Upload
adrian-marin
View
284
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
Analiza economică a soluţiilor de
cogenerare de mică putere
Când se preconizează a fi instalat un proiect de
CMP, se pun următoarele întrebări cu caracter tehnic
dar si economic:
• Este posibil a implementa soluţia de CMP în clădirea respectivă?
• La cât se ridică investiţia în soluţia CMP pentru clădirea respectivă?
• Care este partea din consumul de căldură posibil a fi acoperit prin cogenerare?
• Care este puterea instalaţiei de CMP?Figura 5.1. Etapele ce trebuie parcurse la derularea unui proiect de CMP
• Este mai corect şi mai rentabil - să se consume energia electrică produsă „în exces”, sau să fie vândută? Care este reducerea emisiilor de CO2 şi a altor nocivităţi pentru instalaţia propusă, faţă de cea clasică?
• Care este termenul de recuperare a investiţiei? Dar alţi indicatori economici?
Etapele ce trebuie parcurse la
derularea unui proiect de CMP
Costul sistemelor de cogenerare
• Costul pentru echipamente
• Costul instalării
• Managementul proiectului
Costul echipamentelor include si taxele pentru transport la locul de instalare
Principalele echipamente ce compun o instalaţie:+turbine, generatorul electric (35-40%), +recuperatoare de căldură (SC) (20%), +sistemul de evacuare a gazelor, instalaţia de alimentare cu combustibil, automatizare si control (4%),+ echipamente de interconectare la SEN (3-6%),+ conducte, filtre de aer, atenuatoare de zgomot (≈ 7%).
Costul echipamentului
Costul instalării:
• pregătirea incintei, lucrări de construcţie pentru amplasare etc. (6-11%)
Managementul proiectului
presupune:
• costul pentru studiul de impact, construcţie, taxe legale (11%), pregătire personal de supraveghere etc.
Costul specific al investiţiei într-o
instalaţie utilizând un motor termic
Implementarea unei instalaţii de cogenerare ar
putea avea drept consecinţă o creştere a
consumului de energie primară.
• Este deci necesar a evalua în ce măsura costul unui consum mai mare de combustibil poate fi dedus pe seama reducerii facturii de energie electrică. Evident, costul combustibilului depinde de cantitatea si tipul combustibilului utilizat.
• Ccp = ccp· Bcp
unde ccp = costul combustibilului primar / unitate, Bcp = consumul anual de combustibil.
Profitul anual al instalaţiei de
cogenerare poate fi exprimat ca:
• Pan = (Ce + Re + Ch – Ccp – Com)t
unde: Ce = diferenţa de preţ intre costul kWel-SEN şi din instalaţia de cogenerare (care este mai mic), Re = profitul din vânzarea surplusului de energie electrică, Ch = diferenţa intre costul căldurii obţinute prin cogenerare faţă de căldura obţinută in instalaţia de vârf, Ccp = costul combustibilului primar/an, Com = costul exploatării şi întreţinerii (care se compune din costuri fixe + costuri variabile)
Costul întreţinerii
Indicatori economici relevanţi
• valoarea investiţiei specifice (Is)
• timpul de recuperare a investiţiei (T),• valoarea venitului net actualizat (VNA),
• rata de rentabilitate (R).
Investiţia specifică (Is)
• reprezintă corelaţia dintre nivelul investiţiei (I) şi efectul obţinut sub forma capacităţii de producţie (Cp) în MW sau kW instalaţi
Investiţia specifică (Is)• Acest indicator se calculează pentru mai multe variante de
proiect, alegându-se în final varianta în care investiţia specifică înregistrează cea mai mică valoare.
• În cazul modernizării, dezvoltării sau retehnologizării unor obiective existente, investiţia specifică se calculează ca:
• în care Im este volumul investiţiilor aferente modernizării, retehnologizării; Cp1- capacitatea de producţie după introducerea soluţiei de modernizare exprimată în MW sau kW instalaţi iar Cp0 - capacitatea de producţie înainte de introducerea soluţiei de modernizare
Termenul de recuperare a investiţiei (T)
Acest indicator însă poate fi destul de înşelător
deoarece în viaţa economică reală nici producţia,
nici costurile nu evoluează liniar în timp şi, ca
urmare, profitul anual va înregistra în timp valori
diferite.
an
t
P
PPIT
'−∆+=
∆P- diferenţa dintre profitul
proiectat şi cel realizat în
cadrul perioadei de atingere a
parametrilor proiectaţi; P’-
profitul suplimentar realizat în
cazul punerii în funcţiune a
unor capacităţi parţiale de
producţie în perioada de
realizare a obiectivului
Exemplu:
• proiect - buget de 1000$• acesta conduce la economii anuale de 100$/an in primul
an, 200$ in al doilea, 300$ in al treilea, 400$ in al patrulea si 500$ in al cincilea, la o durata de viata de 5 ani a instalaţiei.
• Timpul de recuperare ar fi 1000$ / 100$ =10 ani.• Dacă insă un proiect de 1000$ ar realiza o economie de
200$ in primul an, 100$ in al doilea si 50$ in ceilalţi ani, termenul de recuperare ar fi de 5 ani.
• Unii investitori ar prefera cea de-a doua alternativă, deşi primul proiect conduce la economii mai mari de-a lungul celor 5 ani de viata, dar şi la un termen de recuperare mai mare.
• De aceea, este necesar să se ia in considerare si modul in care se modifică economiile anuale atunci când se decide orientarea către o anumita soluţie.
Valoarea venitului net actualizat
(VNA)
n
n
jj
j
o
nn
n
a
S
a
PI
a
S
a
P
a
P
a
PIVNA
)1()1(
)1()1(.................
)1()1(
1
2
210
++
++−=
=+
++
++
++
+−=
∑=
unde I0 este valoarea investiţiei iniţiale ; P- profitul
realizat pe durata de studiu (de funcţionare a
obiectivului); a - rata de actualizare; n-durata de studiu
(de funcţionare a obiectivului); S – valoarea finală a
instalaţiei la sfârşitul perioadei de utilizare efectivă
Rata de rentabilitate (R)
• se defineşte ca rata de actualizare care face ca în ecuaţia de mai înainte valoarea netă actualizată să fie egală cu zero, adică profitul realizat prin aplicarea soluţiei de cogenerare aleasă să egaleze investiţia în aceasta:
n
n
jj
j
o
nn
n
a
S
a
PI
a
S
a
P
a
P
a
PIVNA
)1()1(
)1()1(.................
)1()1(0
1
2
210
++
++−=
=+
++
++
++
+−==
∑=