Completare curs MAE pt studenti 2010-2011

  • Published on
    28-Jun-2015

  • View
    173

  • Download
    4

Embed Size (px)

Transcript

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Introducere

In

contextul

mondializarii

pietelor,

companiile

sunt

cele

care

se

internationalizeaza in general din doua motive : pentru a produce si/sau a vinde in strainatate dar si pentru a putea sa se aprovizioneze sau sa isi desfasoare activitatile de C&D intr-un mediu adecvat. Pentru a le atrage si a le pereniza pe teritoriul lor, guvernele intra in concurenta unele cu altele, oferindu-le tot mai multe stimulente si facilitati. Acest comportament se nscrie n noua paradigma a globalizarii, aceea a atragerii si promovarii investitiilor straine directe (ISD), paradigma impusa progresiv ncepnd cu anii 1980 (Michalet, 1999). Astfel, pna in anii 70, n cadrul procesului de internationalizare, companiile multinationale (CMN) erau cele care intrau n concurenta pentru a investi n anumite teritorii. Aceasta perioada a fost deci marcata de un exces de oferta de ISD, CMN fiind cele care ncercau sa profite de oportunitatile oferite de noile tari n curs de dezvoltare (Anfreff si Andreff, 2002). ncepnd nsa din anii 1980, odata cu accentuarea procesului de globalizare, o transformare de fond s-a produs (Michalet, 1990) : firmele sunt acum cele care pun n concurenta teritoriile nationale, atta vreme ct nainte, statele erau cele care selectionau proiectele favorabile de investitii propuse de firme. In fata unei cereri crescnde de ISD, CMN fac dovada unei selectivitati din ce n ce mai accentuate n alegerea tarii de implantare. Ca o consecinta a capacitatii lor de evaluare si de selectie tot mai severe, un clasament al teritoriilor de implantare a inceput sa se contureze : (1) tarile cele mai atractive (miezul) sunt economiile cele mai dezvoltate, cunoscute sub numele de Triada ; (2) urmeaza apoi tarile n curs de dezvoltare cu potential ridicat (economiile emergente) si care tind sa devina la fel de atractive ca si Triada (numite din acest motiv tarile noii frontiere ) (BRIC sau mai recent doar India si China ; a se vedea perspectivele ISD, din WIR 2009); (3) tarile potentiale care ar putea deveni atractive la un moment dat, cu conditia sa si mbunatateasca performantele ; si (4) tarile aflate la periferie care atrag un numar limitat de firme straine prin faptul ca 1

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene poseda din abundenta un factor de productie ieftin (resurse naturale, forta de munca necalificata, etc.). Acest clasament care delimiteaza economiile n grupuri distincte, ncepnd de la miez spre periferie, indica n egala masura caracterul nonuniversal al concurentei pentru atragerea de ISD ; aceasta se efectueaza doar ntre tarile situate n acelasi grup. Cu toate acestea, clasamentul prezentat nu este imuabil, permitnd economiilor sa treaca dintr-o categorie n alta, pe masura ameliorarii performantelor. Prima parte Contextul actual al globalizarii si afacerile internationale

1. Mondializarea si afacerile internationale

Lumea in care traim azi nu mai poate fi conceputa inafara relatiilor comerciale si financiare internationale care afecteaza tot ce se produce si tot ce se consuma. Importanta acestor relatii vine din faptul ca prin intermediul lor natiunile isi pot identifica avantajele comparative in cadrul afacerilor internationale (bunuri tot mai variate produse in intreaga lume si vandute apoi pe piete locale). Relatiile de afaceri la nivel international nu sunt o noutate ; ele au existat de cand exista omenirea. Doar ca in acele timpuri schimbul se realiza prin troc si avea ca scop satisfacerea unor nevoi mai degraba sociale decat economice. Spre deosebire de acele perioade, cand comertul era efectuat pentru comunitate, in prezent peste 90% din activitatile comerciale sunt efectuate de companii private care isi urmaresc propriile obiective (Harrison et al., 2004) . Comertul mondial a fost stimulat de aparitia Statului natiune si a granitelor nationale. Avantajele liberului schimb, bazat pe lipsa barierelor comerciale si pe respectarea principiului avantajului comparativ au stimulat statele sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor lor. Acest fapt a dus la cresterea impresionanta a volumului schimbului dintre tari.

2

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Definirea globalizarii

Incercand

o

definitie

cu

caracter

general,

globalizarea

descrie

interdependenta din ce in ce mai accentuata care exista intre activitatile comerciale din intreaga lume (Harrison et al, 2004). In acest sistem, pietele nationale se comporta ca elemente componente ale unei piete unice mondiale, cu foarte putine bariere comerciale. Pe aceasta piata unica intreprinderile isi vand produsele adoptand o strategie de marketing unica. Mai mult decat atat, resursele de care au nevoie acest companii sunt obtinute de pe o piate mondiala a muncii, o piata mondiala financiara si una mondiala a materiilor prime si a materialelor. Chiar si unele companii sunt mondiale, in masura in care au mai multe sedii in diferite tari.

Globalizarea poate fi analizata din doua perspective (Mouhoud, 2006) : a mobilitatii internationale a firmelor si a factorilor de productie. Din aceasta perspectiva globalizarea reprezinta accelerarea fara precedent a libertatii de localizare a companiilor in spatiul mondial (p. 7) a evolutiei celor 5 componente ale sale : o delocalizarea activitatilor in strainatate ; o fluxurile comerciale de bunuri si servicii intre filiale sau intre companii, si schimbul de bunuri intermediare ; o fluxurile financiare pe termen scurt ; o fluxurile de cunostinte si de tehnologie ; o migrarile internationale ale fortei de munca necalificate. calificate sau

Aceste componente sunt interdependente dar poseda periodizari distincte. In timp ce primele doua forme sunt cele mai vechi (exporturile au avut o pondere importanta in PIB tarilor mai dezvoltate inca din sec. 19 ; tot atunci au aparut si primele FMN) ultimele doua s-au intensificat doar incepand cu anii 1980, fiind componentele care fac din globalizarea contemporana un fenomen cantitativ si calitativ nou. 3

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Delocalizarea activitatilor in strainatate (multinationalizarea companiilor)

Aceasta prima componenta se refera la investitiile straine directe (ISD) dar si la alte forme de delocalizare care nu implica transferul de capital. Atunci cand o firma se multinationalizeaza ea incepe sa isi desfasoare activitatile care ii alcatuiesc lantul valorii (productie, montaj, C&D, distributie, etc.) in mai multe tari. Aceasta raspandire a activitatilor sale se numeste delocalizare, si poate fi absoluta sau relativa. Delocalizarea este absoluta atunci cand o firma isi inchide in intregime unitatea sa de productie din tara A pentru o a deschide in tara B. Este forma cea mai criticata a globalizarii, in special de comunitatile locale sau de partidele politice, din cauza efectelor sale negative pentru economia tarii de origine (accentuarea somajului). Daca insa nu se efectueaza transferul total al activitatilor catre tara B ci are loc doar o crestere a acestora in tara B, este vorba de o delocalizare relativa. Firma isi extinde deci activitatile in strainatate ; ea produce, vinde si creeaza locuri de munca si in alte tari, prin filialele sale stabilite acolo. Formele pe care le poate alege pentru a face acest lucru sunt : fie crearea de filiale noi (greenfield, pe teren nou sau ex-nihilo), fie prin cumpararea unor firme deja existente (fuziuni-achizitii (F&A)).

Aceasta mondializare a firmelor poate fi facuta cu sau fara transferul de capital. E vorba de o globalizare productiva. Fluxurile comerciale de bunuri si servicii

Fluxurile comerciale de bunuri si servicii sunt cunoscute ca prima forma a globalizarii, si anume internationalizarea1. In prezent ele sunt sustinute de1

Etapele globalizarii : 1. Internationalizarea afacerilor : cresterea exporturilor ; 2. Desfasurarea proceselor de productie in strainatate / multinationalizarea intreprinderilor sau globalizarea productiva 3. Globalizarea financiara. 4

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene globalizarea productiva. In prezent, aceasta componenta se manifesta prin cresterea gradului de deschidere comerciala (Exp+Imp/PIB). Comertul mondial e influentat de globalizare prin modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate dar si prin cresterea comertului intra-firma efectuat de filialele unui grup multinational.

*Modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate consta in cresterea ponderii comertului de bunuri de consum intermediar sau bunuri

intermediare (piese, componente, module, etc.) intre filialele aceluiasi grup multinational, ca rezultat al descompunerii (fragmentarii) procesului de productie. Exemplul cel mai sugestiv e dat de industria de automobile, unde componentele sunt fabricate simultan in filiale imprastiate in intreaga lume apoi exportate cate unitatile de asamblare ale CMN, unitati situate aproape de pietele finale de desfacere.

*Internalizarea comertului de catre FMN : este vorba despre comertul intra-firma, bazat pe un pret de transfer (sau de cesiune interna) intre filiale si deci organizat inafara pietei. Acesta reprezenta in 2004 o treime din comertul mondial.

Globalizarea financiara

Se refera la plasamentele financiare efectuate in firme situate in strainatate, fara sa se doreasca implicarea in gestiunea curenta a firmei. Este vorba despre investitiile de portofoliu, efectuate in interes speculativ, pe termen scurt. Desi exista o diferenta semnificativa intre ISD si cele de portofoliu, activele financiare detinute in strainatate pot avea legaturi strainse cu ISD internationale, deoarece aceste investitii pot fi folosite la finantarea activitatilor productive delocalizate in strainatate (deci a ISD).

5

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Globalizarea tehnologiei si a cunostintelor

Contextul actual al globalizarii corespunde cu aparitia, in tarile dezvoltate, a economiei cunostintelor. Astfel, pana la finele anilor 80 firmele care desfasurau activitati in straintate realizau transferul de cunostinte (know-how) prin crearea de JV sau prin cesiunea de licenta ori depunerea de brevete. Ele isi pastrau activitatile de C&D, de inovare, in tara de origine si delocalizau doar functiunile de baza ale firmei (productia, asamblarea, distributia). Daca chiar realizau C&D in strainatate era doar pentru a adapta produsul final la gusturile consumatorilor de pe piata de desfacere. Aceasta configuratie traditionala a fost insa schimbata o data cu globalizarea. Activitatile de C&D se desfasoara acum in filiale aflate in straintate. Doar ca nu toate FMN pot sa si-o permita, ea ramanand apanajul marilor corporatii transnationale ; in acelasi timp ea nu se desfasoare in toate locatiile din straintate ci doar in anumite tari dezvoltate ori in cateva economii emergente (India, China, etc. ). (a se vedea comentariile cu privire la capacitatea de absorbtie).

Migrarile internationale ale fortei de munca

Globalizarea de zi se caracterizeaza printr-o mobilitate accentuata a persoanelor in spatiul mondial. Migrarile personalului calificat cunosc o crestere fara precedent, dactorita cresterii nivelului de educatie in tarile de origine si a cresterii factorilor de atractie a economiilor dezvoltate. Circulatia tot mai accentuata a studentilor este un factor deloc de neglijat al acestei migratii. Dar daca schimburile comerciale si ISD sunt o componenta veche a globalizarii, globalizarea financiara, transferul de cunostinte si migratia populatiei sunt un fenomen relativ nou. Definirea afacerilor internationale (Harrison el al. p. 32-38) Afacerile internationale acopera toate activitatile economico-financiare care se desfasoara inafara granitelor nationale, desfasurate de companii ce isi urmaresc propriile obiective strategice (Harrison el al. p. 32). Unele activitati ale afacerilor 6

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene internationale sunt controlate de stat, urmarindu-se prin aceasta atingerea unor obiective strategice de interes national ; dar ponderea acestora est mica si in scadere, majoritatea activitatilor internationale fiin desfasurate de firmele private. Afacerile internationale acopera doua activitati principale : comertul

international si investitiile internationale. Comertul international include importurile si exporturile de bunuri si servicii efectuate de o firma. Investitiile internationale au loc atunci cand o firma transfera o parte din resursele sale in afara tarii de origine, in scopul de a desfasura in straintate activitatile sale economice.

Din perspectiva acestor doua activitati, afacerile internationale pot fi vazute ca o extindere a activitatii economice domestice pe teritoriul altor tari. Pe baza acestei definitii se poate afirma ca internationalizarea este o etapa in dezvoltarea unei firme ; aproape toate CMN de mari dimensiuni au inregistrat intai succese in tara lor de origine si apoi, in timp, au inceput sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor nationale.

Caracteristicile afacerilor internationale

Desi in principal, gestionarea afacerilor cuprinde aceleasi principii, functii si procese de organizare si conducere, mediul in care au loc afacerilor internationale este considerabil diferit. Comparativ cu firmele nationale/domestice, companiile care isi desfasoara activitatea inafara granitelor sunt puse in fata unor situatii diferite ; gradul de incertitudine est mult mai ridicat si deci riscul la care sunt expuse este mai mare. Aceste dificultati, incertitudini si riscuri sunt legate de complexitatea mediului de afaceri international, de diferentele ce apar, intre o tara si alta, in ceea ce priveste mediul politic, economic, juridic si cultural. Aceste difernte se manifesta sub forma unor constrangeri care fac ca procesul de luare a deciziei sa fie mult mai dificil dacat in cazul firmelor locale. Performantele firmei, operatiunile sale viitoare sau chiar eficacitatea sa pot fi serios afectate. Mediul international nu este doar mai complex decat cel national dar ci si mult mai schimbator, mai dinamic, mai turbulent. 7

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene (caracteristicile mediului : complexitatea = nr de variabile si dinanismul = ritmul schimbarilor).

Diferente intre mediul national si cel international : - fiecare tara in care compania internationala opereaza reprezinta un mediu cultural diferit. In aceste conditii, firma trebuie sa cunoasca si sa respecte valorile culturale proprii tarii gazda. Sensibilitatea culturala reprezinta respectul normelor, valorilor si obiceiurilor culturale ale altora. Aceste valori culturale diferite actioneaza ca si constrangeri atat in lumea de afaceri cat si pe plan social ; - mediul economic actioneaza si el ca o constrangere, la fel ca si cadrul institutional : aici includem reglementarile guvernamentale cu privire la modul de functionare a firmelor, cum ar fi procente limita in cazul capitalului repatriat, suma min...