Proletari din toate țările, uniti-vă I

SERIA II,

Nr. 8 889

4 PAGINI

30 BANI

ANUL XXXIII,

—

MARȚI

1977ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST■

ANUALEÎNDEPLINITE

20 DECEMBRIE

TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCUa primit pe ambasadorul Irakului

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socia­liste România, a primit, luni după-amiazâ, Abdullah

Suleiman Al-Khidair, sadorul extraordinar și potențiar al Republicii București, în legătură

amba- pleni- Irak la cu în-

cheierea misiunii sale în țara noastră.

Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășu­rat într-o atmosferă cordială.

Județul Olt a îndeplinit planul producțieiglobale industriale pe primii doi ani ai cincinalului

Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nkolae Ceaușescu

Hotăririle Conferinței Naționale a P. C. IL. un vast și

mobilizator program de acțiune pentru toți tinerii patriei

CU SARCINILE

La Combinatulde oteluri 7

speciale cu noutățile tehnologicedin Tîrgoviște de ultimă oră pe plan mondialCombinatul de oțeluri

din Tirgoviște,. cea mai modernă cetate de foc rurgiei românești, a atins zilele trecute capacitățile proiectate pentru prima etapă de dezvol­tare. Realizare de prestigiu a oțelarilor dîmbovițeni. care în primele luni ale anului viitor vor turna, conform planificării, șarja jubiliară ce va consemna elaborarea primului milion de tone de oțel tîrgoviștean, acest succes probează fără îndoială,

speciale nouă și a side-

capacitatea tinerilor oțelari de aici de extrem meserii moașe, noscute . ___ .. .fără nici un fel de tradiție în această ramură industrială. Și poate argumentul cel mai solid al susținerii acestei afirmații il constituie faptul că media de vîrstă a colectivului de oameni ai muncii de aici nu depășește 23 de ani. Realizare de prestigiu a economiei noastre, rod al efor-

a-și însuși într-un timp de scurt tainele unei grele, dar nobile și fru- unei meserii nemaicu-

pe aceste meleaguri,

turilor de Industrializare socia­listă a țării, combinatul tîrgoviș­tean, dotat cu utilaje și insta­lații moderne, la nivelul tehnicii celei mai avansate pe plan mon­dial, produce oțeluri aliate și inalt aliate, atit de necesare In­dustriei noastre, cu oameni aflați incă la vîrsta adolescenței, cu tineri ce pină nu de mult se aflau pe băncile școlilor sau munceau In agricultură In ca­drul cooperativelor agricole de producție din comunele lnveci-

nate. Este lesne de înțeles com­plexitatea procesului de califi­care și perfecționare profesiona­lă a acestor tineri ce și-au însu­șit practic, din mers, în focul producției, o meserie deloc ușoa­ră ba chiar aspră și bărbăteas­că ce presupune curaj și tena­citate, dar mai ales capacitatea de adaptare rapidă la condițiile tnvățăturii și stăpînirii perfec­te a unor utilaje și instalații extrem de complexe, aflate la nivelul tehnicii mondiale.

ALBAMuncind cu abnegație și

dăruire pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor a- doptate de cel de-al XI-lea Congres și Conferința Națio­nală a partidului, se arată în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU de către Comi­tetul județean Alba al P.C.R., oamenii muncii din acest ju­deț raportează că în cinstea celei de-a 30-a aniversări a proclamării Republicii au în­deplinit cu 12 zile mai de­vreme planul la producția globală industrială pe anul 1977, creînd astfel condiții ca pînă la sfîrșitul anului să se obțină o producție suplimen­tară în valoare de aproape 380 milioane lei.

Vă asigurăm, mult stimate tovarășe secretar general — se scrie în telegramă — că oamenii muncii din industria județului Alba, români, ma­ghiari, germani, profund re­cunoscători grijii permanen­te ce o purtați ridicării nive­lului de trai al celor ce mun­cesc, vor face totul îndeplinirea Programuluieconomico-socială

în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU se scrie: Cu senti­mente de îndreptățită mindrie patriotică, animați de toarele sarcini reieșite mentele Congfesului din mobilizatoarele programe adoptate de Națională, comuniștii, _______nii muncii din unitățile indus­triale ale județului Olt rapor­tează îndeplinirea, cu 11 zile mai devreme, a planului pro-

însufleți- din docu- al XI-lea, hotăriri și Conferința toți oame-

ducției globale industriale pe primii doi ani ai cincinalului.

Această realizare este rodul firesc al muncii pline de abne­gație și devotament fășurată de colectivele muncă din întreprinderi care, sub directa organelor și de partid, printr-o mai utilizare a zestrei tehnice și potențialului uman, au să deschidă cimp larg optimi­zării

des- de

conducere a organizațiilor

bună a

reușitfabricației, înnoirii si mo-

pentruexemplară a de dezvoltare

ni- efi-

cedernizării acesteia, ridicării velului calitativ șl creșterii cienței economice. Iată de aatăzi sintem în măsură să vă raportăm, mult iubite și stimate tovarășe secretar general, că, față de producția din planul primilor doi ani ai cincinalului revoluției tehnico-științifice, vom înscrie la 31 decembrie a.c. în contul angajamentelor, peste 600 milioane lei producție glo-

(Continuare in pag. a IlI-a)

Județul Dîmbovița a îndeplinit sarcinile de planpe primii doi ani ai cincinalului

Telegrama adresata C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescuîn telegrama adresată C.C. al

P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU se spune : Comu­niștii, toți oamenii muncii din județul Dîmbovița, angajați în ampla întrecere socialistă pen­tru înfăptuirea neabătută a o- biectivelor Congresului al XI-lea al partidului, mobilizați de în- suflețitoarele hotăriri ale Con­ferinței chemare voastră, tovarășe

Naționale, de vibranta pe care dumnea-

mult iubite și stimate Nicolae Ceaușescu, ați

popor, ra­adresat-o întregului portează îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii doi ani ai ac­tualului cincinal la data de 17 decembrie.

Valorificind deplin rezervele de care dispunem, acționind cu hotărîre pentru îmbunătățirea laturilor calitative ale întregii noastre activități, colectivele de oameni ai muncii din industria județului vor realiza suplimen­tar pînă la sfîrșitul lunii decem­brie o producție globală indus-

trială în valoare de 650 milioa­ne Iei.

Acest important spor de pro­ducție, obținut în proporție de peste 83 la sută pe seama creș­terii productivității muncii, se va materializa în realizarea pes­te prevederi a 87 milioane kWh energie electrică. 34 000 tone cărbune. 42 000 tone ciment, 6 000 frigidere cu compresor, 120 de strunguri normale, aparataj e-

(Continuare in pag. a 111-a)

Județul Bistrița-Năsăud a îndeplinit planul producției globale pe primii doi ani ai cincinalului■

Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu

Iată de ce aici, pentru tinerii oțelari tîrgovișteni, bătălia pen­tru nou presupune în primul rind bătălia cunoașterii desăvîr- șite a liniilor de utilaje dotate cu aparatură electronică de cel mai inalt nivel tehnic.

Sigur, n-a fost deloc ușor, și poate că cel mai elocvent exem­plu al acestei reale capacități de adaptare rapidă la noile con­diții generate de noutatea abso­lută a utilajelor și instalațiilor de care aminteam il oferă tînă- rul colectiv de muncă al lamino­rului de benzi electrotehnice, in­trat în funcțiune la începutul acestui ari.

Inginerul Petre Partenie. co­munistul care conduce întreaga activitate a acestui laminor, este el însuși un om abia trecut de prima tinerețe. II rog să-mi vor­bească despre tinerii pe care-i conduce, despre felul în care s-a desfășurat și se desfășoară încă complicatul proces de însușire perfectă a noutăților tehnice și tehnologice impuse de procesul productiv al singurului laminor de acest gen din țară, deservit de un colectiv format în propor­ție de aproape 80 la sută din tineri sub . 23 de ani.

JbatcilialPentru l\IOUIjatciHaPentru NOI

„Laminorul de benzi electro­tehnice, a cărui tehnologie și do­tare cu utilaje reprezintă o nou­tate pentru industria siderurgică din țara noastră, necesită un personal de înaltă calificare atît pentru întreținerea instalațiilor și utilajelor, cit . și pentru ex­ploatarea lor. ’tehnologia. eX-' trem de complexă, cu limite ale parametrilor de funcționare foarte exacte și restrinse, presu­pune o pregătire superioară, in­tensă și temeinică, o cunoaștere realmente desăvirșită a părții de funcționare. Tinerii noștri lami-. noriști, absolvenți de licee in­dustriale, de școli profesionale sau calificați direct la locul de muncă, au avut de făcut față unor probleme deosebit de com-

într-un tainele randa— utilaje

plexe. Să stăpînești timp relativ scurt toate acestor utilaje de înalt ment și complexitate.

noi, cu parametri tehnici deose­biți, presupune multă muncă și receptivitate, presupune, așa cum cerea secretarul general al partidului tinerilor muncitori, să înveți, să muncești, să înveți, să te pui la punct cu toate noută­țile tehnice, să asimilezi, rapid toăte subtilitățile Tehnice ale unor utilaje, cu care practic n-al lucrat niciodată. Capacitatea lor de asimilare a fost, fără exage­rare, uluitoare. Nu s-au pierdut deloc in fața complexității aces­tor instalații, repet, extrem de pretențioase, de cel mai înalt nivel tehnic, au pătruns rapid toate secretele utilajelor, s-au adaptat surprinzător de bine, ținînd cont de vîrsta lor. la noi­le condiții tehnice de întreținere și exploatare a liniilor de fabri­cație, ajungînd să stăpînească temeinic o meserie pretențioasă prin înseși pretențioasele utilaje

de laminare. Sigur, au fost ore, zile și nopți de eforturi, cind munca s-a împletit cu învățătu­ra, cind participarea la Cursurile de perfecționare a fost integrală, deși obositoare, cind nimeni nu pleca acasă pină cind nu se pu­neau la punct toate detaliile și procesele tehnologice Dredate. Bătălia aceasta pentru nou, pen­tru stăpînirea aprofundată și te­meinică a noutăților tehnice, continuă și astăzi cu aceeași in­tensitate".

Inginerul a fost primul electronist sosit la Tirgoviște, pe vremea cind com­binatul de astăzi era încă M faza de proiect. Acum. numai în cadrul laminorului de benzi electrotehnice lucrează 4 electro- niști. fiindcă minare mente cu tiristoare de ultimă generație, cu comenzi numerice și calcula­toare electronice de proces, dez- voltind cea mai mare viteză de laminare, cunoscută în Europa

noutăților tehnice,

Nicolae Andreescu

Lucru firesc, dealtfel, laminorul, liniile de lă-

sînt dotate cu echipa- electronice de acționare

MARAMUREȘIndustria județului Mara­

mureș și-a îndeplinit înainte de termen prevederile de plan pe acest an. în telegra­ma adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU de către Comitetul județean de partid se arată intre altele: Avansul obținut ne va per­mite ca pină la sfîrșitul anu­lui să realizăm suplimentar o producție industrială in va­loare de 430 milioane lei, con­cretizată in importante canti­tăți de produse, cum sînt : 931 tone - oțel aliat., piese de schimb auto în valoare de 3,4 milioane lei, medicamente de peste 3,4 milioane lei.

Avind drept călăuză preve­derile programatice ale ra­portului pe care l-ați zentat la Conferința lă a partidului, vă și cu acest prilej, bite tovarășe Ceaușescu, că în

in telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU se scrie : Mobili­zați puternic de hotăririle Con­ferinței Naționale a partidului, de vibrantele chemări adresate de dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, de la tribuna înaltu­lui forum comunist, de indica­țiile deosebit de prețioase pe care ni le-ați dat cu prilejul vizitelor de lucru efectuate in județul Bistrița-Năsăud — au-

tentice programe de acțiune — pentru noi comuniștii, oamenii muncii — români, maghiari și germani — de pe aceste stră­vechi plaiuri strămoșești, vă raportează astăzi, 19 decembrie 1977. în preajma sărbătoririi a 30 -de ani de la proclamarea Republicii, îndeplinirea planului producției globale pe primii doi arii ai cincinalului, ceea ce creea­ză posibilitatea obținerii pînă la sfîrșitul anului 1977 a unei pro­ducții globale suplimentare

valoare de peste 90 milioane Iei, din care peste 75 la sută pe seama creșterii productivității muncii.

Acest succes este rodul mun­cii pline de dăruire, abnegație și hotărîre desfășurate de tină- rul detașament al clasei munci­toare de pe meleagurile Bistri­ței și Năsăudului. de toți oame­nii muncii din unitățile indus-

DAN VASILESCU

(Continuare in pag. a III-a)

pre-Naționa- asigurăm mult iu-

Nicolae activitatea

noastră viitoare ne vom spo­ri eforturile, adueîndu-rte o contribuție tot mai importan­tă la înfăptuirea programului partidului și înflorirea triei noastre socialiste.

Dumitru Dan Corneliu, frezor la întreprinderea „Hidromecanica" din Brasov se numără printre tinerii cu o bună pregătire profesională

Foto : O. PLECAN

Democrația muncitoreasca,revoluționarei

Trăim într-o societate in care poporul este definitiv și plenar instituit în drepturile lui impres­criptibile de proprietar și be­neficiar al roadelor întregii acti­vități productive, sociale.

In Raportul prezentat de to­varășul Nicolae Ceaușescu la recenta Conferință Națională a Partidului Comunist Român se subliniază această determinație fundamentală a noii orînduiri, principiu vital al oricărei socie­tăți ce-și propune să înfăptu­iască socialismul : „se impune să creăm și cadrul organizatoric corespunzător prin care clasa muncitoare - clasă conducă­toare a națiunii noastre socia­liste - să-și poată spună cuvin- tul direct in toate problemele politicii interne și externe a țării".

Rațiunea acestei hotăriri adîncă constă, socialismul lizarea puterii economice, poli­tice și nu în ultimul rind a celei spirituale a societății. Purtătorii activităților productive, construc­tive, creative sînt de drept și proprietarii și beneficiarii avu-

de esență revoluționară evident, in aceea că

înseamnă socia-

de Pavel Apostol

naționale pe care o reali- deținătorii suveranității

Calitatea un mod de viață

țîei zează, politice ce exprimă poziția lor în ansamblul activităților so­ciale. Ei creează și în toate ca­zurile ei decid asupra sistemu­lui de valori, scopuri și obiec­tive.

Ceea ce caracterizează orîn- duirea noastră este socializarea puterii în favoarea clasei mun­citoare, a țărănimii și intelec­tualității muncitoare. Dezvol­tarea ei neîntreruptă se înfăp­tuiește prin universalizarea statutului de om al muncii, crearea unei societăți omogene, ca structură, pe baza integrării tuturor membrilor săi in activi­tatea productivă, constructivă, social-utilă, prin formarea po­porului muncitor unic - subiect colectiv al istoriei proprii.

Expresia politică a unei atari socializări a puterii și universa­lizări amuncii o constituie, după cum se știe,Prin conținutul său, aceasta re­prezintă o democrație muncito-

statutulul de om al

democrația socialistă.

rească, revoluționară. In etapele sale inițiale, democrația socia­listă a preluat formele „clasice" ale democrației reprezentative, care dobîndesc însă un conținut nou, mai întîi, prin de clasă. Devenind țîe muncitorească, ră, regimul politic reprezentativ a fost și este încă supus unor treptate transformări în structu­ra și funcționarea sa.

Dar sistemul politic socialist nu se poate limita in dezvol­tarea sa și nu se poate opri la perfecționarea - oricit de im­portantă ar fi ea - a formelor „clasice” ale democrației repre­zentative. După cum reiese din Raportul prezentat la Conferința Națională de secretarul general al partidului, conținutul socialist al democrației se manifestă de­plin numai in măsura in care structurile democrației repre­zentative se deschid spre forme­le „neclasice", autentic revolu­ționare și muncitorești, ale de­mocrației directe, prin generali­zarea, extinderea și adincirea structurilor adaptate cerințelor unei evoluții spre autoconducere

funcția lor o democra- revoluționa-

(Continuare in pag. a III-a)

Reciclare din mers Mecanicii Virgil Manda și Teodor Rodeanu de la întreprinderea de transpor- tun-Sibiu, deprind, cu ajutorul inginerului Helmut Schmidt, noi cunoștințe

Cum se vede țarași ce se mai vede încă

din satul CopălăuNi se întîmplă mereu să auzim

despre locuri in care nu am fost niciodată. Ni se întîmplă, mai mult, să trecem, in goana unei mașini sau a unui tren, pe lingă acele locuri și dacă am vrea să vedem totuși cum arată ele ne liniștim curiozitatea cu

Generosul îndemn adresat de la înalta tribună a Conferinței Naționale a partidului de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a transforma cantitatea într-o nouă calitate, iși găsește pro­funde și legitime rezonanțe in toate sferele vieții noastre eco­nomice și sociale, ca și in cele ale creației spirituale și artistice. Ca regizor de film, înțeleg acest îndemn în sensul că trebuie, și la nivelul cinematografiei națio­nale, să trecem la o etapă noua, calitativ superioară. Avem, o știm foarte bine, pelicule va­loroase și nu puține, ritmul în care cinematografia noastră dă la iveală noi și noi producții este îmbucurător. Dar ar fi dăunător, ar fi simplist să ne automulțumim, să ne rezumăm la contemplarea pasivă a aces­tor succese evidente. Dimpo­trivă. filmul, ca artă profund an­gajată, cu înalt mesaj educativ, trebuie să năzuiască să pă­trundă tot mai adine în com­plexul și pasionantul univers al marilor transformări pe care le

cunoaște continuu societatea ro­mânească, in universul sufle­tesc și moral al omului mun­cii, prin pasiunea și cutezanța căruia avem certitudinea, la scară națională, că vom înde­plini întocmai hotăririle ma­relui forum al comuniștilor. Și

iiiseiiiiiâi'inu cred că greșesc dacă spun că una dintre temele fij.nd.a- mentale ale cinematografiei noastre este chiar această fru­moasă bătălie pentru calitate, a muncii, a vieții și a conștiinței, acest pasionant conflict creator, această frumoasă nemulțumire continuă de care dă dovadă omul zilelor noastre. Numai re- flectînd la scara adevărului nos­tru politic și social, la dinamica impetuoasă a societății de as­tăzi și a omului ei, filmul ro­mânesc va rămîne credincios

vocații politice șiînaltei sale educative.

In același al viitorilor slujitori tografiei, îmi dau bine seama că, în consens amplul proces de transformare a învățămintului românesc de toate gradele, inițiat și înfăptuit sub directa îndrumare a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, trebuie să acționăm și în viitor pentru legarea învățămintului cinema­tografic de realitățile, de per­spectivele dinamice ale societății socialiste, forma în angajate, înțeleagă universul pentru care lupta pentru tate pria sa calitate umană.

A intra în etapa calității în­seamnă a practica fiecare la locul nostru de muncă, de crea­ție, această calitate ca un mod de viață.

MIRCEA DRAGAN

timp, ca profesor ai cinema­perfect de

cu

Aceasta înseamnă a primul rind conștiințe mature, capabile să

și să exprime artistic sufletesc al omului

cali- devine lupta pentru pro-

Foto : VALERIU TANASOF

(Continuare in pag. a Il-a)

gîndul că sînt la fel ca atîtea altele pe care le-am văzut, sau cu promisiunea că poate, altă­dată, o ■ să coborim chiar in gara aceea ; desigur, altădată, cind vom fi mai puțin grăbiți, mai puțin preocupați de a ajunge cit mai repede in cu totul altă parte, unde sintem așteptati.

Dar, uneori, percepția noas­tră interioară înregistrează un nume care ajunge să ne pre­ocupe din ce în ce mai mult și poate, fără o intenție clară, chiar dacă nimeni nu se aș­teaptă să venim, ne îndreptăm într-o direcție nouă pentru noi, cu gîndul de a vedea ce

nouă i_ _ noi, cu gîndul de a vedea reprezintă concret, prin locuri, prin fapte și nume...

Străbateam de duminică, de frumoasă vreme de iarnă drumul dintre Botoșani și Hirlău. Un indi­cator plantat pe marginea șo­selei, dintre acelea care anunță apropierea unei localități, mi-a adus în memorie un nume pe care il auzisem in nu știu ce împrejurare și la care, țin minte, mă gindisem de mai multe ori. M-arn hotărît să co­bor și să colind satul de la un capăt la altul. Am străbătut mai multe ulițe așezate in pantă, cu întortochea imprevizibile, stră­juite de case și de fintîni ale căror acoperișuri de tablă se terminau invariabil cu aceleași arabescuri migălos lucrate, re- prezentînd, probabil, un motiv

prin oameni, acel

intr-o dimineață aproape nefiresc

pentru această

local. Oamenii, atîția cîți am in- tilnit, erau dintre aceia care nu-i priveau iscoditor pe stră­inii ajunși prin locurile lor, dar care erau, in schimb, atenți la momentul cind le vei înregistra prezența pentru a putea să te salute primii.

Așadar, mă gindisem la sa­tul acesta despre care nu știam nimic, nici măcar faptul că este așezat pe șapte coline, amănunt care se adaugă, de obicei, la celebritatea unor orașe cunoscute de toată lumea. La Roma sau la Iași aceste șapte coline au numele lor încărcate de istorie. La Copălău, ele se chea­mă Leonteni, Humăria, Morii, Cotul Bisericii, Bahna, Buduhala și ~ „___Mai modest, poate, ceea ce nu înseamnă că nu au și ele re­perele lor .in istorie. La 6 km se află comuna Flămânzi. Atunci, in 1907, Manole Ion Ciornăuți, care are acum 93 de ani, urcat pe una din colinele tutui natal pentru a vedea se întîmplă in acel orizont roșit de flăcări și pentru a țelege că a venit vremea ranței în dreptate și intr-o via­ță mai bună. Au trecut de atunci 70 de ani, lumea s-a schtmbat din temelii. Moș Cior­năuți a avut un destin intere­sant, cel puțin din punctul de vedere al reporterului. După ce

Cotul Cotul

Dulgheri.

s-a sa- ce

in- in-

spe-

CORNELIU OSTAHIE

(Continuare in pag. a Il-a)

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 MARȚI 20 DECEMBRIE 1977

ti

Elevi-muncitori pe liniile\ _ ___

de fabricație ale școliicompuși, studiu cerut de specia­liștii de la Combinatul chimic. Un alt - - ■punctul foarte muncit ținerea chimici losiți ca materie primă în mai multe domenii de activitate) după o rețetă proprie mult mai ieftină și mai eficientă decit cele cunoscute pînă în prezent. Pentru producerea acestui cata­lizator pe scară largă, în incin­ta școlii a fost construită și pusă în funcțiune o instalație complexă, cu două linii de fa­bricație, realizată de elevi sub îndrumarea profesorului Iulian Franga. Peste puțină vreme, cînd instalația va putea fi racor­dată la conducta de termoficare a combinatului, în liceu se va putea prepara stearat de calciu, (primele două tone obținute cînd s-au probat instalațiile au și fost livrate) foarte solicitat in industria prelucrării maselor plastice și în construcții, în can­tități industriale.

Aceeași atmosferă de muncă intensă și studiu am întîlnit-o

Dacă nu am fi văzut catalo­gul, catedra și tablă în fața încercat cîndva emoții, altceva nu ne-ar fi putut da sentimentul că ne aflăm în la­boratoarele Liceului de chimie din Făgăraș și nu într-o secție de producție, într-un atelier al Combinatului chimic din locali­tate sau al prinderi moi lucru existentă aici, disciplina, complexitatea lucrărilor execu­tate. dar mai ales concentrarea micilor chimiști, electricieni, mecanici asupra retortelor, e- prubetelor sau tablourilor elec­tronice, asupra instalațiilor, e drept, unele în miniatură, în care se preparau tot felul de substanțe, ®e efectuau analize complicate sint doar cîteva din argumentele ce au stat la baza formării acestei impresii.

în laboratorul de chimie, de pildă, unde elevii sînt prezenți, după cum remarca profesorul Mihai Hell, directorul adjunct al liceului, peste 10 la sută din timpul petrecut in școală, mai multe fete lucrau intens pentru determinarea structurii unor

binecunoscuta căreia toți am

nimic

lui chimic din locali- 1 Ipricărei alte intre- oderne. Atmosfera de,

grup de elevi erau pe de a finaliza valoroasă, la

timp de cîțiva stearaților,

importanți ce pot fi fo-

o lucrare care s-a ani : ob- (compuși

In laboratorul de chimie al liceului, bine dotat cu aparate și insta­lații, elevii iși petrec cea mai mare parte din timpul de studiu, efectuind analize, studii, experiențe și lucrări de mare complexitate

in toate celelalte laboratoare, a- teliere, săli de clasă ale liceului. După cunii aveam să aflăm, fie­care elev are de îndeplinit zil­nic amintite sarcini în secțiile de producjție ale școlii. „în tim­pul orelor de practică, ne spune maistrul Olimpiu Bărcuțeanu, elevii sinst inițiați încă din pri­mele zile de școâlă în execuția unor lucrări ce urmează să Ie efectueze în activitatea lor vii­toare de muncitori cu înaltă calificare. Pină la sfirșitul aces­tui trimestru, avem de echipat drfuă tablouri de comandă și dis­tribuție pentru Oombinatul chi­mic. Lucrăm, de asemenea, tru­se pentru laboratoare, confec­ționăm instalații electrice de tot felUl, piese de schimb, dispozi­tive, aparate, multe din ele pre­miate la olimpiadtele și sesiuni­le de comunicări științifice ale elevilor".

Spre deosebire de alte licee in­dustriale, la liceul din Făgăraș, pe lingă faptul că elevii mun­cesc in secțiile productive ale Combinatului chimic pe timpul practicii, au aici o instalație, o stație pilot — cum este numită — de care răspund numai ei și pentru care au plan de produc­ție ca oricare alt atelier din întreprindere. Pe acest an, sar­cinile de producție la instalație au fos-t deja îndepli­nite. Motiv de mindrie. desigur, pentru micii chimiști. dar și de angajare plenară pentru dob in­el i rea unor inalte cunoștințe, pentru transpunerea neintirzia- tâ în fapte a sarcinilor puse de partid in fața invățămintului nostru. „înțelegem — a ținut să sublinieze elevul Victor Crișan, secretarul comitetului U.T.C. din liceu — chemarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu Ia tribuna înaltului forum al oo- muniștilor, desfășurat recent la București, către toți tinerii din patria noastră, de a învăța, munci și învăța pentru a deveni buni muncitori, buni specialiști, nu numai ca un indemn părin­tesc. ca o îndatorire de fiecare zi, ci și ca un mod de a răs­punde prin fapte condițiilor deosebit de bune de viață și studiu ce ni s-au creat nouă, tinerei generații. De aceea, gin- dul nostru se îndreaptă neclintit către acele mari sarcini ce ne vor sta în față ca viitori spe­cialiști ai modemelor uzine ce se construiesc pe întreg cuprin­sul țării, ca principali promo­tori ai noului, ai celei mai inal­te tehnici. Or. călăuziți in per­manență de acest gînd, vom avea în fiecare ceas in conști­ință dimensiunea răspunderii noastre față .de timpul petrecut în școală, față de munca pe care trebuie să o desfășurăm aici pentru a merge in uzină, la terminarea școlii, cît mai bine instruiți, multilateral pregătiți".

O instalație modernă, construită și pusă.'tn funcțiune în incinta școlii de elevii liceului, profesori și maiștri instructori in care peste puțină vreme se va produce pe scară largă, in condițiile unei efi­ciente sporite, stearat de calciu — materie primă foarte mult soli­

citată în industria prelucrării maselor plastice și in construcții

această

NICOLAE MILITARU

Magazinele și depozitele anticamerele gos inelor

MIRCEA TOMUȘ:

„Opera lui I. L. Caragiale“

întrebarea pe care fiecare gospodină și-o pune „ce vom găsi pe piață și in magazine în sezonul rece“ capătă in județul Vîlcea răspunsuri concrete. Mă­surile luate încă din vară au fost amplificate in urma adop­tării programului privind îmbu­nătățirea aprovizionării și ser­virii populației. Magazinele și piețele oferă din abundență o gamă largă de legume, fructe, produse semiindustrializate. S-au stabilit din timp grafice de li­vrare cu furnizorii, grafice care sînt în permanență urmărite pentru realizarea integrală a fondului de marfă necesar. De Ia direcția comercială județeană am aflat că, urmărindu-se o a- provizionare ritmică, s-au creat în depozite stocuri tampon la principalele produse de bază.

Grija pentru realizarea inte­grală a programului de aprovi­zionare cere însă eforturi destul de mari, dacă avem în vedere creșterile substanțiale pe care acesta le prezintă, precum și fap­tul că furnizorii sînt din întrea­ga țară. Creșterile de plan sint rezultatul unui amplu studiu al cererii populației. Așa, de pildă, pentru toamnă-iarnă, cînd gos­podinele se aprovizionează în mod deosebit, cantitățile de le­gume, fructe, cartofi, produse semiindustrializate depășesc rea­lizările. anului trecut cu 7 665 tone. Pentru trimestrele I și II aie anului viitor creșterile sînt și ele substanțiale. Există certi­tudini că aprovizionarea se va desfășura în bune condițituii. De altfel, acest lucru se și poate vedea, mai ales în acest ultim trimestru al anului, cind numai unitățile I.L.F. și ale AGRO- COOP pun în vînzare către populație 24 600 tone diverse produse. Trebuie evidențiat, de asemenea, faptul că s-au pregă­tit din vreme spațiile pentru în- silozarea cartofilor, fructelor, cepei, rădăcinoaselor etc., ceea ce permite conservarea lor în bune condițiuni, păstrîndu-se integral calitățile nutritive și aspectul comercial. De _ aseme­nea, rețeaua alimentară și ne- elimeniară a județului Vîlcea s-a îmbogățit.. în ultima perioa­dă, cu numeroase complexe co­merciale. în toate unitățile se practică metode moderne de co­merț : expunerea liberă și auto-1 servire. Aceeași grijă este acor­dată locuitorilor din mediul ru­ral. Noi unități, bine aprovizio­nate, au fost deschise în comu­nele Nicolae Bălcescu, Budești, Calicea, Grădiștea. Piețele din Rm. Vîlcea, Govora, Horezu, Drăgășani, Volneasa, Olănești, Brezoi etc. satisfac în măsură tot mai mare cerințele cumpă­rătorilor.

Dacă din partea comerțului

există o preocupare atentă pen­tru nivelul cererii și pretențiilor cumpărătorilor, dacă se fac e- forturi pentru o aprovizionare ritmică, pe tot parcursul zilei și săptămînii, există încă unele greutăți, care vin din partea furnizorilor, greutăți care pro­duc perturbați! și creează nemul­țumiri. Să luăm, de exemplu, preparatele din carne. Cantita­tiv există în magazine și uni­tăți suficiente asemenea pro­duse. Dar sortimentul este sărac

și nu de puține ori calitatea este necorespunzătoare, cu umi­ditate peste limitele admise. Surprinzător, dar astfel de greutăți vin mai ales din partea întreprinderii specializate din județul Vîlcea. Pe de altă parte sînt furnizori care în primele 10 luni ale anului nu și-au respec­tat în Întregime contractele În­cheiate. Iarna a sosit. Ce argument mai este necesar pen­tru ca să se depună eforturi mal mari în vederea recuperării res­tanțelor ?

LIDIA POPESCU

r

*

î

î țî

i

*

*

*

ț

*

J*

1

NE MAI DESPARTE 0 ZI DE VACANȚĂ

Revelioane ale tineretuluiIn orașele și comunele jude­

țului Dolj se fac pregătiri in­tense în vederea revelionului. In cea' mal lungă noapte a anului, tinerii muncitori, elevi. Student!, țărani, intelectuali iși vor serba împreună succesele în muncă și învățătură, vor face planuri comune pentru activitatea lor viitoare, fn mu­nicipiul Craiova vor fi gazde cele mai mari unități econo­mice — uzina ..Electroputere" și Combinatul chimic. Aici, ca și în orașele Calafat, Segarcea, Filiași, ca și în comunele Apele Vii. Călărași. Dăbuleni, Daleci, Coșoveni. Celaru, Mo- țăței, Amărăștii de Jos și Teasc, de alcătuirea progra­melor cultural-distractive și de decorarea sălilor se deopotrivă gazdele și

ocupă invita-

ta. Alți aproape 509 de tineri muncitori de la Bftilești, „Elec- troputere", C.F.R., I.R.E.C.,I.M.M.R.-Craiova, studenți și elevi din județ vor petrece re­velionul, împreună cu tineri din alte județe, la Băile Her- eulane, Bușteni. Cfillmănești, Brașov și în munții Semenl- culul.

Se află, de asemenea, în sta­diu avansat, pregătirile pentru primirea celor aproximativ 300 de elevi, fizicieni și matema­ticieni, din toată țara, care se vor reuni la Craiova (la Li­ceul energetic șl de filologie- istorie). pentru a lucra îm­preună în domeniile care-1 pasionează; un excelent exer­cițiu la baza succeselor lor viitoare în concursurile șco­lare.

toată taraStudenți din își dau întîlnire la BrașovPeste două zile, în gara Brașov trenurile vor aduce grupuri

mari de studenți din toate' centrele universitare ale țării. Gaz­de primitoare, studenții brașoveni ne prezintă programul deo­sebit de interesant pe care l-au pregătit. Prima zi de tabără va fi și ziua în care oaspeții vor cunoaște cele mai intere­sante obiective economice, istorice și culturale ale vechiului burg brașovean. în toate celelalte zile se vor organiza excursii în împrejurimi — Cetatea Rîșnov. Bran, Pîrîul Rece, Tîmpa, Predeal, veritabile „campionate" sportive între centrele univer­sitare: „Cupa taberei la schi", la săniuțe, baschet, volei, tenis de cimp. Cluburile taberelor vor găzdui întîlniri cu specialiști, cu oameni de știință și cultură, cu sportivi din județ, seri cul­tural-distractive, concursuri „Cine știe, cîștigă", expoziții de pic­tură, foto și caricaturi. Un Ioc distinct în programul, definiti­vat pînă Ia cel mai mic amănunt, îl ocupă seria de acțiuni reu­nite sub genericul ,,Să ne cunoaștem mai bine". Studenții din Cluj-Napoca, București, Iași, Craiova, Galați etc. îi vor cunoaș­te, la ei acasă, pe tinerii muncitori și ingineri de la „Rulmen­tul", „Tractorul", întreprinderea de autocamioane, vor dansa împreună, vor prezenta programe artistice comune.

Sub egida Casei centrale a pionierilor și șoimilor patriei

O informație pentru purtăto­rii cravatei roșii cu tricolor bucureșteni: Casa centrală a pionierilor șl șoimilor patriei a pregătit un program din care pot alege acțiuni preferate. De pildă, in 23 decembrie, a doua zi de vacanță, se desfășoară concomitent două acțiuni: Cupa „Cutezătorii'' la tir, la poligonul I.E.î-.S. șl concursul de construcții de radio ,,Ka- dio-olimpiada pionierilor", la sediul Casei centrale; în 25 decembrie, la Școala generală nr. 157, are loc concursul pen­tru cea mai frumoasă felici­tare; cinci sute de pionieri sint invitați, în 26 decembrie, la Teatrul „Ion Creangă", unde își va desfășura activitatea Ce­naclul literar-artlstic cu tema „Drag pămînt românesc". A doua zi, în 27 decembrie, alțl

300 pionieri sînt invitați, la ora 10. la magazinul „Romarta co­piilor", la o paradă a modei pentru copii. Un atractiv „car­naval al vacanței" se anunță pentru aceeași zi, fiind orga­nizat la Liceul de științele na­turii nr. 1.

Și acum, informația de cel mai larg interes: 4 ianuarie reprezintă ziua carnavalului „Fulgi de nea", care va fi or­ganizat Ta EREN. Dimineața, vor petrece un carnaval de basm 6 000 pionieri și șoimii patriei din clasele I—IV; după- amiază, alți 6 000 pionieri din clasele V—VIII.

Cei care au primit ori vor primi invitația pentru con­cursul de orientare turistică de sală, să nu uite că acesta se desfășoară în ziua de 6 ia­nuarie la Școala generală 148.

Grnpaj realizat de LUCRETIA LUSTIG

MONICA ZVIRJINSCHI

",

*

I

**

*

* A

în monografia despre Opera lui I. L. Caragiale (reprezen- tind teză de doctorat a lui Mir­cea Tomuș — apărută în co­lecția Universitas a Editurii Minerva) autorul își constituie un domeniu propriu, impună­tor at it prin concepție, cit și prin realizare. De fapt, ceea ce ne propune deocamdată auto­rul este doar primul volum consacrat criticii anterioare a operei lui Caragiale și descrie­rii operei... Monografia lui Tomuș propune un nou sistem de lectură bazat pe ințelegerea de ansamblu a operei lui Ca­ragiale. care să ducă in esență la realizarea unei imagini noi, mai substanțiale, mai autentice și mai profunde. Autorul este in total dezacord cu factologia, cu impreciziile terminologice, cu exagerările sociologizate și exclusivismele istoriste, pledînd •pentru o critică animată de un principiu fundamental și lu­minată de premise metodologi­ce lipsite de rigiditate, care să faciliteze avansarea prudentă în formularea soluțiilor categorice, prin exercitarea unei dialectici implicite procesului exegetic, toate acestea subsumîndu-se conceptului de conștiință criti­că activă, orientată spre totali­tate : „Actul critic — afirmă Tomuș — este obligat la o pe cît de totală, pe atit de lucidă luare în posesiune a obiectului său“ (p. 158).

De pe asemenea poziții me­todologice se întreprinde o nouă exegeză a operei caragialeene, incepîndu-se cu descrierea ope­rei ca etapă necesară a eva­luării critice.

Anallzînd prima etapă a creației lui Caragiale (cea jur­nalistică), Mlrcea Tomuș des­coperă dubla origine a aceste­ia : reală și lîvrescă. cum și principalele ei caracteristici — mecanismul anecdotic și pre­dispoziția spre zeflemea, aceas­ta din urmă fiind definită drept „o bășcălie generală mai puțin preocupată de ținuta pro­priei expresii", fiind lipsită de momentul elogiului inițial prin care se caracterizează ironia. Un alt merit al scriitorului este invenția „moftului", înțeles ca cea mai izbutită structurare a

simburelui paradoxal al spiri­tului și gravității — dimensiuni fundamentale ale acestei ope­re. însemnătatea prozei jur­nalistice stă în faptul că ea cuprinde temele de bază ale literaturii majore.

în cercetarea celei de a doua etape (a marilor comedii), Tomuș recurge la cuceririle cri­ticii moderne, cu precădere barthiene, in semnalarea unui microunivers închis „cu legile lui proprii", populat de prezen­țe umane caracteristice, bazin- du-se. pe suprema convenție a minciunii, pe falsitate și ambi­guitate, intr-un mereu repetat joc al convenției, în care ac­țiunea este determinată de ame­nințarea adevărului de a se dezvălui. Ceea ce ne izbește „este faptul că intîmplările, a- parent fără noimă, vorbele care

CARTEAse schimbă, aparent fără noi­mă, prezența personajelor, ia­răși aparent fără noimă, au to­tuși o logică a lor și fiecare se­parat, intimplări, personaje, vorbe, ca și toate împreuna, se comunică prin rațiunea unui mecanism de o perfectă nece­sitate” (p. 242).

Elementul primordial al a- cestui spațiu de convenție al comediilor lui Caragiale îl re­prezintă, după Mircea Tomuș, substanța iluzorie, jocul dintre aparență și esență, cu triumful celei dintîi, joc care caracteri­zează natura umană atît în ma­nifestările ei eterne, cît și în destinul ei istoric...

Interesante considerații exe­getice sînt cele referitoare la etapa momentelor și schițelor, reprezentînd stadiul comediei stilului, „stadiu de perfecțiune al viziunii și procedeului pre­zentării cinematice a persona­jului". Criticul constată aci drept primordială realitatea lingvistică, în care mișcarea și vorbirea personajelor primesc o determinare de natură stilis­tică : „în comedia stilului, per­sonajele trăiesc atît cît ne sînt

prezentate în materie epică, a- ceasta este Întreaga lor expe­riență și întregul lor conținut".

După ce analizează alte două ultime etape (cea a amintirilor și a eposului folcloric), Tomuș încearcă o definire a caracteris­tice! principale a operei, defi­nire memorabilă întrucit re­prezintă sinteza exegezei sale caragialeene : „Caracterul fun­damental al operei este realist și fabulos totodată, cu între­pătrunderile și intercondiționă- rile cunoscute ; factura ei do­minantă o constituie echilibrul osmotic între principiul obiec- tivant și cel subiectiv, dintre comic și tragic. Problematica de bază este, de asemeni, bipolar alcătuită : pe de o parte, sfera umanului, cu determinările ex­perienței și destinul său: pe de alta, problema raportului dintre iluzie și realitate, dintre aparență și esență”. Ceea ce a urmărit Caragiale în opera sa a fost — după cum constată Mircea Tomuș — descoperirea unui „alt adevăr decît adevă­rul absolut, un adevăr concret și palpabil, un adevăr încărcat de miresme, pradă simțurilor și trăit ca o dramă personală" (p. 390). Prin aceasta, opera sa ne ajută să înțelegem mai bine lumea și pe noi înșine : „Ară- tindu-ne, sub fața istoric-trecă- toare a unei epoci, adevărul etern, Caragiale ne învață cum să privim viitorul și cum să-l facem pe acesta mai bun și mai curat. Prin lecția crudă a isto­riei pentru totdeauna revolute, el ne ajută să ne pregătim pen­tru viitorul care ni se deschide ca o eternitate” (p. 391).

în ciuda faptului că ne aflăm în fața primului volum, pu­tem desprinde, totuși, de pe acum seriozitatea și amplitudi­nea exegezei, deschiderea largă spre un sistem de referințe ca­racterizat prin modernitatea sa, prin perspectiva înnoitoare, prin profunzimea concepției și printr-o extensiune teoretică orientată spre problemele cu­prinderii ansamblului și a ra­porturilor lui interne.

SIMION BARBULESCU

Jumătate plus unuCare e secretul acestei emi­

siuni, cîndva (nu demult) ternă, plicticoasă, convențională, cum s-a clștigat lupta împotriva ce­nușiului, cum și-a făcut loc na­turalețea, cum a fost nimerit tonul, tonul acela care „face muzica" și care, iii unele repor­taje, mai mult strică decît face... Realizatoarele emisiunii Noi, fe­meile nu scot strigăte de 'entu­ziasm, nu se indignează ușor, nu fac risipă de gesturi dramatice și de fraze pompoase. Emisiu­nea e rareori extraordinară, dar — lucru de mare preț — nu e niciodată falsă. Ce ni se spune e lucru gindit. Ce ni se arată merită să ne fie arătat. Nu se subliniază fiecare cuvint cu o linie groasă, ci, dimpotrivă, lu­cruri uneori cu totul deosebite sint înfățișate firesc, cu calm, ceea ce nu face decît să le pună in valoare.

Nu vom uita atît de curind chipul imbătfinit al unei femei care răspundea calmă la între­bări. Ochi ageri, riduri puternic marcate, buzele puțin strînse. Virsta ? Vreo cincizeci de ani. Profesiunea ? In urmă cu citva timp, femeie de serviciu sau — altfel spus (și, de fapt nu e chiar același lucru) — îngriji­toare de vestiare. Unde ? La uzina metalurgică din Tîrgoviște. Studii ? Ei bine, intr-o zi, a pă­răsit vestiarele și a Intrat in kala in care se topea oțelul. »Ji s-a hotărit să urmeze un curs de calificare. Si încă unul. $i incă unul. Le-a urmat. Pentru că minte avea. Avea și putere. Si curaj. Profesia femeii in virstă. căreia i se clatină lin cer­ceii de cite ori dă liniștită din cap ? Oțelar. Mai precis : dis­peceră de șarje calde. Alte pre­ocupări ? Bărbații din secție au ales-o secretara organizației de

partid. De ce tocmai o femeie ? Ei nu i se pare nimic nefiresc. De vreme ce muncesc împreu­nă și se înțeleg bine, de ce n-ar fi ales-o ? Poate că o și respec­tă puțin, pentru munca deose­bit de grea pe care o face, dar ea nu s-a gindit pînă acum la asta. In general nu pare să fi meditat prea mult asupra dru­mului senzațional pe care a reu­șit să-l străbată. Poate că nici n-a avut timp. Treabă multă. Multe de învățat. Ce are să ne spună, ce urare vrea să ne facă ? Se gindește puțin, nu-i vine în minte nici cuvintul curaj, nici

de Florin Mugurexpresia „putere sufletească", nu are Chef să dea lecții nimănui. O urare are totuși de făcut, una singură : ca toate femeile să se înțeleagă cu soții lor la fel de bine cum se înțelege ea cu băr­batul ei, macaragiu in aceeași uzină. Asta da, înțelegere și bu­curie. De aci a pornit totul.

Ce li se poate reproșa înzes­tratelor realizatoare ale emisiu­nii care se ocupă de jumătate (plus unu) din populația țării este, după opinia mea, o anu­mită sfială in abordarea ches­tiunilor privind condițiile spe­ciale de muncă ale femeilor. Nici Cornelia Rădulescu, nici Ana Berteanu, nici Carmen Du­mitrescu nu iau o atitudine de­cisă atunci cînd vine vorba de ceea ce se numește — de către cineva — „reprezentarea pro­porțională a femeilor in orga­nele de conducere ale întreprin­derii". Desigur, sint probleme

delicate, care nu se pot rezolva nici prin edicte și nici prin schimbări precipitate. Dar de un cuvint de solidaritate rostit mai răspicat se simte nevoia. Și chiar de puțină „subiectivitate". Nu ar fi nici o nenorocire, in­tr-o emisiune care se numește Noi, femeile... Să consemnezi obiectiv faptul pă intr-o între­prindere lucrează aproape nu­mai femei, iar puținii bărbați sint toți șefi, asta e posibil, dar să nu comentezi măcar cu cîte­va vorbe bine simțite nepotri­virea mi se pare lucru de mi­rare. Măcar o frază, o propo­ziție, un accent ascuțit... Sau chiar un accent grav.

Felicitări, merită cu siguranță Liana Molnar și Octavian Grea- vu pentru realizarea ultimului Club al tineretului, viu, capti­vant, plin de farmec și de umor. Un ceas de emisie pus sub sem­nul debutului in teatru, o ade­vărată laudă tulburătoare a o- mului care începe, în orice do­meniu s-ar manifesta el.

...Mă roagă cineva să transmit cuvintul său de admirație tele­spectatorilor care au izbutit să urmărească cele vreo treispre­zece ore de transmisie de la turneul internațional de tenis, fără să adoarmă nici măcar o singură dată. De asemenea, cu­vintul lui de mulțumire celor care ne-au ajutat (treji tot tim­pul !) să urmărim acele atit de modeste, o, atît de sfișietor de modeste și de sfioase dispute. Aștept, mi-a spus același, vii­toarea transmisie, de cel puțin opt ore, de la campionatul de trotinete al străzii Tunari, l-am răspuns că e un om rău, care se răzbună în mod nedemn pentru multa plictiseală indu­rată. M-a asigurat, oftind, că-șl recunoaște vina și mi-a promis că n-o să mai facă.

(Urmare din pag. I)a colindat țara in lung și in lat, participind la primul răz­boi mondial, a revenit in satul natal și, vreme de aproape șase decenii, nu a mal plecat nicăieri Am fost tentat un moment să cred că omul din fața mea, cu vederea și auzul slăbite, cu tru­pul împuținat și cu miinile tre- murînde, a încetat demult să mai știe ce se petrece in țară, in afara locurilor de baștină. L-am întrebat, totuși, cum vede el țara de aici, din pragul casei sale bătrinești, unde vecinii il pot zări aproape tot timpul. Îmi răspunde lung, pe îndelete, cumpănind cu grijă cuvintele. Este adevărat că de 60 de ani n-a mai plecat nicăieri, poate o dată a fost totuși la Boto­șani, dar nu reușește să si­tueze cu precizie in timp anul cind s-a intimplat acest lucru ; nu este insă adevărat că nu știe ce s-a petrecut in țară și în lume de atunci și pînă acum. Curiozitatea ii este încă vie, îmi spune că la București este timp frumos și că s-au construit mii de case foarte inalte, apoi așteaptă să-i con­firm, iar după ce încearcă sa-

a fi știut în- stau lucrurile,

despre cum el că arată

Suceava, Clu- alte părți.

inte de a veni aici, să-mi re­prezint satul acesta, să am ima­ginea mea „de rezervă" pe care s-o confrunt apoi cu ceea ce urma să găsesc la fața locu­lui. Acum, cînd aștern aceste rinduri pe hirtie, un alt nume, un alt om mă recheamă acolo. Alecu Dascălu, 84 de ani, unui dintre primii cetățeni ai comu­nei care au venit in întimpina- rea vremurilor noi și le-au sprijinit să se statornicească și pe aceste meleaguri. Este men-

Coșula, la PăOurent sau în ce­lelalte sate ale comunei. II as­cult cu multă atenție, apoi ii urmăresc miinile care dau la iveală o decorație. „Am pri- mît-o în 1974. Este medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fas­cistă". M-ai întrebat mai îna­inte cum văd eu țara din satul meu. Pentru mine, țara se vede de aici recunoscătoare".

Rămîn cu aceste cuvinte pen­tru a le pătrunde pe deplin iu­

Intr-o altă parte a satului și la cu totul altă extremă a virs- telor, încerc un dialog cu Iu- liana Paramanov, care va îm­plini peste cîteva luni 6 ani. O întreb tot felul de lucruri, dar se pare că nu este dispusă să-mi „onoreze" străduința. Cind vreau să plec, mă oprește și începe să dea drumul cu­vintelor în acel ritm alintat al copilăriei fericite. „De la mine din sat cel mai frumos se vede luna. Munții sint ca niște dear

Cum se vede țarași ce se mai vede încă

din satul Copălăutisfacția de tocmai cum imi povestește iși închipuie lașul, Timișoara, jul, satele, de prin „Dar prin comună ai umblat, ai văzut cum sînt casele, cum trăiesc oamenii ? Eu mai ales după asta mă iau cind mă gîn- desc cum s-a schimbat țara in toată vremea asta nouă. Dacă numai in satul meu s-au făcut atitea lucruri, dacă este atita belșug, apoi țara nu poate să fie altfel țumită".

Așadar, sau poate

bru de partid de peste 30 de ani, iși amintește și acum cu­vintele pe care le spunea con­sătenilor săi atunci cind se în­firipase ideea unirii lor într-o cooperativă de producție, tați-vă, aminte timplat trebuieAnii au trecut

. virsta nu-l mai zent peste tot, altul, tot ce se intîmplă in lo­calitatea natală, cum a fost re­colta, ce mai trebuie strîns pe cimp, cîți copii învață școlile noi, ce urmează să mai construiască la Cerbu,

Vi- țara, cum și-a adus

de noi. Cind s-a mai in- asta ? Vin vremuri noi,

să ne înnoim și noi", și chiar dacă ajută să fie pre- știe, ca nimeni

decît bogată fi

încercasem cu chiar săptămini

mul-

zile ina-

de in se la

țelesul. Un loc pe care nu-l cunoșteam, oameni despre care nici nu bănuiam că există. Dar această ignoranță a mea pe care sper să o răscumpăr, mai intii de toate, față de mine însumi, este un accident și nimic mai mult pentru ordinea de a gindi a celor de aici. Acești oameni știu, chiar dacă nu pleacă cu anii din satul lor, cum arată adevăratul chip al țării și, in același fel, țara ii știe pe ei, și nu așa, ca pe un grup oarecare, ca pe o cifră abstractă, ct pe fiecare in parte, iși amintește de faptele lor și ii prețuiește cum cuvine.

luna ii și ne nostru, îmi dă

luri mai mări, dar eu nu i-am văzut niciodată. Numai vede în fiecare noapte vede și pe noi, in satul Copălău. Dacă mămicavoie, vin cu tine la București". N-am luat-o cu mine la Bucu­rești, în schimb m-a condus ea la școală, unde pionierii și șoi­mii patriei aveau o acțiune co­mună. Am stat de vorbă cu cîțiva dintre ei, notindu-mi răs­punsurile lor la întrebarea care mă interesa în primul pe care o pusesem de dată din perspectiva acei ochi tineri, seninitvdtnrț, o deschideau

rind și această

pe care și stră-

către

viitor. Iată, reproduse, citeva dintre ele : „De aici, eu văd țara mea ca pe o mamă care are toate cele necesare pe lingă casa ei pentru a-și crește co­piii sănătoși și frumoși" (Vic­tor Miron) ; „Țara m ea îmi pare ca o stea mare și frumoasă, dă­tătoare de lumină către zorii dimineții (Dorina Bobouțeanu) ; „Eu așa văd țara mea, ca pe un loc de unde răsare soarele, iar soarele răsare din însăși copilăria noastră minunată, de pe fețele luminate de bucuria traiului liber, fără grija zilei de miine" (luliana Răuțu) ; „De aici țara se vede mereu mai aproape de viitor" (Mizuca Secrieru).

Așadar, citeva străzi parcurse de la un capăt la altul, citeva case in care am intrat, un bă- trin care socotește schimbarea vremurilor după ceea ce vede in imediata lui apropiere, niște mîini adunate pe o bucată dc metal simbolic, capabil de a da seama despre o viață de Om cinstită și dreaptă, cuvintele unui copil, greu de înțeles, dar pornite din sinceritatea începu­tului său de viață, gîndurile al­tor copii, poate și ele stingaci exprimate, dar, de asemenea, sincere și proaspete... Mult sau puțin ? Desigur, atît cît poate reține memoria in cîteva cea­suri. Dar, dincolo de toate a- cestea, rămîne bucuria de a fi venit totuși aici, de a nu mă fi mulțumit cu imaginea mea subiectivă, concepută anterior, ca o posibilă scuză pentru acel moment in care nu m-aș fi ho- tărît, poate, să cobor dintr-un autobuz cu o destinație foarte precisă, comodă pentru mine, și să o iau, minat de simpla curiozitate, pe ulițele unui sat necunoscut.

Democrația muncitorească, revoluționară

(Urmare din pag. I)

socială. Mai intii, pe scara uni­tăților sociale (productive, ad­ministrative, culturale) apoi pe scară națională.

Efortul de implantare a unor noi elemente de democrație muncitorească, directă în struc­turile și funcționarea sistemului politic al societății românești actuale indică voința de a duce pină la capăt revoluția socialis­tă, prin socializarea, democra­tizarea deciziei economice, ad­ministrative, politice, lărgind nu numai baza socială a puterii, dar și exercitarea ei.

„A-și spune cuvintul", deci, a hotărî este atributul inalienabil al purtătorului autentic al su­veranității într-un stat socialist : poporul muncitor. Semnificația imediată și de perspectivă a creării unor instituții politice noi constă în promovarea formelor de exercitare a puterii de către oamenii muncii. Și aceasta constituie o urmare explicită, științific fundamentată, a unei necesități practice imperioase, cu caracter imediat, rezultată din imperativele politice, eco­nomice, morale ale momentului istoric pe care-l parcurgem, mo­ment ilustrat de asumarea de către întregul popor, sub condu­cerea partidului, a unor sarcini deosebit de mari. De îndepli­nirea lor optimă depinde pre­zentul și viitorul comunist al ță­

rii. Iar realizarea lor în cele mai bune condiții presupune ca , te­mei decisiv un efort solidar, unanim, de gindire, de voință și acțiune, la scara tuturor cate­goriilor de oameni ai muncii. In acest cadru, ea implică cu prioritate efortul celor ce lucrea­ză direct in producție, al clasei muncitoare in primul rind, de a cărei activitate este legată prin­cipala contribuție la creația va­lorilor care alcătuiesc constela­ția civilizației noastre. Și nu doar în planul obiectelor făurite, dar și al valorilor morale, spiri­tuale, ca și al unui comporta­ment social bazat pe autoritatea spiritului novator, a disciplinei și ordinii, a conștiinciozității ex­primate in forma lor cea mai re­voluționară.

Așadar, a lărgi permanent te­ritoriul orgdnizatoric și institu­țional în care cei ce muncesc nemijlocit în producție să-și poată spune tot mai direct cu­vintul în toate problemele țării demonstrează pregnant consec­vența cu care partidul acțio­nează in vederea adincirii con­tinue a sistemului democrației socialiste, situînd în centrul acestor preocupări clasa munci­toare — cerință reieșită din în­seși legile obiective ale edifică­rii societății socialiste multilate­ral dezvoltate și înaintării pa­triei spre comunism, condiție principală a făuririi noii orîn- duiri.

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 3 MARTI 20 DECEMBRIE 1977

Ui 11X DALuni după-amiază, tovarășul

Gheorghe Oprea, viceprim-mi- nistru al guvernului, a primit pe Ferguson Smith, vicepre­ședinte al firmei „British Aero­space Corporation”.

în cursul întrevederii au fost abordate probleme legate de extinderea cooperării între in­dustria aeronautică din tara noastră și firme specializate din Marea Britanie.

La convorbire a participat Gheorghe Boldur, adjunct al ministrului industriei construc­țiilor de mașini.

A luat parte, de asemenea, ambasadorul Angliei la Bucu­rești, Reginald Louis Seconde.

nie România — Marea Britanie, Vasile Pungan, șl membri ai grupului, precum și cu președin­tele Asociației de prietenie România — Anglia, Mihnea Gheorghiu.

Ministrul afacerilor externe, George Macovescu, a Invitat la un concert, luni seara, pe mem­brii corpului diplomatic din București.

La spectacol, desfășurat în Studioul de concerte al Radio- televiziunii, al cărui program a inclus lucrări de muzică româ­nească și universală, și-au dat concursul soliști și formații ar­tistice de prestigiu.

IARNA - ANOTIMPUL MUNCII NEÎNTRERUPTE LA SATE

La C.A.P. Acățări: Un sistem modern/

de mecanizare și automatizare a proceselor in zootehnie

Județul Olt a îndeplinit planul producției globale industriale pe primii doi ani ai cincinalului

Președintele Marii Adunări Naționale, Nicolae Glosan, a primit luni pe James Johnson, președintele Grupului parla­mentar de prietenie Marea Bri­tanie — România, care se află intr-o vizită în țara noastră, la invitația Grupului parlamentar de prietenie România — Marea Britanie.

în timpul întrevederii, s-a subliniat satisfacția pentru evo­luția ascendentă a relațiilor dintre România și Marea Brita­nie, s-a reliefat rolul parlamen­tarilor în dezvoltarea și întări­rea raporturilor de prietenie și colaborare pe diverse planuri dintre cele două țări și popoare.

în aceeași zi, oaspetele a avut întrevederi cu președintele Grupului parlamentar de priete-

Centenarul LiceulniLiceul pedagogic „C. Negri"

din Galați a împlinit 100 de ani de existență. Cu acest prilej, a fost organizată o adunare fes- . vă în cadrul căreia participan­ta au adresat tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, o telegramă în , care se spune intre altele: Dispunem în prezent, asemenea tuturor unităților de învățămînt din țara noastră, de o puternică bază materială, ca rezultat nemijlocit al înfăptuirii în practică a politicii partidului nostru în domeniul învățămîn- tului, a grijii părintești pe care dumneavoastră personal, tova­rășe secretar general, o purtați școlii și slujitorilor ei, pentru care vă rugăm să ne îngăduiți a vă mulțumi fierbinte cu toată recunoștința noastră.

De-a lungul existenței sale Centenare, liceul nostru a for­mat numeroase generații de învățători și educatoare, cadre

SESIUNESub egida Comitetului jude­

țean Ilfov al U.T.C. s-au des­fășurat lucrările unei interesan­te sesiuni științifice care a reunit membri ai societăților științifice școlare din Oltenița, Giurgiu, Brănești, Buftea și alte localități ale județului, înscriindu-se în atmosfera de puternică și responsabilă anga­jare cu care întregul nostru ti­neret întimpină hotărîrile Con­ferinței Naționale a partidului, această manifestare constituie totodată un vibrant omagiu adus apropiatei împliniri a trei decenii de la proclamarea Re­publicii.

în cadrul sesiunii au fost pre­zentate lucrări cu privire la pătrunderea și influența ideolog giei revoluționare în județ, la sarcinile și obiectivele educării prin muncă și pentru muncă a tinerei generații în perspectiva operei de transformare revolu­ționară a societății românești, precum și o seamă de contri­buții documentare de certă va­loare la mai buna cunoaștere și înțelegere a proceselor istorice și sociale ce s-au petrecut în această zonă a țării.

ȘERBAN CIONOF

Luni, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialist? România, l-a primit pe A.W. Shams-ul Alam, noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Bangladesh, în legătu­ră cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare.

La Academia „Ștefan Gheor­ghiu" a avut loc luni deschide­rea cursurilor Secției Facultății de ziaristică cu durata de trei ani pentru pregătirea de ziariști din țările în curs de dezvoltare, în anul universitar 1977—1978 sint înscriși studenți din 14 state din Africa și Asia, cu care România întreține strînse legă­turi de prietenie și colaborare.

X Negri“ din Galaticare și-au adus o contribuție de seamă la ridicarea nivelului cultural și spiritual al oameni­lor de pe aceste meleaguri. As­tăzi, mai mult ca oricind, sîn- tem pătrunși de importanța și răspunderea socială a școlii pentru cultivarea în rîndul tu­turor membrilor societății, a înaltelor trăsături morale ale omului nou, constructor al so­cialismului, a principiilor eticii și echității socialiste.

Vă asigurăm, mult stimate și iubite tovarășe secretar general — se spune in încheierea tele­gramei — că vom acționa și în continuare cu pricepere și dă­ruire, cu perseverență și fermi­tate pentru a ne aduce contri­buția la dezvoltarea și perfec­ționarea continuă a învățămîn- tului românesc, la ridicarea lui pe cele mai înalte culmi, înca- drîndu-ne astfel în efortul pe care întregul nostru popor îl consacră operei de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră.

în județul Mureș, iarna s-a întronat cu toate drepturile ei. Frigul șl zăpada nu împiedică însă munca lucrătorilor ogoare­lor, cooperatori și mecanizatori. La ordinea zilei se află încheie­rea arăturilor adinei, transpor­tul și împrăștiatul îngrășămin­telor, repararea utilajelor agri­cole. Asemenea imagini am în- tilnit ieri la Ogra, Sîmpaul. Cer- chid, Lăureni. In zootehnie „fo­cul" arde continuu. îngrijirea animalelor este o treabă care nu suferă întrerupere, indiferent că e vreme bună sau rea, că este zi de lucru ori sărbătoare. O a- semenea activitate ne-a reținut atenția la ferma Ungheni a C.A.P. Acățări. Tovarășul ingi­ner Ernest Kiss, directorul în­treprinderii agricole ne declară: „Urmînd indicațiile date de că­tre conducerea partidului, stră- duindu-ne să îndeplinim cu ma­ximă responsabilitate sarcinile reieșite din lucrările Conferinței Naționale privind modernizarea activității și creșterea eficienței

muncii în zootehnie, concreti­zăm o inițiativă locală". Autorul și coordonatorul ei este un spe­cialist în al doilea an de sta- giatură.

— Am conceput un sistem mo­dern de lucru în fermei? zoo­tehnice. El se bazează pe me­canizarea și automatizarea pro­ceselor de furajare, muls și evacuarea dejecțiilor.

— In ce stadiu se află lucră­rile ?

— Pînă acum am instalat ben­zile de furajare în toate graj­durile și a intrat în probe teh­nologice instalația de evacuare a dejecțiilor. E vorba de o ban*- dă de conectare, acționată au­tomat de către un ceas progra­mator, și transportarea acestora cu ajutorul aerului comprimat la o distanță de 2,8 km de grajd. In anul viitor vom adapta mul­sul electric la conducta care va duce laptele direct în cisternă, eliminînd astfel > orice efort uman presupus de manipularea acestuia.

— Ce eficiență au investițiile pe care le faceți ?

— La ora actuală randamen­tul lucrătorilor din zootehnie s-a dublat. în final, doi mun­citori vor fi suficienți pentru deservirea unui grajd de 180 capete vaci cu lapte. Trebuie să adaug că igenizarea grajdu­rilor, posibilitatea îngrijirii ști­ințifice a animalelor cresc, ceea ce este deosebit de important.

între timp, tinerii Adalbert Iarai, șeful fermei, mecanicii Iosif Nadori. Tiberiu Osa, Geza Laszlo, Karol Bach, mecaniza­torii Ioan Murar, Ioan Maftei, Francisc Takacs, Ioan Căllman, Ioan Magyari își continuă trea­ba. Un buton apăsat la tabloul de comandă și instalațiile încep să funcționeze. Calculele au fost făcute bine. Mecanicii și meca­nizatorii, strungarii și lăcătușii investiți cu responsabilitatea e- xecuției lucrării și-au făcut da­toria.

MIRCEA BORDA

(Urmare din pag. I)bală suplimentară. Aceasta se va concretiza în fabricarea pes­te plan a 2 300 tone aluminiu, circa 7 200 tone cocs, petrol calcinat, a unor mașini agri­cole și instalații destinate iri­gațiilor in valoare de aproape 120 milioane lei, 52 000 tone nu­trețuri combinate, 780 tone con­serve din fructe, 2 000 mp piei moi, alte însemnate cantități de bunuri de larg consum.

Cu acest bilanț întîmpinăm cea de-a 30-a aniversare a pro­clamării Republicii, rezultatele obținute fiind o confirmare a modului cum oamenii muncii din județul nostru răspund grijii și preocupării pe care dumnea­voastră personal o purtați pen­tru continua înflorire a patriei noastre socialiste și împreună

cu ea a meleagurilor Oltului de jos. Ele reprezintă un pu­ternic și însuflețitor imbold în activitatea ce se desfășoară în întreprinderi, fabrici, uzine, o nouă și convingătoare dovadă a atașamentului față de politica marxist-leninistă a partidului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și îna­intare a României spre comu­nism, sintetizată in documentele de excepțională însemnătate teoretică și practică adoptate de Conferința Națională a parti­dului.

Exprimîndu-ne deplina ade­ziune la politica internă și ex­ternă a partidului și statului nostru — se scrie în încheierea telegramei — ne angajăm că nu vom precupeți nici un efort pentru ca angajamentul orga­nizației județene de partid de

a realiza peste prevederile cin cinalului 2,8 miliarde lei să prindă viață.

Vă asigurăm, mult stimate to varășe secretar general, că sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din in­dustria județului vor acționa cu pricepere și dăruire, așa cum ne-ați indicat Ia marele forum al comuniștilor. Vom orienta întreaga activitate in direcția punerii în valoare a rezervelor interne, valorificării superioare a resurselor materiale și bă­nești, transpunerii în practică a programului suplimentar de dezvoltare economfco-socia’ă pînă in 1980, aducfndu-ne con­tribuția Ia ridicarea Românie: pe noi culmi de progres și ci­vilizație, la creșterea prestigiu lui ei în lume.

Județul Dîmbovița a îndeplinit sarcinile de plan pe primii doi ani ai cincinalului

Elevii Liceului agroindustrial din Cimbrud, județul Alba, in sera scoliiFoto : O. PLEC AN

TINERETUL Șl CREAȚIA TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂIn organizarea Centrului

de cercetări pentru proble­mele tineretului și a Comi­siei pentru creație tehnico- Stlințifică a tineretului din cadrul Comitetului Central al U.T.C., sîmbătă, 17 decem­brie a.c. a avut loc o sesiune de comunicări științifice cu tema „Dezvoltarea mișcării pentru știință și tehnică in rindurile tineretului, in lu­mina exigențelor cincinalului revoluției tehnico-stiințifice". Este semnificativ faptul că lucrările acestei sesiuni s-au desfășurat la puțin timp după Conferința Națională a partidului, ale cărei docu­mente pun in prim planul întregii noastre activități e- conomico-sociale — in spiri­tul ideilor si tezelor conți­nute in Raportul prezentat Conferinței de tovarășul Nicolae Ceausescu, secretar general al partidului — ne­cesitatea de a se realiza un salt revoluționar spre o nouă calitate pe baza afirmării tot mai largi a revoluției teh­nico-stiințifice.

In lumina acestei orientări fundamentale, cele două re­ferate prezentate in sesiune

rod al unor ample inves­tigații multidiscipllnare rea­lizate in organizații U.T.C. din 22 județe ale țării ■ —, precum și numeroasele in­tervenții ale partlcipanților, tineri muncitori, ingineri, cer­cetători care, la diferite ni­veluri, se ocupă de îndruma­rea, organizarea sau studie­rea mișcării de masă „Știin­ță — Tehnică — Producție", au dezbătut aspecte princi­pale ale activității desfășu­rate de organizația noastră revoluționară, pentru stimu­larea participării tinerei ge­nerații la afirmarea largă a revoluției tehnico-stiințifice in țara noastră. Sesiunea a constituit cadrul unui schimb activ de idei și de experien­ță care a dus la conturarea unor soluții concrete, cu a- plicare imediată, de natură să contribuie la mai buna or­ganizare a activităților ini­țiate sub genericul „Știință — Tehnică — Producție". Vom reveni intr-un număr viitor asupra acestei importante manifestări științifice.

V. SIMION

TINERII LAMINORIȘTI IN COMPETIJIE CU NOUTĂȚILE TEHNOLOGICE

(Urmare din pag. I)

și avind acționări cu puteri foarte mari, 1,8 MW pe motor, factori ce imprimă acestor uti­laje caracteristici tehnice supe­rioare. Nivelul tehnic al apara­turii electronice după o concep­ție modernă de legătură între comenzile digitale și controlul analog, faptul că laminorul este reversibil, pune probleme de ac­ționări electrice și electronice deosebit de complexe '. timpul de răspuns extrem de mic, pre­cizia de laminare de ordinul micronilor, productivitatea foar­te mare. Și toate aceste procese tehnologice trebuiau stăpînite perfect, în primul rînd prin în­vățarea perfectă a tuturor aces­tor subtilități tehnice.

„împreună cu colegii mei, ti­nerii electroni ști Ion Olteanu, Gabriel Petrescu șl Cătălin Nițu, venit aici, la Tîrgoviște, de la Institutul de proiectări navale din Galați, a trebuit să învățăm, să muncim, să ne punem la punct cu noile tehnologii. Multe zile șî nopți n-am părăsit lami­norul. Pe măsură ce înaintam în cunoașterea și aprofundarea uti­lajelor, de mare noutate tehnică pentru noi, îi pregăteam pe cei­lalți tineri ce deservesc utilaje­le, pe electricienii de întreți­nere. Totul într-un ritm de-a dreptul infernal, teoria se îmbi­na și împletea cu practica, in timp ce produceam benzile elec­trotehnice ce pînă la intrarea în funcțiune a laminorului se im­portau. La ora actuală, tinerii operatori și electricieni de între­ținere au ajuns la un grad de pregătire ce le permite să inter­vină oricînd în instalații. Mai mult, odată terminată această autentică, luptă pentru însușirea temeinică a acestor noutăți teh­nice de ultimă oră, am reușit să aducem și multe îmbunătățiri șl perfecționări. împreună cu tînă- rul tehnician Gheorghe Iliescu am reușit să modificăm și să Îmbunătățim echipamentul elec­tronic de deschidere a cajel la ruperea benzii, prin optimizarea soluțiilor oferite de proiect Alt

exemplu ar putea fi cel legat de instalația de măsurat raze x a grosimii benzii, care se defec­ta aproape din două in două săptămini. După îndelungi cău­tări, după zile și nopți de mun­că intensă, am reușit împreună cu ceilalți băieți să punem la punct un sistem de protecție. De aproape 4 luni nu mai avem necazuri cu această instalație. O altă problemă rezolvată a fost aceea legată de reglarea șurubu­rilor de presiune care realizează forța de laminare. Tinerii elec­tricieni. care, deși sînt încadrați cu categorii mici, fiind la în­ceput lipsiți de experiență, au ajuns la un grad de pregătire ce Ie permite să execute lucrări de complexitatea cerută muncitori­lor specialiști. Printre ei se nu­mără Emilian Văduva, Nicolae Tănase, Ion Furnică, Ion Bahno- vei, care, fără nici o exagerare au învățat în timp scurt aproape cit se învață într-o facultate".

Tînărul muncitor Ion An- gheloiu, secretarul comitetului U.T.C. de la laminorul de benzi electrotehnice ne vorbește și el despre cei peste 450 de uteciști de aici, care se mîndresc cu faptul Că au reușit să producă, pentru prima dată în țară, benzi electrotehnice la același nivel calitativ, ba chiar superior celei fabricate în străinătate.

„Saltul revoluționar de la cantitate la o calitate superioară a muncii pe care ni-l cere astăzi partidul, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, nu poate fi făcut decît printr-o pre­gătire profesională exemplară, prin muncă încordată, prin cu­noaștere. Pentru noi, pentru mine și colegii mei de muncă, confruntarea directă CU această bijuterie a tehnicii care este L.B.E.-ul. „farmacia combinatu­lui", cum îi spunem noi. a în­semnat un autentic act de însu­șire, în primul rînd a acestor tehnologii de excepție. Din con­fruntarea cu noutățile tehnice de ultimă oră, cu procedeele complexe și tehnologiile moder­ne, am ieșit mai bine pregătiți,

mai perfecționați. Credeți că este puțin lucru ca intr-o peri­oadă extrem de scurtă să reu­șești stăpînirea acestor utilaje, unicate în țara noastră și in ace­lași timp să fii capabil să le aduci îmbunătățiri, perfecțio­nări ? Am învățat în acest an, de cînd a fost pus în funcțiune laminorul, cît se învață în ani întregi de școală. Tinerii noștri electricieni au acum, fără exa­gerare, o pregătire de electro- niști. Sînt convins că nu ne vom opri aici. Mai avem multe de făcut, de învățat, dar important mi se pare faptul că am dove­dit, că ne-am dovedit în primul rind nouă, că sîntem capabili să stăpînim orice tehnologie, oricît de modernă și de complexă ar fi, că sîntem capabili la douăzeci și ceva de ani să fim primii la- minoriști români care producem benzi electrotehnice, intr-o eta­pă de pionierat a acestei pro­ducții. Sîntem deci capabili să stăpînim noutățile tehnice, să facem noi. tineri fără experien­ță prea mare, ceea ce se face în țări cu o îndelungată tradiție".

Sigur, se poate scrie mult des­pre acești tineri. Despre înclina­țiile lor tehnice, despre felul în care înțeleg ei lupta pentru tri­umful noului în acest cincinal al revoluției tehnico-științifice. Sugestiv ni se pare însă să re­latăm un caz. Comitetul de partid, comitetele sindicatului și U.T.C.-ului au lansat, de curînd, în combinat, niște „Fișe perso­nale" privind contribuția la afir­marea revoluției tehnico-știin- țifice în cincinalul 1976—1980, prin care se cerea fiecărui mun­citor, maistru, tehnician și ingi­ner să propună spre rezolvare o temă majoră legată de îmbună­tățirea și perfecționarea proce­selor tehnologice, creșterea pro­ductivității muncii și a calității produselor. Pînă în prezent, în­tr-un timp efectiv scurt, s-au primit circa 400 de asemenea propuneri, dintre care mai bine de jumătate provin de la tinerii combinatului. Bătălia pentru nou continuă.

(Urmare din pag. I) lectric de joasă tensiune în va­loare de 30 milioane lei, 7 in­stalații de foraj, 402 000 metri pătrați țesături, 10 294 hectoli­tri lapte, precum și alte produ­se necesare economiei naționale.

Aceste rezultate constituie încă o garanție a înfăptuirii an­gajamentului asumat pe acest cincinal de județul Dîmbovița

de a realiza un spor de produc­ție în valoare de 3 miliarde lei.

Vă încredințăm și cu acest prilej, mult iubite și stimate to­varășe Nicolae Ceaușescu, — se arată în încheierea telegramei — că avind drept călăuză di­recțiile de acțiune subliniate de dumneavoastră în magistralul raport prezentat la Conferința Națională a partidului, docu­ment programatic al activității

Întregului partid și popor, vom milita neabătut pentru Îndepli­nirea întocmai a sarcinilor și o- biectivelor actualului cincinal, pentru ridicarea nivelului calita­tiv al întregii noastre activități, adueîndu-ne astfel o contribu­ție tot mai mare la înfăptuirea programului partidului de edifi­care a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, de înainta­re a României spre comunism.

Județul Bistrița-Năsăud a îndeplinit planul producției globale pe primii doi ani ai cincinalului

(Urmare din pag. I) triale, ale județului, pentru Înde­plinirea sarcinilor și obiectivelor de o importanță fără precedent ce ne revin din hotărîrile Con­gresului al XI-lea, ale Conferin­ței Naționale, ele constituie o nouă și grăitoare dovadă a ata­șamentului nostru fierbinte față de politica marxist-leninistă, profund științifică a partidului și statului, o nouă dovadă a re­cunoștinței fierbinte pe care toți cei care trăiesc și muncesc înfrățiți aici pe aceste plaiuri de istorie și legendă v-o poartă pentru tot ce gîndiți și înfăp- tuiți, pentru prosperitatea lor, pentru progresul neîntrerupt al patriei, pentru binele și prospe­ritatea națiunii române, pentru pacea și securitatea întregii lumi.

Sporul valoric ce se va realiza se concretizează în obținerea a 1 000 tone minereu complex, 3,4 milioane mp textile nețesute, 14 milioane lei articole din sti­clărie pentru menaj, confecții textile de circa 11 milioane, 660 tone carne, 830 mc prefabricate, 4 mii mc cherestea rășinoase, 15 mii mp binale, 173 tone fibre de cinepă.

în acest mod se creează con­dițiile realizării pînă la sfîrșitul anului 1980 a unei producții su­plimentare de circa 700 milioane lei, pentru a se ajunge la finele cincinalului la o producție in­dustrială globală de 11,9 mili­arde lei, așa cum s-a hotărit la Ponferința Națională a P.C.R.

Cu mîndria și satisfacția de a pute* raporta obținerea acestui succes, conștienți de responsabi-

litățile tot mai mari ce ne revin In viitor — se arată în Încheie­rea telegramei — ne angajăm în fața conducerii partidului, a dumneavoastră personal. mu't iubite și stimate tovarășe Ceaușescu, că vom munci cu în­treaga pasiune, abnegație și ho- tărire, vom face totul pentru a ne îndeplini exemplar sarcinile ce ne revin, vom ridica pe un plan superior Întreaga activitate pentru a transforma, așa cum ne-ați cerut, cantitatea in calita­te, adueîndu-ne astfel propria contribuție la realizarea hotă- rîrilor Congresului al XI-lea, ale Conferinței Naționale, a programului partidului de fău­rire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate și de înain­tare a României spre comunism.

SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • SPORT_____________ ■ ; t ' . • - •______________ ș_________ -____ ’

PREGĂTIREA LA CLUBURI

Lanțul nefast al concesiilor_ De regulă, de fotbal se ocupă foști jucători, mulți dintre ei nein-

vățați cu munca, cu efortul. Cînd ei întimpină dificultăți din partea jucătorilor, manifestă slăbiciuni, renunță la ciclul stabilit de fede­rație și fac antrenamente, după ureche, „să placă", în mare, ele se rezumă la citeva alergări de-a latul terenului — să fie cursele mai scurte — trasul la poartă, „tenis cu piciorul" și obișnuita „miuță". Deci, instruire guvernată de empirism. După meci, aceiași antrenori se pling că jucătorii lor n-au respectat disciplina tactică. Cum s-o respecte băieții dacă nu pot ? Disciplina tactică are drept suport pregătirea tehnică și fizică !

Am înregistrat pentru cititorii noștri, opiniile unor specialiști care se constituie intr-o oglindă reală a modului cum se face pre­gătirea Ia cluburi :

„La fotbalul de performanță disciplina este cheia succesului — ne declară fostul internațio­nal Mircea Dridea, președintele clubului „Petrolul" Ploiești. Fotbaliștii noștri sînt cei mai nedisciplinați, atît în joc cît și în viața particulară. Antre­namentul invizibil — refacere, recuperare după efort, ca a doua zi să vii cu forțe noi, supli­mentare — e cel puțin la fel de important ca și antrenamen­tul de pe teren. Cine și cum controlează această latură a

vieții fotbalistului ? După mine de-aici se rupe lanțul. Băieții noștri, unii cel puțin, n-Iu con­știința răspunderii civice, pen-

seul parcurs la alergări nu mă­soară 1 600 m — cit ar trebui, deci împlinirea haremurilor nu e reală. Apoi, se inversează ci­clul de antrenamente, total ne­indicat : se reduce durata de lucru stabilită, nu se face re­cuperarea după efort : deși clubul are instalație de oxige­nare. și se recomandă după an­trenamentele de intensitate ma­ximă, aceasta nu e folosită ; am constatat că medicul nu cu­noștea exact starea de sănă­tate a jucătorilor".

„Acum, după ce am văzut cîteva antrenamente — ne-a de-

• IN ULTIMA ZI a con­cursului internațional de na- tație de Ia Baia Mare, Car­men Bunaciu a realizat in primul schimb al ștafetei fe­minine de 4x100 m liber tim­pul de 59”90/100, performan­ță ce constituie un nou re­cord național. Carmen Bu­naciu este prima sportivă din România care reușește să înoate distanța de 100 m, in stilul „liber", sub un mi­nut. In proba de 200 m spa­te, victoria a revenit tot Iui Carmen Bunaciu, cronome­trată cu timpul de 2’18”9ri0. Pentru performanțele obți­nute, campioanei noastre i s-a atribuit „Cupa federației române de natație".

Alte rezultate : 100 m flu­ture feminin : Anca Miclăuș— l’06”21/100 ; 200 m spate masculin : Mihai Mandache— 2’11”99/IOO.• Campionatele balcanice

de gimnastică pentru juniori s-au încheiat Ia Salonic cu

desfășurarea concursului spe­cial pe aparate. Un frumos succes au repurtat sportivii din România, care au cuce­rit 4 titluri de campioni bal­canici. In competiția femini­nă, Rodica Dunca s-a clasat pe primul loc la sol și bir- nă, iar Dumitrița Turner a obținut victoria la sărituri. La masculin, Adrian Căpă- țînă a terminat învingător Ia inele.• ÎN LOCALITATEA

JASZBERENY s-a disputat cel de-al doilea meci interna­țional amical de hochei pe gheață dintre selecționatele de juniori ale Ungariei și României. De data aceasta, victoria a revenit hocheiști- lor români cu scorul de 12—3.

• ASTAZI, DE LA ORA 18,30, pe ringul Palatului sporturilor din Capitală, ama­torii de box vor putea urmări o interesantă reuniune, în ca­drul căreia vor evolua mem­brii lotului național, care se pregătesc în vederea turneu­lui de 3 întîlniri în S.U.A,

Problemeletru menirea lor și de aceea tre­buie supravegheați tot timpul. Un proces de educare, adecvat și eficient, ar suplini aceasta. Dar pină atunci... în altă ordine de idei, aș vrea să arăt că este mai necesar ca oricînd să se elaboreze un program de pre­gătire corelată, subordonată ri­gorilor științifice, pe specificul jucătorului român, care să-i pună in valoare calitățile fizice, tehnice și tactice. Un stil propriu : constructiv, ofensiv, eficace. O școală de fotbal ade­vărată cere așa ceva. Să ne gîndim Ia școala de fotbal din Olanda, R.F.G., Ungaria, Iugo­slavia".

Controalele efectuate în ulti­ma perioadă au scos la iveală și alte deficiențe. Specialiștii care au asistat la antrenamen­te ne-au împărtășit unele im­presii :

„La clubul „Steaua", vorbind doar despre laturile negative — ne spunea lector univ. Mihai Bîrsan, de la I.E.F.S. —, am ob­servat că unele date înregis­trate la probele fizice sînt ero­nate, datorită faptului că tra-

fotbalului (III)

clarat antrenorul Ion Motroc — nu mă miră căderea fizică, rit­mul prea lent de joc. Am ob­servat că jucătorii in ultimele exerciții de forță — flotări, să­rituri cu genunchii la piept, a- runcarea mingii medicinale, să­ritura peste ștacheta înălțată la 60 de cm — au o vizibilă scă­dere de ritm, semn că nu-s pregătiți și nu-s obișnulți cu acel travaliu sistematic și cu o încărcătură mare de efort. Con­sider că probele sint ușoare și că trebuie neapărat reconside­rate. Dar chiar și așa, cu aces­te probe și cicluri de antrena­mente, noi am avea fotbal mai bun dacă s-ar respecta întoc­mai. Antrenamentele nu se fac cu temă, la cerințele fotbalului actual în care depășirea adver­sarului n-o mai faci individual, prin dribling, ci prin pasa în viteză și reprimirea pasei. A- pol, majoritatea jucătorilor ur­măresc prea mult mingea cu privirea, scăpînd jocul de an­samblu, așezarea și mișcarea in teren; nu știu să joace fără minge, jucătorul care trimite pasa și se deplasează unde tre-

buie nu mai este jucat".„Pregătirea echipei — opina

antrenorul federal Cornel Dră- gușin — se face numai sub im­periul jocului de duminică sau miercuri. Din dorința de a nu fi acuzați de o încărcătură prea mare, antrenorii se lasă furați, înduplecați de văicărelile Jucă­torilor, aceștia sint sprijiniți, de multe ori, și de conducătorii dc secții și club in obținerea „dis­penselor" de la efort, de la pre­gătire. Normele de control au dovedit că nu s-au aplicat de la început indicațiile federației, efectele observîndu-se în meci: lipsa angajamentului in lupta pentru balon și slaba forță de joc. Fac excepție, întrucîtva, echipele Petrolul, C.S. Tîrgo­viște, A.S.A. Tg. Mureș, unde lipsa valorilor consacrate e su­plinită de o pregătire fizică co­respunzătoare. Unii antrenori se abat de Ia programul stabi­lit, îl înlocuiesc cu inovații pro­prii, adică fac antrenamente, zic ei. „atractive" pentru jucă­tori, dar fără conținut cum sint: trasul la poartă fără scop tac­tic (pregătirea echipei Steaua înainte de meciul cu Dinamo). Ca să nu mai vorbim de unele „falsuri" care intervin : unele echipe (Corvinul) folosesc mingi medicinale de 2 kg. în loc de 3—4 kg.“.

Rezultă, din cele relatate mai sus, clteva concluzii și necesi­tăți de primă urgență : găsirea unor soluții eficiente pentru pregătirea și ridicarea nivelului profesional al antrenorilor; asi­gurarea unei documentații cu cele mai proaspete cunoștințe In materie de fotbal ; perfecționa­rea metodelor și mijloacelor dc antrenament ; acordarea unei atenții mai mari pregătirii spe­cifice a fotbalistului ; efectua­rea unui control riguros a an­trenamentului invizibil (viața sportivă a fotbalistului dincolo de stadion); reconsiderarea normelor de verificare a poten­țialului fizic; elaborarea unui sistem, a unei concepții dc joc pe specificul fotbalistului român, capabile să pună integral in va­loare calitățile acestuia ; întro­narea ordinii și disciplinei în procesul de pregătire; sporirea răspunderii antrenorilor și ju­cătorilor pentru calitatea antre­namentelor. O sumă de impe­rative, cum spuneam, de' primă urgență, insă nu singurele.

VASILE CABULEA

ACTUALITATEA LA HOCHEI

Intr-o scurtă convorbire, se­cretarul federației de hochei, Vasile Militaru, ne-a furnizat ultimele date cu privire la ca­lendarul internațional din sta­giunea de iarnă și amănunte despre activitatea loturilor re­publicane de seniori și juniori.

Prima garnitură, condusă de antrenorii Ștefan Ionescu și Ion Tiron, a pășit în a doua etapă a pregătirilor pentru noua ediție a Campionatului mondial, gru­pa B, la care va avea de în­fruntat o serie de formații re­dutabile. cum sint cele ale Po­loniei, Norvegiei, Iugoslaviei, Elveției și noile promovate din grupa C. echipele Ungariei și Italiei. Zilele trecute a fost stabilit programul complet al turneului C.M. de la Belgrad, în primul meci, vineri 17 mar­tie, echipa României va juca cu Norvegia, după care va intilni. In ordine, selecționatele Italiei— duminică 19 martie. Elveției— luni 20 martie. Japoniei — miercuri 22 martie. Ungariei — joi 23 martie, Iugoslaviei — sîm­bătă 25 martie șt Poloniei — duminici 26 martie,

înaintea C.M., hocheiștff noș tri vor susține mai multe me­ciuri in țară șî peste hotare. In compania unor adversari va­loroși. Bunăoară, în a 3-a de­cadă a lunii decembrie, tricolo­rii vor Juca, la Belgrad, cu- Iu­goslavia (la 21 și 22 XII), iar In zilele de 27 și 28 decembrie vor înttlni. Ia București, selec­ționata Poloniei. Apoi, la sfîrși- tul lunii ianuarie 1978 sint pro­gramate patru meciuri cu echi­pele Austriei și Ungariei, tn zi­lele de 2 și 3 februarie o du­blă Intllnlre cu reprezentativa Norvegiei, iar intre 16 și 24 fe­bruarie, în Capitală se va des­fășura competiția internațională „Cupa F.R.H.", după care lotul republican va participa la un turneu Internațional în R. D. Germană, Intre 6 și 10 martie.

Lotul de juniori, avind Ia conducerea tehnică pe antreno­rul emerit Mihai F'amaropol. va participa. încenlnd de la 26 decembrie, Ia tradiționala com­petiție internațională „Cupa ce­lor șase națiuni", programată la Sofia. După acest test, „cadetif" noștri își vor continua pregăti­rile pentru Campionatul euro­pean, ce se va desfășura în Olanda și Belgia, Intre 21 si 28 martie.

M. LERESCU

INSTITUTUL DE ÎNVĂȚĂMÎNT SUPERIOR CONSTANȚA

ANUNȚĂ SCOATEREA LA CONCURS A URMĂTOARELOR POSTURICatedra de științe «ociale

— Lector, poziția 4 din statul de funcțiuni, disciplina Probleme fundamentale ale Istoriei patriei șl P.C.R.

Catedra de educație fizică

— conferențiar, poziția 2 din statul de funcțiuni, disciplinele: Handbal opțional, Handbal, Me­todică.

— Asistent, poziția 15 din statul de funcțiuni, disciplinele: Volei opțional, Volei.

— Asistent, poziția 16 din sta­tul de funcțiuni, disciplinele: Asis­tență medicală. Control medical, Gimnastică terapeutică și masaj.

— Asistent, poziția 17 din sta­tul de funcțiuni, disciplina Bas­chet.

— Asistent, poziția 21 din statul de funcțiuni, disciplina Educație fizică.

Catedra de rusă-engleză

— Lector, poziția 6 din statul de funcțiuni, disciplinele: Limba

rusă curs practic, Melodica pre­dării limbii ruse. Limba rusă, Practica pedagogică.

Catedra tehnică (subinglneri)

— Conferențiar, poziția 3 din statul de funcțiuni, disciplinele: Mecanica construcțiilor, Materiale de construcții.

— Conferențiar. poziția 4 din statul de funcțiuni, disciplinele: Electronică industrială, Utilajul sudării electrice.

— Lector, poziția 6 din statul de funcțiuni, disciplina Rezistența materialelor.

— Lector, poziția 8 din statul de funcțiuni, disciplina Topogra­fie.

— Lector, poziția 9 din statul de funcțiuni, disciplina Desen teh­nic,

— Lector, poziția 10 din statul de funcțiuni, disciplinele: Curs general de mașini, Rezistența ma­terialelor.

— Lector, poziția 12 din statul de funcțiuni, disciplinele: Mașini și construcții sudate, Organe de mașini.

— Lector, poziția 13 din statul de funcțiuni, disciplina Tehnolo­gia materialelor.

— Lector, poziția 14 din statul de funcțiuni, disciplina Tehnolo­gia sudării electrice.

— Asistent, poziția 17 din statul de funcțiuni, disciplina Desen tehnic,

— Asistent, poziția 18 din statul de funcțiuni, disciplina Desen tehnic.

Candidați! la concurs vor de­pune la rectoratul Institutului din Constanța, B-dul Lenin nr. 124, In termen de 30 de zile (pentru pos­turile de conferențiar și lector) șl 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunț In Buletinul Oficial,

cererea de Înscriere Însoțită de actele prevăzute de Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalu­lui didactic din Republica So­cialistă România, publicată tn Bu­letinul Oficial, Partea I, nr. 33, din 15 martie 1969, Instrucțiunile M.E.I. nr. 84 539/1969 și nr. 9 494/ 1974.

Cel care funcționează tntr-o In­stituție de Învățămînt superior sint obligați să comunice In sm-ls rectorului acesteia. Înscrierea |» concurs.

Concursul se va desfășura t- sediul institutului in Următoare'- termene de la data eznfr-Hi te menului de Înscriere-

— 90 de zile pentru posturile 1 conferențiar;

— 60 de zile pentru posturile de lector;

— 15 zile pentru posturile da asistent.

Informații suplimentare se pot obține la rectoratul Institutului telefon 1 83 72.

I

Necesitatea încetării curseiînarmărilor

ÎNCHEIEREA, IN LOCALITATEA MEXICANA OAXTEPEC, A CONFE­RINȚEI GENERALE A ASOCIAȚIEI INTERNATIONALE PENTRU

CERCETAREA PROBLEMELOR PĂCIIîn localitatea mexicanii Oax-

tepec s-au încheiat lucrările ce­lei de-a VII-a Conferințe gene­rale a Asociației internaționale pentru cercetarea problemelor păcii, desfășurată sub egida UNESCO și a Universității au­tonome mexicane in pre­zența a peste 200 de delegați reprezentind 35 de ștate ale lu­mii. Documentele adoptate se pronunță pentru încetarea cursei înarmărilor, sistarea tuturor ac­țiunilor și activităților destinate creării de noi mijloace de dis­trugere în masă, interzicerea comerțului cu arme, elaborarea

de programe eficiente pentru promovarea cooperării, pe prin­cipii noi, edificarea unei noi or­dini economice unei noi ordini internaționale.

în lume și a informaționale

CARACTER

Finlanda împotrivacreării de noi

arme de distrugere

ADUNARE CU ANTIFASCIST LA PADOVAîn orașul italian Padova a a-

vut loc o mare adunare cu ca­racter antifascist, la care au luat parte reprezentanți ai partidelor democratice, ai organizațiilor sindicale, membri ai conducerii organelor municipale și regio­nale.

Vorbitorii au relevat că in ultima perioadă in Italia s-au intensificat actele teroriste co­mise de neofasciști și s-au pro­nunțat pentru adoptarea de mă­suri hotărite în vederea menți­nerii ordinii democratice in țară.

în masăDECLARAȚIA PREȘEDINTELUI

FINLANDEIFinlanda s-a pronunțat și

se va pronunța împotriva creării de noi tipuri de arme de distrugere in masă, in­clusiv bomba cu neutroni — a declarat președintele Fin­landei, Urho Kekkonen. El a subliniat necesitatea unei lupte active pentru încetarea cursei înarmărilor. în ce pri­vește Europa, — a adăugat vorbitorul, — ar trebui stu­diate cu atenție toate pro­punerile ce vizează destin­derea și securitatea in aceas­tă parte a lumii. în acest context, — a arătat Urho Kekkonen, — propunerea Finlandei privind crearea în nordul Europei a unei zone denuclearizate rămîne tuală.

ac-

PLENARAC.C. AL P.C. BULGARLuni a avut loc Plenara C.C.

al P.C. Bulgar, care a dezbătut și aprobat orientările principale ale proiectelor Planului unic de dezvoltare social-economică și ale Bugetului de Stat al R.P.B. pe 1978.

Plenara a hotărît convocarea, tn aprilie 1978, a Conferinței Naționale a P.C. Bulgar care va dezbate măsuri privind per­fecționarea conducerii planifica­te a economiei, organizării .so­cialiste și retribuirii muncii.

Plenara a ales ca membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.B. pe Ognian Doinov, secretar al C.C. al P.C.B., Dobri Djurov, ministrul apărării, și jv Petăr Mladenov, ministrul afacerilor externe.

De asemenea, au fost aleși noi secretari ai C.C. al P.C. Bulgar și membri ai Secretariatului.

ORIENTUL APROPIATPreședintele Siriei, Hafez Al

Assad, a avut, la Damasc, o în­trevedere cu președintele Comi- tetuliii pentru Yasser minării . . ,,Orientul Mijlociu.

Președintele Republicii be l-a primit, trul federal al afacerilor ex­terne al Austriei,. Willibald Pahr, aflat intr-o vizită la Damasc. Cu acest prilej, au fost discutate probleme referi­toare la cooperarea dintre cele două țări, precum și la situația din Orientul Mijlociu — a anun­țat postul de radio Damasc.

După încheierea convorbirilor purtate la Riad cu regele Kha­lid al Arabici Saudite cu privire la probleme actuale ale situației din Orientul Mijlociu, regele Hussein al Iordaniei a sosit, Juni, în Kuweit în aceeași zi suveranul hașemit și emirul Ku­weitului, șeic Sabah al Salem Al Sabah, au avut o întrevedere consacrată aceluiași' subiect.

Regele Hassan al II-lea al Marocului va vizita Egiptul în luna ianuarie pentru convorbiri cu președintele Anwar El Sadat — a anunțat luni cotidianul „Al Ahbar" din Cairo.

Executiv al Organizației Eliberarea Palestinei,

Arafat, consacrată evoluției situației

exa- din

Siriene,. Ara-

Hafez Al-Assad, luni, pe minis-

• FOSTUL PRIM-MINISTRU AL INDIEI, ~demisionat, mitetul pe __ ___al Partidului Congresul Na­țional Indian, aflat in opoziție, informează agențiile internațio­nale de presă. în scrisoarea de demisie. Indira Gandhi preci­zează că va rămîne membru al . partidului. Președintele C.N.I., : Brahmananda Reddy, a refuzat să tacă declarații in legătură cu demisia Indirei Gandhi din or­ganul suprem al partidului, re­afirmând necesitatea menținerii unității partidului.

Indira Gandhi, a duminică, din Co-

intreaga Indie

• PRIMUL MINISTRU AL AUSTRALIEI,, Malcolm Fraser, ' a anunțat, luni, lista noului gu­vern, creat după recentele ale­geri generale, în care a cîștigat coaliția conservatoare .liberal- agrariană. Vicepremier al noului cabinet este Douglas Anthony, ministru de externe, Andrew Peacock, și ministru al apărării, Jim Killen.

MARȚI, 20 DECEMBRIE

IMPOSIBILA POVESTE DE DRAGOSTE: Central (orele 9,15: 11,30; 13,45; 16; 18,15; >20,30).

CONDURUL ȘI TRANDAFIRUL: Luceafărul (orele 9,15; 12,30; 16; 19,15); Capitol (orele 9,30; 12,30; 16: 19.15).

SARBATOAREA SĂLBATICA: Festival (orele 9; 11.15; 13,30; 16; 18.15; 20,30).

ÎMPUȘCATURI SUB CLAR DE LUNA: Scala (Orele 9; 11.15; 13.30; 16' 18.15; 20 30); Excelsior (orele 9; 11,15; 13.30: 15.45; 18; 20,15);Gloria (orele 9: 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20.15); București (orele 9,43: 12,15: 14,45; 17.13; 19.45).

MELODIILE BROADWAYULUI: Patria (orele 9,30; 12; 15; 17,30;

♦

întrevedere intre președintele

R.S.F. Iugoslavia și secretarul

general al P. C din SpaniaPreședintele R.S.F.I., președin­

tele U.C.I., Iosip Broz Tito, a avut o întrevedere cu Santiago Carrillo, secretar general al P.C. din Spania.

După cum informează agenția Taniug, cu acest prilej s-a ex­primat satisfacția reciprocă față de deschiderea unor mari posi-

bilități pentru dezvoltarea am­plă a colaborării iugoslavo-spa- niole, precum și pentru adîn- cirea prieteniei dintre popoare­le celor două țări. Au fost exa­minate, de asemenea, unele pro­bleme internaționale actuale, ale mișcării comuniste și muncito­rești internaționale.

Unei realități mondiale noi trebuiesă-i corespundă relații noi, care s-o exprime pe deplin

„La baia raporturilor internaționale cu toate statele, Republica Socialistă România situează ferm principiile deplinei egalități în drepturi, respectării independenței și suveranității na­ționale, neamestecului in treburile interne, re­nunțării la forță și la amenințarea cu forța. Aceste principii au căpătat o largă recunoaș­tere, afirmindu-se ca singurele pe baza cărora se poate clădi o colaborare egală intre toate statele, lume".

un climat de pace și securitate in

NICOLAE CEAUSESCU

Pentru asigurarea dreptului la muncă

în perioada 8—17 decem­brie, la Strasbourg s-a des­fășurat o reuniune a repre­zentanților unor organizații de tineret din Europa occi­dentală consacrată examină­rii cauzelor șomajului.

După ce subliniază necesi­tatea acordării de ajutoare de șomaj tinerilor care nu găsesc de lucru după termi­narea școlii, comunicatul fi­nal arată că organizațiile de tineret vest-europene vor iniția în primăvara anului viitor o campanie sub deviza „dreptul Ia muncă".

Succese remarcabile ale poporului coreean in realizarea planului septenal RAPORT PREZENTAT DE PREMIERUL LI GIONG OK IN CADRUL LUCRĂRILOR ADUNĂRII POPULARE SUPREME A R.P.D. COREENE

în raportul prezentat de pre­mierul Li Giong Ok, în cadrul celei de-a Vl-a legislaturi a A- dunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, sint expuse suc­cesele remarcabile obținute de poporul coreean in realizarea planului septenal care se încheie anul acesta (1971—1977), precum și obiectivele dezvoltării social- economice prevăzute în planul

O privireO privire asupra unei mal vechi hărți politice a lumii, de acum cinci decenii de pildă, o- feră imaginea, de necqnceput azi, a unei planete împărțite in citeva metropole, pe de o parte, și restul țărilor, in majoritate colonii sau oricum, într-o for­mă sau alta, aservite celor din­ții. Hărțile vremii nu făceau de- cît să transpună grafic o situa­ție de fapt, generată de un întreg sistem de relații anacro­nice, inechitabile, guvernate de așa zise principii dreptul la cuceriri teritoriale sub toare", dreptul strins de state celelalte și de a decide asupra soartei lumii întregi.

Ceea ce s-a petrecut pe ma­pamond după ultimul război mondial, perioadă in care s-a scris practic noua hartă a lumii prin apariția a zeci și zeci de state independente, este mani­festarea plenară a voinței po­poarelor de a trăi in libertate, de a pune capăt politicii impe­rialiste, colonialiste și neocolo- nialiste de dominație și dictat, de a deveni stăpîni suverara ai bogățiilor naționale, de a pro­gresa pe calea dezvoltării eco- nomico-sociale de sine stătătoa­re. S-a desfășurat, la dimen­siuni planetare, un amplu pro­ces ireversibil. înscris obiectiv în evoluția istorică a omenirii Pe coordonatele construirii unei vieți noi, libere și demne, ale edificării unei lumi a păcii, dreptății și progresului. Surprin- zind în mod strălucit dinamica schimbărilor politice mondiale, rolul crescind al popoarelor in determinarea cursului is­toriei, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia, in cu­prinsul Raportului prezentat Conferinței Naționale a parti­dului, faptul că, așa cum o de­monstrează evenimentele, „ÎN LUMEA DE AZI ARE LOC O DEZVOLTARE FARA PRECE­DENT A UNEI CONȘTIINȚE

NOI A POPOARELOR CARE ÎNȚELEG TOT MAI BINE DE CE FORȚA URIAȘA DISPUN, FAPTUL CA DE ELE ÎNSELE DEPIND LICHIDAREA STĂRI­LOR DE LUCRURI ANACRO-

ză egalitatea în drepturi a tu­turor statelor, respectarea stric­tă a independenței și suverani­tății naționale, neamestecul in treburile interne, respectul re­ciproc, renunțarea la folosirea forței și la amenințarea cu forța in relațiile dintre state. Sint principii impuse de întreaga dezvoltare a lumii de azi, iar faptul că ele se află înscrise la loc de frunte in documente de însemnătate primordială ale Națiunilor Unite, sau că au fost incluse în Actul final al Confe­rinței pentru securitate și co­operare in Europa — sub sem­nătura inalților reprezentanți ai celor 35 nu face dată in tanță ziune terul labil.

Și totuși, istoria contemporană ne oferă incă, din păcate, su­ficiente exemple de nesocotire sau de încălcare a acestor prin­cipii. Nu este pentru nimeni un secret faptul că politica impe­rialistă, colonialistă și neocolo- nialistă are incă adepți, că in

de state participante — decit să sublinieze, o- plus, marea lor impor- actualitate, larga ade-

de care se bucură, carac- lor peren, universal va-Și

tă, pentru apărarea ființei sale naționale, un bun exemplu constituindu-1 în acest sens stră­lucitele victorii ale popoarelor indochineze, împotriva agresiu­nii străine, apariția Vietnamu­lui socialist unificat, a R.D.P. Laos, a Kampuchiei Democrate.

în fața unor asemenea tenta­tive de încălcare a dreptului sacru al popoarelor, deși sortite întotdeauna eșecului, este nece­sar să crească vigilența, comba­tivitatea tuturor acelora care se pronunță pentru o politică de­mocratică, de pace și colaborare internațională, pentru noua or­dine economică și politică in­ternațională, pentru așezarea re­lațiilor dintre state pe baze de­mocratice.

Construind o societate nouă, a deplinei egalități intre oameni, a libertății și demnității, Româ­nia socialistă promovează in a- rena internațională, ca un reflex logic, dialectic, al preocupărilor față de înflorirea propriului po­por, o politică de largă deschi­dere, bazată, ferm, consecvent, pe proclamarea și aplicarea în viață a principiilor egalității in drepturi, independenței și suve­ranității naționale, neamestecu­lui în treburile interne, respec­tului reciproc, al nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța. Ele constituie baza unică pe care se poate clădi o colaborare egală intre state, un climat de pace și securitate în lume. Ac-' ționind din perspectiva acestor principii, străduindu-se nu nu­mai să le proclame sau să le

ce statuau și anexiuni

motive „civiliza- unui grup re­

de a le jefui pe

NICE DIN EPOCA NOASTRĂ, TRANSFORMAREA ÎNNOI­TOARE A SOCIETĂȚII, IN­STAURAREA UNOR RELAȚII DE PRIETENIE, ÎNCREDERE ȘI COLABORARE INTERNA­ȚIONALA, ÎN CARE FIECARE NAȚIUNE SA SE DEZVOLTE LIBER, CORESPUNZĂTOR DO­RINȚELOR ȘI VOINȚEI SALE, SA POATA TRAI ÎN PACE Și CONLUCRARE RODNICA, PRIETENEASCĂ CU CELE­LALTE POPOARE".

Consecință directă a dezvoltă­rii unei asemenea conștiințe, a intensificării luptei popoarelor de pretutindeni * pentru indepen­dență, pace și progres, în lume s-a cristalizat treptat, nu ușor și nu fără obstacole, un ansam­blu de noi principii de relații internaționale. Ele înglobează năzuințele și aspirațiile cele mai fierbinți ale națiunilor de a trăi in securitate și pace, de a dispune in mod suveran de pro­pria lor soartă, la adăpost de ingerințe sau amenințări. Con­sacrate de dreptul internațional contemporan. formind un tot unitar, in care fiecare latură o presupune organic, dialectic pe cealaltă, aceste principii vizea-

lume există focare de încordare ce amenință grav pacea po­poarelor, că nu lipsesc tentati­vele, mai vizibile sau mai mas­cate, de amestec în treburile in­terne ale altor popoare. Nu au lipsit și nu lipsesc nici in pre­zent încercările de fundamen­tare a unor teorii privind limi­tarea suveranității popoarelor, a „necesității" împărțirii lumii în sfere de influență și dominație, imixtiunile in viața politică a unor țări în care partidele co­muniste, forțele de stingă se află într-o puternică ascensiune, sau anunțarea dispariției „legi­ce" a națiunii ca entitate dis­tinctă. S-a ajuns pină Ia a acre­dita ideea că insăși dezvoltarea cooperării internaționale ar fi o premisă a îngrădirii suveranită­ții popoarelor. Desigur, nu este greu de ghicit de unde vin ase­menea doctrine și unde bat ele. Dar, tot atit de bine se știe, și istoria ne este martor, că ori de cite ori principiile de drept in­ternațional sint încălcate, se atentează Ia libertatea poarelor, se ajunge la tensiuni, Ia războaie pustiitoare. Pină la urmă insă nimic nu poate să îngenuncheze un popor care luptă pentru o cauză dreap-

cind po-

grave

aplice, dar să și contribuie la generalizarea lor, România so­cialistă, Partidul Comunist Ro­mân iși aduc contribuția de preț la edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, la crearea acelui cadru fertil in care po­poarele să se poată dezvolta liber, in pace și securitate, la adăpost de amestec in proble­mele interne sau amenințări.

Nu putem vorbi despre modul în care înțelege țara noastră să promoveze aceste principii de însemnătate vitală, fără a ne raporta permanent la lucrările recentei Conferințe Naționale a partidului. De la înalta tribună a marelui forum al comuniștilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu lansa vibrantul angajament al țării noastre, al întregului po­por român, de a acționa și in viitor, cu toată consecvența, pentru promovarea acestor prin­cipii in relațiile cu alte țări, pentru generalizarea lor în prac­tica vieții internaționale. Se află exprimate aici, intr-o for­mulă condensată, dar cu bogate semnificații, o preocupare sta­tornică a României socialiste, evidentă atit in planul relațiilor sale bilaterale, concrete, în co­laborarea cu alte state, cit și in

domeniul soluționării marilor probleme ce confruntă lumea contemporană, și unde țara noastră se detașează de aseme­nea printr-o contribuție origi­nală, constructivă și fermă. Practic, in cuprinsul zecilor de documente bilaterale semnate cu alte state — declarații solemne, declarații sau comunicate comu­ne, tratate de prietenie și cola­borare — nu au lipsit niciodată, ci au fost proclamate la loc de frunte, aceste principii de drept internațional, ca norme funda­mentale ale relațiilor interna­ționale, de colaborare, prietenie și înțelegere între state. Se im­pune, în același timp, sublinie­rea că țara noastră nu numai că a proclamat aceste principii, dar le-a și aplicat șl le aplică in ac­țiunile sale concrete de colabo­rare și cooperare cu toate sta­tele, în toate domeniile de ac­tivitate.

Pe de altă parte, nu a existat practic reuniune internațională în care România să nu se pro­nunțe ferm asupra necesității instaurării definitive a noilor principii de raporturi între sta­te, pentru democratizarea rela­țiilor internaționale și edificarea unei noi ordini economice și po­litice mondiale, procese a căror bază obligatorie o constituie toc­mai aplicarea noilor principii de drept internațional. Dealt­fel, conceptele românești pri­vind democratizarea relațiilor internaționale, creșterea rolului O.N.U. în lume, instaurarea noii ordini mondiale, propunerile a- vansate in această direcție de țara noastră — propuneri care s-au bucurat de o largă apre­ciere internațională — sint toc­mai expresia unei activități neo­bosite consacrate instaurării u- nui nou curs în viața interna­țională, asigurării păcii, securi­tății, progresului tuturor po­poarelor.

O expresie a acestei politici active, constructive, o constituie, de asemenea, contribuția de sub­stanță a țării noastre in pregă­tirea și desfășurarea cu succes a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, in în­scrierea in Actul final al confe­rinței a decalogului de principii ce trebuie să guverneze relații­le dintre țările participante, să faciliteze dezvoltarea încrederii și colaborării, întărirea păcii și securității in Europa și in lume. Și în cadrul altor importante forumuri internaționale. Româ­nia socialistă a militat pentru proclamarea și generalizarea noilor principii de relații intre state.

Acționind neobosit pentru e- dificarea unei lumi a păcii și colaborării, condamnind politica de forță și dictat, sprijinind lupta popoarelor pentru libertate și prosperitate. România socia­listă este convinsă că numai in condițiile respectării și transpu­nerii neabătute in viață a prin­cipiilor de drept internațional, aceste deziderate vitale ale u- manității vor putea fi îndepli­nite, că numai astfel vor putea fi soluționate echitabil marile probleme contemporane, va fi a- sigurat cadrul propice dezvol­tării nestingherite, libere a tu­turor națiunilor pe calea progre­sului și civilizației.

pe următorii șapte ani (1978— 1984).

Potrivit agenției A.C.T.C., pla­nul de șapte ani 1971—1977 a fost îndeplinit cu succes, iar într-o serie de domenii hotări- toare ale activității economice și sociale prevederile au fost realizate cu 1—2 ani mai de­vreme.

Pentrți perioada 1978—1984, planul de stat prevede obiecti­ve importante pe linia moder­nizării și dezvoltării economiei naționale. Producția industrială și valoarea acesteia vor spori de 2,2 ori, iar în agricultură se are în vedere realizarea unei recolte de 10 milioane tone ce­reale anual. Se prevede, tot­odată, construirea de locuințe, in fiecare an, la orașe și sate, pentru 200 000—300 000 familii.

La Phenian au luat sfîrșit lu­crările Adunării Populare Su­preme a R.P.D. Coreene. Depu­tății au aprobat cel de-al doilea plan septenal de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1978—1984. Sesiunea a funcția de președinte tetului Permanent al Populare Supreme pe Jang Up.

reales în al Comi- Adunării

Hwang

Viena: Manifestare culturală dedicată centenarului Independenței de stat

a RomânieiIn cadrul manifestărilor

organizate in Austria cu pri­lejul centenarului Indepen­denței de stat a României, la Academia de muzică din Viena a avut loc o manifes­tare culturală dedicată aces­tui eveniment. Și-au dat concursul studenți și cadre didactice de la Academia de muzică și Conservatorul vie- nez, precum și corul socie­tății „Unirea — prietenii României in Austria".

La spectacol, care s-a bu­curat de un frumos succes, au participat dr. Adolf Maerz, prim locțiitor al mi­nistrului invățămintului și artei, președintele Asociației de prietenie ■ ■ ■ -nia, Stephan tarul general reprezentanți tuții centrale meni de cultură și artă, zia­riști, un numeros public.

Austria-Romă- Kukla, secre- al asociației,

ai unor insti- austriece, oa-

Situația politica

din Olanda

AUREL PERVA

Noul guvern olandez condus de premierul An­dreas van Agt a depus luni jurămintul in fața reginei Iuliana.

Coaliția de centru-dreapta constituită de van Agt, fost mi­nistru al justiției, numără 16 miniștri, zece reprezentînd parti-

' dul creștin-democrat, iar șase partidul liberal.

Cabinetul nou creat va pre­zenta programul său în parla­ment la 10 ianuarie 1978. Obser­vatorii politici remarcă faptul că acesta nu se bucură de o majoritate clară, intrucît opt din­tre cei 49 de deputați creștin- democrați și-au rezervat dreptul de a sprijini guvernul condițio­nat, iar liberalii dețin numai 28 de mandate. Aceasta înseamnă că van Agt nu poate conta pe deplin pe voturile favorabile ale celor 77 de deputați reprezen­tînd coaliția, din totatul de 150, cit numără Camera deputaților.

Guvernul condus de Andreas van Agt succede după o peri­oadă îndelungată de criză, ca­binetului de centru-stînga prezi­dat de Joop den Uyl, care a trecut în ^opoziție, în fruntea Partidului Muncii, partid ce a cîștigat la alegerile din 25 mal 1977 zece locuri în plus în Ca­meră, deținînd acum 53 de man­date.

Date privind populația lumiiPotrivit statistici­

lor demografice ale Organizației Națiuni­lor Unite, in lume se nasc în prezent pa­tru copii la fiecare secundă, populația planetei noastre fi­ind de aproximativ 4,2 miliarde locuitori, în cursul anului vii­tor se estimează că numărul locuitorilor Terrei va spori cu 83 milioane persoa­ne, cifră echivalînd cu populațiile Fran­ței, Belgiei, Olandei și Elveției luate îm­preună.

Aceleași date per­mit constatarea scă­derii ritmului creș-

terii populației pe ansamblul continen­tului european, a că­rui pondere in popu­lația lumii s-a redus de la 25 la sută in 1950, Ia sub 20 la sută — în prezent. Cu toate acestea se apreciază că numărul locuitorilor „bătri- nului continent" ur­mează să sporească, pină la sfîrșitul se­colului, de la 473 la 529 milioane, sporul demografic mediu a- nual fiind de

-mie.în ce privește

dia de viață eape plan mondial, de 55 de ani, cifră care

6 Ia

me-este.

20); Favorit (orele 9; 11,1313,30; 15,45: 18; 20,15).

CARTEA JUNGLEI: Doina (ore­le 9,30; 11; 12,30; 14.30; 16).

IARNA BOBOCILOR: Doina(orele 18; 20).

O NOAPTE FURTUNOASĂ: Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20).

PORUNCA ÎNTUNECATA: Fe­roviar (orele 9; 11,15; 13.30; 16;18,15; 20.15); Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15: 20,15); Mo­dern (orele 9; 11,15; 13.30; 16;18,15; 20,30).

MAMA: Grlvlta (orele 9; 11.13; 13.30: 16; 18.15; 20,15); Aurora(orele 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18;20,15); Flamura (orele 9; 11,15;13.30; 15.43; 18; 20).

ARIPIOARA SAU PICIOR? Vic­toria (orele 9; 11,15; 13,30; 15.43; 18; 20.15): Buzești (orele 9; 11.15; 13.30: 15,45: 18; 20,15): Tomls (ore­le 9; 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20,15).

BUZDUGANUL CU TREI PE-

Vde la conti- ani in în A-

diferă, însă, continent la nent — 71 de Europa, 63 — merica Latină, 57 —in Asia și numai 46 de ani — in Africa.

Statisticile apreciază că dubla­rea populației lumii va avea loc în 37 de ani, dar că și aici există diferențe de la țară la țară. Astfel, populația Kuweitului se va dubla in 10 ani, cea a Hondura­sului — în 20 de ani. Finlanda avind ne­voie pentru aceasta de 345 de ani, iar Luxemburgul — de 376 de ani.

O.N.U.

Incendiu in Munții AlbaștriUn uriaș incendiu de păduri s-a declan­

șat zilele acestea in zona Munților Albaș­tri, la 60 fcht de Sydney. Vintul, care a- tinge uneori'viteza de 80 km/h, mărește rapid perimetrul afectat de sinistru. Peste 70 de case au fost distruse, iar mii de per­soane au fost evacuate de urgență. În­treaga zonă a Munților Albaștri a fost a- coperită de un fum cenușiu-roșcat, care a ajuns pină la Sydney.

lanț provizoriu, 25 persoane au fost sal­vate, 13 și-au pierdut viața, iar 19 sint date dispărute.

Mascota „Olimpiadei-80"Ca mascotă a „Olimpiadei-80" a fost

ales un ursuleț din material plastic și

rarea ficatului și a inimilor celor doi co­pii, in situația in care respectivele organe erau cuprinse intr-o membrană comună.

Cele două surori nu prezintă nici un fel de malformație și medicii spitalului in care a avut loc operația apreciază că ele vor putea crește ca niște copii absolut normali.

Accident de avion

Cea mai mare prăjitura din lume

Un avion de tip „Super-Caravelle" al companiei elvețiene de transporturi aerie­ne S.A.Ț.A., specializată in curse „charter", s-a prăbușit, duminică seara in apele O- ceanului Atlantic, in apropiere de Insula Madeira, avind la bord 52 de pasageri șl cinci membri ai echipajului.

O serie de nave și ambarcațiuni s-au deplasat imediat in zona accidentului, unde avionul a mai plutit o vreme îna­inte de a se scufunda. Potrivit unui bi-

pluș, „Mișa“, creat de artiști din Moscova. La alegerea mascotei au participat peste 40 000 de telespectatori sovietici.

Operație dificilăLa Nairobi, capitala Kenyei, a fost

fectuată cu succes o operație de separare a două surori siameze în virstă de cinci săptămini. Operația a durat opt Ore și jumătate și a necesitat, intre altele, sepa-

e-

Vn cofetar elvețian in virstă de 22 de ani a produs, cu ajutorul a cinci prie­teni, cea mai mare prăjitură din lume in timpul record de 20 de ore. Prăjitura, de tipul cunoscut sub denumirea france­ză de „miile feuilles" are lungimea de 203,13 metri și lățimea de 15 cm. Conți­nutul de calorii al prăjiturii este de trei milioane. Ea a fost confecționată din 450 kg aluat, 370 kg cremă și 60 kg zahăr. Șit cind te gindești că milioane de copii din țările in curs de dezvoltare nu au asigurat nici minimul necesar existenței...

ora 19,30; Circul „București": VE­DETELE CIRCULUI DIN SOFIA — ora 19,30.

CEȚI: Eforie (orele 9; 12,30; 16;19.30).

AL ȘAPTELEA CONTINENT: Floreasca (orele 9; 11; 13; 15,30; 18; 20).

IARBA VERDE DE ACASA: Volga (orele 9; 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20,15); Miorița (orele 9; 11;13,15; 15,30; 17,45; 20).

PIEDONE, COMISARUL FĂRĂ ARMA: Lira (orele 15,30; 18;20.15).

REGĂSIRE: Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15).

ARIPI FRÎNTE: Bucegi (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18; 20).

RECOMPENSA PENTRU ȘERIF: Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20).

SONATĂ PE MALUL LACULUI:Drumul Sării (orele 16; 18; 20).

MARK POLIȚISTUL: Gluleștl(orele 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20). 20)

FAIR PLAY: Progresul (orele 16; 18; 20); Pacea (orele 16; 18;

FLOARE DE C1MP: Cotroceni (orele 10; 12; 14; 16; 18; 20).

PIESA NETERMINATA PENTRU PIANINA MECANICĂ: Viitorul(orele 15,30; 17.45; 20).

ȚINUTUL UITAT DE TIMP: Munca (orele 15.45; 18; 20,15).

INSULA EGRETELOR ARGIN­TII: Popular (orele 15,45; 18;20,15).

URA: Arta (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18).

AMENINȚAREA: Flacăra (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15).

Opera Română: LARME — ora 19; Teatrul de Operetă: VICTO­RIA Șl-AL EI HUSAR — ora 19,30; Teatrul Național (Sala Mare): SA NU-ȚI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA — ora 19,30; (Sala Mlcâ): ROMULUS CEL MARE — orele 17 șl 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Schitu Măgureanu): RĂCEALA — ora 19,30; (Sala Stu­dio) : INTERVIU — ora 19,30; Tea­

trul ,,C. I. Nottara" (Sala Ma- gheru): MICUL INFERN — ora 19.30; Teatrul de Comedie: ZĂPĂ­CITUL — ora 19.30: TeâtrUl Mic: EFECTUL RAZELOR GAMA ASU­PRA ANEMONELOR — premieră oficială — ora 19,30; Teatrul Ciu­lești: HOTEL „ZODIA GEMENI­LOR" — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy): REVISTA CU PAIAȚE — ora 19,30; (Sala Victoria): LAȘA SUPARAREA-N HOL — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă": POVEȘTILE DE AUR — ora 17; Teatrul „Țăndărică": ANOTIMPURILE MÎNZULUI — ora 17; Ansamblul „Rapsodia Româ­nă": LA HANUL CU CINTECE —

PROGRAMUL 1

9,00 Teleșcoală. 10,00 Antologia filmului pentru copil .și tineret: „Stan șl Bran". 11,05 In alb șl negru. „Porumbelul care a făcut... o minune". 11,55 Astăzi vă pre­zentăm... Spectacolul contemporan „Minuni de fiecare zi“, realizat pe platforma Combinatului side­rurgic Galați. 12,25 Telex. 12,30 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Teleșcoală. 16,35 Curs de limbă engleză. 17,05 cîntarea României. Ansambluri artistice din jud. Caraș-severin, laureate

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Sctnteli". Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la orlcltle poștale șl dlfuzorfl din întreprinderi șl instituții — Tiparul : Combinatul Poligrafic „Casa Sclnteii". Cititorii din strălnâtate se pot abona adresindu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.

DEZVOlTARfA COIABORĂRII CULIURALE Șl ARTISTICE

ROMÂNO-SOVIETICE PREMIERA LA MOSCOVA

A FILMULUI „MAMA"La cinematograful „Zvioz-

dnii" din Moscova a fost pre­zentat luni seara, in premie­ră, filmul „Mama", coproduc­ție romăno-sovieto-franceză realizată de regizoarea Eli- sabeta Bostan.

La spectacol au asistat Nikolai Sizov, vicepreședinte al Comitetului de stat pentru cinematografie al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., func­ționari superiori ai Ministe­rului Afacerilor Externe al U.R.S.S., oameni de artă și cultură sovietici, un numeros public.

Au participat membrii de­legației de cineaști români a- flați la Moscova cu prilejul premierei. A luat parte, de asemenea, Qheorghe Badrus, ambasadorul României in Uniunea Sovietică.

în alocuțiunile rostite. Ma­rin Stanciu, director-general al Centralei „Romăniafilm", Nikolai Sizov și Elisabeta Bostan au reliefat dezvolta­rea continuă a colaborării culturale șl artistice româno- sovietice, conlucrarea fructu­oasă a cineaștilor din cele două țări la realizarea unor coproducții apreciate de pu­blic, perspectivele lărgirii a- cestui gen de cooperare cul­turală, a contactelor și schim­burilor de experiență. Pro­iecția modernului musical a fost primită cu căldură de asistență. în zilele următoare filmul va fi prezentat la Le­ningrad și in alte mari orașe sovietice.

pe scurtCONVORBIRI

VIETNAMEZO-AMERICANELa 19 decembrie, la Paris, ah

început convorbirile vietname- zo-americane în problema nor­malizării relațiilor dintre Repu­blica Socialistă Vietnam și Sta­tele Unite ale Americii. Dele­gația vietnameză este condusă de Phan Hien, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, iar cea americană de Richard Hol­brooke, asistent al secretarului de stat pentru problemele Asiei de est și Pacificului.

în încheierea reuniunii de luni a fost dat publicității un comu­nicat în care se relevă că a avut loc un schimb de opinii în pro­bleme de. interes reciproc in scopul unei posibile normalizări a relațiilor reciproce.

Tratativele vor continua.• ÎN COMUNICATUL CO­

MUN dat publicității Ia înche­ierea intilnirii de la Beira din­tre președinții Angolei, Mo- zambicuiui, Tanzaniei și Zam- biei, la care au participat și cei doi lideri ai Frontului Patriotic Zimbabwe, Robert Mu­gabe și Joshua Nkomo, se a- rată că in timpul reuniunii par- ticipanții și-au reafirmat „spri­jinul total pentru lupta arma­tă de eliberare a poporului Zim­babwe, sub conducerea Frontu­lui Patriotic". Totodată, a fost relevată necesitatea intăririi u- nității țărilor numite „din pri­ma linie" și a fost susținut prin­cipiul transformării Frontului Patriotic Zimbabwe intr-un partid unic, in locul actualei a- lianțe a celor două mișcări care il compun — Uniunea Poporu­lui African Zimbabwe (Z.A.P.U) și Uniunea Națională Africană Zimbabwe (Z.A.N.U.).

• O DELEGAȚIE CHINEZA din domeniul invățămintului su­perior, condusă de profesorul Ian Tin-pao, a efectuat o vizită in S.U.A. Agenția China Nouă re­levă că delegația a vizitat uni­versități, colegii și institute de cercetări științifice din Washing­ton, New York, precum și din statele California, Ohio și Mas- sachussetts, a avut contacte cu cercurile academice și din do­meniul educației din S.U.A.• JANOS KADAR. prim-se-

cretar al C.C. al P.M.S.U., a avut luni o întrevedere cu Luis Corvalan, secretar general al Partidului Comunist din Chile, aflat la Budapesta. Cu acest prilej, s-a făcut un schimb de informații asupra activității ce­lor două partide și asupra unor probleme actuale ale situației internaționale și ale mișcării comuniste și muncitorești mon­diale. Au fost examinate, de asemenea, probleme ale dez­voltării continue a colaborării dintre cele două partide.

• REPUBLICA CUBA ȘI S.U.A. au semnat la Washington un Tratat provizoriu pe doi ani privind frontierele maritime dintre cele două țări. Tratatul devine permanent dacă va fi ratificat de ambele părți, potri­vit normelor lor constituționale.

• LA TOKIO s-au încheiat, luni, lucrările Conferinței In­ternaționalei Socialiste, Ia care au participat timp de trei zile, conducători și reprezentanți ai unui număr de 21 de partide so­cialiste și social-democrate pre­cum și ai unor organizații sin­dicale occidentale.

pe scurt

ale Festivalului național. 17,20 Ho­chei: U.R.S.S. — Cehoslovacia.Selecțiuni înregistrate. 17,55 Schi­ță de portret: Cella Delavrancea.18.30 Lecții TV pentru lucrătoriidin agricultură. 19,00 întrebări șl răspunsuri. 19,20 1001 de seri.19.30 Telejurnal. Documentele Con­ferinței Naționale a partidului — călăuză în acțiune. 19,50 Republica XXX. Azi, județul Ialomița. 20,20 Seară de teatru: „Don Carlos" de Friedrich Schiller. Premieră TV. 22,20 Telejurnal. 22,30 închiderea programului.

PROGRAMUL 2

19,50 Film serial pentru copil: „Ivanhoe". Reluarea episodului 9. 20,15 Viața economică a Capitalei.20.45 Tineretul Capitalei. 21,ÎS Telex. 21,20 Muzică' de cameră.21.45 Publicitate. 21,50 Flacăra vie a științei: Acad. Paul Bujor. 22,20 închiderea programului.

40362