitate sub 100 m) (< 30 km/h inIocalitifi 9i 50 km/li in afara localitatilor). ' '

;pelmlie toate manevrele; la oprire'sau 3tafionare se aprindlumlnlle de poztIle

l02

CAPITOLUL NI

o Pentrucat.B,C,D,Dlveliavea26deintrebiri;pentruatiadmistrebuiedateminim22 rispunsuri corecte (in 30 de minute). Pentru cat. A sunt necesare minim 17 corecte (din 20intrebdri), iarpt. cat. CE, DE minim 9 (din ll intrebiri).

o Fiecare intrebare are 3 rispunsuri. Pot fi corecte: unul, doui sau toate trei (la examenulpe calculator nu mai sunt intrebiri frrd nici un rdspuns corect).

EXAMENUL PE CALCULATOR

Rdsounsuri corecteE Rdspunsuri gregite

trTimoul rimas@

pe partea stdngi;pe ambele pdrfi;De Dartea dreaotd.

trRispundmai tirziu

$tergrispunsul

Incepdnd cu anul 2008, examenul teoretic se susline pe calculator. Mai jos avelischilat ecranul care apare la examen gi modul de lucru.

trebiri rimase

t4INTREBAREA2: Cum se depdgesc, de reguld, tramvaiele in mers?

A)B)c)tr;d;A"atiAeftui-pe ecran d uriilGu mai-riiulte,y din cdsulele corespuniatoare

rispunsurilor corecte (A, B, C). Se poate aplsa apoi "gterg rdspunsul" sau "trim it rdspunsul":Daci nu $tiF sA respundefi - mai bine aplsa{i "rispund mai tirziu", urmAntl ca intrehhrileamdnate si revind la sfbrgit.. Dacd ati apdsat "trimit rispunsul" nu mai puteti reveni la acea intrebarc

. La fiecare examen se pldtegte o taxd de examinare Cei respingi de I ori. incepdntlcu a 4-a oard plItesc o taxd de 3 ori mai mare.

r Cei respingi pot da un nou examen dupi cel pufin l5 zile. $coata este valabild I an.Cei admigi la proba teoreticd pot amdna proba practicd(darfdrd a depd,srvollhilitatea Sc'oliide I an)

cRL,$L,L^ FREC\'EN'It. Multi candidalr considerA examenul teoretic ugol'. crc/-alru e.r por. llvatil

legislagia rurieri in cAteva zils. In realitate trebuie invdtat temeinic. Promovareaacestui examenarechivalacuobginereanotelor 9 sau l0 .

o De fapt rezultatele spun totul: mai rnult de jumdtate dur candidafi sunrrespingi in fiecare zi de examen la proba teoreticd qi. degi p&r€ grcrr ,lc crezut. uniicandidati nupotluaexamenul chiardupi8-Si'.rss"'' intr-ttn an)

Trimitrispunsul

Din experienfa ca instructor qi ca profesor de legisla{ie rutieri, amconstatat ci cele mai multe rispunsuri greqite apar din urmitoarelec uze:

,/ Confuzia intre infracliuni qi contravenfii;./ Confuzia intre cazurile de anulare gi cazurile de suspendare apermisului;

/ incurcareacazurilorde interzicereamanevrelor;/ Confiiziaintre cazurile in care se reduce viteza qi cazurile in care se

opreqte obligatoriu;

./ Confuzia intre cazurile in care se suspendd permisul gi cazurile in carese ddnumai amendd contravenlional6 (qi puncte de penalizare);

/ intelegerea gregitd a intrebirilor din cauza neatenliei.EXEMPLU:

-Se intreabd cine trece al doilea, iar candidatul rdspundecine trece primul;

-Se intreabi ce este permis intr-un anumit loc, iar candidatul rispundece este interzis.

De aceea trebuie sd se citeascd foarte atent intrebarea gi apoi toaterdspunsurile (am intAlnit elevi care, dacd rdspunsul a. era corect, nu le mai citeaupe b. 9i c.).

RECOMANDARI:o Este bine si se invefe foarte bine legislafia (pe capitole) gi numai dup[ aceea

candidatul sd se verifice, rezolvind intrebdri. Daci greqeqte la unele intrebdri- sd citeascd din nou capitolul corespunzdtor din lege, pentru a nu mai gregi inviitor la acele inhebiri.

o Nu este deloc recomandat (cum procedeazi mulli candidafi) sd se rezolve miide intrebdri, frrd a invdfa legislalia rutierd. Trebuie sd se lind cont gi de faptulcdunele intrebdri din cdrli, din chestionare saa de pe internetpotfi greSite.

Atunci cAnd candidatul gtie foarte bine legea, nu numai cd va promovaexamenul, dar va putea deveni gi un bun conducitor auto, dacd va aplica inpractici prevederile legislaliei rutiere.

Conducdtorul auto va conduce probabil mai prudent gi va fi mai responsabil,put6ndu-se astfel evita multe accidente.

104

CAPITOLUL I V

Acordarea primuhti ajutor este o indatorire legold Si cetd(eneascd.

Scoaterea victimelor

-se face prin ridicare ;

-dacd victima este sub magini se scoate prin tragere.

Primele mdsuri

inainte de transportul victimei la spital se asigur6:-degaj area cdilor respiratorii;-asigurarea fu ncf iilor respiratorie gi circulatorie ;-oprirea hemoragiilor;-imobilizarea fracturilor;-curifarea qi dezinfectarea pldgilor (rinilor) ;

-victima inconqtienti-cu capul intr-o parte;-victima cu fracturi la coloani - nu trebuie miqcatd (dacd totuqi dorim s[ o ducem la

fblosi tubul din trusa de prim ajutor);respirafie prin ndrile victirnei.

spital trebuie pusd pe o platformd rigidd. iar capul, g6tul gi trunchiul trebuiemenfinute in acelagi plan).-victima care a pierdut mult sdnge - cu picioarele mai sus decdt corpul.-victima cu rdni latorace sau abdomen-in pozifie ghemuitd.-accident cu victirne blocate (imobilizate) in autovehicul (caroseria fiind multdeformatd) - se suni irnediat la 112 qi se aqteaptd venirea echipelor de descarcerare

ale pompierilor.

-se constatd prin lipsa pulsului;-se face masaj cardiac.

Stopul respirator

-se constatd prin lipsa rnigcdrilor respiratorii sau lipsa aburirii oglinzii;-se elibereazd cdile respiratorii:-se face respirafie gurd la gurd (se poate-daci victima are gura inclegtatd se face

105

Hemoragii la cap. trunchi

-gravitatea hemoragiei - in funclie de cantitatea sdngelui pierdut (sau viteza decurgere a sdngelui)-se opresc prin aplicarea unui pansax094-ea!0pl9tiv.

Hemoragii lamembre

-se opresc cu ajutorul garoului (un furtun de cauciuc cu care se strAnge mdna saupiciorul, pundndu-se deasupra rdnii);-garoul se menline maxim 2 ore, ldsindu-se un bilet cu ora si minutul aplic[rii lui.

Arsuri

-victimele nu se dezbracd de haine; se transportirapid la spital.

Fracturi

-se imobilizeazim6na sau piciorul fracturat folosind atele;-atelele- sd fie rigide qi u$oare (lemn sau plastic);-ele trebuie sd fie destul de lungi - sd cuprindd Si articulalia superioard Si ceainferioard(Si cea de deasupra fracturii gi cea de dedesubt).-pentru imobilizarea membrelor superioare se pot folosi $i etarfe (sau trunghiuri depdr:r;dt).

-fractura labei piciorului se imobilizeazd cu atele sau cu bandaj gros (de la degetepdnd la genunchi).

Rani(phgi)

-se dezinfecteazi cu substante antiseptice;-se aplicd o compresi din tifon steril;-compresa sterild previne infectarea rdnii:-se pot folosi: iod, apd oxigenatd, chiar alcool medicinal.-corpii sftIini nu se exfrag din pl4gi (pot ap1rea complicatii).

t08

CAPITOLUL V

PRINCIPALELE C ONTRAVENTII(cu puncte de penalizare qi amenzi)

Cuantumul amenzilor 9i numdrul punctelor de penalizare nu se cer la examenul

pentru oblinerea permisului de conducere. Toturi elevii trebuie si $tie care

contraventii se sanctioneazl numai cu amendi si pentru care contraventii se

dau ti puncte de penalizare $i amendi .

@zagiconduc5torilorcaredorescsdaflenoileamenzi9ipunctele de penalizare pentru cAteva contravenlii intalnite mai des.

in noutcod rutierapardoue no$uni :

l) Puncte de penalizare: (2, 3, 4 sau 6) -. care duc la suspendarea

permisului (cdnd se acumuleaziun anumitnumdr de puncte)

Z) Pu ncte - amen dd - un punct amendd este l[Vo din s alariul minim brut(aproximativ 60 leinoi in 2009)

Clasele de sancliuni sunt:a)clasa I - 2sau3Puncte-amendi;b)clasaall a - 4sau5puncte-amendd;c)clasaallla - intre 6qi Spuncte-amend[;d)clasaalVa - intre 9qi 20puncte-amendd;ej cl as a a V a - intre 2 I S i i 0 0 pinc t e - amendd (numai p entr u p er s o ane i ur idic e).

Puncteamendi

Punctepenalizare

Contraventia

2

CLASA I

sou 3puncteamendi

aproxi-mativ

120 -180lei

(60 lei in48 ore)

2pl

-nepur t are a c entur ii de si gur an [d ;

-folosirea incorectd a luminilor de drum la intdlnirea cu

alt vehicul (sau care circuld infasd) ;-oprire a nere gul ament ard ;- dep dS ire a v i t e ze i maxime cu 10-20 kmlh ;-fol o,s ire a t elefo nului mobil in mer s ;-intrareape un drum unde accesul este interzis;

-nerespectarea regulilor la mers

schimbare bandd sau direclie;

-nefulosirea fazei scurte ziua Pe

europene Ei expres;

inapoi, tntoarcere,

autostrdzi, drumuri:

107

CLASAo II-a

4stu5purrcteomendd

aproxl-mativ

240-300lei

(l20leiin 48 de

ore)

CLASAo III-a

6-8puncte

. umenddaproxi-mativ

360-480lei

(180 leiin 48 ore)

0p

-nesemnalizare schimbare direcf ie ;-conducere cu cel pufin l0 km/h sub limita obligatorie;-conducere vehicul avariat peste termenul de 30 zile;-neaplicare semn incepdtor;-conducere cu defecfiuni tehnice (excepfie frAnedirecfie) sau caroserie deterioratd.

$l

3p

-depdsireavitezei maxime cu 21-30 km/h;-oprire (6i circula;ie) pe banda de urgenld pe autostradd,oprire pe carosabil (pe drutn eu"opean sau expres);-nerespectarea regulilor la mers inapoi, inloarcere, schimbarebandd sau direclie, dacd s-a produs accident cu avarii;-s I alion a re a n e re gu I a m e n ta rd ;-accident din cauza nepdstr"drii distanyeiJitld de vehicrtlul careil precede;-nerespectarea ind. "ocolirc " la reJugiul sta{iei de tramvai;-pdtrundere in interseclie crind circulalia este blocatd;-folosirea htntinilor de ceald cdnd nu este ceald.

0p

-nerespectare reguli util izare claxon;-nerespectare indicatoare 9i marcaje de obligare;-anvelope cu alte dimensiuni sau uzate peste limitd;-poluare fonici sau noxe peste lirniti;-nu existd trusd medicald, stingitor, triunghiuri reflectori-zante:-nerepectare trasee la examen sau la pregit. practic[.

-in cazurile in care se suspendi permisul 30 d" ,ild*excepfia suspenddrii pentru cumul de puncte)

0p

4p

-depdsireavitezei maxime ca 3l-40 km/h,.-circulalia pe tinry de ceald, ninsoare abundentd, ploaietorenlialdfdrd lumini sau semnalizare corespmrzdtoare j-conducere cu dovada inloc.a certific.expiratd saufdrd dreptde circulali;-refuzul prezentdrii actelor lu cererea polilistului.

0p

-nerespectarea indicatoarelor sau marcajelor de interzicere (deexemplu oprire la indicatorul "oprirea interzis[,,);-nereducerea vitezei in cazurile previzute;-montarea altor lumini sau disp.de avertizare (sau accesorii)sau defecfiuni la lurnini, claxon;-nerespectarea regulilor pt. transportul persoanelor giobiectelorin sau pe autovehicule;-pornirea cu ugile deschise.

0p -in cazurile-in care se suspendi permisul 60 de zile (cu excep[iasuspendirii pentru cumul de puncte)

108

CL.4SAs IV-u

9-20pancteamendd

aproxl-mativ

540-1200lei

(270leiin 48 ore)

6p

-depdsireavitezei maxime ca 41- 50 km/h;-neonrires Ia culeu ferotd neo5izitd (fdrd bariere ssu fdrdIaminirosii):-refuzul ver ificdr i i tehnice s au imob ilizdrii vehiculului ;-t, erespectsreo s e m n o I elo t sge-nemontatd una dintre pldcu{ele de htmatriculare;-circulalia sau stalionarea in zona mediand pe autostradd;-stalionarea, parcarea, intoarcerea, mersul inapoi peautostradd;-viruj slfrngala lirtiu conlinud;-intrarea Ia semafor, dacd se blocheazd inlerseclia.

0p

- inspecfie tehnicd expiratii;-antiradar;-mijloace speciale luminoase sau sonore (girofaruri, sirene);-in cazul accidentului cu avarii neprezentare in 24 ore la polilie(ctr excepfia constatdrii amiabile de accident);-injurii, gesturi obscene;

' -aruncare, Iisare de obiecte, materiale sau vehicule pe drum.

0p -in cazurile in care se suspendd permisul 90 de zile

Punctele de penalizare se anuleazd la 6 luni de la data contavenfiei.La suspendarea dreptului de a conduce toate punctele se $terg din evidentd.

Constatarea contraven{iilor se poate face $i fbrd oprirea contravenientului.precum qi in lipsa lui, dacd sdv6rgirea contravenliilor este probatl cu un mijloc tehniccertificat, potrivit legii, din dotareapoliliei.

Contravenientul poate achita pe loc sau in cel mult 48 de ore de la dataincheierii procesului-verbal ori, dupdcaz, de la data comunicarii acestuia,iurydlg1e

dinminimul amenzilor.

NOTA: in tabel nu sunt prezentate toate contravenfiile prevdzute in lege, cidoar cele considerate mai importante.

't09

AV

INTREBARI

Trebuie spus cd la examen chestionarele au, in general, 23 - 24 intrebiri cu un singurrdspuns (din 26).

Am selectat pentru dvs. cdteva intrebiri din cele pe care le veli intdlni la examen (uneleugoare, altele mai dificile). Pentru a da rdspunsul corect trebuie si citifi cu atentie gi s[ nurAspundeti prea repede.

1. Pentru a intoarce vehiculul sunte{iobligat:

a) sd semnalizafi, si oprili gi sd viasigurafi cd din fald qi din spate nu circuldvehicule;

b) si oprili gi si vd asiguragi c6 din fa.t6,din spate gi din lateral nu circuldvehicule;,

c) si semnaliza{i gi sd vi asigurali cd dinfafd, din spate gi din lateral nu circuldvehicule.

2. Daci polifistut care se afli inautovehiculul politiei balanseazibastonul de circulafie sau braful, acestsemnilinseamni:

a) sd opriti cdt mai aproape de margineadin dreapta a drurnului ori in afara plrfiicarosabile;

b) sd reducefi viteza;c) s[ nu mirili viteza 9i si circulafi cAt

mai pe dreapta.

3. Poate fi parcat un autovehicul petrotuar?

a) nu;b) da, dacd rimAne liber I m pentru

pietoni;c) da, daci nu este un indicator care

interzice sta{ionarea.

4. Poate fi parcat un autovehicul petrotuar?

a) nu;b) da, dacd rimdne liber I

pietoni;c) da, dacl in zona apare

variantele indicatorului "parcare"

m pentru

una din

5. Poate fi oprit un autovehicul petrotuar?

a) nu;b) da, dacl rdmdne liber I m pentru

pietoni;c) da, dacd nu este un indicator care si

interzicd sta{ionarea.

6. Ce obligafii avefi cind intilnifi unautovehicul cu inscripfia 6,$COALAT?

a) nici una;b) sd claxonafi si sd pdstrafi distanfd

mare fafd de el;c) sd evitalidepdgirea lui.

7. Care este rolul catalizatorului?a) asigurd depoluarea atmosfericd, prin

arderea complet6, a gazelor de evacuare;b) asiguri arderea amestecului

carburant in cilindrii;c) filtreazi carburantul inainte de

pitrunderea lui in motor.

8. Cursa liberi a pedalei de frAni, maimici decit ar trebui, indici:

a) blocarea pedalei;b) pierderide lichid;c) un joc prea mic intre sabofi gi tamburi.

110

9. Ce obligafii aveti la intalnireaindicatorului ttcedeaza trecereat'?

a) reduce{i viteza gi acorda{i prioritatetuturorvehiculelor;

b) reduce{i viteza gi, dacd pe drumulprioritar circul[ in acel moment altevehicule, le acorda{i prioritate;

c) reducefi viteza gi acordali prioritatevehiculelorcare vin dinpartea dreapta.

11. Ce semnificafie are indicatorul?a) drum cu circulafie redusd;b) distanla de siguran{5 intre

vehicule, la viteze mai mari de60kmlh;

c) marcaj cu liniediscontinud.

a) accesul interzistuturor vehiculelor;

b) circulatia interzisdin ambele sensuri;

c) accesul interzistufuror autovehiculelor.

13. Care dintre indicatoare interziceaccesul autocamioanelor cu masamaximi autorizzti mai mare de 7 tone?

a) indicatorul2;b) ambele indica-

toare;c) indicatorul l.

multebenzi;c) bandd

lente.

15. Conducitorul autoturisquluipoate depiqt c[rufa?

a)da;b) nu, poate depdqi numai motociclete

indicatc

111

17. Cine are prioritate?a) autofurismul roqu;b) autoturismul albastru, pentru cd este

pe un drum cu prioritate;c) autoturismul albastru, pentru c[

merge inainte.

18. Care este ordinea de trecere?a) tramvaiul, autoturismul,

autocamionul;b) autoturismul, tramvaiul,

autocamionul;c) autoturismul, autocamionul,

tramvaiul.

19. Cinea)2si4;b)lei4;c)2qi3.

are prioritate?

-J .F-

€pY\20. ln ce.ordine vor trece

autoturismele?a) 3, 2, 4, l;b) 2,4,3,1;c) 4,2,3,l.

21. Cine are prioritate?a) autoturismul alb gi cel rogu,1 , r

b) autoturismul albastru gi cel rogu;c) autoturismul alb gi motocicleta.

112

22. Care este ordinea de trecere?a) cdrufa, autoturismul alb,

autoturi smul rogu, autocamionul;b) autoturismul rogu, c5ru{a,

autocamionul, autoturismul alb ;

c) autoturismul rogu, cdruta,autoturismul alb, autocamionul.

23. Conducefi autoturismul prinparbrizul ciruia se vede imagineaintersecfiei gi mergefi inainte. Al c0teleatrecefi?

a) primul;b) al doilea;c) al treilea.

24. Indicatorul interzice accesul:a) autoturismelor, motocicletelor gi

vehiculelor cu tracliuneanimald;

b) autovehiculelor qi

vehiculelor cu tracf iuneanimald;

c) motocicletelor frrdataE, autoturismelor gi

vehiculelor cu tracfiune animald.

25. Conducefi un autoturism. Cemanevre vi sunt interzise la intAlnireaindicatorului?

a) oprirea;b) stafionarea;c) intoarcerea.

26. Conducefi un autoturism.Ce obligafii ave{i la intfllnireaindicatorului, insofit de panouladifional?

a) sd acorda{i prioritateautocamioanelor qi autobuzelor care vindin sens opus;

b) puteli continuadeplasarea, chiar dacddin sens opus circul[ alteautovehicule;

c) sd acordafiprioritate tuhuor vehicu-lelor care vin din sens

opus.{tffi

27 . La care dintre cele douiindicatoare este interzisl depiqirea?

a) la indicatorul2;b) la indicatorul l;c) la niciunul.

113

28. Tramvaiul se apropie de o stafiefiri refugiu pentru pietoni. it putegidepiqi?

a) da, cu atenlie;b) nu, fiind sta{ie {Ird refugiu;c) da, numai pe sens unic.

29. Tramvaiul a oprit intr-o stafieflri refugiu pentru p_ietoni. il putelidepiqi?

a) da, cu atentle;b) nu, fiind sta{ie fbrd refugiu;c) da, numai pe sens unic.

: ,.i

30. De Ia cAfi metri de o intersecfiedin afara localitifii trebuie si viincadrafi pentru efectuarea virajuluistAnga?

a) de la cel putin 50 m de intersecfie;b) de la cel putin 100 m de intersecfie;c) de la cel putin 25 m de intersecfie.

31. Se interzice circulatia.'iautovehiculelor daci:

32. Care dintre urmltoarele fapte sepedepsesc cu amendi gi puncte depenalizare:

a) folosirea telefonului mobil in timpulmersului;

b) folosirea incorectd a luminilor de drumla intdlnirea cu alt vehicul noaptea;

c) trecerea la culoarea rogie a semaforului.

33. Conducerea sub influenta . :

stupefiantelor se pedepseqte: '

'i

a) cu amendd qo4travgn{i,qqdlH"Oi' .'anularea permisului;

b) cu amendi contravenfionald gisuspen-darea dreptului de a conduce;

c) penal gi cu anularea permisului.

34. Permisul se retrage:a) pentru neacordarea prioritdfii

pietonilor afla1i pe trecere;b) atunci cdnd conducitorul este declarat

inapt pentru a conduce autovehicule;c) pentru conducerea unui autovehicul cu

numar fals de inmatriculare.

35. Neoprirea la calea ferati firibariere sau nerespectarea semnaleloragenfilor de cale ferati se pedepsegte cu:

a) amendd gi puncte de penalizare;b) amendd gi suspendarea dreptului de a

conduce;c) amendd gi anularea permisului.

36. Un tractor stafioneazi pe o trecerede pietoni. Il putefi depipi in acest caz?

a) da;b) nu, este interzisi depdgirea pe trecerea

de pietoni;c) da, dacd nu este marcaj continuu pe

axul drumului.

37. in intersecfiile cu sens giratoriu auprioritate:

a) vehiculele care circuld din parteastdngi fald de cele care vin din dreapta;

b) vehiculele care urmeazd sd iasd dinintersec{ie f'afd de cele care intrS;

c) vehiculele care circuli din parteadreaptd fafd de cele care vin din stdnga.

38. Cui trebuie si acordafi prioritatecAnd vi aflafi in interiorul unei intersecfiicu sens giratoriu?

a) tuturor vehiculelor care circuld prinintersec{ie venind din stdnga;

b) tuturor vehiculelor care circuld prinintersecfie;

c) nici unui vehicul.

39. Puteti depisi daci din sens opusse apropie alt vehicul?

a) da, dacd drumul este suficient de latgi nu treceli de axul drumului;

b) da, dacd nu stdnjenili in nici un felcirculalia vehiculului din sens opus;

c) nu.

114

nASpUNSURI EXPLICATE

l. c) Pentru aintoarce legea nu ne obligd sd

oprim. Bineinleles cd putent opri dacd dorim (laexamen este mult mai ugor cu oprire) - vezipag. 70 in aceastd carte.

2. a) Nu trebuie sd confundafi acest semnalcu semnalul de balansare a bra{ului atunci cdndpolilistul se afld in intersectie - atunciinsemn6nd reducerea vitezei.

3. a) Se poate parca pe trotuar nunrai inlocuri special antenajate - v ezi pag. 69.

4. c) Se poate parca pe trotuar numai inlocuri special amenajate.

5. b) Putem oori satl stationa o scurtdperioadd pe trotuar, dacd rdmane un spaliu de

I m pt. pietoni.6. a) Chiar dac6 probabil va trebui sd fim

mai atenti legea nu impune nici o obligalie.7. a) Catalizatorul se folosegte la toate

motoarele actuale pentru reducerea poludrii(ajuta la arderea completi a gazelor de

egapament); se afld pe tubulatura de evacuare.

8. c) Cdnd distanla intre sabofi 9i tamburieste prea nricd atunci cursa pedalei este prea

mici (rolile ar putea rdmdne fidnate chiar {drd

sdac!iorrinr fiAna).9. b) $i la aceasti intrebare foarte mulli

gre$esc crez6nd ci ar trebui sd acorde prioritatetuturor vehiculelor.

10. a) Dacd remorca are sub 750 kgansamblul se conduce cu categ. B. Numai daciremorca are peste 750 kg atunci impreund cu

autovehiculul nu trebuie sd depSgeasci 3500 kg(altfel s-ar conduce cu cat. BE) -vezi pag. 87.

11. b) Vezi indicatoarele de orientare qi de

infonnare (pa g. 24 - 3 1 in carte).12. b) Gisiti acest indicator la pag. I 7.

13. b) Dacd am pune aceasta intrebare la1000 de conducdtori auto probabil 990 ar

rdspunde c). De fapt 9i al doilea indicatorinterzice accesul oricdrui autocamion,indiferent de masa sa maximl autorizate.

14. c) Vezi indicatoarele de orientare 9i de

informare (pa g. 24 - 31 in carte).15. a) Se pot depiSi cirufe, biciclete

motociclete frrd ata;, ciclomotoare, vehictrle

trase sau irnpinse cu nrdna.

16. a) Trebuie sd reducd viteza, efectudndviraj. Chiar dacd eventual opreite, nu le acorddprioritate pietonilor (pentru cd nu au), ciopregte ca si nu-i loveasci. Pietonii traverseazareoulamentar pe la collul strazii. dar nu atr

prioritate (ei erau obligali sd se asigure ci pottraversa in siguranfd).

17. a) lnterseclia este nedirijatd - se apliciprioritate de dreapta. Cel rogu vine din dreaptacelui albastrr.r. Nu conteazd direcfia in care

nrelge autoturisnrul rogu, ci faptul cd vine dindreapta.

18. b) Intersecfia este nedirijata. Tentafia arfl sd se rf,spundd cI trece primul trantvaiul, darconforrn noulr.ri cod rtttier, tratnvaiul, cdnd

vireazd stdnga, acordd prioritate celor din sens

opus. Tramvaiul are insd prioritate fald de

autocamion.Ordinea de trecere este: autoturisnrul,

tramvaiul, autocantionul.19.b)in figurdsunt doudintersecfii. intre

I gi 2 se aplici pioritate de dreapta (intersecfienedirijatd), iar 3 are "cedeazd trecerea" (4 este

pe drumul cu prioritate).20. b) Intersec[ia este dirijatd. I gi 3 au

,,oprire", iar 2 gi 4 se afld pe drurnul cttprioritate. 4 vireazi stAnga giii acorda prioritatelui 2. Dup[cetrec 2 gi 4, urrneazd3 apoi l.

21. a) Au prioritate cei care intAlnescindicatoarele ,,drum cu prioritate''. Nu este sens

giratoriu fiind doar o insuld in intersecfie.22. b) Intersecfia este dirijatd. Cel roqu vine

din dreaptacilufei (anr6ndoudau ,.drutrr ctt

prioritate"). Autocarnionul are indicatorul"oprire", iar autoturismi"rl alb "cedeaz[trecerea"; intre ei se aplic[ prioritate de

dreapta.23. a) Cei cate atl infeles prioritatea de

trecere gtiu cd este de ajuns sd vedem un singurindicator, inrpreund cu panoul adifional, pentru

a cunoa$te toate celelalte indicatoare dinirrtersecfie, chiardaci ele nu ar fi desenate.

Drumul cu prioritate fiind la stdnga,irrscanrnh cd al doilea indicator ,,dntm cu

115

prioritate" este in stanga. in dreapta este

,,cedeazd trecerea" sau ,,oprire", la fel gi pesensul opus.

Trecem inaintea autoturismului rosu.pentru cd venim din dreapta lui. Dupd cel rogu,al treilea trece autoturismul verde, care vine dindreapta celui albastru.

In timpul mersului conducdtorii potrecunoagte celelalte indicatoare aflate inintersecfie, dupi formi (vizindu-le dinspate):

- ,rcedeazd trecereatt este singurulindicator sub formi de triunghi cu virful injss;

- ,roprirett este singurul indicator deformi octogonall (cu 8laturi).

- ,,drum cu prioritatet' este singurulindicator agezat sub formi de romb.

24. b) Este o altdintrebare capcand. Cititoriicare au invdfat prima parte a c64ii au gdsit dejaexplicafiile date la capitolul ,,indicatoare deinterzicere" - vezi pag.l 8.

Indicatorul interzice accesul tuturorvehiculelor cu motor (autovehiculelor) giaccesul vehiculelor cu trac!iune animalS. Dacds-ar da rispunsul a) ar insemna cd ar fi prrrnisaccesul autocamioanelor gi autobuzelor, . eeace este complet gregit.

25. a), b), c) Dacd oprim i-am determina peconducitorii de vehicule care transportdmdrfuri sd ne depdSeascd, intr-o zond in care lorli se interzice depdSirea. Fiind int,:rzisd oprirea.sunt interzise $i stationarea $ij11Q.ggelg4

26. b) Este o intrebare calr.rand la caregregesc trei sferturi din candidali. Indicatorularatd cd este un sector de drum inglistat. Panouladi{ional aratd cd numai cdnd conducefi unautocamion sau un autobuz trebuie sd acordafiprioritate celor din sens opus. Cand conduceliun autoturism putefi trece chiar dacd din sensopus vin alte autovehicul .

27. c) Nici unul din i:,.licatoirre nu interzicedepigirea. Indicatorul I ,,prioritate pentrucirculafia din sens inveis" se nronteazd cdndeste un drum ingustat. 'lotugi. in unele situaliidin trafic, depSgirea este ris,:anti pe drumingustat (dar legea nu o interzice).

28. a) Tramvaiul inci nu a ajuns in stafie.deci poate fi depSgit, dar cu multd aten{ie, gtiindcd pietonii care traverseazd intre trotuar gi

tramvai au prioritate.

29. b) Tramvaiul oprit in sta{ia ftrd refugiunu poate fi depdgit (nici pe sens unic). Se poate

pleca dupd ce acesta a inchis ugile.

30. a) Alegerea gi incadrarea pe banda

corespunzdtoare direcliei de mers se face cu celpulin 50 m inainte de intersecfie (indiferent

dacd este localitate sau nu) - pag. 6 I .

31. c) Nu este permisd folosireadispozitivelor sau accesoriilor neomologate.

Rdspunsul b) nu este corect deoarece noxele

,,ating limita legald", nu o depdsesc (vezi pag.

e7)32. a), b) La c) dreptul de a conduce se

suspendd 3 0 de zile (v ezi pag. 107).

33. c) Este infracliune; nu pot fi asociate

cuvintele "contravenfie" cu "anulare permis" gi

,,penal" cu,,suspendare".

34. b) CuvAntul retras (retragereapermisului) poate fi asociat numai cu expresia

inapt din punct de vedeie medical. La a)

permisul se suspendd 30 de zile, iar la c) se

anul eazd (infracIi une).

35. a) Permisul se suspendd doar dacd nuoprim cdnd semnalele rogii (sau sonore) sunt infuncfiune sau barierele cobordte.

36. a) Chiar daci depdgirea pe trecere este

interzisd, in acest caz suntem obligafi sd facem

depdqirea din cauza conducdtorului tractorului,tractorul fiind sta{ionat pe trecerea de pietoni,

pundnd in pericol gi traversarea pietonilor.

37. b) Vehiculele care urmeazl s[ iasi dinintesectii cu sens giratoriu au prioritate fald de

cele care intrdin intersecfie.

38. c) Cdnd circuldm in interiorul unei

intersecfii cu sens giratoriu avem prioritate.

39. a), b) Depdgirea este una dintre cele maipericuloase manevre., La pag. 64-65 se

specificd foarte clar cd, dacd din sens opus

circulS un vehicul, nu trebuie se trecem de a,tulclrumului. La orice depdgire nu trebuie sd

pLrnem in pericol circulafia din sens opus.

116

(nu mai sunt intrebdri fdrd nici un rdspuns corect).Degi nu sunt de acord cu introducerea intrebirilor de mecanici am cornpletat cartea

cu explica{ii ale acestor noliuni; q$a cu,n v-ant obiSnuit am cdutat sd dau explica\ii cat mai

1. Care sunt pir{ile componente ale unui autovehicul?Motor, gasiu, caroserie.2. Care sunt pirfile componente ale motorului?Mecanismul motor gi instalaliiie auxiliare (sistemul de distribulie, instalaliile de

aprindere, de ungere, de rdcire, de alimentare qi de pornire).3. Care sunt plrfile componente ale mecanismului motor?

F,i,

P.hIr=..-- Gamitru'i cle chiulnsiIrt[.to]J.

bield

cililrdru

bl-o_q motorar,pg1;e cotii

( mon*eli)-b-aic de

ulei

De obicei arborele cotit se invdrte in sensul acelor de ceas.

P.M.I. =punstubqertj4lg4ig!(punctul cel mai de sus unde ajunge pistonul);P.M.E. = pUns$bqart-gxlcliq (punctu I cel mai de j os unde ajunge pistonul).S.A.=SUPAPADEADMISIES.E. : SUPAPA OB SVRCUNREMigcareapistonului in cilindru se aseamindcu migcareapistonului intr-o seringi.Distanfaparcurslde pistonintre P.M.I. gi P.M.E. reprezintiicursa pistonului.Volumul dinte P.M.I. 9i P.M.E. reprezinti cilindreea unui cilindru. Volumul total almotorului (cilindreea total6) = cilindreea unui cilindru x numlrul de cilindri. Cilindreeatotali este exprimatii in cm3 (centimetri cubi) sau I (litri); 1000 cm' = I litru = I dm'; de

exemplu la Logan motoarele au 1,4 sau 1,6 litri (cele pe benzintr) sau 1,5 litri = 1500 cm3(pe

:1 )

motorine); Dacia 1300 are 1300 cm' = 1,3 litri, Matiz 800 crn' = 0,8 litri,"Roman"(Raba) -

10.000 cm'= l0 litri.Volurnul dintre P.M.l. 9i chiulas[ = Volurnul carnerei de ardere:

4. Ce reprezinti raportul de compresie (comprimare)?Raporti de compresie este raportul dintre volurnnl total al cilindrului (dintre P.M.E. Pi

chiulasd) 9i volunrul camereide ardere(dintre P.M.I. qichiulas[).

5. Care este cea mai frecventl cauzl a arderii garniturii de chiulasl?Estestrdngerea ihsufic:ientd achiulasei.Garnitura se afl6intre chiulasd giblocul motor.

O altl,cauzdpoate fi defectarea instala{iei de rbcire a motorului'6. CAte rotafii face arborele cotit la un motorin 4 timpi intr-un ciclu de.func{ionare?

in Cei 4 timpi arborete cotit faie doiii rotafii complete. (3 60u+ 3 60" - 720")'

Un timp: o rnigcare (o cursd) a pistonului de sus in jos sau invers (de la P'M'1. laP.M.E.).

Tr"builtpur cd totul are toc extraordinar de rapid. La o ttrrafie a motorului de 3000 rot/min(deci 50 rot/secund[!!) rezultd 100 curse/secuntli ale pistonului; (d,eci practic unul din cei 4

iirnpi are loc intr-o salr' me de secundd ! !)', ta un motor de Formuls I luralia matintd poale fit 8.'000 rot/min (300 rot/secunttd) adicd pistonul .face 600 curse/secundd, deci urtul dirr cei 4

tinrpi in nni pulin de 2 miimi de secundd! !7. Ce rol are mecanismul de distributie?La M.A.,C. (motoaie cu aprindere prin comprirnare) are rolul de a alimenta cilindriicu aer 9i

de aevacuagazele arse. Li m.e.S-lrnotoare cu aprindere prin scAnteie) in tirnpul adrnisiei in

cil indri poate intra ae r sau anxestec aer + conthust ibil .

p6rti componente: arbore (sau arbori) cu cctme, lan{ satl curea distribufie, pinioane-

ortUutoti, (uneori tacheli gi tije impingdtoate), supape (valve). Aerul de afard inlrdin rnotor

prin galeiia de admisie Si supapele de admisie. Gazele arse ies din cilindru prin supapele de

evacuare Si prin galeria de evacuare.8. Cum se invArte arborele cu came fa{I de arborele cotit?Arborele cu carne ie.invArte de 2 ori maiincet decdt arborele cotit (deoarece este acf ionat de

un pinion cu diamglq1klublu fa{6 de cel de pe arborele cotit).

p^r-1detf--g!g pe tu'hot'ele crr

c'r'lrlle (are dianretnrl dubltr ti se

@)

\ry.( sutt cure( Lle ilrsn'rl.ttrtic

pi11ior1 clc 1le,tr'1rttl'i' lt c't'tl rt

9, Din ce cauzl apar rateuri la admisie sau evacuare?

Aoar din cauz a iocului preanic sau inexislcn / intre supape 9i ctrlbutori.

iirr" supapete"incltis:i Si culbutori cxistd o distan(ii, numitd ipqEImil. Jocul este necesar

deoarece supapele r" iiluta. Dacd.iocul esle mai mic sau inexistent supapele nu se inchid

complel Ei apar rsteuri in galeria de admisie sou la e$apanrcnt (pot,iesiflacdri.la esapament

dacd supapele de evacuara nu se inc'hid).

tvtotout"te moderne au 4 saw cltiar 5 supape pe fiecare cilindrtt (Si 2 arbo.ri cu came)i astfel

cilindrul se umple mai bine cu aer * cornbustibil, evaouarea este mai rapid6, putetea -orett9,

putdnd sA scad'd consumut (de ex. I,ogan 1,6 !6 V are 105 CP cu 16 sup4pe (valve) (4

supape/cilindru), fa{i de L,e bv "ur"

urJgO C-p "u

2 supape/biiindru): , '

't 18

10. Ce rol are instala{ia de alimentare?Rol: alimenteazd cilindrii cu combustibil gi evacueazi in atmosferl gazele arse, amortizdndgi zgomotul la evacuare.Zgornotul este atnortizat cu ajutorul a doud tobe de esapament (amortizoare de zgomot), unala m ij locul vehiculului (d e d e t en t d) 9i alta in spate (l o b a fi n ald).11. Ceinseamni Eurol, Euro2, Euro3, Euro4, Euro5?

(introduse in U.E. pentru scdderea emisiilorpoluante). Un autovehicul cu norma de poluare Euro5 are emisiide noxe mult mai mici decdtun autovehicul cu Euro I (iar taxa de poluare la Euro5 este zero la noi in {ard).Pentru sciderea poludrii atmosferei autovehiculele sunt acum dotate obligatoriu cu

micaorand cantitatea de monoxid de carbon - co gi dioxid de car6'on cor (gialte substanfe) eliberate in atmosferd. Este posibil ca gi in Romdnia sd fie scoase din circula{ieautovehiculele noneuro. Incep6nd cu 2007 toate autovehiculele noi au cel pu[in norma Euro4in RomAnia.Instalafia de alimentare la M.A.S. poate fi: a) cu carburator sau b) cu injectie decornbustibil; toate autoturisrnele noi au acum injeclie de cornbustibil (controlatl electronicprin calculator); existi gi rnotoare turbo (cu turbinI de supraalirnentare).Instalafia de alimentare la M.A.C. poate fi:a) clasicd: cu pompi de injeclie (exemplu: la "Aro";"Roman',, Mercedes model '85,etc.);b) cu pompi-injector (Volkswagen sau Audi TDI - motoare cu turbini de supraalimen-tare;turbina este pusl in miqcare de gazele de evacuare Ei ea comprimd aerul care intrd in cilindriin timpul admisiei; astfel putereamotoruluicre$te ($i vitezade demaraj);c) cotntnonrail + 1u16r (CDI, DCD - la Logan, Renault, Mercedes, Toyota, etc.; prin aceastetehnologie se reduce mult zgomotul.Motoarele M.A.c. consum[ mai pu{in decat M.A.s., av6nd turafii mai mici. De aceeaaproape toate autocamioanele si autobuzele au motoare cu motorin6.Totugi, M.A.c. costd mai muk, intrelinerea qi repararea lor este mai scumpd sifac zgomotnwimare.12. Din ce cauzi a fum negru la evacuare?Fumtittiegillepqla alimentare). O

iarntius:tib:tt tdin cauza unei defecfiuniolet.

(pdtrunde

13. Din ce cauzi consumul de combustibil?

(astfel in cilindri intrd prea mult combustibil). Trebuie schimbat filtrul de aer.De obicei propor{ia intre combustibil qi aer este 1:15 (o parte combustibil la l5 pdrli aer).

1.":P"ll_":1-eloailaCdin combustibil la accelerdri brufte. la pornire larece,etc. iar lamerS.i sol GELANTI\ este mai sdrac in combustibil.

14. Ce rol are instala{ia de aprindere?Asigurd scAnteia necesard la bujii pentru aprindereaamestecului aer* cornbustibil.se intdlneste /a M.A.S. - motoare cu aprindere prin scdnteie -cu benzini ,G.p.L.(gazlichefiat),etc.

e din combustibil nu este ars com

motorin6. prea multd in cilindri).

119

La M.A.C. (motoare cu aprindere prin comprimare) molorina se autoaprinde (se aprindesingurd), datoriti presiunii gi temperaturii mari din cilindru. Pentru uturqrea pornirii latemperatttrif, mici (iarna) existd nigte bujii incandescente care incdlzesc aerul din cilindriinainte de pornire.15. Ce rol are bobina de ind

, i::i:. :-

l:V)i Acest curent de inaltd tensiune ajunge la bujii frcAnd posibilnaprinderea combustibilului.La autovehiculele actuale se folosesc sls teme complet electronice de aprindere,controlate deun calculator.16. Ce rol are instala{ia de ungere?

Pdrfi componente: pompd de ulei cu sorb (de obicei acfionatd de arborele ct came),Jihru detlei, b ai e de ulei Si c onduc t e in motor ( g i manom etru).17. Din ce cauze scade nresiunea uleiului?

lZi; Presiunea scade gi cdnd motorul estefoarte uzat.18. Ce culoare are uleiul?

19. Ce caliti{i principale are uleiul?l/isco,zitatea (rezisten{a la curgere) gi

mai curge).re (temperatura la care uleiul nu

20. CAnd se schimbi uleiul?Uleiul se schimbd cdnd motor (pentru a se scurge ugor).Schirnbul de ulei se face mai ales in funcfie de calitatea uleiului. Cele mai bune uleiuri suntcele sintetice. De exemplu la Logan (gi majoritatea autovehiculelor) uleiul se schimbi la1 5.000 km; uleiurile superioare se pot schimba chiar la 30.000 km.21. CAnd gi cum verificafi nivelul uleiului in motor?Nivelul se verificd dupd cdteva zeci.de minute de la oprirea motorului (pentru a se scurgeuleiul in baia de ulei). Verificareanivelului se faCe cuJOJA(o tije de metalsau plastic care segdsegte la orice motor). Nivelul uleiului trebuie sdfie intre nivelul minim Si cel maxim. Cdndnivelul scade se completeazd cu ulei.

rea nivelului de ulei in baia de ungere?ibiluiui in baiade ulei, :

24. Ce cantitate maximi de ulei tiebuie si consume un motor?Orice motor consumi pufin ulei; consumul cregte c6nd motorul este uzat sau cAnd se conduceprea sportiv, cu viteze gi turafii exagerate. Consumul maxim admis este de 500 - 1000 ml la1000 km parcurgi.25. Din ce cauzi la evacuare a

26.Cerolare instalafia de rlcire?

bloca (gripa).27. Ce lichid de ricire se utilizeazl la motoare?Ca lichid de ricire se utilizeazS. un amestec de ap[ distilatd cu antigel (dac6 s-ar utiliza doar

apd aceasta ar inghefa iarna gi s-ar putea fisura motorul din cauzd cd, ghea\a are volunt maitiare decdt apa lichidd). De obicei proporfia lichidului este l:1 (50% apd distilatd 9i 50%

antigel, rezist6nd p6n[ la aprox. - 35" C).Pirli componente ale inst. de rlcire: radiator, pompd de lichid, tennostat, conducte

"11t".tt.6; """d".1" l" motor, calorifer incdlzire cabind, vas de expansiune, ventilator.

Ventilatorul poate fi pus in migcare de arborele colit (printr-o curea- la Dacia 1300) sau

poatefi electric (Solenza, Logan, Ford, etc).

28. Ce misurilulm la utilizarea soluliei antigel?Se va ev ita contactul cu solufia antigel, fi ind toxicd'

Termostatularerolul deamenlineotei:mperaturdoptimdamotorului(85-950C),inchizdndsaa deschizdndcircuitul spre radiator la anumite temperaturi'

31. Care este rolul termostatului?

Cind motorul este rece termostatul este"tnchis", iar lichidul circuld numai in motor (nu 9i

spre radiator).Astfel motorul se inciilzeSle repede, iar cdnd se ajunge la o anumitd temperaturd (de

exenrplu 90"C) termostatul se deschirle gi lichidul este trimis spre radiator, unde este ricit de

curentul de aer din afar6.32. Din ce cauze motorul se supraincilzeEte?- blocarea termostatului in pozitia "inch is"(defectarea tennostatulu i);- cireatra de ventilator: prei slabi iau ruptd (iau defectarea ventitatorului electric);

- este foarte pu{in ulei in motor;- pierderi de ap5 (fisuri in motor sau prin conductele de apd, sl6birea unor coliere, etc.)

33. Din ce cauze motorul se incilzegte greu, uzindu-se astfel prematur?Cauza principal6: blocarea termostatului in pozilia t'deschiS?': Lichidul circuld tot timpul prin

radiator gi motorul se incllzegte f. greu i"rfi *rrn^tinilul pdtrunde sub formd lichiddinnrotor gi acesta se uzeazd mai repede (combllstibilul spald uleiul de pe cilindru,ungerea este

maiproastd). Consumul de combustibil cregte.

34. Ce rol are electromotorul?

El pornegte la invArtirea cheii in contact sau la apdsarea unui

tuton la bord ori chiar de la telecomandd. La eliberarea cheii se decupleazd imediat. Pentru a

nu se defecta electromotorul Si a nu se descdrca bateria nu trebuie menfinut contactul mai

mult de citeva secunde. Daci motorul nu porne$te dupd 3-4 incerc[ri nu este bine sd se mai

incerce decAt dupl verificbrile care se impun.

35. DacI intrerupem contactul. gi motorul continui sI func{ioneze, fenomenul se

de obicei cdnd motorul este supraincilzit (combustibilul

se aprinde de la unele puncte f.fierbinfi din camera de ardere).

'121

36. Care este rolul alternatorului?

De obicei el primegte migcarea de rota{ie de la motor printr-o curea (cureaua alternatorului).

Et produce curent ahernaliv, care este transformat in cttrent continuu printr-o punte de

redresare (cu diode).Releul regulator de tensiune rnen{ine o tensiune constantd, indiferent de turafia motorului(altfel s-ar puteaarde becurile autoveh. sau defecta bateria, in cazul unui curent prea mare).

37. Ce rol are bateria de acumulatoare?Bateria tle acumulatoare (acumulatorul) are rolul de a alimenta conswnatorii electrici in

fiotclii de nicesitdli. La pornire alimenteazd electromotorul (demarorul). Cdnd rnotorul este

oprit bateria poate alimenta instala{ia de ilurninare, claxonul, radio-CD-ul, inst. de

dezaburire etc. De obicei se utilizeazd baterii cu plumb sau alcaline.

Electrolitul este o solutie de acid sulfuric (f. periculos!) cu api distilati. Densitalea

electrolituluitrebuie sd fie 1,28 g/cm'(baterie cornplet incdrcatd).

38. Care trebuie sd fie nivelul electrolitului in baterie?

cu apl distilat6.:Cdnd bateria este incdrcatd prea rnult (dr] cauzet defectdrii releului

regulator) se consumi din electrolit. Unele baterii nu necesitd intretinere, avdnd consttm

redus de electrolit.39. Din ce cauzd se sulfateazl bateria de acumulatori?Dacd electrolitul scade mult bateria se sulfateazl gi uneori trebuie aruncatd chiar dacd nu

este vecl"re (nu se mai poate repara).

40. Cum vi da{i seama ci bateria este descircati?

41. Ce rol are transmisia?

42. Care sunt pirfile componente ale transmisiei?

43. Ce rol are ambreiajul?

El transmite migcarea de rota{ie de la motor la cutia de viteze. Migcarea se poate

transmite: a) 100V" - cdnd pedala de anftreiaj este liberd (neapdsald),b) 07o c6nd pedala

este apdsatd complel sau c) parrEa! (patinatf cdnd pedala este in jurul poziliei de miiloc.

Astfel, se poate pleca lin de pe loc sau se poate merge f.incet pentru a efectua parcdri,

intoarceri etc.

122

I-volant motor; 6-disc ambreiaj (di9c de frecare) cu garnituri o, n Jt (ferodou); 2-disc (prac6)presiune.;

.3-arcuri presiune; 4- pdrghii de debreiere fte decuplare); jl"*.ura ambreiaj; z_arboreambreiaj (h'ansmite ntiscarea la antia de viteze);8-rulment presiun.; S-frr..a p.ntru debreiere; l0-tijd; I l-arc; l2-pedaltrdeambreiaj.

POZITIACUPLAT: arcuriledepresiune3 apasdpediscul depresiune2, iaracestapediscul

*_l:::1",!; astfel.volantul G invdrte. impreuna cu discur z 9i discur e, .ii""i""

Scheurl unui:uubreinj mecanic

cu fi'ecare

::1T*it?'*:r:ITj 9:qlt"_la arborele amureia.lutui 1ei ta cutia de vitezej.iaj, tija l0 se migcd in

-" rJrrv, \rrJvur us pr ssru .r z ss rnriica spre oreapta gt N u MAI ApASA pe discul de frecare 6,iar migcarea de rotafie nu se mai transmite de la volant la arborele amLreiajului, p".ri1anischirnbarea ugoarii a vitezelor.

necesard la plecarea de pe loc, parcdri,intoarceri,la

.unele viraje,elc..' goferul fine pedala in jurul poziliei de ,niltociia;tf.l f;;;;i;;presiune 2 9i discul de frecare 6 apasi doar putrin p" uotunq deci do"aio parte din turafiamotorului se transmite la rofi.

biii3dllibEfi a pedalei estg distan(a tlintre perlalaal'lati yrs lneapiwtd) 6i poziliu peclllei o.inclittccpc dcu4tltu'en (debt.eierea) - in punctul I

I,uLt t t4 p_E 6Rr.IAI (.DECUPLNI) : goferul apasi pedala de ambreiai, tiia l0 se miscd increapta,rarturca9apasd pgrulmgntuldepresiuneggiacestaapasdpepArghiile dedebreiere4;Astfeldiscul de presiune 2 se migcd spredreapta giNu rr,rnr Apasa'p"?ir""r ;;;;;;:

''Q*\^

garniturilor de frecarg

dar cu acfionare

123

Dupi cum gtifi existi gi autovehicule frr[ pedald de ambreiaj, cu cutii de viteze automate 9i

ambreiaj autornat (fiind mult mai sirnplu de condus).

ciorului pe

48. Care sunt rolurile cutiei de viteze?

mari sunt necesare moment mare la roatd qi tura{ie mic[; la vitezd mare sunt necesare

.9nt "ll- i9, la leta I i.tulf tie r1a 19 a ro-ti I or,

9t g, ) ;

,dmb.rdi1j., - atunci cAnd

maneta de viteze este la punctul mort ("pe liber").49. Din care cauzl apare decuplarea spontand din vitezl?Se produce din cauza uzurii dispozitivului de Jixare a treptelor sau din cauza uzurii mari adanturii de cuplare apinioanelor.50. Ce rol are reductorul - distribuitor la unele autoturisme de teren?

Se intAlnegte la autovehiculele cu mai multe punfi motoare (4 x 4 care au? punli motoare, 6 x4 sau 6 x 6 cu 2 sau 3 punfi motoare,etc.).Constructiv el se aseamdnd cu o cutie de viteze avdnd arbori Si roti dintate. De obicei are 2

-idreSte momentultsansiis,la rotile motoSie, dubldtd-nqmarul de Viteib (la folosirea trepteiarotil!m,edui, turafia scade gi momentul la rofi cregte; este necesard pt. timp scurt in condilii grele:

urcdri abrupte, iegire din gropi mari, pe drumuri f. proaste,etc)'

bicicleti cu viteze. De exemplu dacd in spate sunt 7 pinioane (7 "viteze") 9i la pedale sunt 2

foi de angrenare rezulte l4 trepte de vitez[. CAnd se urci o rampd mare se cu-pleazd cea mai

mici foaie cu cel mai mare pinion (se obfine turafie micd gi moment mare). Pentru vitezimaximi se cupleazd.foaiaceamare cu cel mai mic pinion; se obline astfel tura{ie rnare.

51. Ce rol au arborii cardanici (longitudinali)?Ei transmit miScarea de rotalie de la cutia de viteze (sau reductorul-distribuitor) la punlilemotoare.Au formd cilindricd (ca o {eavd). Arborii cardanici trebuie sd fie telescopici (si se

poati mdri sau micgora). Sunt construifi din mai multe bucdfi legate intre ele prin articula{iilecardanice.52. Cind se p rodtcvibro1iiputernice resimfitein autovehicul?Dacd arborii nu sunt echilibra\i. Trepidaliile arborilor apar dacd sunt indoili,cdnd se uzeazd mult furcile arborilor ori fusurile crucilor cardanice.

53. Care este rolul diferenlialului?Intr-

un viraj, este ugor de in{eles cd roata din exterior trebuie si aibi o tura(ie mai mare decdt cea

din interiorul virajului. Astfel se asiguri o stabilitate gi un control bun al autovehiculului invlraJ.La autovehicule existd cel pulin atdtea diferenfiale cdte punfi motoare existd. Laautoturismele cu tractiune fatd diferentialul se afli in cutia de viteze. La autocamioane,autobuze (gi altele cu tracliune spate) diferenfialele se afli la mijlocul punfilor motoare.Diferenfialul are ti dezavantaje: in cazul in care, de exemplu, roata motoare dreapta calci pe

rdsucifi sau

124

zdpad6, iar cea din stAnga pe asfalt uscat, se inv6rtegte in gol cea de pe zdpadl (patineazi). Cucfit se accelereazdmai tare cu atdt se invirte mai tare roata care nu are aderen[A. De aceea

unele diferenliale se pot bloca (de gofer) sau autobloca. La unele automobile moderne existiun dispozitiv de control al trac{iunii. prescurtat ASR sau TRC Lcontrolat de un calculator).care nu perm ite rotilor motoare sd patineze.54. Ce rol are suspensia?Are rolul de a amortiza gocurile cauzate de neregularitdfile drumului, frcdnd cllitoria cdt maiconfortabili.Suspensia po ate fi: dependentd (cum este la Logan pe puntea spate - adic6 rofile sunt legate

intre ele printr-o punte) sau independentd (cum au cele mai multe autoturisme la punte afal6'-roata este prinsi direct de caroserie, iar roata din stdnga este complet independentd de roata

din dreapta).De obicei suspensia este alcituitd din:a)arcuri, care de obicei sunt elicoidale (ca cele de la pixuri); se folosesc qiarcuri cufoi(maiales la autocam ioane) q i f. des arcur i b ard d e t or s iun e (rdsuc ire) ;b)amortizoare, de obicei ele sunt cu lichid (func{ioneazd pebaza faptului c[ lichidele sunt

incompresibile - nu se pot comprima); pot fi gi cu gaz.

c)stabilizatoare care au rolul de a reduce inclinarea autovehiculului in viraj; se folosesc de

obicei bare de torsiune (rdsucire).La unele autovehicule se foloseqte suspensia pneumaticd (cu aer comprimat) - mai ales la

autobuze.La altele se folosegte suspensie hidraulicd (exemplu Citroen C 5)' gtdndu:se-n-odifis4-Sigarda la sol sau "tdria" suspensiei. in functie de drum.55. Din ce cauzi apar bitii in suspensie?Apar din cauza defectirii amortizoarelor sau a arcurilor sldbite ori rupte.

56. Ce rol are sistemul de directie?in pri."Lra"d el trebuie si asijure o stabilitate bund aautovehiculului atiit la drum drept(rectiliniu), cdt gi in viraje. Trebuie si asigure o manevrare uSoard a autovehiculului gi un

efort mic din partea goferului.Pentru a se putea lua corect un viraj roata din interiorul virajului trebuie si vireze mai multdec6t cea din e xterior (d e c i ro y il e nu s un t p ara I e le in v iraj).Dacd rofile ar fi agezate perfect vertical gi paralele intre ele, atunci autovehiculul nu ar avea

stabilitate bund nici chiar lamersul rectiliniu (goferul artrebui sd migte volanul mereu stAnga

sau dreapta- deoarecerolile ar oscila, mai ales laviteze mari).Pentru asigurarea stabilitdpii Si uSurinlei in conducere rolile (Si pivo\ii) sunt asezate tnclinat.Astfel rofile au tendinfa de a-qi pdstra mersul rectiliniu.

Unghiurile de atezare ale rofilorti pivofilora) unghiul de cidere (al rotii) - n,[i€ia:iociil"ilin;fu|nienfii.roltij$i:nti]p0fBr"!9r,0jcilajiamtii(este unghiul de inclinare arofii in planvertical);b) unghiul de inclinare transversali a pivotului - 6 (este unghiul dilt.'e axul pivotului 9i

\edere din fafl

I - rggtA;2 - fuzeta;3-pivg"t_:4-punte

fa1i.

liniaverticali); el are rol stabilizatorpentru rofi;

- F (de inclinare longitudinald a pivotului) - crjutd la revenireq royilor infugn - p (c

dupdv:iraj.p"i"rp!

Vedere din later:rl (unghiul defuga)

d) unghiul de convergenfl este unghiul de inclinare in plan orizontal arofilor de direcfie (eleste necesar deoarece, din cauza unghiului de cddere, rofile au tendinfa sa ruleze divergent; inacelagi timp, la viteze mari ro{ile ar avea tendin(a de a oscila).

Vedere de sus

De obicei se calculeazd astfel C - A - B, A $i B fiind distan(ele intre ro(i in spatele, respectirfa{a rofilor.La autovehiculele cu lracliune spare ro[ile de direcfie sunt convergente sauparalele (A ] B).Laautovehiculelecu tracliunefaldrolilededirec[iesuntdivergentesauparalele(A<B).

Notd: in desene unghiurile sunt mai mari decdt in realitate, pentru a fi vizibile.La autocamioane, autobuze gi unele autoturisme direcfia este cu aclionare hidraulicd,pentruugurarea efortului goferului (poate fi gi ac{ionare e/ectricd sau electrohidraulicd).57. Din ce cauze volanul se manevreazi greu?a) defectarea pompei servodirecliei; b) pompa nu debiteazi suficient ulei;c) griparea (blocarea) pivo[ilor fuzetelor.58. Din ce cauze apar lovituri puternice la volan?- aer in instalafia hidraul ici a servodirecf iei.59. Din ce cauze pompa servodirec{iei face zgomot ?dacd este prea pufin ulei in instalafie.60. Care trebuie si fie jocul maxim lavolan?Jocul lavolan nu trebuie s[dep[geasci 150.

61. Din ce cauze

62.Ce cauza transmiterea unor

126

lavolan?

P drlile componenteale sistemului de frinare:a) frAnele propriu-zise (de la ro[i);bj mecanismul de ac{ionare (de la pedali pdnd la rofi)'Frinele propriu-zise anate ta fiecare roatl se aseamani la toate autovehiculele

(autoturisme, autocamioane, autobuze,etc). Ele pot fi :

-frane cu tambur si sabofi texemplu: frenele la rolile din spate la Dacia 1300, Logan, Ford

Focus, autocamioane, etc);-frane cu disc (exemplu: franele la rofile dinfapd la.Dacia 1300, Logan qi majoritatea

""t"t*ir."l"t sau q;pl rofile din spate laToyoti Avensis, Renault Meg ane, etc);frdnele cu

disc se folosesc Si li uneie biciclite Mouniqin Bike, fiind foarte u$or de observat, dacd

vizitali un magazine cu biciclete.63. CL se poa'teintimpla daci nu se elibereazicomplel frila!,e;tafi9nle?

SISTEMULDE FRANARE

l.FrAna de serviciu (de picior) are rotul de reducere a vitezei sau chiar de oprire a

autovehiculului;2.Frdna de stationare (de mdnn s -imobilizarea la stafionarea in pantl sau pe

drum orizontal; de obicei aclioneazd pe rolile din spate '- men{ine constantil vitezala

cobordrea unor pante lungi' Se utilizeazL mai mult la autovehicule grele (unele

autocamioane gi autobuze)'

l- tambur (se invdrte in acelaqi

timp cu roata); 2- saboli; J-de frecare (ferodouri)l {-

; 5- arc de

readucere a sabolilor.

CAnd eoferul apasd frdna pistonaeele ain:3iliildliiilifientAi'$i3lh.9jib"tii? 1!l:tu*Uu.ut f , obsindndu-se ftdnarei tambur;iii;l (ii astfel a ro1'ii) datoritd frecdrii dintre

larniturili de frecare" Si tambur; (cilindrul receptor se aseamlni cu o sering6).

Iffii.ffirului..Airylcomprimatirecesaralimentdriiinst.defr6nareiii"'"Uth"i' cu ajutorui unui .gofnprelor de aer (acesta fiind acfionat de motorul

Actionarea frAnelor(cu lichid de frAnn)' Funcfi-

a) La autoturisme se foloseqte f. des

onu."u ," b"reaz6 pe faptul "i

li"hid.l" nuse pot comprima (sunt incompresibile).

Caniiof"tuf upu"ip"dolodefrdndaceastaimpingepistonul.pomp:id:ft?leliu::ltl!]19:if.frfili^"" pilt*"i tpri

"iinari receptori (vezi desen) qi astfel sabolii sunt apdsali pe

i".u".ii rolilor (sau, la frdnele cu disc, pistonagele impreuna cu pliculele de fran6 apasi pe

disculro!ii).;l Le Al6.tn b""" tt

"!r,"bry se folose$e 9tt ,|::t::{ffiI

autovehiculului Prin curele).

127

64. Din ce cauzi rofile rImAn frAnate sau se incllzesc?Din cauza arcurilorde readucere slabe sau rupte ori ptslatase|qgrpalg in cilindrii receptori.65. Ce indicd efortul prea mare depus la actionarca frAnei?Cd este posibil sd fie gripate (blocate) pistonagele in cilindrii receptori.66. Care trebuie sd fie distan{a tlintre sabo{i gi tamburi?Distanta dintre sabof i gi tarnburi trebuie sd fie mici (0,25-0,35 mm);67. Din ce cauzi efectul de frAnare se ob{ine spre capltul cursei pedalei?Dac[ este prea mare distanfa inh'e sabo{i gi tarnburi. La unele fiAne distan[a dintre saboli qi

tarnburi se regleazA autonrat (altfel ar cre$te cand se uzeazd f'erodourile).68. Din ce cauzl pot rleveni frinele inelicace?Dacd intrl aer in instalalia hiclraulicci frinele devin ineflcace; in acest caz.pedala se apasiprea u$or p6nd la podea, ea int6mpinAnd o rezistenfd f. rnicd. Pentrn a fi'ana totuqiautovehicululse apasd succesiv de mai multe ori fiAna.69. Ce rol areABS-ul la autovehicule?La o tidrrare brtrscd trebuie ca ro{ile sd nu se blocheze (incir sd se rostogoleasci" nu sd

alunece). Pentru aceasta nrajoritatea vehiculelor au acunr sisternul ABS (Anti - lock BrakingSystem: . Chiar dacd goferul apasd tare liAna,sistemul ABS (printr-un calculator) transmjte forfe de frAnare Iimitate, optinre, astfelincAt sd nu se blocheze rotile.El se folosegte ilnpreund cu EBD (reparti[ia electronich a for{elor de frAnare la rogi), eventualqi cu AFU -Asistenti la FrAnarea de Urgenfd (in unele fdri se numegte B.A. - Brake Assist),care rniregte forfa de apdsare a pedaleidacd qoferul apasd pedala rapid (dar nu destul de tare)

- reduc6nd spa(iul de oprire.Dach nu existd ABS atunci goferul lrebuie sd opese pedala la limita blocdrii rolilor; dacd se

blocheazd rotile pedala trebuie eliberatd gi apdsat[ din nou. CAnd rotile se blocheazd dist. deoprire cregte mult, n.rai ales c6nd este aderen(d scdzutd (zdpadd., polei, etc). Cdnd nu existd

la rofi

Este bine sd se frdneze avdnd transmisia $i ambreiajul cuplate. (se folosegte astfel gi frdna demotor).La autovehiculele actuale se folosegte des gi sistemul ESP - Program de control Electronic alStabiliEtii (la Toyota se numegte VSC). Sistemul controleaza automat celelalte sisteme(ABS, EBD, TRC sau ASR), cu ajutorul unui calculator. Astfel se impiedicd deraparea inviraje, la bruscarea volanului, etc. (prin controlul frAnelor gi al tura{iei motorului). Totugi, /aviteze mult prea mari Si conducere imprudentd sistemul nu poate garanta stabilitateaperfectd.SISTEMULDE RULARE (ROTILE).Ro{ile au mai multe roluri: de sustinere, de ghidare,amortizeazdgocurile, iar rofile motoare au rolulde propulsie a autovehiculului.O roati este compusd din pneu, janti gi butuc. La autocamioane gi autobuze se utilizeazl deobiceijante demontabile (pentru u$urarea montdrii pneurilor).

Pneurile pot fi: de inaltd presiune (3 - 7 atmosfere) pentru autobuze gi autocamioane gi dej oasd pres iune (1,4 -3 atm) pentru autoturisme.70. Din ce se compune un pneu?Un pneu compune din: anvelopl, camere de aeq (eventual gi o bandd de proteclie intrecamera

128

Este birre ca la rofile din fa{n sd se monteze anvelope f. bune, neuzate (nu se recomandd celesecond-hand fufa1d) deoarece in cazul unei explozii la un pneu fald se poate pierde controlulautoveh icu lulu i.71. Din ce cauzl se poate produce blocarea unei rofiin mers?Una din cauze poate fi griparea rnlmen{ilor ro{ii.72. Care esteinlltimea minimi a profilului anvelopei?In cazul in care indllimea profilului anvelopei scade sub 1,5 mm trebuie sd o schimbim. Serecomandd sd fie anvelope de acelagi fel pe o punte.Rofile trebuie echilibrote periodic gi,in plus, efectuatdpermutarea rolilot20.000km) (se mutd rofile din spate in fali gi invers);73. CAnd este bine sI se verifice presiunea in pneuri?

(la aprox.l0.000 -

Presiunea se verificl atunci cAnd pneul este rece. Periodic se verilicd obligatoriu presiuncain p n e uri (celpu{in lunar).7 4. Cind este bine si se verifice vizual starea anvelopelor?in fiecare zi, inainte de plecare.75. CAnd se uzeazi pneul pe creasta (mijlocul) benzii de rulare?Dacd presrunea este prea marc pneul se uzeazFt pgggsggbenzii de rulare;76. Ce seintAmpli daci se utilizeazi o presiune prea miciin anvelopi?Dacd @ se uzeazd pe margini (in exterior) sau ?n zonatnlonului,,seincdlzeite. se pot desface firele de cord; uneori pneuldevine inutilizabil.77. CAnd se prodtce uzura locsld sau neuniformd aunuipneru?Se produce la supraincircarea autovehiculului sau cdnd tamburul de frdni se ovalizeazi oriro{ile sunt neechil ibrate;78. CAnd se prorJuce uzuru pe una din margini a pneului?Are loc din cauzadereglSrii geometriei rofilor.7 9. Cind se in c dlzesc exces iv pneurile?La presiuni f. micisau lasuprasarcini.80. Din ce cauzi autovehiculul trage dreapta?Presiunea dintr-un pneu dreapta este mici sau o roatd din dreapta este frAnatd.81. Ce combustibil folosesc motoarele cu injecfie de benzini gi catalizator?Obligatoriu se folosegte benzind -fdrd plumb (culoarea verde a pompei de alimentare laPECO); unele motoare folosesc GPL- gaz petrolier lichefiat.82. Care este criteriul de alegere a benzinei pentru motoare?Se alege {in6nd cond de cifra octanicl (CO). Cu cdt CO e mai mare cu atdt benzina este maibun[. Deobicei benzinacomercializatdareCO 95, 99 sau 100.83. Cum putem preveni fenomenul de acvaplanare?Acvaplanarea apare la viteze mari pe un carosabil umed. Reprezintd pierderea contactului

ri). .Pentru a Rrevpni,fenpmentil trebuie utilizaleedc.,

iltre pneg gi..{rumpneqri !un-e (neuzal

129

CONDUITA PREVENTIVA (CONDUCEREA PR-EVENTIVA)

Reprezint6 comportamentul conducdtorului astfel incat sd evite producerea unui

accideit prevziDil (posibil chiar din vina altui conducdtor), iar c6nd accidentul este iminent

sdac{ioneze astfel incdt consecinlele lui sdfie cdt maireduse.

Trebuie ca to{i participan{ii la trafic sd acfioneze in spiritul conduitei preventive, avAnd in

vedere miile de actidenti produse pe qosele. Anual peste 5 000 de oameni igi pierd via{a in

accidente (in Romdnia), alte cdteva mii fiind rdnili grav. Practic, es9 91 9i cum o comund

mare de 5 d00 de oameni dispare in fiecare an. Din pdcate, cel mai mult igi pierd viap oameni

foarte tineri (intre l5 9i 30 de ani).Cauzele-cele -oi d"t, ale accidentelor sunt: viteza excesivd sau neadaptat[ conditiilor

ffiumitiagresivitate9i..r6utate',inionducere,seclaxoneaz6f.repede c6nd altul gregeqte, nu se sti ordonat la rdnd in cazul blocajelor,-se fac multe depdgiri

imprudente din AJrin-1a ae aB.;unge c0t mai repede la destina{ie 9i, mai ales, din dorin{a de a fiprimul. Exista mulli vitezohani, indiferent ca merg cu o Dacia de 30 de ani sau un BMW

ultimul tip sau ci unii au permis doar de o lun6.

Va tribui ca 6i noi id devenim la fet de civilizali ca Si conducdtorii din celelalte ydri

europene, care rispectd legile, nu claxoneazd inutil, nu aruncd obiecte pe geam' Trebuie sd

ne resnectdm mai mult, sdavem mai mult bun siml si, mai ales, sdne apdrdmviala.

in chestionare apar gi citeva intrebiri de conducere preventivi. Rispunsul la o astfel de

intrebare este destul de ugor de gdsit. Exemple :

l. Cum proceda{i,in spiritul conduitei preventive, cind vedefi o minge pe carosabil?

iegislalia nu prevede nici o obliga{ie in aiest caz, dar este logic cd, pre_ventiv, vom circula cu

atinpie mare,ieducdndviteza Sifiindpregdtipidacd apare un copil pe drum.

2. La cAt timp este recomandat si face{i o pauzi pentru odihni?Aproximativ la2 ore de conducere.3. Cand apare un pericol mai mare: la inceputul ploii sau in timpul ei?

La incepuiul ploii se poate fo rmamdzgd(praf cu api), drumul fiind f. alunecos.

4. Cind aveli un biciclistin fafi,la cevi pute{i agtepta?

Este previzibil cd biciclistul ar putea schimba brusc direc{ia frri s6 semnalizeze.

5. Ce trebuie si avefi in vedeie cind trecefi pe lAngI autobuze opritein sta{ii?

c6nd sunt autobuze oprite in stafii este pi"vi"iuit ci ar putea traversa cilatori prin fafa

autobuzului gi de aceealrebuie sd fim mai aten{i, eventual si reducem viteza.

i.'c"^ p.o""dezi cind cobori o panti accentuatii avind atagatr o remorci frri friniproprie?Este bine sd folosim o treaptd inferioard de vitezd (pentru a avea 9i frdnd de motor) 9i eventual

sd frdndm. De obicei se folosegte aceeaqi treapti de vitezd cu care am fi urcat rampa' La

coborArea pantelor nu se scoate din vitezd 9i nu se apasi ambreiajul (nu am mai avea frdnd de

motor). in nici un caz nu se opreqte motorul.

7 .La ce tepo{i aqtepta (inti-o -localitate),

cind in fali ai un vehicul din alt judef sau din

strlinltate?N. putem aqtepta si frdneze in mod nealteptat pentru a cere infonnafii privind drumul.

8. ium procedezi daci autovehiculul derapeazl cu partea din spate citre dreapta?

Trebuie sd nu accelerim gi sd virdm ugor spre dreapta (daci virdm stAnga atunci cu atdt mai

mult spatele s-arduce spre dreapta gi autovehiculul s-arputeaintoarce).

-

'130

9. Cum procedezi dacivirezi stAnga sau dreapta giintAlnegti o pisti pentru biciclete?Trebuie si fim foarte aten{i deoarece bicicligtii au prioritate; ei nu sunt chiar ugor de observatdeoarece potcircula cu vitezl (existd piste pentru biciclete in multe orage).10. Cum vei proceda cAnd conduci pe zipadi sau polei?Nu trebuie bruscate comenzile (direcfia, frdna, accelerafia). Reducem viteza.11. Ce trebuie si ai in vedere dacl egti remorcat, avind motorul defect (iarautovehiculul tiu are servodirecfie)?Motorul fiind oprit volanul se va acliona mult mai greu (la fel $i frAna !!) . Acest lucru sepoate intiimpla chiar daci nu esti remorcat. de exemplu daci ti se opreste motorul in mers.

La intrebirile care nu sunt de conduiti preventivi trebuie si rispundefi numai dinpunct de vedere al legislafiei rutiere.

CONDUCEREA ECOLOGICA

1. Cein{elegefi prin "conducere ecologici"?Inseamni sd conducem astfel incdt sd consumdm cdt mai pulin combustibil qi sd se elimine inatmosferi cdt mai puline noxe. Nu trebuie sd acceleram sau si frdndm brusc. autovehiculul s6fie ln stare tehnicd foarte buni, anvelopele umflate la valoarea prevdzuti, combustibilul decalitate f. bune . Trebuie sdne alegem itinerariul optim.Trebuie sd evitdm zonelef, aglomerate saucuteren accidentat.2. Ce efect poate avea utilizarea limitatorului devitezi pe autostradi?Reducerea consumului de combustibil.3. La plecareain cursl cum procedezi pentru reducerea polutrrii?Pomim motorul (fIr6 a accelera) gi plecdm imediat de pe loc. La autovehiculele modeme nu serecomandd incdlzirea motorului pe loc, ci in mers, flri a accelera brusc.4. Cum trebuie si procedezi cu pneurile autovehiculului?Se recomandi veri/icarea presiunii o datd pe lund gi schimbarea rolilor tntre ele (din fa{6 inspate pi invers)laaprox.10 000 km(satcel pufin la20000km).5. Cum procedezi pentru a reduce consumul?a) Schimbnm repede vitezele pAnS la treapta de vitezd optim5; b) folosim ultima treaptii devitezi pe cAt posibil 9i in localitdli.(cu cdt turalia motorului este mai micd, cu at6t scade consumul; in treptele inferioare l, 2 ,3consumul este mare). Demarajele foarte putemice m6resc consumul (de aceea trebuie sdschimblm treptele la turafia optimd recomandate de constructor). Stilul de conducere are omare influenldasupraconsumului.Conducerea agresivd gi bruscarea comenzilorpoate duce laun consum cu I -2 litri mai mult la 100 km gi la uzura rapidd a autovehiculului Qtlus pericol deaccident).6. CAnd se recomandl str opreqti motorul?Este bine s6-l oprim la calea feratd glla semafor, dacS oprirea dureazi mult (de exemplu lasemafoarele care ne arate secundele rdmase pdni la aparifia culorii verzi). Putem opri motorulgi in cazul blocajelorin trafic.7. CAnd se mlre$te consumul de carburant?a) cAnd fumul la evacuare este negru; b) cdnd motorul are intreruperi; c) dac6 motorul nu atingetemperatura normal6; d) dactr se foloseste orice aparat electric alimentat la autovehicul inmers.8. Se recomandS:a) si nu transporti obiecte inutile in autovehicul; b) si nu ai montat in permanenfd portbagajul(cregte consumul de carburant).

9. Cum ifi sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara)' cind conduci

intr-un orag cu un trafic intens, pentru a proteja mediul ?

Deschizi geamurile laterale.Mai ales in cazul deplasdrilor pe distanfe scurte, instalafia de aer

condifionat nu are timp si rdceasci aerul din habitaclu (iar consumul ar creqte f. mult).

10. Cum i{i sporegti confortul termic in habitaclul autovehiculului (vara), cind conduci

in afara localita{ilor, pentru a proteja mediul ?

Porn?qti aerul condifionat,Daclmergi cu unul saumai multe geamuri deschise consumul de

combustibil cregte mult(mai ales laviteze mari).

11. Cum procedezi pe-tru a conduce ecologic un autovehicul ?

Reduci viteza, folosind frdna de motor. Daci iei piciorul de pe accelerafie consumul scade

spre 0 (la motoarele moderne cu injecfie). Nu se recomandi sd apegi ambreiajul la orice

frdnare (gi sd nu scoti din vitezi la cobordrea pantelor).

12. Pentru a conduce ecologic un autovehicul, se recomandi:Menlinerea unei viteze constante. de preferinld medie, Daci se circull cu viteza legali

(aprox. 100 km/h) un autovehicul cu motor de capacitate medie consumi aprox. 5 - 6

litri/100 km. Cdnd se circuli, sd spunem, cu l'50 km/h atunci consumul cregte la 7 -9 Vl00

km (benzind)

13. Unele din cauzele care determini poluarea mediului sunt:

Arderea incompletd sau defectuasS a combustibilului.

14. Comportamentul ecologic presupune:

Efectuarea la timp a reviziilor tehnice, inlocuirea filtrelor (de aer, de combustibil, de

polen, etc), schimbarea uleiului (conform recomandlrilor constructorului), repararea

pieselor sau subansamblelor defecte (ori inlocuirea lor).

Este necesar sii se foloseasci un combustibil de bund calitate; in nici un caz nu se folosegte

.combustibil neverificat (de la goferi sau alte persoane care fac comerf cu combustibil; mai

ales motorina poate fi de proastii calitate sau nefiltrat.ii gi poate defecta motorul Diesel,

reparaliile cosldnd mult mai mult decdt eventualele economii).

15. Arderea incompleti a carburantului determini:a) poluare suplimentar[; b) uzurd suplimentarl a motorului; c) consum suplimentar de

combustibil.

132

CUPRINS

cAP.I- NOUL COD RUTIER - peinfelesul tuturorNoliuni int6lnite in legislafia rutierd. Noliuni despre drum .......'.... ............'.. 5

Semnalizarea rutieri ........... .......'......'..."....'.... 8

lndicatoare '..'.......9Marcaje ........'...'. 38

Stareatehnicdavehiculelor.................... .......48Semnalele speciale de avertizare luminoasd gi/sau sonori ....'.........'...'..... 49

Semnalele polifistului ........'.'.....50

Semnalele luminoase ....'.........' 54

Semnalele conducitorilor de vehicule ...."...'.. 57

Regulide circula[ie .......-........... 59

DepSgirea ..."......64Oprirea 9i stalionarea .-..........'.. 65

Parcarea ...."'..'.' 69

lntoarcerea gi mersulinapoi .................. '..'....... 70

Viteza 9i reducerea vitezei ................ ........-.....71

Trecerea pe lSngd vehiculele care circulS din sens opus ............... ............... 73

Prioritatea detrecere ........74Trecerea la nivel cu calea feratd ......................77

Zona rezidenliali 9i pietonale .................. .......79Circulalia pe autostrizi ....."'..". 79

Obligaliigiinteziceri pentru conducitoriide autovehicule ....--..-....-.....'....'. 80

Obligaliiin caz de accident.................. -------......82

Transportul de mirfuri 9i persoane ...........'."... 83

Transportul mirfurilorsau produselorpericuloase ............'... 85

Remorcarea .......85Permisul de conducere ......'...". 87

lnmatricularea .................. '....'..91Radierea ....'.....'. 91

lnfracliunigipedepse ................ 91

Anularea permisului ..................94

Sancliu ni contraven[ionale:- refinerea permisului ...........' 95

- suspendarea dreptului de a conduce ....... 96

- refinerea certificatului de inmatriculare ............'..." ........ 97

-confiscarea bunurilor .'..'....98- imobilizarea vehiculului.... ........................ 99

cAP. il - REDUCEREAVITEZEIgI INTERZICEREA MANEVRELOR.....................'......100

cAP. lll - DESPRE EXAMENULTEORETIC ...'.'...'.............103

cAP.lv-NoTluNl DE PRIMAJUTOR.................. .......".....105

cAP.V-PRINCIPALELECONTMVENTII(cupunctedepenalizaregiamenzi).............107lNrneaAnt .......110

RASPUNSURIEXPLICATE ....' 115

Nofiuni de mecanici gi conducere preventivd ...'.."........ .'....'117

133

BIBLIOGRAFIE .

Ordonanta de urgenfi nr.19512002 privind circulalia pe drumurilepublice, aprobati prin legea 4912006, republicat[ 9i actualizat[ prinOrdonanta de urgenti a Guvernului nr. 63 106.09.2006, publicatii ln MonitorulOficial nr. 792120 .09 .2006 (se aplicd de la 1 dec. 2006)Regulamentul de apliqare a ordonanfei de urgentd w.1952002 privindcirculalia pe drumurile publice.

t35

ri r"

AUI0uoBn" ctuBut n0ltAl (A.G.R.) vi oferi:

$coali de $ofericu autoturisme noi(lrlatiz, logan)'reduceri pentru tinefi

. Testiri psihologice, cursuri de legislatie rutieri

Asistenti rutieti non stop

Goncursuriauto

Gentrala de alarrnt $ infomatii:

021.222.2222, 0 7 4 5. 3 B 2.115, 0 7 2 2. 3 I 2.715

DeEi pe piafd existd citeva carli gi seturi de chestionare rezultatele la examensunt sub agteptdri. Mai mult de jum5tate dih numirul de candida{i pentru oblinereapermisului " picd " in fiecare zi la proba teoreticd.

AvAnd in vedere ci lucrez exact in donreniul pregdtirii elevilor, atatprqcticq -sunt instnrctor pentru categoriile B qi C, cat $i teoreticd - predau elevilor de liceulegisla{ie rutierd qi cunoa$terea automobilului, arn scris aceastd cafte care constituie oalternativd utild, fiind mai sitnpld si nni concisd. Am selectat din lege pentrudumneavoastrd toate prevedprile codultri nttier cure se cer In examin (cuexplicafii).

Recomand tuturor candida{ilor la examen si inve(e foarte bine legislafiarutieri. Rezolvarea a sute sau mii de intrebdri din chestionare, fird a cunoagtelegislafia rutierd ducc mai mult ca sigur la picarea examenului. Tr.ebuie linut cont defaptul cci mtrlte fntrebdri din chestionere sau de pe interhet sunt greSite (mai alesacum, c6nd de la I decembrie2006,s-a schimbat legisla{ia).

, Practic, prin modul de redacrarc (ingrogdri, sublinieri) qi prin expricaliiledate, in carte cititorii pot gdsi rdspunsuri la foarte multe intrebrri. De exemplu, prininvdfarea a doar trei pagini - din. capitolul II ("Reducerea vitezei gi interzicireamanevrelor") - veli putea rdspunde corect la sute de intrebdri din chestionarele de laexamcl'1.

Lucrarea se adreseazd qi celor care au perrnis de conducere, pentrureimprospitarea cunogtinlelor. Din pdcate, existd foarte mulli conducatori care nucunosc toate schimbirile legislaliei rutiere, degi legislalia a fost rnodificatd de maimulte ori in ultirnii ani.

Pentru a-i ajuta gi pe cei care au invd{at legislafia veche, schimbdrile aduse denoua lege sunt scrise in iarte cu fond gri.

VA DORESC MUUT SUCCES LA EXAMEN $I, MAI ALES, SUTE DEMII DE KILOMETRI PARCUR$I FARA PRO BLEME DEOSEBITE .

AUTORUL