Instituţionalizarea sistemului comercial internaţional

Curs Nr.6

Tranziţia de la structura provizorie GTT la una permanentă O.M.C.

Contextul instituţionalizării SCI• Al doilea război mondial a dus coeficientul de

dizarmonie între state la cel mai înalt nivel;• S-a încercat înlocuirea confruntării cu conlucrarea în

plan financiar, bancar şi comercial;• În plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces

eşuat datorită neratificării Cartei de la Havana de către Congresul S.U.A;

• Percepţia fondatorilor a fost că instituţiile internaţionale care facilitează cooperarea dintre state sunt importante din raţiuni economice şi politice.

Obiectivele prevăzute în Preambulul GATT au fost:

• Ridicarea standardului de viaţă la scară internaţională;

• Asigurarea unui înalt grad de ocupare a forţei de muncă şi a unui ritm adecvat de creştere a veniturilor reale şi a cererii efective;

• Crearea premiselor pentru o deplină utilizare a resurselor la scară internaţională şi creşterea producţiei şi a schimburilor internaţionale.

Principiile fundamentale ale GATT• Principiul nediscriminării care presupune

acordarea reciprocă a CNMF şi a CRN;• Interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor

bariere cu efect echivalent în relaţiile dintre PC;• Folosirea nediscriminatorie a restricţiilor

cantitative atunci când acestea se justifică;• Interzicerea sau limitarea folosirii subvenţiilor

de export şi a taxelor compensatorii;• Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de

protejare a economiei naţionale cu condiţia să nu conţină taxe cu nivel prohibitiv;

Cont.

• Adoptarea deciziilor prin consens, iar când nu se întruneşte consensul şi pentru probleme procedurale folosirea votului;

• Soluţionarea diferendelor între PC pe calea consultărilor bi sau multilaterale.

Cronologia Sistemului comercial multilateral

• 1947-GATT a fost redactat pentru a cuprinde rezultatele negocierilor tarifare şi a intrat în vigoare la 1 ian. 1948;

• 1948- delegaţiile a 56 de ţări au semnat la Havana textul final al Cartei pentru crearea OIC.

• 1949- a avut loc runda de negocieri multilaterale de la Annecy;

• 1950-China renunţă la participarea la GATT; administraţia SUA abandonează eforturile de a convinge Congresul să ratifice Carta de la Havana;

• 1951 – are loc Runda de negocieri de la Torquay.

• 1955- are loc o Sesiune a PC care modifică o serie de prevederi ale GATT. Se încearcă transformarea GATT într-o organizaţie internaţională formalizată(Organizaţia pentru Cooperare Comercială) tentativă care eşuează; SUA primeşte o serie de derogări de la normele de conduită multilaterală la unele produse agricole. Japonia aderă la GATT;

• 1956- are loc a patra rundă de negocieri la Geneva;

• 1957-În martie se semnează la Roma Tratatele de creare a C.E.

• Se crează Consiliul reprezentanţilor, ca organ executiv al GATT. Debutează Runda Dillon încheiată în 1961;

• 1961-se încheie un Acord pe termen scurt care prevedea aplicarea de contingente la importurile de textile din bumbac ca excepţie de la conduita GATT;

• 1962- Acordul pe termen scurt devine Acord pe termen lung.acesta este renegociat în 1967 şi prelungit pentru 3 ani în 1970 devenind din 1974 AMF;

• 1964- debutează Runda Kennedy. Se instituţionalizează UNCTAD.

• 1965- se adaugă la textul GATT Partea a IV-a intitulată Comerţ şi Dezvoltare;

• 1967- Polonia devine prima ţară socialistă membră a GATT;

• 1973- debutează Runda Tokyo;• 1982- are loc Reuniunea Ministerială care a eşuat în

tentativa de a stabili agenda unei noi runde de negocieri,

• 1986-lansarea la Punta del Este a celei de-a 8-a runde de negocieri;

Funcţiile SCI

• Forum de gestionare a derulării schimburilor comerciale internaţionale;

• Obţinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scară multilaterală a comerţului internaţional;

• Creator de coduri de conduită plurilaterale şi multilaterale în planul politicilor comerciale;

• Conturarea unui nou parteneriat internaţional;

Principiile S.C.I.

• Nediscriminarea;

• Reciprocitatea;

• Consolidarea angajamentelor;

• Transparenţa;

• Salvgardarea.

Nediscriminarea este un pivot important din următoarele raţiuni:

• De natură economică;

• Oferă şanse egale ţărilor indiferent de mărime;

• De eficienţă;;

• Reducerea costurilor şi duratei negocierilor.

Reciprocitatea • Repr. dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism• Se prezintă sub multe forme( poate fi difuză şi specifică);• Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât

aceştia dobândesc pe cale multilaterală toate facilităţile negociate deja;

• O cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se pornească de la premisa că sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;

• Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este imp. ca grupurile de interese favorabile liberalizării să nu aibă alte mijloace de a obţine acest deziderat;

Transparenţa

• Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant şi nedistorsionat de informaţii;

• La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru şi consilii care primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri cuprinzând practicile comerciale;

• Ţările participante sunt obligate să notifice reglementările legale, modificările în arhitecturile instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi instrumente de politică comercială, modul în care soluţionează problemele specifice,

Transparenţa

• Trebuie realizată în dublu sens;• Reduce presiunile asupra mecanismului de soluţionare

a diferendelor, întrucât anumite măsuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;

• Este vitală pentru credibilitatea sistemului,• Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate

din aplicarea diferitelor instrumente de politică comercială;

• OMC este, deseori, singura sursă credibilă de informaţii pentru societatea civilă;

Salvgardarea a fost o preocupare constantă şi se bazează pe trei tipuri de prevederi

• Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obţine obiective noneconomice (protejarea sănătăţii şi securităţii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);

• Prevederi menite să asigure o concurenţă loială;

• Prevederi care permit intervenţia din raţiuni economice;

În concluzie SCI trebuie să fie:

• Nediscriminatoriu;

• Definit prin liberalism comercial;

• Previzibil;

• Generator de concurenţă corectă;

• Benefic în egală măsură pentru toţi actorii participanţi.

Aspecte specifice ale negocierilor comerciale multilaterale

• Principii care au guvernat negocierile în cadrul rundelor GATT;

• Tehnicile de negociere folosite;

• Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale;

• Caracteristicile negocierilor multilaterale;

Principiile negocierilor• Fiecare PC decide dacă participă sau nu la

negocieri;• Nici unei părţi contractante nu i se poate pretinde să

ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind să fie de egală valoare;

• Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral; în situaţii determinate retragerea unilaterală se poate face cu oferirea de concesii echivalente;

• De rezultatele negocierilor beneficiază toate ţările P.C.

Tehnicile de negociere

• Bimultilateralismul;• Formula reducerii liniare a taxelor vamale;• Tehnica armonizării disparităţilor tarifare;• Tehnica negocierilor zero pentru zero;• Pentru a atenua dezechilibrele între concesii

s-au folosit:Regula furnizorului principal;Echilibrul concesiilor.

Caracteristicile negocierilor

• Negocierile sunt schimburi multivalente de concesii;• Negocierile sunt jocuri concurenţiale desfăşurate în

mai multe etape;• Negocierile sunt procese care implică mai mulţi actori;• Negocierile necesită timp şi au caracter repetitiv;• Guvernele participante nu sunt structuri monolitice;

• Numărul de alternative poate fi mic şi depinde de provocările cu care se confruntă negociatorii;

Cont.

• Negociatorii pot căuta să ajungă la aranjamente simbolice;

• Echitatea este de multe ori mai importantă decât eficacitatea.

Etapele negocierilor de aderare • Orice ţară sau teritoriu vamal autonom înaintează

Directorului general al OMC o cerere de aderare;• Uneori se solicită şi se obţine statutul de

observator;• Consiliul General desemnează un grup de lucru,

compus din reprezentanţii ţărilor interesate care examinează candidatura;

• Guvernul ţării candidate înaintează acestui grup de lucru un Memorandum detaliat cu privire la regimul său comercial;

• În baza Memorandumului, membrii grupului de negociere discută cu ţara candidată funcţionarea regimului comercial, stabileşte compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterală;

• De regulă se poartă negocieri bilaterale cu unele ţări interesate şi se stabilesc calendare cuprinzând obligaţiile asumate de candidat în fiecare domeniu al negocierilor;

• Grupul de negociere elaborează un Raport privind schimbul de concesii şi progresele candidatului pe care îl înaintează Consiliului General împreună cu un proiect de Decizie şi cu Protocolul de aderare;

• Decizia de aderare se adoptă cu majoritate de 2/3 din numărul total de membri ;

Provocări cu care se confruntă SCI

• Integrarea adecvată a ţărilor în curs de dezvoltare şi a celor în tranziţie;

• Schimbarea atitudinii tuturor actorilor faţă de sistem;

• Creşterea numărului de ţări participante la SCI;

Integrarea ŢCD şi a celor în tranziţie

• Multă vreme GATT a fost privit ca un “club al ţărilor dezvoltate”;

• Treptat ţările în curs de dezvoltare membre au crescut ca număr şi şi-au asumat tot mai multe obligaţii;

• Este provocativ modul în care ţările membre vor gestiona tranziţia de la un “club elitist” la un organism multilateral cu peste 146 de membrii;

• Termenii participării ţărilor în curs de dezvoltare la SCI au oscilat între reciprocitate şi dezangajare;

• Pentru ţările în curs de dezvoltare s-au conturat două tipuri de tratament preferenţial:Obţinerea unui acces mai favorabil pe pieţele ŢD pe

calea preferinţelor comerciale;Solicitarea şi obţinerea unor derogări de la normele

multilaterale de conduită.

Momente ale participării ŢCD la activităţile GATT

• Primul pivot al noii “ordini comerciale internaţionale” a fost crearea în 1964 a UNCTAD şi a G 77;

• Procesul specific de aderare la SCI (formula la prezentare şi cu statut provizoriu);

• SGP; (principiul gradualizării);• Tratamentul diferenţiat şi mai favorabil,

reciprocitatea şi participarea mai activă;• SGPC;• Schimbarea atitudinii faţă de SCI;

Prevederile specifice pentru ţările în curs de dezvoltare se pot grupa în:

• Nivel mai redus al obligaţiilor asumate;• Perioade mai flexibile de punere în aplicare a

angajamentelor;• Angajamentul ŢD de a lua în considerare interesele

specifice şi nevoile de dezvoltare ale ŢCD;• Tratament comercial mai favorabil pentru ţările cel

mai puţin dezvoltate;• Acordarea de asistenţă tehnică şi sprijin pentru

pregătirea cadrelor în domenii de interes special pentru aceste ţări;

De la Carta de la Havana la Declaraţia de la Punta del Este

• La fondarea GATT au fost 18 PC şi lumea se împărţea pe axa E-V iar în 1985 erau 90 de PC iar lumea se împărţea pe axa N-S;

• Comerţul a devenit tot mai important în raport cu producţia;

• Transformările tehnologice au redesenat procesele productive ceea ce a condus la modificarea dimensiunilor productive, intensivitatea în capital şi modificarea fundamentelor competitivităţii;

• Schimbarea atitudinii autorităţilor publice naţionale a creat efecte de antrenare asupra comerţului global pe care GATT nu era echipat să le gestioneze;

• Efectele de bunăstare care sunt specifice noii ere a globalizării nu puteau fi gestionate de GATT;

• Ca simbol al managementului interguvernamental asupra SCI, structura GATT nu putea face faţă fenomenului de interdependenţă;

• Sistemul aur-devize care a fost heraldic pentru prima etapă a globalizării s-a prăbuşit la mijlocul anilor 70.

Runda Uruguay

• Contextul lansării s-a definit prin:Proliferarea protecţionismului comercial

îndeosebi a ceui netarifar;Creşterea importanţei comerţului internaţional cu

servicii;Accentuarea practicilor neloiale şi a comerţului

cu mărfuri contrafăcute;Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor

investiţionale;Incapacitatea SCI de a răspunde adecvat noilor

provocări de la nivelul economiei internaţionale;

Runda Uruguay - Obiectivele

• Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare şi netarifare;

• Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai importante a comerţului internaţional unor norme noi de conduită mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu şi convenite pe cale multilaterală;

• Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din economia internaţională;

• Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi celelalte politici sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic între dimensiunile comercială, financiară şi investiţională.

Runda Uruguay-Principiile

• Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu principiile de bază, cu obiectivele şi angajamentele asumate de PC astfel încât să se obţină avantaje sporite şi reciproce pentru toţi participanţii;

• Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces;

• Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru ŢCD;• Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere

concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare;

• Luarea în considerare a posibilităţii ca ŢCD să aducă contribuţii la procesul de liberalizare pe măsura îmbunătăţirii performanţelor lor economice;

• Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;

• Principiul angajamentului unic.

Clauza stand-still

• Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o nouă măsură incompatibilă cu conduita comercială multilaterală care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internaţionale;

• În exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC să nu se adopte măsuri comerciale care depăşesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea măsurii;

• Să nu se adopte măsuri doar cu scopul de a face mai consistentă oferta pe parcursul tratativelor.

Clauza Roll-back

• Toate măsurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comercială multilaterală vor fi eliminate sau făcute compatibile înainte de încheierea oficială a tratativelor;

• Angajamentul va fi pus în aplicare treptat, pe baze echitabile incluzându-i pe toţi cei ale căror interese sunt afectate;

• În schimbul retragerii măsurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilalţi parteneri.

Domenii de negociere• Taxe vamale• Măsuri netarifare• Comerţul cu produse

tropicale• Comerţul cu produse

realizate prin folosirea resurselor naturale

• Comerţul cu textile şi confecţii

• Comerţul cu produse agricole

• Salvgardarea

• Revederea unor prevederi ale GATT

• Subvenţii şi taxe compensatorii

• Reglementarea diferendelor• Aspectele comerciale ale

DPI• Aspectele comerciale ale

proceselor investiţionale• Funcţionarea SCI• Comerţul cu servicii

Noi provocări pentru agenda negocierilor• S-a produs o “schimbare de paradigmă”, în sensul că atenţia

s-a deplasat spre alte tipuri de probleme:Reglemetările internePracticile de afaceri ale companiilorDificultăţile de natură structuralăPoliticile în domeniul concurenţeiAspecte economice neconexe direct cu comerţul

• Reacţia a fost discutarea – comerţului cu servicii, TRIPs, TRIMs; achiziţiilor guvernamentale.

• Aceste măsuri sunt mai puţin transparente şi îşi au originea în: tradiţii, cultură, relaţiile dintre guvern şi cercurile de afaceri, raporturile interinstituţionale

GATT versus OMC

• În cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.);

• Aspecte ale comerţului care se bucurau în textul GATT de 1-2articole au devenit în cadrul OMC acorduri în sine;

• Termenul reformă nu se regăseşte în textul GATT dar se regăseşte de 10 ori doar în Acordul cu privire la agricultură;

• GATT este un acord “al diplomaţilor, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precişi;

Ce este OMC?

• Este un forum de negociere;

• Este un set de norme de conduită;

• Este o arhitectură care facilitează soluţionarea diferendelor comerciale între ţările membre;

Structura OMC

Conferinţa Ministerială

OSD Consiliul GeneralOrganismul de examinare a politicilor comerciale

Consiliul pentru bunuri

Consiliul pentruservicii

Consiliul pentruTRIPs

Accesul la pieţeAgricultură

MSFBariere tehnice

SubvenţiiPractici AD

Evaluare vamalăReguli de origine

LicenţeTRIMs

salvgardare

Comitete

Comerţ şi mediuComerţ şi dezvoltareAcorduri regionale

Balanţe de plăţiBuget finanţe şi administraţie

Grupuri de lucru

Comitetul pentru servicii Financiare

Grupul de lucru pentruReglementări interne

OMC-Funcţii

• Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale;

• Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri;

• Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii;

• Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre;

• Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de coerenţă la nivelul procesului decizional global.

Principalele deosebiri între OMC şi GATT

• GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o organizaţie internaţională având baze legale solide;

• OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-au numit părţi contractante;

• GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în timp ce activităţile OMC vizează şi comerţul cu servicii şi cu DPI;

• Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil şi acţionează în mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară membră.

OMC -Structură

• Conferinţa Ministerială-organul suprem de decizie;

• Consiliul General - organul executiv;• Consiliul General – ca OSD;• Consiliul General – ca organism ded examinare a

politicilor comerciale;• Consiliu pentru comerţul cu bunuri;• Consiliu pentru comerţul cu servicii;• Comitetul pentru comerţ şi dezvoltare,• Secretariatul .

Proceduri decizionaleProcedura decizională Tipul de probleme vizate

Unanimitatea Amendarea unor principii de bază ale sistemului

Majoritatea de 3/4 Interpretarea unor prevederi ale OMC şi acordarea unor derogări de la principiile fundamentale

Majoritatea de 2/3 Amendarea prevederilor referitoare la alte aspecte decât principiile generale;aderarea de noi membrii.

Consensul Acolo unde nu se specifică altă procedură.

Aderarea la OMC este mai complexă decât cea la GATT pentru că:

• Problematica abordată de OMC este semnificativ mai cuprinzătoare;

• S-a schimbat substanţial atitudinea marilor puteri comerciale faţă de problemele economice;

• Marii actori comerciali percep tot mai evident procesul aderare ca un pas esenţial în integrarea ţării candidate în economia mondială şi de asumare a valorilor economiei de piaţă;

• Procesul de aderare este un proces asimetric;

Concluzii

• OMC trebuie să ia în considerare ONG-urile şi societatea civilă;

• OMC trebuie să devină o organizaţie mai agilă prinAccentuarea dezbaterilor privind

standardele socialeCreşterea transparenţei interne şi externeÎmbunătăţirea procesului decizional

• OMC trebuie să se repoziţioneze în cadrul procesului de guvernare globală.

Etapele mecanismului OMC de soluţionare a diferendelor

• Consultări şi mediere;

• Cererea de constituire a unui panel de experţi;

• Activitatea propriu-zisă a panelului de experţi;

• Adoptarea deciziilor şi apelul;

• Implementarea

Aspecte sistemice ale mecanismului de soluţionare a diferendelor:

• Sunt implicate direct doar guvernele;

• Compensarea pierderilor suferite de anumiţi parteneri nu este de regulă cerută sau acordată;

• Capacitatea de punere în aplicare a deciziilor OSD este asimetrică;

• Costurile de administrare a procesului sunt ridicate;

• Cele mai multe cazuri se solutionează pe calea consultărilor bilaterale.

Principalele acorduri administrate de OMC• Acordurile vizează cele maicuprinzătoare aspecte ale

comerţului internaţional şi se definesc prin trei elemente structurale de fond:Debutează cu principiile de bază :GATT, GATS, TRIPs

şi TRIMs;La acestea se adaugă acorduri complementare şi

numeroase anexe cuprinzând cerinţe aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comerţului internaţional;

Există calendare detaliate şi bine structurate cuprinzând angajamentele asumate de fiecare ţară membră.

Acordurile cadru şi anexele lor se referă la:• 1.În domeniul comerţului cu bunuri:

AgriculturaReglementările sanitare şi fitosanitareTextile şi confecţiiNormele tehnice aplicabile produselorAspectele comerciale ale măsurilor investiţionaleMăsurile antidumpingMetodele de evaluare vamalăInspecţia înainte de expediereRegulile de origineLicenţierea importurilorSubvenţii şi taxe compensatoriiSalvgardare

• 2. În domeniul comerţului cu servicii:Deplasarea persoanelor fiziceServiciile de transportServiciile financiareTransporturile maritimeTelecomunicaţiile de bază.

Acordul privind comerţul cu produse agricole

• S-a convenit ca prevederile sale să fie puse în aplicare în decurs de 6 ani de către ţările dezvoltate şi de 10 ani de către ŢCD începând cu 1995;

• Obiectivul său principal este reformarea comerţului pentru a face politicile în domeniu mai orientate spre piaţă şi a spori predictibilitatea mediului comercial;

• Noile reglementări şi angajamente vizează:Accesul la pieţeSprijinul internSubvenţionarea exporturilor.

Sprijinul intern• Măsuri interne de sprijin care nu distorsionează fluxurile

comerciale(zona verde-green box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putând fi chiar amplificate;Programele guvernamentale prestatoare de servicii;Plăţile directe către producători care nu sunt direct legate

de deciziile productive;Măsuri destinate dezvoltării,Măsurile adoptate în cadrul programelor de limitare a

producţiei (Blue Box);Măsurile agregate de sprijin;

• Măsuri interne de sprijin cu efecte distorsionante notabile (amber box – cutia de chihlimbar);

Subvenţiile de export

• În categoria de subvenţii tratate de Acord intră:Subvenţiile directe de export în funcţie de

performanţele obţinute la export;Vânzarea la export a stocurilor necomerciale de

produse agricole la preţuri sub nivelul celor practicate pe piaţa internă;

Programele guvernamentale care presupun prelevarea unor sume asupra întregii producţii care se folosesc apoi pentru subvenţionarea unei anumite părţi din producţie,

Măsurile de reducere a costurilor prin subvenţii menite să diminueze costurile de comercializare;

Subvenţionarea transportului intern doar în cazul produselor exportate,

Subvenţionarea imput-urilo folosite la realizarea produselor alimentare.

Comerţul cu textile şi confecţii

• A fost permanent un sector deosebit de protejat;

• Din 1974 acest segment al comerţului a fost guvernat de AMF, un aranjament de comercializare ordonată a produselor, compus dintr-o reţea de acorduri bilaterale şi de angajamente unilaterale bazate pe contingente;

• La Runda Uruguay s-a convenit ca AMF să nu mai fie renegociat, şi până în 2005 comerţul cu textile să fie reintegrat sub incidenţa regulilor SCI;

Reintegrarea comerţului cu textile

Etapa Ponderea produselor integrate

Ritmul înlăturării contingentelor

Prima etapă 1.01.1995 16% 6,96%

A doua etapă 1.01.1998 17% 8,70%

A treia etapă 1.01.2002 18% 11,055

A patra etapă 1.01. 2005

49% ...............

Acordul privind comerţul cu servicii• Prin adoptarea GATS se speră promovarea creşterii

economice la scară internaţională;• Se face o distincţie între barierele comerciale care

distorsionează concurenţa şi restrâng accesul prestatorilor la pieţe şi reglementările necesare pentru a atinge obiective legitime de politică economică şi pentru asigurarea funcţionării adecvate a pieţelor;

• Un principiu de bază al Acordului este asumarea unor angajamente specifice de către fiecare ţară semnatară într-o manieră comensurabilă;

• Măsurile vizate pot îmbrăca forma de: legi, regulamente, decizii administrative, linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afectează comerţul

Conţinutul Acordului

• Obligaţii necondiţionate –se aplică tuturor sectoarelor prestatoare de servicii independent de faptul că o ţară şi-a asumat sau nu angajamente specifice; acestea se referă la CNMF, la transparenţă, la reglementări interne, la monopoluri, practici de afaceri şi la creşterea participării ŢCD;

• Obligaţii condiţionate- sunt norme de conduită generale care angajează ţările semnatare doar în sectoarele la care şi-au asumat angajamente specifice.

• Derogări şi excepţii- când participă la aranjamente de integrare sau urmăresc protejarea sănătăţii şi a ordinii publice

• Posibilitatea unor reglementări ulterioare.

Principiile de bază ale GATS

• Toate serviciile intră sub incidenţa prevederilor GATS;

• CNMF se aplică tuturor serviciilor cu excepţia unor situaţii concret precizate şi doar pe baze temporale;

• Tratamentul naţional se aplică doar în domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;

• Transparenţa reglementărilor,• Reglementările trebuie să fie obiectiv justificabile şi

rezonabile;

• Nu trebuie să fie restricţionate decontările aferente tranzacţiilor cu servicii,

• Angajamentele individuale ale ţărilor se negociază şi sunt supuse consolidării;

• Liberalizarea progresivă a comerţului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

Codul antidumping

• Se consideră că un preţ este sub valoarea normală atunci când este:Inferior celui practicat de exportatorul respectiv

pe piaţa sa internă cu condiţia ca economia acestuia să fie de piaţă;

Mai mic decât cel practicat de exportator pe o terţă piaţă reprezentativă pentru exporturile lui;

Inferior costurilor de producţie la care s-a adăugat o marjă rezonabilă de profit;

• Măsurile antidumping trebuie retrase în cel mult 5 ani de la iniţierea lor indiferent dacă se poate dovedi că renunţarea la ele poate prejudicia anumite sectoare;

• Investigaţia de dovedire a dumpingului trebuie să înceteze imediat dacă volumul importurilor este sub 35% din totalul importurilor la acel produs şi marja de dumping este sub 25% din preţul de export al produsului.

Subvenţiile de export

• Subvenţii interzise(zona roşie)- au ca scop principal să stimuleze direct exporturile sau să-i determine pe cei ce le primesc să prefere produsele indigene celor importate;

• Subvenţii acţionabile (zona galbenă)- trebuie să se demonstreze că practicarea lor a produs efecte negative în plan economic sau comercial.

• Subvenţii permise(neacţionabile-zona verde)- se pot folosi pentru cercetare-dezvoltare, pentru susţinerea unor sectoare incipiente, pentru sprijinirea unor regiuni dezavantajate etc.

Metodologii de evaluare vamală

• Valoarea vamală se calculează pornind de la preţul de tranzacţie;

• Preţul unor bunuri identice importate de la acelaşi furnizor într-o perioadă relevantă de timp;

• Preţul unor mărfuri similare;• Preţul la care sunt revândute bunurile respective pe piaţa

internă a ţării importatoare din care se deduc elementele de acumulare pe parcurs intern;

• Valoarea calculată pe baza elementelor de cost ale bunurilor identice sau similare la care se adaugă o marjă de profit.

OMC şi guvernarea globală

• Deşi organizaţia se prezintă ca un real succes şi pare a avea perspective favorabile, este supusă la numeroase critici;

• Este criticat faptul că OMC pare a nu rezolva adecvat problemele pe care le ridică noua economie globală şi evoluţiile sociale tot mai sensibile;

• ŢCD apreciază că OMC le neglijează în continuare problemele specifice;

• O parte tot mai mare a mediului de afaceri consideră că deciziile adoptate sunt contradictorii şi este nemulţumită de rezultatele negocierilor;

Probleme sensibile pe agenda OMC

• Grupările economice regionale;

• Comerţ şi mediu;

• Comerţ şi investiţii;

• Politicile în domeniul concurenţei;

• Transparenţa în domeniul pieţelor publice;

• Simplificarea practicilor şi procedurilor comerciale;

• Comerţul electronic;

• Comerţul şi standardele sociale- nu se află, în principiu, pe agenda OMC, dar întrucât a suscitat o mare atenţie merită analizată.

Conferinţa ministerială de la Singapore 1996

• Perioada imediat următoare rundei Uruguay a fost marcată de un optimism ridicat privind creşterea economică şi rolul OMC;

• Pe fondul acestui entuziasm a apărut riscul înscrierii pe agenda CM a unei palete de probleme mult prea complexe pentru a întruni consensul;

• Pentru a evita eşecul s-au detaşat doar două axe importante: raportul dintre comerţ şi mediu şi raportul dintre comerţ şi standardele de muncă;

• Pe agenda CM s-au aflat şi probleme ca: acordul privind TI şi produsele farmaceutice; investiţiile şi PC; simplificarea procedurilor vamale; planul de acţiune pentru ŢCMPD;

În Declaraţia de la Singapore s-a reiterat angajamentul cu privire la:

• Crearea unui SCM mai corect, echitabil şi mai deschis;• Liberalizarea progresivă şi eliminarea TV şi a BN în

comerţul cu bunuri;• Liberalizarea progresivă a comerţului cu servicii;• Respingerea tuturor formelor de protecţionism;• Eliminarea tratamentului discriminatoriu în relaţiile

comerciale internaţionale;• Integrarea Ţ în c d, a ŢCMPD şi a economiilor în tranziţie

în SCM;• Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenţă.

De la Singapore la Geneva 1996-1998• În Declaraţia de la Singapore se titra “creşterea

comerţului global facilitată de liberalizarea acestuia printr-un sistem de norme de conduită a creat locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite în multe ţări. Acumulările obţinute de OMC în aceşti doi ani susţin dorinţa comună de a lucra împreună pentru a face posibil ca SCI să ofere o creştere economică sustenabilă şi o dezvoltare accentuată contribuind la un climat mai stabil şi mai sigur la nivelul relaţiilor internaţionale. Credem că schimbările la nivelul economiei internaţionale, inclusiv creşterea comerţului cu servicii şia ISD şi creşterea integrării economiilor oferă ocazia fără precedent pentru sporirea creşterii economice, crearea de locuri de muncă şi dezvoltare”.

• În 1998 s-au aniversat 50 de ani de la lansarea GATT fiind în primul rând un prilej de “marketing politic”;

• S-au exprimat preocupări cu privire la:Impactul SCI asupra dezvoltării, pauperităţii şi

managementului problemelor ecologice;Relevanţa SCI asupra comerţului global, înalt

informatizat în care graniţele îşi pierd semnificaţia;Echilibrul dintre concesii şi câştigurile derivate din

acordurile rumdei Uruguay;Necesitatea promovării “brand-ului” OMC

• S-a convenit să se organizeze o sesiune specială a CG care să înceapă în sept 1998 pentru a se pregăti consensul cu privire la:– Problemele derivate din implementarea acordurilor de la

Marrakesh;– Elaborarea agendei provizorii vizând negocierile şi revizuirea

mandatelor de la Marrakesh (continuarea negocierilor în domeniul agriculturii şi serviciilor, revizuirea TRIPS şi a mecanismelor de soluţionare a diferendelor;

– Elaborarea unui program de lucru privind aspectele identificate la Singapore;

– Un program de urmărire a recomandărilor reuniunii la nivel înalt cu privire la ŢCMPR

Vorbind în faţa PE, M. Moore spunea:• “ce doresc de fapt ţ. în c.d. De la SCI?...În primul rând, completa implementare a angajamentelor de

liberalizare deja asumate. Aceasta este o preocupare pentru toţi membrii OMC, dar pentru o serie de ţ. în c.d în particular aceasta este o problemă care le influenţează atitudinea în cursul negocierilor viitoare. Aceste ţări au anunţat că se confruntă cu probleme deosebite în ce priveşte implementarea angajamentelor luate la R.Uruguay, şi că o serie de acorduri au deficienţe care au devenit manifeste doar pe parcursul punerii lor în aplicare. Pe de altă parte, au acuzat că o serie de avantaje scontate au eşuat să se materializezepentru că ŢD nu respectă spiritul acordurilor, fac exces de măsuri antidumping, sau refuză să respecte principiul TDMF. În concluzie aceste ţări văd acest lucru ca pe o problemă de voinţă politică şi nu ca pe una de natura asistenţei tehnice”.

Conferinţa Ministerială de la Seatle 1999• După criza asiatică din 1997-1998 s-a produs încetinirea

creşterii economice şi a dinamicii CI, scăderea cererii globale şi slăbirea dolarului.

• Reuniunea a fost un eşec de anvergură care a transmis lecţia că “nu se poate negocia o agendă foarte largă cuprinzând multe aspecte sensibile care nu au fost pregătite în prealabil”.

• S-a convenit :– Să se revizuiască activităţile OMC şi să se evalueze

implementarea acordurilor;– Să se adopte un text şi orice acţiune necesară pentru

viitoarea activitate a OMC;– Să se aleagă moderatorii pentru noua CM– Să se decidă asupra datei şi locaţiei noii CM

Drumul către Doha 1999-2001

• A fost nevoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse negocierilor;

• OMC a trebuit să-şi recompună echilibrele, să menţină progresele în direcţiile fixate la Marrakesh, Singapore şi Geneva şi să demonstreze membrilor săi şi societăţii civile că SCI trebuie să rămână o componentă esenţială a răspunsului la provocările globale şi nu o parte a problemei;

• Eşecul de la Seatle nu afectat notabil activităţile OMC;CG, comitetele şi grupurile de lucru au gestionat corect activităţile, soluţionarea diferendelor s-a îmbunătăţit, asistenţa tehnică a sporit şi aderarea de noi membri a rămas o prioritate;

• Totuşi, încrederea membrilor a fost scutcircuitată;

Cont.

• CG a adoptat un Program de lucru structurat pe mai multe părţi:

– Negocierile în doemniul agriculturii şi serviciilor;

– Implicarea DG şi a preşedintelui CG într-un program de consultare cu cu guvernele ţărilor membre;

– Ajungerea la un acord privind problemele implementării acordurilor de către Ţ în c d ;

– Transparenţa şi participarea;acordurile regionale; comerţ şi pauperitate; asistenţa tehnică; mecanismul de implementare;

Conferinţa Ministerială de la Doha 2001

• În 2001 producţia şi comerţul mondial au înregistrat cele mai slabe performanţe din ultimii 10 ani;

• S-au creat 6 grupuri de lucru privind: agricultura; implementarea; relaţia comerţ-mediu; regulile OMC; aspectele de la Singapore;TRIPS şi alte aspecte;

• Grupurile de lucru s-au reunit la momente diferite pentru a putea permite participarea tuturor membrilor;

Doha s-a deosebit de Seatle prin:

• Problemele au fost mult mai bine pregătite prin negocierile anterioare privind agricultura şi serviciile;

• Lista cu privire la problematica unei mai bune implementări a fost scurtată şi a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;

• Miniştrii au conştientizat efectele negative pe care le-ar genera încă un eşec al negocierilor;

• Climatul politic se schimbase; era o dorinţă puternică de afirmare a intereselor comune şi de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI după prăbuşirea CI şi după evenimentele din SUA;

• Se depuseseră eforturi sporute anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor în formularea de p.d.v în procesul de pregătire;

• Abilităţi manageriale sporite ale moderatorilor;

Declaraţia de la Doha a vizat:

• Aspectele legate de implementare;• Agricultura;• Serviciile;• Accesul la pieţe pentru produsele non-agricole;• TRIPs;• Problemele Singapore;• Regulile OMC;• Aranjamentele regionale;• Soluţionarea diferendelor;• Comerţ – mediu;• Tratamentul diferenţiat şi mai favorabil;

Conferinţa Ministerială de la Cancun• Reuniunea a început cu desemnarea “facilitatorilor” care

să conducă consultările în cele 5 grupuri de lucru pentru princpalele aspecte – agricultură, aspectele Singapore, NAMA, problemele dezvoltării, alte aspecte;

• Grupurile au lucrat în paralel nu secvenţial ca la Doha;• Cea mai sensibilă problemă a rămas tot cea agricolă;• Pentru că SM nu au agreat proiectul de text înaintat de

Stuart Harbinson, SUA şi UE au înaintat un proiect propriu în iulie 2003 pe care îl doreau ca bază pentru Declaraţia Ministerială;

• Grupul celor 20 a respins textul;• Reuniunea a eşuat în avansarea în ce priveşte agenda

rundei.

În activitatea OMC sunt de reţinut următoarele probleme

• Participarea în creştere a ŢCD la activităţile organizaţiei şi la definirea agendei acesteia;

• Atenţia sporită pe care negociatorii trebuie să o acorde barierelor comerciale aparţinând unei noi generaţii;

• Influenţa în creştere pe care o exercită grupurile societăţii civile asupra agendei comerciale şi a politicilor sectoriale din ţările membre.

10 avantaje derivate din participarea la SCI

• SCI promovează stabilitatea la scară internaţională;• Diferendele sunt soluţionate într-o manieră

constructivă;• Regulile de conduită sunt benefice pentru toţi actorii

participanţi la sistem;• Comerţul liber reduce costurile vieţii;• SCI oferă posibilităţi mai largi de alegere a

bunurilor şi serviciilor;• Comerţul contribuie la sporirea veniturilor;

• Comerţul stimulează creşterea economică;• Principiile de bază simplifică şi eficientizează

activităţile economice;• Guvernele pot rezista mai uşor la presiunile lobby-

rilor,• Sistemul încurajează buna guvernare.

Percepţii critice la adresa SCI

• OMC dictează politicile comerciale ale statelor;• OMC este pentru comerţul liber cu orice preţ;• Interesele comerciale au prioritate asupre celor de

dezvoltare;• Interesele comerciale au prioritate asupre celor

ambientale;• Interesele comerciale au prioritate asupre celor de

sănătate şi securitate;• SCI accentuează sărăcia şi conduce la pierderi de

locuri de muncă;

• ŢCD nu au nici-o forţă în cadrul OMC;• OMC se află sub presiunea unor puternice grupuri

de interese;• Ţările mai slabe sunt forţate să adere la OMC;• OMC este o organizaţie nedemocratică.

Concluzii

• SCI este o interesantă colecţie de reuşite dar va trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a provocărilor derivate din procesul de globalizare;

• OMC este doar una dintre componentele unui sistem complex şi dinamic de guvernare globală, care implică în perspectivă o revizuire şi o mai clară definire a funcţiilor diferitelor organizaţii internaţionale;

• Doar o combinaţie sinergică între reformele interne şi modificarea fundamentelor guvernării globale poate garanta faptul că OMC îşi va valorificaintegral potenţialul de care dispune.