Comert International 09.04.2015Curs 9

Regula FOB.FOB = Free on Board se completeaza clauza cu numele portului de incarcare convenit.Clauza contractuala suna astfel : livrarea marfii se face FOB Constanta INCOTERMS 2010 , asta inseamna ca partile contractante doresc sa receptioneze contractual regula FOB din INCOTERMS, trebuie sa indice sursa regulii ( INCOTERMS 2010 ) si se completeaza numele Portului de incarcare convenit, Portul Constanta.Cele 3 mari categorii de obligatii ale patilor : Le trecem prin Regula FOB ( sa vedem cum se impart intre vanzator si cumparator ): I. Prima categorie de obligatii : o reprezinta livrarea marfii si transmiterea riscurilor. La regula FOB, livrarea marfii si transmiterea riscurilor, are loc in momentul in care marfa este trecuta peste balustrada vasului in Portul de incarcare convenit Constanta .II. Din punct de vedere al celei de-a doua categorii de obligatii , cheltuielile de transport , conservarea marfii pe parcursul drumului, vanzatorul suporta cheltuielile de transport ale marfii pana in Portul Constanta + incarcarea marfii pe vas.Navlosirea vasului ( deci contractul de transport maritim din Portul Constanta, pana in Portul de destinatie Marsilia ) este suportat de catre cumparator , deci cumparatorul trebuie sa navloseasca un vas abt pentru a incarca intreaga cantitate de marfa care face obiectul contractului si a o transporta in portul de destinatie convenit . De asemenea, cumparatorul este cel care are obligatia sa asigura marfa pe parcursul drumului. Tot el are obligatia de conservare a marfii pe parcursul drumului .III. A III a categorie de obligatii : exportul , tranzitul , importul . Exportul revine vanzatorului, pentru ca in momentul in care marfa este trecuta peste balustrada vasului, ea trece frontiera, de aceea Regula FOB a fost intotdeauna cu aceasta prevedere, spre deosebire de Regula FAS care a avut variatii de reglementare.Tranzitul si importul in tara de destinatie revin cumparatorului .Exista o varianta a Regulii FOB, care se numeste FOB Stivuit , cand momentul predarii marfii si transmiterii riscurilor este impins un pas mai departe si anume, momentul in care marfa este nu numai incarcata dar si stivuita , aranjata pe vas . Ce-a de-a 3-a regula din regulile de transport maritim este Regula CFR :CFR = Cost and Freight pretul contractului de transport maritim. Se compelteaza cu numele portului de destinatie, deci clauza contractuala suna asa : livrarea marfii se face CFR Marsilia INCOTERMS 2010.Cum regasim cele 3 categorii principale de obligatii in cazul Regulii CFR : CFR = FOB + FREIGHT ( navlu = vanzatorul angajeaza nava, o incarca si o duce in portul de destinatie convenit.)La CFR toate regulile sunt ca la FOB , cu o singura deosebire , navlul adica pretul contractului de transport maritim nu este suportat de catre cumparator ci de catre vanzator .Cum se impart cele 3 categorii de obligatii ? : 1) Livrarea marfii si transmiterea riscurilor ca la FOB , in momentu in care marfa individualizata ca fiind pentru acel cumparator, este trecuta peste balustrada vasului in portul de incarcare convenit Constanta .2) Transportul marfii pana la Constanta revine vanzatorului , transportul marfii de la Constanta la Marsilia revine tot vanzatorului, asigurarea revina insa cumparatorului ( pentru ca este Cost and Freight = cost si navlu ).3) Exportul din Romania - vanzatorul ; tranzitul - vanzatorul ; importul - cumparatorul.

Ultima regula din transporturile maritime este Regula CIF : acronim C de la cost deci pret de productie, I de la la Insurance - asigurare si F de la Freight care inseamna navlu.CIF = FOB + I ( asigurare)+F ( navlu )Cele 3 categorii de obligatii sunt identice cu cele de la CFR .Alegerea uneia sau alteia dintre reguli, este o problema de negociere intre parti si situatia este in principiu urmatoarea : cand piata este favorabila vanzatorului , in aceasta situatie vanzatorul v-a alege o regula cu mai putine obligatii pentru el si mai multe pentru cumparator , insa daca este o piata favorabila cumparatorului, cumaparatorul v-a impune regula CIF, care implica mai putine obligatii pentru el si mai multe obligatii pentru vanzator.

Aici s-au incehieat aspectele legate de INCOTERMS.

Domeniul contractelor : aspecte legate de operatiunile de contrapartida in comertul international .Def : contrapartida este o operatiune contractuala complexa, care se caracterizeaza prin existenta in structura ei a doua sau mai multe contracte in sensul de acorduri de vointa , autonome , dar pe care partile le considera prin vointa lor ca fiind interdependente , legate unele de altele, in vederea realizarii unei finalitati juridice si economice comune si anume : compensarea totala sau partiala a importurilor cu exporturile . EX : firma romaneasca A , incheie un contract de cumparare de masini , utilaje, cu firma straina B ( deci avem un prim negotiun prim contract ) , in acelasi timp partile convin intre ele sa se incheie un contract paralel de transport , care poate avea ca obiect alte produse decat cele care fac obiectul primului contract . In acest caz primul contract se incheie intre A si B si al 2 lea contract tot intre A si B aceasta este ceea ce se numeste o contrapartida bilaterala . Exista posibilitatea sa existe o contrapartida trilaterala, atunci cand primul contract se incheie intre A si B ( A fiind firma romana , B fiind firma straina ) A fiind importator, dar exportul se incheie intre C si B , C fiind o alta firma romana, nu are importanta obiectul altor contracte ( poate fi un obiect total diferit ) .Poate sa existe si o contrapartida cvadrilaterala, cand primul contract se incheie intre A si B, iar cel de-al doilea contract se incheie intre C si D , adica intre o alta firma romana cu o alta firma straina . A doua problema pe care o discutam este problema temeiului economic si juridic al legaturii dintre contractele care alcatuiesc contrapartida. Temeiul este Juridic , in sensul ca operatiunile au o cauza juridica unica si anume aceea de compensare a importurilor cu exporturile, economiceste, ratiunea pentru care se face contrapartida, este aceea ca sa nu intervina un transfer de valuta peste frontiera . Care sunt formele contrapartidei ? Contrapartida imbraca in principiu 3 forme : 1. In primul rand, contrapardida axata pe contractul de vanzare-cumparare . Ea imbraca doua subforme : a) Prima subforma este aceea a contractelor paralele . Se numesc paralele deoarece se incheie cvasi-concomitent. Contracte de import si contracte de export , care sunt corelate in executarea lor . In sensul ca, de principiu , o prestatie efectuata in contractul de import, este corelata cu o contra prestatie in contractul de export . Ceea ce este esential, este faptul ca neexecutarea unei prestatii in contractul de export ( adica in contractul dintre C si D ), permite partilor din contractul de import ( adica A si B ) sa invoce exceptia de neexecutare a contractului . De asemenea, corelatia se produce in momentul terminarii contractului , in sensul ca ele in principiu, sunt corelate si in momentul terminarii executarii lor .b) Este contrapartida prin unul sau mai multe contracte de import, corelate cu un contract cadru de export in contrapartida . In acest caz se incheie cvasi-concomitent contractul de import , cu un contract cadru de export in contrapartida . Un contract cadru este un contract care naste obligatii de a face , in sensul de a incheia in viitor contractele de export in contrapartida . Contractul cadru de export nu genereaza obligatii de dare , adica de transfer a unui drept real . Transferul dreptului real in contractele de export se vor realiza numai in momenul in care acele contracte vor fi incheiatate in temeiul contractului cadru.

2. Cea de-a doua forma este contrapartida axata pe contractul de schimb : Inseamna ca importul si exportul , implica marfuri care se schimba una cu cealalta . In acest caz, nu se pune problema unui pret decat eventual pentru diferenta . Contractele de schimb in operatiunea de contrapartida implica o forma complexa, adica spre deosebire de schimbul civil care se executa uno ictu, in comertul international, schimbul se face prin prestatii succesive .3. A treia a categorie de contrapartida , este contrapartida axata pe contractul de cooperare economica internationala . In acest caz exista un contract de import, dublat de un contract de cooperare economica internationala . ex : Romania ( A ) importa materie prima titei brut , cu exporatorul strain sau cu alta parte , incheie un contract de constituire a unei societati comerciale, care este un contract de cooperare economica internationala , avand ca obiect prelucrarea titeiului, iar exportul in contrapartida se realizeaza cu produsele finite realizate in urma prelucrarii titeiului de pilda benzina.

Arbitrajul Comercial International

Arbitrajul Comercial International, este modalitatea specifica de solutionare a litigiilor din comertul international .Def: Arbitrajul comercial international este o jurisdictie /1 pentru solutionarea litigiilor comerciale internationale /2 , arbitrabile /3 intre persoane de drept privat, sau intre acestea si persoane de drept public , actionand de iure gestionis /4 jurisdictie efectuata de un tribunal arbitral /5 compus din persoane neanvestite cu autoritate publica denumite arbitrii /6 a carui competenta izvoraste din vointa partilor litigante sau in cazuri exceptionale dintr-o conventie internationala /7 desfasurata pe baza unei proceduri speciale, /8 care se poate finaliza printr-o hotarare definitiva si obligatorie pentru partile litigante /9 . Din aceasta definitie rezulta urmatoarele ideile esentiale : 1. Arbitrajul este o jurisdictie , asta inseamna ca este o forma de jurisdictie , arbitrii sunt competenti sa judece, adica sa aplice legea la o situatie de fapt concreta , astfel spus arbitrul are dreptul de a spune legea , din acest punct de vedre arbitrajul se aseamana cu jurisdictia statala si este cea mai importanta asemanare dintre arbitru si judecator.2. Arbitrajul comercial international , solutioneaza litigii comerciale internationale , asadar obiectul arbitrajului, il constituie litigii din comertul international . Natura arbitrajului este data de obiectul cauzelor pe care il judeca .3. Arbitrabililate : Arbitrajul solutioneaza litigii internationale arbitrabile. Arbitrajul nu solutionaeaza toate litigiile ci numai cele care sunt arbitrabile . Ce inseamna un litigiu arbitrabil ? - Un litigiu este arbitrabil in cazul in care legea permite partilor de a incheia o tranzachie in litigiul respectiv. Pe a contrario nu sunt arbitrabile acele litigii in care partile nu pot tranzactiona, cum ar fi de pilda in relatiile de familie , divorturile , succesiunile , anumite litigii privind contestarea hotararilor pronuntate in adunarile genereale ale societatilor comerciale care sunt de competenta exclusiva a instantei . ( Sunt doar cateva cazuri ).

Partile litigante : la arbitrajul comercial international , regula este aceea ca partile sunt persoane de drept privat , societati comerciale sau PFA-uri . Exista posiblitatea ca sa fie deferit arbitrajului si un litigiu intre o persoana de drept privat si o autoritate publica, adica o persoana de drept public, dar numai in cazul in care, autoritatea publica actioneaza de iure gestionis , adica pe picior de egalitate juridica cu cealalta parte , nu de iure imperii , nu ca putere suverana.Urmatoarea idee : jurisdictia arbitrala este efectuata de un tribunal arbitral . Tribunalul Arbitral este format din unul sau mai multi arbitrii , Tribunalul Arbitral este el insusi o entitate .Tribunalul Arbitral este compus din arbitrii care sunt persoane fizice neanvestite cu autoritate publica / statala . Judecatorul este un fuctionar public , face parte dintr-o categorie de organe ale statului , arbitrul este o persoana privata, care trebuie sa indeplineasca o singura conditie , sa fie o persoana cu inlata specializare in materia comertului international , cu reputatie nestirbita , care sa se bucure de increderea partilor.Care este temeiul competentei arbitrilor?De principiu competenta arbitrilor izvoraste din vointa partilor exprimata prin ceea ce se numeste Conventia de Arbitraj . In cazuri exceptionale , cand competenta arbitrajului izvoraste dintr-o conventie internationala, arbitrajul se desfasora pe baza unei proceduri speciale , procedura arbitrala este o procedura speciala derogatorie de la dreptul comun , ea se completateaza cu dispozitiunile din Codurile de procedura civila ( cel vechi si cel nou ). Se finalizeaza printr-o hotarare, se numeste de regula sentinta arbitrala , care este definitiva si obligatorie pentru partile litigante , partile litigante fiind obligate sa o execute de bunavoie .

Conventia de Arbitraj Este temeiul competentei arbitrilor .Ce este conventia de arbitraj ? Conventia de arbitraj, este acordul de vointa al partilor prin care aceste convin ca un litigiu, prezent sau viitor intre ele sa fie solutionat prin arbitraj.

Din definitie deducem doua forme ale conventie de arbitraj :1. Prima este clauza compromisorie : este aceea forma a conventiei de arbitraj, prin care partile convin ca un litigiu viitor , posibili a se ivi intre ele sa fie solutionat prin arbitraj . Clauza compromisori este de regula o clauza inserata in contractul principal . De regula fiecare Curte de Arbitraj are un model de clauza compromisorie .Orice litigiu decurgand din , sau in legatura cu prezentul contract , inclusiv referitoare la incheierea , executarea ori desfiintarea lui, se v-a solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj internationale de pe lanaga Camera de Comert si Industrie a Romaniei , in conformitate cu regulile de procedura arbitrala ale acestei Curti . Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie .

2. A doua forma este compromisul de arbitraj : este acordul de vointa ca litigiul sa fie supus arbitrajului care intervine dupa ce litigiul s-a nascut . Curtea de Arbitraj Comercial International de la Bucuresti are si un model de compromis . In mod esential in cuprinsul compromisului, trebuie mentionat obiectul litigiului ( adica ce anume vom supune arbitrajului ), desigur in compromis putem sa stabilim si alte lucruri, de pilda, daca nu am spus numarul de arbitrii, putem sa stabilim numarul de arbitrii.

Clauza compromisorie A) In primul rand, analizam care sunt efectele clauzei compromisorii ? - are 2 efecte majore:1. Ea elimina competenta de solutionare a litigiului de catre instantele de judecata ordinare ( adica inlatura competenta instantelor de drept comun ) acesta este un efect negativ.2. Al 2-lea efect, este un efect pozitiv : confera competenta Tribunalului Arbitral .Doua idei decurg din aceste efecte : a) In primul rand, judecatorul care constata, ca in contractul care este deferit spre judecare, exista o clauza compromisorie, este obligata instanta sa decline competenta in favoarea Tribunalului Arbitral .b) A doua idee, este accea ca, eu ca arbitru, primul lucru pe care il fac in momentul in care am primit dosarul, este sa imi verific competenta asupra acelui dosar, adica sa verific clauza compromisorie si sa vad daca ea intradevar exista si este in favoarea mea.

B) A doua problema cu privire la clauza compromisorie, este : raportul dintre clauza compromisorie si contractul principal in care ea este inserata . Acest raport se exprima prin sintagma : clauza comprimisorie are o autonomie relativa fata de contractul principal. Ce inseamna o autonomie relativa ? inseamna ca exista elemnete cand regimul juridic al contractului nu afecteaza clauza compromisorie , asadar clauza compromisorie este autonoma fata de contract , dar autonomia nu este absoluta, este relativa , asadar exista sitatii in care soarta contractului determina si soarta clauzei compromisorie.In ce anume consta autonomia ?Autonomia consta in 2 idei esentiale :a) In primul rand cauzele de rezolutiune, sau de reziliere ale contractului principal pentru neexecutare, nu determina nevalabilitatea clauzei compromisorii , asadar arbitrul poate pronunta rezolutiunea contractului pentru neexecutare fara ca prin aceasta sa isi submineze propria competenta, rezultata dintr-o clauza existenta in acel contract .b) Al doilea element major de autonomie : atat din punct de vedere al legii aplicabile , deci al dreptului international privat, cat si din punct de vedere al aplicarii exceptie de ordine publica , regimul clauzei compromisorii este diferit fata de regimul contractului , nu se aplica aceeasi lege contractului si clauzei compromisorii.De ce este relativa aceasta autonomie ? Exista ceea ce se numesc clauze de nuliate convergenta. Anumite clauze de nulitate a contractului principal, afecteaza si clauza compromisorie . De pilda , viciul de consimtamant , atunci cand incheierea contractului a fost facuta de una din parti prin eroare, prin dol , prin violenta, consimtamantul acelei parti a fost viciat, daca a fost viciat pentru contractul principal, este viciat si pentru clauza compromisorie inserata in contract.De asemenea, daca contractul in ansamblul sau, trebuie sa imbrace o anumita forma de pilda o forma autentica , nevalabilitatea agentului instrumentator , atrage nevalabiliatea intregului contract.Clasificarea arbitrajului :Arbitrajul se poate clasifica dupa mai multe criterii ( doua din aceste criterii le vom analiza ) :I. In primul rand, primul criteriu, dupa caracterul temporar sau permanent al arbitrajului . Din acest punct de vedre ( caracterul temporar, sau permanent ) exista arbitraj ad-hoc si arbitraj institutionalizat. Arbitrajul ad-hoc este acel arbitraj care este constituit pentru un singur litigiu ( Tribunalul Arbitral se constituie pentru un singur litigiu ) si isi inceteaza existenta in momentul in care hotararea este pronuntata . Cel mai frecvent exemplu de arbitraj ad-hoc, este cel potrivit Regulilor UNANCITRAL .Arbitrajul institutionalizat este arbitrajul efectuat de catre o Curte de Arbitraj . El este un arbitraj permanent, pentru ca acea Curte de Arbitraj, se constituie nu pentru un singur litigiu ( cum este arbitrajul ad-hoc ), ci se constituie pentru un numar nedeterminat de litigii , Curtile de Arbitraj au liste de arbitrii . Curtea de arbitraj este institutia , de pe lista de arbitrii se constituie Tribunalul Arbitral care solutioneaza litigiul.Arbitrajul institutionalizat se subclasifica dupa doua criterii principale : A. In primul rand dupa competenta materiala - ratione materie, sunt :a) Arbitraje cu competenta materiala generala . Marea majoritate, sunt Curti de Arbitraj cu competenta materiala generala , adica ea poate judeca orice litigiu din orice domeniul al comertului international . b) O constituie Curtile cu competenta materiala specializata . Sunt acele Curti de Arbitraj constituite de regula pe langa asociatii profesionale, sau pe langa burse de marfuri, care solutioneza numai litigiile dintr-un anumit domeniu de activitate comeriala . De pilda GAFTA Grain and Feed Trade Association - Asociata Comerciantilor cu Cereale si Nutreturi, are o curte de arbitraj specializata in comertul cu cereale si nutret, care absoarbe imensa majoritate a litigiilor specializate din acest domeniu de activitate .

B. Al doilea criteriu de subclasificare este dupa competenta teritoriala .Dupa competenta teritoriala sunt : a) Arbitraje cu competenta teritoriala generala , care solutioneaza litigii intre persoane din orice tara a lumii , aici intra marea majoritate : Curtea de Arbitraj de la Bucuresti , etc.b) Exista arbitraje cu competenta teritoriala regionala , care solutioneza litigiile dintr-o anumita zona geografica, de pilda exista ceea ce se numeste NAFTA North American Free Trade Agreement - solutioneza litigiile dintre SUA, Canada si Mexic.c) Exista arbitraje cu competenta teritoriala bilaterala , care solutioneza litigiile numai intre doua tari , adica intre persoane fizice si judidice din doua tari .

II. A doua clasificare a arbitrajului priveste competenta arbitrilor . Din punct de vedere al competentei, exista arbitraje care solutioneaza litigiile in drept strict - se numesc arbitraje de jure , sau arbitraje care solutioneaza litigiilein echitate -se numesc ex equitate.Deosebirea este : arbitrul in drept strict, este obligat sa solutioneze litigiul in temeiul unui sistem de drept national , adica in temeiul a ceea ce am invatat la dreptul international privat ca se numeste lex cause , adica trebuie sa isi fundamenteze hotararea pe o lege, un izvor de drept dintr-un anumit sistem . Arbitrul in echitate, este cel care are din partea partilor ( pentru ca partile sunt cele care spun daca arbitrajul este in drept strict sau in echitate ) dreptul de a pronunta o hotarare in echitate, adica , arbitrul in echitate nu este obligat sa se raporteze, sa aplice, neaparat un sistem de drept national si nici toate prevederile din acel sistem de drept national . Arbitrul in echitate are 2 limite majore : Una pe planul dreptului procesual , pentru ca echitatea se poate exprima si pe plan procesual . Pe plan procesual, limitele mele stau in respectarea celor 3 principii fundamentale ale procesului civil - disponibilitatea , contradictorialitatea , si respectarea dreptului partilor la aparare. Pe planul dreptului material , arbitrul in echitate nu poate sa incarce dispozitiunile de ordine publica de drept international privat, din sistemul de drept care constituie lex causae.

Aspecte legate de Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei

Aceasta Curte de Arbitraj are 2 Regulamente esentiale , dupa care este organizata si functioneaza :1. Primul este Regulamentul privind organizarea si functionarea Curtii de Arbitraj . Acest Regulament de organizare si functionare este in vigoare din iunie 2014. A fost publicat in MO .Care este natura juridica a Curtii de Arbitraj ? art. 1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea, prevede ca aceasta Curte de Arbitraj, este o institutie permanenta de arbitraj, fara persoanlitate juridica , indepedenta in exercitarea atributiilor ce ii revin , organizata si functionand, in conformitate cu legea camerelor de comert din Romania Legea Nr.335 din 2007.Cateva idei :In primul rand este o institutie permanenta de arbitraj, deci face parte din categoria arbitrajului institutionalizat.Nu are persoanlitate juridica proprie , persoanlitate juridica are Camera de Comert si Industri a Romaniei , ea este insa indepedenta in exercitarea atributiunilor ce ii revin , asta inseamna ca nici un fel de ingerinta nu poate exista din partea Camerei de Comert, in activitatea jurisdictionala a Curtii, decat din punct de vedere organizatoric/administrativ.Cadrul juridic este creat din aceasta Lege, respectiv Legea 335 din 2007 . Sediul Curtii este la Bucuresti .

Care sunt atributiile Curtii de Arbitraj ? Curtea de Arbitraj indeplineste doua atributiuni majore :1. In primul rand, organizeaza si administreaza, solutionarea litigiilor interne si internationale prin arbitraj institutionalizat, in conditiile prevazute in regulile de procedura arbitrala ale Curtii . NU se confunda cu Tribunalul Arbitral .2. A doua competenta este : asigura organizarea unui arbitraj ad-hoc, in cazul in care partile au optat prin conventia arbitrala pentru aceasta modalitate de arbitraj .Cel mai important document pe temeiul caruia Curtea de Arbitraj de la Bucuresti solutioneaza litigiile, sunt regulile de procedura arbitrala ( au fost publicate in ultima varianta la 5 iunie 2014 publicate in MO a Romaniei ). Aspecte din aceste reguli de procedura :In primul rand competenta Curtii : Curtea organizeaza si administreaze solutionarea litigiilor interne si internationele pe calea arbitrajului institutionalizat, daca partile au incheiat in acest sens, o conventie arbitrala si au sesizat Curtea in temeiul acestor regului . Ce inseamna litigiul arbitral ? Regulile definesc litigiul arbitral ca fiind orice litigiu izvorand dintr-un contract, sau in legatura cu contractul, inclusiv referitor la incheierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, precum si din alte raporturi juridice arbitrabile .Asadar, competenta Curtii este de principiu de a solutiona litigiile contractuale , de aceea contractul este mentionat in primul rand, incheierea, interpretarea, executarea sau desfintarea lui, dar Curtea este totodata competenta sa solutioneze si litigii extracontractuale , adica din litigii izvorate dintr-un fapt juridic licit, sau pe un delict civil care este un fapt juridic ilicit, cu, desigur conditia ca el sa izvorasca dintr-un raport comerial international . Competenta Curtii nu este numai pentru litigii internationale, este si pentru litigii interne si sunt definite : litigiul internatioanl, este cel din care decurge din raporturi juridice cu element de extraneitate. litigiul intern, este cand partile au nationalitatea sau cetatenia romana , iar raportul juridic nu contine elemente de extraneitate care sa puna in discutie aplicarea unei legi straine . Temeiul competentei Curtii, il constituie Conventia arbitrala . Regulile prevad : Conventia arbitrala trebuie incheiata in scris , fie sub forma unei clauze compromisorii inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatorea denumita compromis. Si apoi este definita , clauza compromisorie este cea prin care partile convin ca litigii ce se vor naste din contract sa fie solutionate prin arbitraj , apoi este mentionata ideea clauza compromisorie este independenta de valabiliatea contractului in care este inscrisa . Apoi este definit compromisul : este acordul prin care partile convin ca un litigiu ivit intre ele, sa fie solutionat pe calea arbitrajului , aratandu-se obiectul litigiului .

Prevederi legate de constituirea Tribunalului Arbitral . Tribunalul este format fie dintr-un arbitru unic , fie din trei arbitrii ( dintre care unul este supraarbitru ) . Daca partile nu au stabilit numarul arbitrilor, regula este de trei . In cazul in care sunt trei arbitrii, fiecare parte numeste cate un arbitru, iar cei doi arbitrii numesc supraarbitrul , iar in cazul in care nu se inteleg , desemnarea supraabrbitrului se face de Presedintele Curtii de Arbitraj .Cine poate fi arbitru ? Regulile prevad ca orice persona care are capacitate deplina de exeritiu a drepturilor , poate sa fie arbitru daca se bucura de o reputatie nestirbita si are o inalta calificare si experienta profesioanal , in domeniul dreptului privat, a relatiilor interne economice si internationale , sau al arbitrajului comercial . Arbitrii sunt inscrisi pe o lista de arbitri, trebuiesc indeplinite anumite conditii , trebuie completat un chestionar in care candidatul raspunde la o serie de intrebari mentionata mai sus ( reputatie, specializare etc.) .Tribunalul Arbitral este invenstit cu solutionarea unui litigiu determinat potrivit regulilor , el este cel care v-a pronunta hotararea arbitrala.Arbitrii sunt independenti si impartiali in indeplnirea atributiilor lor jurisdictionale, ei nu sunt reprezentantii partilor.Abitrii pot fi numiti prin Conventia de Arbitraj , chiar prin clauza compromisorie sau prin compromis , de regula, arbitrii sunt numiti de reclamant prin cererea de arbitrare si de parat prin intampinare .Fiecare dintre arbitrii, este obligat dupa ce este desemnat, sa dea o declaratie de acceptare a misiunii de arbitru .Pot sa refuz misiunea de arbitru, insa daca accep aceasta misiune, trebuie sa declar ca sunt independent si impartial , nu am avut relatie cu partile sau cu avocatii lor, sau cu reprezentantii lor de natura a pune la indoiala independenta si impartialitatea, imi verific incompatibilitatiile , trebuie sa declar ca eu cunosc regulile de procedura arbitrala si ca eu sunt dispus sa le respect, declar de asemenea ca pot afecta timpul necesar pentru desfasurarea arbitrajului si pentru pronuntarea sentintei .In principiu regulile de recuzare si de incompatibilitate a arbitrilor sunt similare celor pentru judecatori . Regulile prevad un termen in care arbitrajul trebuie sa pronunte sentinta , ca regula termenul este de 6 luni , dar exista anumite cauze de suspendare a acestui termen , de pilda in cazul s-a facut o cerere de recuzare a unuia dintre arbitrii pe durata solutionarii acelei cereri, sau s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate . Daca termenul este depasit si nu a intervenit nici un motiv de suspendare, arbitrajul devine caduc si Curtea este obligata sa indrepte dosarul catre instanta de judecata competenta.

Elemente de procedura Arbitrajul incepe cu o cerere de arbitrare facuta de reclamant, care trebuie sa contina toate elementele unei cereri de chemare in judecata din Codul de Procedura Civila, in plus cateva elemente , in mod esential indicarea Conventie de Arbitraj ( clauza compromisorie sau compromis, pentru ca s-a spus ca arbitrii trebuiesc sa isi verifice propria competenta ) . De asemenea trebuiesc prevazute denumirile partilor, elementele lor de identificare , valoarea litigiului ( pentru ca se calculeaza o taxa arbitrala), obiectul cererii . In anexa la regulile de procedura, exista norme privind taxele si cheltuielile arbitrale, care reglementeaza aspectele de natura fiscala,( cum anume se calculeaza taxele arbitrale in functie de obiectul cererii ).Trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza fiecare capat de cerere , apoi probele pe care se intemeiaza reclamantul . Daca este vorba de martori cu indicarea numelui lor, daca este vorba de expertiza - cu indicarea obiectivelor expertizei, de asemenea semnatura reprezentantului partii si daca este persona juridica si stampila .Cererea se inregistreaza la secretariatul Curtii, ea poate fi comunicata paratului direct de catre reclamant, sau prin grija secretariatului Curtii .Paratul poate sa formuleze intampinare . Intampinarea nu este obligatorie . In intampinare , paratul va preciza exceptiile referitoare la cererea reclamantului , raspunsul in fapt si in drept la pretentii, probele in aparare , arbitrul pe care paratul il propune . In cazul in care una din parti : de regula paratul, nu propune arbitru , arbitrul v-a fi numit de catre presedintele Curtii , de asemenea paratul poate depune cerere reconventionala , daca are pretentii impotriva reclamantului decurgand din acelasi acord juridic . Cererea reconventionala trebuie depusa in termenul pentru depunerea intampinarii, adica in 20 de zile de la primirea cererii de arbitrare.Tribunalul Arbitral poate lua masuri asiguratorii pe parcursul porocesului . Partiile pot fi reprezentate in fata Tribunalului Arbitral prin avocat sau prin consilier juridic , dar nu este obligatoriu , se pot apara si prin reprezentantul propriu.Prima zi de infatisare, este ziua in care partile legal citate pot pune concluzii . La prima zi de infatisare, Tribunalul Arbitral intreaba partile daca au obiectiuni in legatura cu competenta Curtii, cu constituirea completului, daca cunosc regulile de procedura arbitrala.Sedintele de arbitraj sunt conduse de supraarbitru, dar oricare din arbitrii au dreptul sa se adreseze partilor bineanteles cu aprobarea supraarbitrului. Neprezentarea partii in litigiu nu impiedica dezbaterea litigiului. Nu exista procedura de suspendare, chiar daca ambele parti sunt absente, litigiul se solutioneaza , desigur partile pot solicita amanarea cauzei de regula o singura data si pentru motive temeinice .Probele sunt cele pe care partiile le solicita, in principiu Tribunalul Arbitral nu propune probe decat in cazul in care considera ca acest lucru este absolut necesar . Asculatrea martorilor si expertiolor se face fara prestare de juramant , dar supraarbitrul le atrage atentia sa spuna adevarul .Partile pot conveni asupra probelor si asupra modulrilor de administrare, mai ales in ceea ce priveste modul de administrare a probei cu expertiza .Dupa fiecare sedinta de arbitraj, se redacteaza o incheiere de sedinta, in care sunt mentionate prezenta partilor si cine a fost prezent, reprezentantii lor, modalitatea de indeplinire a procedurii de citare daca nu au fost prezenti, o scurta descriere a desfasurarii sedintei , motivele pe care se intemeiaza solutiile Tribunalului Arbitral si desigur dispozitivul incheierii prin care se dispune amanarea cauzei, admiterea unei probe, respingerea unei probe, admiterea unei exceptii etc.Procedura abitrala se finalizeaza printr-o hotarare arbitrala denumita sentinta . Se poate pronunta si o hotarare de expedient in cazul in care partile au incheiat o tranzactie. Daca se renunta la aplicare, sau se renunta la drept procedura se finalizeaza printr-o incheiere.

Solutionarea litigiului de catre Tribunalul Arbitral, se face in temeiul contractului, al normelor de drept aplicabile , cum spun regulile tinand seama si de uzantele comerciale si de principiile generale de drept. Arbitrii pot solutiona litigiul in echitate daca partiile i-au conferit aceasta putere . Hotararea arbitrala se i-a cu majoritate , ea trebuie motivata , arbitrul care are o alta parere v-a intocmi o opinie separata, cand are o alta opinie cu privire la solutie , arbitrul poate sa pronunte si o opinie concurenta , care se pronunta in cazul in care desi sunt de acord cu dispozitivul, nu sunt de acord cu motivarea, sau cu o partea din ea.

Ce cuprinde sentinta ?Cuprinde : Componenta nominala a Tribunalului Arbitral, numele asistentului arbitral, locul si data pronuntarii sentintei , datele de identificare ale partilor si reprezentantilor lor , mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia litigiul s-a judecat de arbitraj , obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partiilor, motivele de fapt si de drept ale sentintei, dispozitivului, semnaturile arbitrilor.Partile pot face cerere de indreptare de eroare materiala , de lamurire sau de completarea a dispozitivului . Sentinta arbitrala se comunica partilor , sentinta este definitiva si obligatorie , ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea care a cazut in pretentie , daca partea nu executa de buna voie potrivit dispozitiunilor noului Cod de Procedura Civila modificate in octombrie 2014, hotararea se investeste cu formula executorie de catre instanta de judecata si v-a fi executata intocmai ca si o hotarare judecatoreasca .Regulile prevad cateva dipozitiuni speciale privind arbitrajul international : Sunt aplicabile Conventiile la care Romania este parte. Partile pot sa determine legea aplicabila fondului arbitrajului. Locul arbitrajului poate fi in Romania sau in strainatate . Limba arbitrajului poate fi si o limba straina, o limba de circulatie internationala. In ceea ce priveste probele , partile pot aplica regulile privind administrarea probelor in arbitrajul international , adoptate de Asociatia Internationala a Avocatilor .

Hotararea arbitrala nu poate fi atacata pe caile de atac pe care poate fi atacata o hotarare judecatoreasca , nu poate fi atacata decat prin ceea ce se numeste actiunea in anulare . Motivele de actiune in anulare sunt reglementate in art. 608 Cod de Procedura Civila : a) Litigiul nu este susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului , asta inseamna ca nu este arbitrabil.b) Tribunalul Arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie de arbitraj , sau in temeiul unei conventii de arbitraj nule ori inoperante .c) Tribunalul Arbitral nu a fost constituit cu conventia arbitrala.d) Partea a lipsit la dezbateri si procedura de citare nu a fost legal indeplinita .e) Hotararea a fost pronuntata dupa termenul, in principiu de 6 luni, in care arbitrajul trebuia sa se finalizeze .f) Tribunalul s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut - asta inseamna ultra petita , sau a dat mai mult decat ce a cerut - asta inseamna plus petita partium .g) Hotararea nu contine dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, ori nu este semnata de arbitrii .h) Hotararea incalca ordinea publica , bunele moravuri sau dispozitiile imperative ale legii .i) Daca, dupa pronuntarea hotararii arbitrale , Curtea Constitutionala, a declarat neconstitutionala o dispozitie legala pe care hotararea s-a intemeiat .

Competenta de solutionare a actiunii in anulare revine Curtii de Apel in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul , in cazul nostru este vorba despre Curtea de Apel Bucuresti. Actiunea poate fi introdusa in termen de o luna din momentull comunicarii .Intampinarea este obligatorie in fata tribunalului , instanta competenta putand in cazul in care admite actiunea in anulare, sa rejudece cauza sau sa o trimita spre rejudecare Tribunalului Arbitral .