GRUP SCOLAR “VIRGIL MADGEARU” IASI

PROIECT

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI

DE COMPETENTE PROFESIONALE-NIVEL II

SPECIALIZAREA: COMERCIANT-VANZATOR

PROFESOR:

BURUIANA OANA

ELEVA:

GALAN MADALINA

CLASA a XI-a H

-2011-

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR

LACTATE ACIDE

LA

KAUFLAND IASI

2

CUPRINS:

Argument…………………………………………………………………………………....... 5

Cap I Prezentarea generala a magazinului Kaufland……………………………….......... 6

I.1. Scurt istoric………………………………………………………………………….......... 7

I.2. Localizarea geografica a magazinului Kaufland…………………………………….......... 8

Cap II Prezentarea grupei sau a subgrupei de marfuri………………………………........ 8

II.1. Clasificarea merceologica si sortimentul .………………………………………………. 8

II.2. Caracteristici de calitate ale produselor lactate acide…………………………………… 10

Cap III Aprovizionarea magazinului cu produse lactate…………………………… 16

III.1.Principalii furnizori……………………………………………………………………… 16

III.2.Oferta furnizorilor………………………………………………………………………. 16

III.3.Comanda produselor prin telefon ……………………………………………………….. 17

III.4.Livrarea produselor de catre furnizor…………………………………………………… 18

III.4.1. Factura fiscala………………………………………………………………………… 19

III.4.2.Aviz de insotire………………………………………………………………………… 20

III.4.3.Certificat de calitate, declaratie de conformitate, buletin de analize………………… 21

III. 5. Plata furnizorilor ………..……………………………………………………….…….. 22

CapIV Receptia marfurilor livrate………………………………………………………… 23

IV.1.Receptia cantitativa a produselor lactate acide………………………………………….. 23

IV.2.Receptia calitativa……………………………………………………………………… 24

IV.2.1Fise de calitate…………………………………………………………………………. 24

IV.3.Intocmirea documentelor de receptie……………………………………………………. 27

Cap V.Depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare la Kaufland ……………… 29

V.1.Asigurarea conditiilor de de depozitare………………………………………………… 29

V.2.Pregatirea marfurilor la Kaufland si transportul in sala de vanzare…………………… 30

3

CapVI.Sala de vanzare……………………………………………………………………… 31

VI.1.Etalarea produselor lactate acide………………….……………………………………... 31

VI.2.Oferta magazinului la produsele lactate acide……..…………………………………… 32

VI.3.Comercializarea propriu-zisa a produselor lactate acide……………………………….. 33

VI.3.1.Dialogul comercial…………………………………………………………………….. 33

VI.3.2.Modalitati de plata a contravalorii marfurilor………………………………………… 34

VI.3.3.Documente intocmite la sfarsitul zilei………………………………………………… 36

Cap VII.Analiza SWOT a magazinului KAUFLAND………………………………….... 42

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

4

ARGUMENT

Importanta economica si alimentara a laptelui si a produselor lactate.

Laptele si produsele lactate reprezinta o grupa de alimente deosebit de importanta in

hrana omului, indiferent de varsta ,fiind ,,considerat constructor al organismului”, intrucat

favorizeaza cresterea, dezvoltarea si functionarea organismului uman.

Valoarea nutritiva este data de:

proteine: constituite din minoacizii cei mai inmportanti ai vietii, in cantitati optime

(cazeina, lactoalbumina, lactoglobulina).

apa(87%)-mediul in care sunt dizolvate sau in suspensie toate celelalte componente;

substante minerale(0,8-0,9%)-reprezinta o importanta sursa de calciu;

vitamine(B3,B6,A,D)-sunt in proportii diferite;

lipide(3,6%)-usor emulsionabile,sunt assimilate usor de organism.

Coeficientul de utilizare digestive este de 90-95%;

Valoarea calorica este de 67 kilocalorii/100 ml lapte integral.

Laptele si produsele lactate sunt produse usor si rapid digerate de organismul uman,

contribuind la cresterea rezistentei organismului fata de maladii, marindu-i vigoarea si

rebustetea.

5

CAP I PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI

I.1. SCURT ISTORIC

SC KAUFLAND SCS s-a infiintat in anul 1930 de catre Iosif Scwarz, ce debuteaza ca

asociat al firmei Sudhrchte Gro si Ilaudlung Lidi si din Ileibbronn. Numele firmei se schimba

devenind Lidi si Schwargrg si firma se transforma intrun en-gross de produse alimentare.

Expansiunea firmei este intrerupta de izbugnirea celui de-al doilea razboi mondial. Dupa

terminarea razboiului se continua extinderea firmei. In anul 1945 extinderea firmei, constructia

unei sediu propriu la Hbron si intinderea in lant de magazinul A si 0. In anul 1960 deschiderea

primului depozit in cadrul firmei Flaudels-med. In anul 1964 se deschide primul raion de carne

si Handels-med care are reprezentat statul pentru hala de carne Kaufland avand sediu de

productie si distrubutie in Neckarseulm Mackmiiml. In anul 1972 sediul central se muta la

Neckarseulm. In anul 1977 deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Bacneaug cu

numele de Handelshof : Iosif Scwarsz moare la varsta de 74 de ani. Dupa moartea sa firma

este condusa de fiul sau Detu Schwarz. In anul 1984 deschiderea primului magazin cu auto

servire Kaufland pe o suprafata totala de 15000 mp. Hipermarket-urile cu autoservire au o

suprafata totala de vanzare cuprinsa intre 2500 mp si 12000 mp si sunt cunoscute sub denumirea

Kaufland, KaufMarkt si Handelshof.

Oferta magazinului cuprinde de la marci proprii care contine produse de calitate la preturi

convenabile mici, pana la produse oferite de producatorii regionali si produse de marca. Un

punct forte Kaufland il reprezinta departamentul de productie proaspete : Kaufland garanteaza

zilnic clientilor sai calitatea si prosmetimea absoluta la preturi de top pt carne, mezeluri,

branzeturi si produse lactate pana la legume si fructe.

In 2002 deja lantul de magazine Kaufland se extinde in continuare pe plan international

cat si national. In jurul anului 2005 continuind sa se extinda , aniverseaza 72 de ani de existenta.

6

In Iasi s-a infiintat , in august /2007 cu datele : strada Pavlov nr 14; nr de telefon la care pot fi

contactati:0232/239993; email:www Kaufland.ro; cod postal 021173; cont bancar RO15991149;

numar de inregistrare a registrul comertului:j40-17052/2003; program de lucru - Luni-Sambata:

7:30 - 22:00; Duminica: 8 :00 - 20:00.

I.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA A MAGAZINULUI

Magazinul Kaufland este situat la Nord, strada Pavlovnr 14, la vest strada Risacanu, la

Est strada Perju N-V-S Perju. Este amplasat intre statiile urmatoare: Piata Alexandru in spatele

magazinului Kaufland, Podul de Piatra in fata magazinului Kaufland. Pe strada Pavlov nr 14

magazinul are parcare mare in fata.

Clientii au acces la diverse mijloace de transport cum ar fi: CFR, Maxi taxi:6, Statia pod

Alexandru.tramvai 6, Autobuze:30,19 ; Statia Podul de piatra: tramvaie:11,5,2; Taxiuri.

Figura nr 1 Amplasarea magazinului Kaufland Iasi Filiala Pavlov

7

CAP. II PREZENTAREA PRODUSELOR LACTATE ACIDE

II.1. CLASIFICAREA MERCEOLOGICA SI SORTIMENTUL DE PRODUSE LACTATE ACIDE

Clasificarea marfurilor reprezinta totalitatea marfurilor realizate sau comercializate de o

anumita organizatie in scopul satisfacerii cererii unui anumit segment de consumatori si care

asigura o activitate rentabila. Capacitatea unui produs de a satisface o nevoie umana reprezinta

valoarea lui de intrebuintare, determinata de totalitatea proprietatilor care definesc utilitatea

marfurilor.

Clasificarea merceologica a produselor cuprinde:

1.Sectorul (familia) alcatuit din produse cu caracteristici similare (sectorul produselor alimentare

si cel al produselor nealimentare)

2. Grupa - o parte din sector

3.Subgrupa – o parte din grupa

4. Articolul – un anume model, tip de produse ce se deosebesc de altele prin mai multe propietati

5. Sortimentul - un produs anume distinct ce se deosebeste de altul printr o singura propietate.

Numarul sorturilor de produse este foarte mare, intrucat fiecare articol din fiecare subgrupa a

fiecarei grupe poate avea mai multe de sortimente.

ARTICOL: marfuri alimentare

GRUPA: lapte si produse din lapte

SUBGRUPA: produse de smantanire

ARTICOL: Iaurt 18% grasime

SORTIMENT: Iaurt 18% grasime natural DANONE

8

Sortimentul prodselor lactate acide se prezinta astfel:

1. iaurt

2. lapte batut

3. chefir

Aceste produse se obtin printr-o fermentatie lactica dirijata, au insusiri gustative

superioare si o buna digestibilitate. Sunt considerate dietetice intrucat contribuie la inhibarea

dezvoltarii bacteriilor de putrefactie din mediile intestinale.

SORTIMENTUL CARACTERISTICI

IAURTUL

OBISNUIT

CU FRUCTE

Cheag compact, omogen, fara eliminare de zer

Gust placut, acrisor

Aroma caracteristica

LAPTELE BATUT Consistenta asemanatoare smantanii

Gust acrisor, aromat, placut, racoritor

CHEFIRUL Fluid

Consistenta spumoasa, cu coagul omogen

Gust acrisor, aromat si slab intepator

9

II. 2. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELOR

LACTATE ACIDE

Caracteristicile de calitate reprezinta proprietatea marfurilor cu ajutorul carora se

evalueaza gradul de satisfacere a nevoilor consumatorului la un moment dat.

1. Consumatorii statornici de kefir au o imunitate crescută la infecţii şi sunt ocoliţi de

neplăcerile date de alergii, eczeme sau astm, precum şi de complicaţiile date de colesterol.

Alimentul se poate prepara şi în casă, în vase de lut, la temperaturi de 18-20 de grade. Ca tonic,

se consumă cam două-trei căni pe zi. Este recomandat mai cu seamă celor care suferă de anemie.

Kefirul, acest derivat al laptelui, este considerat de nutriţionişti o băutură "binecuvantată de

natură". Pentru valoroasele calităţi nutriţionale, a reprezentat, secole de-a randul, hrana

privilegiată a multor locuitori din Munţii Caucaz. Reţeta preparării acestui aliment foarte hrănitor

10

a fost păstrată în mare secret de musulmani, de-a lungul veacurilor. Acum, în secolul stresului,

băutura aceasta miraculoasă şi-a recăpătat statutul de panaceu şi pentru bolile lumii civilizate.

Faptul că în unele ţări (Armenia şi Georgia, de exemplu) adepţii kefirului sunt longevivi şi foarte

puţini mor de "tineri la 70 de ani" se explică şi prin includerea acestui aliment sănătos în dieta lor

cotidiană. Abia spre sfarşitul secolului al XIX-lea, kefirul a fost apreciat în Germania şi apoi, în

ţări de pe toate continentele.

De fapt, nu întamplător, denumirea sa de "kefir" (care înseamnă "binecuvantare" în limba

turcă) este în concordanţă cu renumele răspandit în lumea întreagă. Studiate "sub lupă", toate

elementele hrănitoare din licoarea aceasta bogată în vitamine (B6, B1, B2) şi substanţe nutritive

esenţiale se dovedesc benefice şi pentru sănătatea omului contemporan.

Elementele nutritive din kefir au rolul să uşureze absorbţia calciului existent în lapte (este

vorba de acele persoane care nu tolerează lactoza), să elimine acidul uric şi surplusul de grăsimi

din organism. Desigur, spun specialiştii, consumatorii de kefir sunt imuni la infecţii, nu se luptă

cu "nopţile albe", alergiile, eczemele, astmul, complicaţiile colesterolului etc.

Concluzia este clară şi îmbucurătoare: kefirul alungă bolile şi încetineşte procesul

de îmbătranire. Pentru cei care vor să prepare kefir în casă şi nu au o sursă de seminţe,

prezentăm o reţetă eficientă.

2. Iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de est şi a apărut ca răspuns la nevoia de

a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura

descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine.

Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. În foarte multe

ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar

începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa Occidentală.

Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", este utilizat în

11

mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât şi în Europa şi desemnează versiunea modernă

a laptelui prins de altadată.

Piaţa produselor lactate poate constitui un exemplu în privinţa consumului de iaurt din ce

în ce mai ridicat la noi în ţară. Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor.

Este considerat unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. De obicei, iaurtul este corelat

cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei.

Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o

digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.

Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele

popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Dar, deşi astăzi, 30% din

populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul

său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la

indicaţia medicilor! Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

Este unul dintre produsele lactate cu un continut ridicat de calciu, de aceea ar trebui

consumat in fiecare zi.

Ce conţine iaurtul? Se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat

sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium

bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în

amestec cu maximum 30% lapte de bivoliţă. Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui,

iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele

devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului

şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi.

Atât de importanţi sunt aceştia încât standardele internaţionale condiţionează denumirea de

“iaurt” de prezenţa în iaurt, după fabricare şi până la expirarea termenului de valabilitate, a

culturilor active de fermenţi specifici într-o proporţie de 10 milioane la un gram de iaurt.

Fermenţii sunt de fapt bacterii lactice care, în procesul lor de metabolism, acţionează asupra

laptelui transformându-l într-un aliment mai sănătos şi mai hrănitor. Iaurtul are un aport

considerabil de calciu uşor asimilabil, iar cât de important este calciul pentru sănătate probabil

nici nu mai trebuie spus. Ştim că întăreşte sistemul osos şi previne osteoporoza.

De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta este “filonul” principal.

Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt

12

prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de asemenea rezultate în urma acţiunii

fermenţilor.

Este recomandat tuturor persoanelor, in special celor la care osteoporoza incepe sa isi faca

simtita prezenta. Beneficiile nutritionale ale iaurtului:

bogat in proteine (8 g/pahar)

sursa de calciu (are de cel putin 2 ori mai mult calciu decat o cana cu lapte degresat)

contine potasiu la fel de mult ca si bananele

o sursa excelenta de vitamina B

ajuta la digestia lactozei (carbohidratul pe care-l gasim in orice produs lactic) prin

intensificarea productiei de enzime lactice

intareste sistemul imunitar 

activeaza stilul de viata

un bun remediu impotriva diareei

reduce riscul aparitiei cancerului de san si de colon

Cum sa alegi cel mai nutritiv iaurt:

uita-te pe paharul de iaurt si alege-l pe cel pe care scrie Bifidus. Acest tip de iaurt este cel

mai indicat pentru o digestie buna

urmareste ca iaurtul ales de tine sa aiba cel putin 300 mg de calciu

alege iaurtul care contine o cantitate scazuta de zahar. In general, o portie contine 250 de

calorii.

acorda atentie valabilitatii iaurtului. Odata expirat, isi va pierde proprietatile si pot aparea

complicatii.

13

3. Laptele batut se obtine din lapte de vaca pasteurizat, cu adaos de culturi de bacterii

lactice selectionate. Dupa continutul de grasime laptele se clasifica în 4 tipuri:

- tip Extra cu 4% grasime

- tip I Sana cu 3,6% grasime

- tip II cu 2,0% grasime

- tip III cu 0,1% grasime

Conditiile tehnice de calitate sunt:

a) Laptele si materiale auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa corespunda

documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare în vigoare

b) Laptele batut se fabrica conform instructiunilor tehnologice aprobate la omologare cu

respectarea normelor sanitare si sanitar veterinare în vigoare.

Proprietati organoleptice

Caracteristici

a) Aspect si consistenta

- coagul fin, compact sau cu o consistenta fluida se smântâna proaspata, se admit particule

vizibile de coagul.

b) Culoare:

- alba de lapte

c) Gust si miros

- placut, caracteristic, acrisor, racoritor, fara gust si miros strain

Proprietati fizico – chimice

Caracteristici

- tip Extra cu 4 ± 0,1 % grasime

- tip I Sana cu 3,6 ± 0,1 % grasime

- tip II cu 2,0 ± 0,1% grasime

- tip III cu max. 0,1% grasime

Aciditate (gr.T) max. 120

14

Substante proteice (%) min. 3,2

Temperatura de livrare (gr. C) max. 8

15

CAP III APROVIZIONAREA MAGAZINULUI KAUFLAND CU

PRODUSE DIN CIOCOLATA

III.1. PRINCIPALII FURNIZORI

KAUFLAND se aprovizioneaza de la depozitul principal al concernului Bucuresti

Kaufland Romania, de unde se aprovizioneaza toate magazinele din tara, de la toti furnizorii.

Kaufland Bucuresti are rolul de a distrubui paleti de marfa, cuprinzand marfa de la diferiti

producatori.

Principalii furnizori sunt : Promilch (Delisio), Danone, Milli, Oke, Delaco, Yoplait.

III.2. OFERTA FURNIZORILOR

Nr.crt Furnizor Articol Sortiment/ 125 gr Pret/buc

1. Delisio 1. lapte batut - natural 1,70 lei

2. iaurt - 1% grasime

- 2,2% grasime

0,7 lei

0,9 lei

2. Danone 1. iaurt - cu capsuni

- caise

- cu cirese

- piersici

- natural

1 lei

1,2 lei

1,2 lei

1,3 lei

1,1 lei

3. Milli 1. iaurt - natural

- cu fructe

1,1 lei

1,1 lei

4. Delaco 1. iaurt - natural

- cu fructe

0,6 lei

0,7 lei

2. kefir - natural 0,9 lei

16

III.3. COMANDA PRODUSELOR PRIN TELEFON

Magazinul Kaufland transmite comanda furnizorilor telefonic.

MINISTERUL COMERTULUI

COMANDA Fila 1

CENTRALAINTREPRINDEREA SC KAUFLAND SCS CATRE FURNIZOR SC DANONE SRLLOCALITATEA IASI COD POSTAL LOCALITATEA BUCURESTI COD POSTAL-------STRADA PAVLOV NR. 14 TEL.0332/ 425521 STRADA DOROBANTI NR 34 JUDETUL IASI

COD OPERATII

COD BENEFICIAR

NR COMANDA

DATAZI LUNA AN

-------- ---------- 3 5 05 2011

Rugam a expedia la adresa: Localitatea …………………………IASI…………………….Strada……Pavlov…………..Nr…………14………Cod postal ----------------…----.Judetul…………-IASI………Prin…delegatul IANOVICI VASILE…………la statia------------Cod statie --------Plata se va face : Nr. Cont RO48RZBR0000060003897280.Banca Raiffensen Bank.….Poz. plan…------…Capitol…-------….Nr.rep ------.Receptia se va face conform normelor in vigoare. Ambalaj fara valoareVa rugam sa transmiteti contractul sau confirmarea comenzii

COD PRODUS

DENUMIREA PRODUSULUI

U.M. COD U.M.

CANTITATE PRET UNITAR

– LEI-

VALOARE- LEI-

TERMEN DE LIVRARE

- IAURT DANONE NATURAL

buc. - 70 1,1 77 28 04 2008

- IAURT CU CAPSUNI buc. - 90 1,2 108 28 04 2008

- IAURT CU PIERSICI buc. - 57 1,3 74 28 04 2008

TOTAL 259

DIRECTOR Popescu Ioan CONTABIL SEF Marinescu Alina

III.4. LIVRAREA PRODUSELOR DE CATRE FURNIZOR

17

III.4.1. Documente ce insotesc marfa

a. Factura fiscala este un document cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, tiparit

in blocuri cu cate 150 file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:

Albastru – exemplarul 1 – la cumparator

Rosu – exemplarul 2 – se arhiveaza la compartimentul desfacere

Verde – exemplarul 3 – se arhiveaza la compartimentul financiar contabil

SE INTOCMESTE manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea

produselor, marfurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, de catre compartimentul de

desfacere.

SERVESTE CA:

Document de insotire a marfii pe timpul transportului

Document de incarcare in gestiunea primitorului

Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizotului si a cumparatorului

CIRCULA LA:

1. CUMPARATOR:

la compartimentul de aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii,

avand atasat ( exemplarul 1) :

a. exemplarul din avizul de insotire a marfii – daca e cazul

b. nota de receptie si constatare de diferente – in cazul in care

marfa nu a fost insotita de factura pe perioada transportului

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar

preventiv pentru acordarea vizei ( exemplarul 1, impreuna cu avizul de

insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente)

la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum

si pentru inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1, impreuna cu

avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si constatare de

diferente – dupa caz)

2. FURNIZOR:

18

la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control

financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele)

la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al

unitatii (toate exemplarele)

la compartimentul de desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele

operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor - exemplarul

2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare.

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in

contabilitate.

b. Avizul de insotire este un document cu regim special, tiparit in blocuri cu cate 150

file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:

Albastru – exemplarul 1 – la cumparator

Rosu – exemplarul 2 – se arhiveaza la compartimentul desfacere

Verde – exemplarul 3 – se arhiveaza la compartimentul financiar contabil atasat la

exemplarul 1 al facturii

SE INTOCMESTE in 3 exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii

facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale din cauza unor

conditii obiective si cu totul exceptionale facandu-se mentiunea „FARA FACTURA”. Se emite,

pe masura livrarii, de catre comprtimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire.

SERVESTE CA:

Document de insotire a marfii pe timpul transportului

Document ce sta la baza intocmirii facturii

Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate

teritorial, ale aceleiasi unitati

Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din

cadrul aceleiasi unitati in cadrul transferului

CIRCULA LA:

1. CUMPARATOR:

la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau

altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre

comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor ( exemplarul 1)

19

la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor

aprovizionate in evidenta acestuia ( exemplarul 1)

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in

contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura ( exemplarul 1)

2. FURNIZOR:

la delegatul unitatii care face transportul sau la cel al clientului,

pentru semnare de primire ( exemplarul 1)

la compartimentul de desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor

livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea exemplarul 2 si 3

al facturii

la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3)

c. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de certificarea a calitatii

produselor in raporturile dintre unitati. Certificatul de calitate trebuie sa mentioneze incercarile si

probele la care a fost supus produsul in conformitate cu standardele. Se semneaza de

conducatorul unitatii si de seful compartimentului de control al calitatii sau de delegatii acestora.

III.4 1.Factura fiscala Furnizor…SC DANONE SA Cumpărator SC KAUFLAND SCS (denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)

20

Nr. Ord.registru com./an J22/1576/2002. Cod fiscal R 2816464.Cod fiscal R 1664459. Sediul str. PAVLOV NR 14Sediul IASI Judetul IASIContul RO43ABNA0400264100133554. Banca Raiffensen Bank.Banca ABN AMRO Bank FACTURĂ FISCALĂ

Nr. Facturii 4Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011Nr. Aviz insotire a marfii 2

Cota T.V.A. …24….%Nr. Crt.

Denumirea produselor sau a serviciilor

U.M.

Cantitate

Pretul unitar

(fara TVA)-lei-

Valoarea -lei-

Valoarea TVA-lei-

0 1 2 3 4 5(3*4) 61. IAURT DANONE

NATURALbuc.

70 1,1 77 14,63

2. IAURT CU CAPSUNI buc.

90 1,2 108 20,52

3. IAURT CU PIERSICI buc.

57 1,3 74 14,06

CNP :1790523226567 Sem . si stamp furniz.

Date privind expeditiaNumele delegatului…Ianovici VasileBuletinul/cartea de identitateseria MX.nr.031443 eliberată de Pol. Mun. IASI.Mijlocul de transport AUTO Nr. IS 43 VIP…Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 28-05-2011Semnaturile………………

Total din care: Accize

259 49,21

X X

Semnatura de primire Total de plata 308,21

III.4.2.Avizul de insotire

21

Furnizor: SC DANONE SA Cumparător: SC KAUFLAND SCS(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica

Nr. Ord.registru com./an: J22/1576/2002. Cod fiscal: R 2816464.Cod fiscal: R 1664459 Sediul str. PAVLOV NR 14Sediul: IASI Judetul: IASI Banca: ABN AMRO Bank Banca: Raiffensen Bank.

AVIZ DE INSOTIRE A MĂRFII

Nr . 2Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011

Nr. Crt.

Denumirea produselor sau a serviciilor

U.M CantitateLivrata

Pretul unitar(fara TVA)

-lei-

Valoarea -lei-

0 1 2 3 4 5(3*4)1. IAURT DANONE

NATURALBuc.

70 1,1 77

2. IAURT CU CAPSUNI Buc.

90 1,2 108

3. IAURT CU PIERSICI Buc.

57 1,3 74

Sem .si stamp furniz.

Date privind expeditiaNumele delegatului……Ianovici VasileBuletinul/cartea de identitateSeria MX nr 031443 eliberata POl. MUN IASIMijlocul de transport AUTO Nr. IS 34 VIPExpedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 28-05-2011 ora Semnaturile

Total 259

Semnatura de primire

III.4.3.Certificat de calitate

22

INTREPRINDEREA: SC DANONE SAADRESA: STR. DOROBANTI NR 34

CERTIFICAT DE CALITATE

In conformitate cu prevederile legale privind raspunderea pentru calitatea produselor livrate, se atesta ca (1) IAURT NATURAL beneficiar SC KAUFLAND SCS contract nr. 1 cantitate livrată 70 fabricat la data de 28.05.2011 in concordanta cu (2) normele in vigoare. Prin prezenta garantam (3) calitatea produselor cu conditia respectarii prescriptiilor depozitare, transport. Produsele au fost livrate la data de 28.05.2011 cu factura fiscala nr. 4 impreuna cu …0… accesorii. Pentru stabilirea calitatii s-au facut verificarile. S-au folosit metodele de control prevazute in normativ. Prezentul certificat intocmit in conformitate cu legea nr. 7/1977 atesta legal ca produsul corespunde scopului pentru care a fost realizat si se incadreaza in parametrii de calitate prevazuti.

SC DANONE SA

DIRECTOR.Popescu Ioan SEF.Tanase Paul

III.5. Plata furnizorilor

23

Chitanta serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la

caseria unitatii. Este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani, chitanta

reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici. Mai poate fi definita si ca

un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii

serviciilor cu plata in numerar. Trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent.

Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre

emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se

inregistreaza o operatiune contabila.

CAP IV. RECEPTIA PRODUSELOR LACTATE ACIDE

Chitanta Nr ...0562517….Data :….28.05.2011……...

Am primit de la………….Kaufland SCS….Adresa……………Str Pavlov …..Nr.14…..Suma de ………………308,21Adica…………treisuteoptlei si douazeci si unu bani……..……reprezentand………..contavaloarea facturi fiscale ………nr.4/28.05.2011

Casier Popescu Ana

24

Receptia este operatia de indentificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor

ce se primesc in depozit.

Scopul receptiei consta in: verificarea modului in care furnizorul isi indeplineste obligatiile

asumate prin controlul la: sortiment, cantitate, calitate a marfurilor primite.

Obiectivele receptiei:

1.evitarea patrunderii in care retiaua comerciala a produselor necorespunzatoare din punct de

vedere calitativ.

2.evitarea realizarii stocurilor in cazul depozitelor existente la magazinul de marfuri alimentare.

Raspunderile furnizorului se stabilesc in urmatoarele cazuri:

1.Folosirea unor ambalaje nefolositoare.

2.Completarea gresita a documentelor de transport cu date eronate incomplete sau inscrise in alte

rubrici.

3.Absenta sigiliilor corespunzatoare pe mijlocul de transport..

IV. 1. RECEPTIA CANTITATIVA

Se realizeaza prin verificarea documentelor de contractare a celor care insotesc cota de

marfuri livrate precum si confruntarea cu calitatile sale ale lotului livrat. Documentele necesare

receptiei sunt:

1. Documentele de transport(factura, dispozitie de livrare, aviz de expediere).

2. Documente de livrare(factura, dispozitie de livrare, aviz de insotire, buletin de analize).

3. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de cercetare a calitatii produselor in

raporturile dintre unitati.

4. Buletin de analiza se elibereaza precum anumite produse cum sunt cele alimentare si este

necesara si precizarea a anumitor caracteristici.

Receptia cantitiva in magazinul Kaufland se realizeaza prin numararea, masurarea sau

cantarirea in baza prevederilor din contract. Controlul mesei nete la marfuri ambalate se face

25

prin cantarirea acestora fara ambalaj. Verificarea cantitativa se face integral sau prin sondaj in

cazul marfurilor care vin ambalate colectiv.

IV.2. RECEPTIA CALITATIVA

Consta in urmatoarele operatiuni: verificarea integritatii sigiliilor; verificarea marcarii si

etichetarii; examinarea ambalajului.

A: Aprovizionarea

Inainte de a-si stabili furnizorii pentru produsele lactatelor acide SC KAUFLAND SCS a

cercetat piata mai intai. In functie de volumul vanzarilor de la acest raion, seful de sala face

comanda la produsele care sau vandut cel mai bine.

B:Transportul

Marfurile sunt aduse la unitatea comerciala de la delegatul auto interiorul caruia se

respectaparametrii atmosferici legate de temperatura si umiditate. Pe timpul transportului

marfurile au fost insotite de documentele necesare (dispozitia de livrare; aviz de insotire a

marfurilor; factura fiscala).

IV.2.1. FISE DE CALITATE PRODUSE LACTATE ACIDE

Calitatea reprezinta totalitatea insusirilor proprietatilor unui produs, ce confera acestuia,

aptitidinea de a fi consumat sau utilizat satisfacand nevoile consumatorilor. Caracteristicile de

calitate ala unor produse alimentare sunt cele importante proprietati folosite in evaluarea corecta a

nivelului calitativ a unui produs.

26

Fisa de calitate- “Iaurt natural Danone”

NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI

1 Identificarea produsului si a grupei Specialitati de ciocolata

- Iaurt Danone natural

-Grupa: lapte si produse din lapte

-Subgrupa: produse lactate acide

2 Ambalarea In pahar / recipient din plastic, etans.

3 Marcarea -prezinta toate datele de identificare si

informare

-denumirea produsului : Iaurt Danone

Natural

-denumirea producatorului : SC Danone

SA

-ingrediente : lapte pasteurizat, lapte praf

degresat, fermenti selectionati de iaurt, nu

contine conservanti.

-a se pastra la temperaturi 2-6 grade C

-a se consuma de preferinta inainte de :

22 08 2008

4 Masa 150 gr

5 Aspectul si consistenta Fluida

6 Culoare Alba specifica laptelui

7 Gust si miros Placut specific laptelui folosit.

8 Infestare Nu prezinta infestari sau corpuri, mirosuri,

gusturi sraine

9 Constatari Apt de comercializare

Data 13.04.2011 Semnatura: Galan Madalina

27

Fisa de calitate – “Lapte batut Milli”

NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI

1 Identificarea produsului si a grupei Specialitati de ciocolata

- Lapte batut Milli

-Grupa: lapte si produse din lapte

-Subgrupa: produse lactate acide

2 Ambalarea In pahar / recipient din plastic.

3 Marcarea -prezinta toate datele de identificare si

informare

-denumirea produsului : Lapte batut Milli

-denumirea producatorului : SC Milli SA

-ingrediente : lapte, culturi de bacterii

lactice selectionate, nu contine

conservanti.

-a se pastra la temperaturi 2-6 grade C

-a se consuma de preferinta inainte de :

20 09 2008

4 Masa 200 gr

5 Aspectul si consistenta Fluida

6 Culoare Alba specifica laptelui

7 Gust si miros Placut specific laptelui folosit, racoritor,

acrisor.

8 Infestare Nu prezinta infestari sau corpuri, mirosuri,

gusturi sraine

9 Constatari Apt de comercializare

Data 13.04.2011 Semnatura: Galan Madalina

28

IV.3. INTOCMIREA DOCUMENTELOR DE RECETIE

Nota de receptie si constatare de diferente (NIR) este:

un document intern in care se trece numarul si felul documentului de insotire a marfurilor, precum si denumirea furnizorului si numele delegatului.

in NRCD comisia de receptie, formata din cel putin 2 persoane, consemneaza cantitatea lotului de marfuri conform documentelor si cantitatea receptionata, rezultata in urm a operatiilor de masurare, cantarire, numarare.

se prezinta sub forma unor caiete format A4, tiparite pe ambele fete in blocuri de 100 de file.

SE INTOCMESTE:

in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul pe masura efectuarii receptiei

in 3 exemplare in cazul in care se constata diferente in cazul in care bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular

pentru fiecare transa se anexeaza la factura sau avizul de insotire a marfii

se completeaza pe verso numai daca sunt inregistrate diferente

SERVESTE CA: Document pentru receptia bunurilor aprovizionate Document justificativ pentru incarcare in gestiune Act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferente constatate la receptie Document justificativ de inregistrare in contabilitate

CIRCULA:

la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate la compartimentul financiar contabil, pentru intocmirea formelor privind

lichidarea diferentelor constatate

29

UnitateaSC,,Kaufland” SCS NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Numardocument

Data Cod furnizor

Cod primitor

Nr.Contract/Comanda Nr.FacturaAviz de insotire

ContcreditorZiua Luna Anul

1 28-05-2011 XXX XXX XXX/ 4 XXX

Subsemnatii, membrii comisiei de receptie, am procedat la receptionarea valorilo rmateriale furnizate de..SC,,Kaufland”SCS

..............din 28.05.2011…IASI......cu vagonul/auto nr...IS 34 VIP....documente insotitoare..Factura Fiscala ……

delegat....Ianovici Vasile constatindu-se urmatoarele: Nu s-au constatat diferente calitative sau cantitative.

Nr.crt.

Denumirea bunurilor

Receptionate

Contdebitor

Cod U/M Cantitate Conf.doc.

Receptionat Adaos comercial

Pret A+

A.C.

(7+8)

24%T.V.A. Pret V.+T.V.A.

Cantitate

Pret achiz.

Unitar

Total(6*8)

Unit.

Totala(6*11)

Unit. Totala(6*13)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 IAURT

DANONE NATURAL

- - buc 70 70 1,1 0,22 15,4 1,32 0,2508

15,048

1,5708 109,956

2 IAURT CU CAPSUNI

- - buc 90 90 1,2 0,24 21,6 1,44 0,2736

24,624

1,7136 154,224

3 IAURT CU PIERSICI

- - buc 57 57 1,3 0,26 14,82 1,56 0,2964

16,8948

1,8564 105,8184

TOTAL X X X X X X X 51,82 X X 56,5668

X 369,9948

Comisia de receptie Primit in gestiuneNumele si prenumele

Semnatura Numele si prenumele

Semnatura Data Semnatura

Popa Ion - -28.05.2011Vasile Ionica - -

Lafter Ana - -

30

CAP V. DEPOZITAREA SI PREGATIREA PRODUSELOR

LACTATE ACIDE LA KAUFLAND

V.1. ASIGURAREA CONDITIILOR DE PASTRARE

Pastrarea poate sa influienteze negativ calitatea si cantitatea marfii in conditiile unei

depozitari necorespunzatoare. De aceea depozitarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa

previna risipa, alterarea, degradarea, contaminarea chimica sau microbiologica, impurificarea cu

praf sau vapori cu substante chimice straine. Pe parcursul pastrarii trebuie pastrata integritatea

cantitativa si calitativa a marfii depozitate.

Depozitarea si transportul produselor lactate acide se fac in camere frigorifice igienizate,

la temperaturi cuprinse intre 2 – 8 grade C. Pe intreg lantul circulatiei se respecta instructiunile

sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Produsele sunt depozitate in functie de natura caracteristicile lor, precum si in realizarea

unor conditii, are sa permita usurarea operatiilor de aprovizionare a salii de vanzare, de evidenta

si control.

1. Asezarea marfurilor la locul de pastrare pe grupe, subgrupe, articole si sortimente ;

2. Asezarea marfurilor in functie de modul de ambalare ;

3. Sub forma de stive saci, lazi, stelaje, marfuri preambalate, cuti in vrac marfuri

neambalate.

4. Distanta de sursele de caldura sa fie de 1.5 m de caldura ;

5. Distanta dintre stive, se permita accesul comercial al lucratorilor ;

6. Respectarea regurilor de vecinatae, in asezarea marfurilor;

7. Depozitarea produselor alimentare in ordinea intrarii in depozit;

8. Realizarea unui regim optim de temperatura si umiditate relative a aerului.

31

V.2. PREGATIREA PENTRU VANZAREA PRODUSELOR LACTATE

ACIDE SI TRANSPORTUL ACESTORA IN SALA DE VANZARE

Pregatirea marfii in vederea vanzarii are menirea de a contribui la reducerea gamei de

operatii tehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragatoare si igienica a marfurilor, la

cresterea beneficiilor.

Operatiile de pregatire pentru produsele lactate acide sunt:

Dezambalarea

Sortarea si formarea sortimentului comercial

Stergerea de praf

Etichetarea si afisarea pretului

Transportul si expunerea in sala de vanzare

32

CAP VI. SALA DE VANZARE

VI.1. ETALAREA PRODUSELOR LACTATE ACIDE

Etalarea reprezinta un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilor in

magazin, care sa contribuie la cresterea volumului vanzatorilor si in final la cresterea beneficiului

comerciantului.

Etalarea si expunerea laptelui si produselor din lapte:

Laptele si produsele din lapte se expun in vitrine frigorifice separate,grupate,respectandu-se cu

mare atentie vecinatatile admise, datorita faptului ca aceste produse imprumuta cel mai usor

mirosul.In rafturi sip e polite se expun numai branzeturile topite. In vitrinele frigorifice produsele

se expun pe tavi folosindu-se, pentru agrementare, diferite legume. Se respecta vecinatatea

produselor si urmatoarele criterii:

modul de prelucare

modul de ambalare

furnizori

sortimente

33

VI.2. OFERTA PRODUSELOR LACTATE ACIDE IN

MAGAZINUL KAUFLAND

Oferta reprezinta gama de produse pe care o prezinta un intreprinzator pe piata.

Produsele lactate acide pe care le comercializeaza Kaufland sunt:

Articol Sortiment Marca Pret /buc

1. lapte batut - natural Delisio 2,2253 lei

2. iaurt - 1% grasime

- 2,2% grasime

Delisio 0,9163 lei

1,1781

3. iaurt - cu capsuni

- caise

- cu cirese

- piersici

- natural

Danone 1,309 lei

1,5708 lei

1,5708 lei

1,7017 lei

1,4399 lei

4. iaurt - natural

- cu fructe

Milli 1,4399 lei

1,4399 lei

5. iaurt - natural

- cu fructe

Delaco 0,7854 lei

0,9163 lei

6. kefir - natural 1,1781 lei

34

VI.3. COMERCIALIZAREA PROPRIU-ZISA A

PRODUSELOR LACTATE ACIDE

In comert e necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:

1.Sa aiba o atitudine demna fata de comparator;

2.Sa aranjeze si sa expuie ordonat,estetic si atragator marfurile.

3.Sa afiseze etichetele produselor in mod vizibil;

4.Sa elibereze marfurile cumparatorilor ambalate in mod corespunzator;

5.Sa nu lese cumparatori sa astepte si in acest timp sa poarte discutii particulare cu alti lucratori.

6.Sa prezinte corespunzator marfurile sociale de cumparatori sis a dea explicatii corespunzatoare

privind denumirea produsului, pretul.

7.Sa faca si sa pastreze curatenia la locul de munca.

8.Sa nu fumeze sau sa manance in fata cumparatorilor.

VI.3.1. DIALOGUL COMERCIAL

Dialogul comercial reprezinta o discutie planificata intre doua persoane ce are ca scop

transmiterea de informatii, obtinerea unor informatii, incercarea de a rezolva o problema. Etapele

dialogului comercial  sunt:

Etapa de primire ;

Etapa de cunoastere a nevoii cumparatorului ;

Etapa de oferire si prezentare a produselor ;

Oferire de produse complementare ;

Etapa de calcul a contravalorii produselor si oferire bonului.

In continuare voi prezenta un scurt dialog comercial:

V:Buna ziua!Bine ati venit in magazinul nostru.

C:Buna ziua!Doresc sa cumpar produse lactate.

V:Va servesc cu placere. Magazinul nostru comercializeaza o gama sortimentala foarte variata

din grupa acestor produse. Avem Iaurt de la DANONE de 145grame, la pret de 1,4 lei; lapte

35

batut de la DANONE de 200 grame, la pretul de 2 lei; chefirul de la MEGGLE de 220 de grame,

la pretul de 2,3 lei.

C:Intr-adevar sunt multe sortimente, de aceea m-ati convins sa cumpar cate un produs din fiecare

sortiment.

V:Poftim. Aveti 3 sortimente de lactate acide, mai doriti si altceva?

C: Nu multumesc, doar atat!

V:Costa 5,7lei!

V:Poftiti restul.

C:Va multumesc

V:Va multumesc pentru alegerea facuta si va mai asteptam cu placere in unitatea noastra.

C:Voi veni cu cea mai mare placere.Buna ziua!

V: La revedere!

VI.3.2. MODALITATI DE PLATA A CONTRAVALORII PRODUSELOR

SC Kaufland SCS accepta ca modalitati de plata din partea clientilor :

1. Cardurile

Reprezinta un instrument de plata bazat pe electronica, al carui detinator are dreptul de

a autoriza efectuarea de plati din contul personal. Au aparut pentru prima data sub forma de

carti de credit in SUA, iar in Romania au aparut in 1992 prin aderarea la sistemul Visa

International iar in 1994 prin sistemul Europey. Cardurile inglobeaza in banda magnetica

informatii standardizate (securizate si individualizate), aceste informatii prin decodificare cu

ajutorul unor dispozitive speciale permit accesul titularului la contul sau bancar, autorizatii

de plati, efectuari de plati, obtinere de numerar.

36

2. Numerar

Se realizeaza pe baza de moneda nationala sau valuta si este una dintre cele mai utilizate

forme de achitare a produselor si anume cu bani cash. Aceasta metoda este cea mai veche si chiar

daca este mult mai simplu si comod sa se foloseasca cardul este mult mai des intalnita pe piata

comerciala din Romania .

3. Tichete de masa

4. Bonul fiscal

Este un document emis de catre AMEF ce trebuie sa cuprinda denumirea, adresa si codul

fiscal al agentului economic emitent, logotipul si seria aparatului, numarul de ordine, data si

ora emiterii, denumirea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cantitate, pret unitar,

valoare, cotele TVA, valoarea totala precum si alte taxe. Datele inscrise in bon trebuie sa fie

vizibile si univoce ( nu se pot schimba) .

37

VI.3.3. DOCUMENTE INTOCMITE LA SFARSITUL ZILEI

1. Monetarul

Este un document justificativ, tiparit in carnet a cate o suta de file si inseriat. Acesta

reprezinta volumul incasarilor pentru ziua sau tura respectiva. Este intocmit si semnat de casier

(primitor/predator).

2. Raportul de gestiune zilnic este documentul in care se inscriu atat cumpararile si vanzarile

de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri de marfa.

38

UNITATEA :SC KAUFLAND SCS

MONETAR nr……4…… Data: 28-05-2011 Mag. ……1………. CASA …1…

………2………… buc. x 500 lei = …… 2000…….………1………… buc. x 200 lei = … 200…….………1………… buc. x 100 lei = …… 100……………………-…… buc. x 50 lei = …… 50…-………….…………-……… buc. x 10 lei = …………-…………..…………-……… buc. x 5 lei = …………-…………..……………-…… buc. x 1 leu = …………-………….……………-…… buc. x 50 bani = ………-…………………………-…… buc. x 10 bani = ………-…………………………-…… buc. x 5 bani = ………-…………. TOTAL LEI ……2350……….(in litere): DOUA MII TREI SUTE CINCIZECI LEI……

Casier predator, Casier primitor,Ion Georgescu Maria Ionescu Responsabil,

VASILACHE ANDREI

UNITATEA: SC KAUFLAND SCSGESTIONAR: VASILACHE ANDREI DATA:28-05-11

RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC

NR.CRT. NUMARDOCUMENT EXPLICATII

VALOAREA IN LEI

MARFURI AMBALAJE

INTRARISOLD PRECEDENT 3500

1 1 NIR NR 1 369,9948

VANZARI+IESIRI TOTAL INTRARI+SOLD3869,9948

1 MONETAR NR 4 2350

TOTAL VANZARI+IESIRI 2350SOLD FINAL 1519,9948

GESTIONAR, VERIFICAT,

39

CAP VII. ANALIZA SWOT A SC KAUFLAND SCS

Analiza SWOT este destinata indentificarii ratiunii pentru adoptarea diferitelor directii de

actiune. Cuvantul SWOT reprezinta o abreviere a unor termeni in limba engleza:

S-strenghts-puncte tari

W-waknesis-puncte slabe

O-oportunities-oportunitati

T-threats-amenintari

Am identificat urmatoarele coordinate ale analizei SWOT:

Puncte tari:

1)existenta camerelor video;

2)existenta magazinului intr-o zona centrala;

3)existenta geamurilor si usilor de termopan;

4)existenta de alarma;

5)existenta aerului conditionat;

6)spatiu suficient pentru parcarea auto;

7)existenta personalului calificat;

8)fast food la intrare;

9)accesul la servicii bancare BRD;

10).spatiu special pentru fumat;

11) comunicare directa cu clientii;

12)etalarea corespunzatoare a marfurilor;

13)madalitati de acces la carucior prin folosirea monedei de 50 bani sau fisa;

Pncte slabe:

1)integritatea produselor este afectata din cauza manevrarii, transport si depozitarii,

necorespunzatoare a marfii;

2)nerespectarea personalului pe raioane pentru a oferi informatii clientilor;

3)personal insuficient pentru curatenie;

4)conditii dramatice pentru angajati, cerinte multe;

5)lipsa personalului de paza;

40

Oportunitati:

1)aparitia unor noi clienti;

2)fidelizarea unor noi clienti prin oferte;

3)alimentarea unui competitor pe piata produselor alimentare si nealimentare;

4)primirea elevilor practicanti;

5)colaborarea cu agenti speciali;

6)expedierea Nord Moldovei;

7)sponsori din partea unor asociati

Amenintari:

1)aparitia unui alt magazine cu acelasi domeniu de activitate;

2)lipsa de angajati;

3)falimentarea unui client debitor;

4)greva angajatilor paralizeaza achizitia;

5)furturi.

41

ANEXE

42

BIBLIOGRAFIE

1. Bozgan Vasile - Comerţ şi serviciu manual pentru SAM, Editura

Economică 2000;

2. Gherasim T, Maxim E. - Bazele marketingului, Editura Sedcom Libris, Iaşi

1997;

3. Munteanu C. - Marketing: concepte şi exemple. Editura Junimea, Iaşi 1996;

4. Păcurariu Gheorghe Ion, Gheorghe Dinei V - Merceologie - manual pentru

clasa a-XII-a Profil: Economic, Editura D.P., Bucureşti 1997.

5. Tudose C. - Tehnologia comnercializăeii mărfurilor manual pentru licee

economice administrative şi servicii clasele a-X-a şi a-XI-a, Editura D.P., Bucuresti

1998

6. Vestimean L. - Merceologie manual pentru clasa a-X-a, licee economice

administrative şi de servicii. Profil: Comerţ şi şcoli profesionale. Editura didactică şi

pedagogică Bucureşti 1998.

7. http://www.kaufland.ro

43

44