Comunicare Cu Pacientul in Varsta

7/25/2019 Comunicare Cu Pacientul in Varsta

http://slidepdf.com/reader/full/comunicare-cu-pacientul-in-varsta 1/15

COMUNICARE CU PACIENTUL IN

VARSTA

ELEV: ADET ANA MARIA ALESANDRESCU

ROXANA

PROFESOR:



COM UNICAREA CU PACIENTUL

Comunicarea este un ansamblu deactiuni ce au in comun trasmitereade informatii sub forma de mesaje,stiri,semne sau gesturi

Pentru a realiza o comunicareecienta , partenerul de

comunicare , respectiv asistentamedicala trebuie sa aiba abilitati deascultare activa,de a intelege

mesajul si de a raspunde la intrebari



TIPURI DE ABILITATI

1. Interpersonale ce constau in :

. Capacitatea de astructuradialogul:as.md trebuie sa manifesteinteres ptr pacient

. Capacitatea de furnizare corecta ainformatiilor

. Adoptarea unei posturi care sa deterinerelaxarea pacientului

. Abilitatile relationale ce se bazeaza peintermediul asistentei dovedind cauntelege natura suferintei pacientului



A sti sa comunici cu o persoana in varsta, potrivit stadiului deregresie a functiilor psi!ice care sunt premiza ziologica a

comunicarii, presupune insusirea catorva cunostinte generale desprein"uenta procesului de imbatranire asupra functiilor psi!ice, cu altecuvinte despre imbatranirea psi!ologica. #ste ceea ce a fostprezentat in cele de mai inainte.

Comunicarea are un rol esential nu numai in investigare sicunoasterea nevoilor, dar si in actul de ingrijire. $n gerontolog armacu multa dreptate ca a%i vorbi persoanei varstnice este un act deingrijire. Cuvantul bine ales, bine receptat poate avea un efectterapeutic.

&ulte persoane varstnice sufera adesea mai mult din cauzaizolarii, ignorarii, marginalizarii, lipsei de comunicare cu cei din jur,decat de o boala sau alta. A%i vorbi unui varstnic, in graba, rastit,plictisit, indiferent, fara a te asigura ca te%ai adaptat intelegerii sale,nivelului de cultura, capacitatii de receptie, capacitatii auditive, poate

sa%i faca rau, adancindu%i suferintele.



Comunicarea devine efectiva atunci cand mesajul transmis esteidentic cu cel receptionat, altminteri avem un mesaj e incomplet, edistorsionat.

'e retinut ca in toate conceptele apartinand de teoria nevoilor,

comunicarea este inclusa printre nevoile fundamentale ale uneipersoane in general, a unei persoane suferinde si varstnice cu atatmai mult.

(%a armat ca inta umana complexa este un tip indivizibil a

carei existenta implica nevoi psi!ologice, nevoi de comunicare, nevoispirituale. Aceasta argumenteaza pluridimensionalitatea inteiumane. )rice persoana este o entitate umana ale carei nevoi siresurse sunt individuale si specice.

Astfel, nevoile umane se prezinta ca multiple si complexe, scopulsatisfacerii lor ind acela de a obtine o *stare de bine+, de confort, decrestere a calitatii vietii, ori calitatea vietii devine pentru varstnic unuldin obiectivele esentiale ale oricarei interventii de ajutor sau deprotectie uneori, de pilda, vindecarea sau recuperarea nu mai pot

posibile, calitatea vietii insa totdeanua.



In conceptul celor 1- nevoi fundamentale elaboratde Virginia Henderson, nevoia de comunicare ocupa unloc important ca si in la fel de cunoscuta *Piramida

nevoilor+, modelul propus de psi!ologulamerican Maslow in care nevoia de comunicare estesubinteleasa in toate cele cinci grade ale piramidei salepornind de la baza catre varf nevoi psi!ologice de baza,nevoi de securitate zica si psi!ica, nevoi de apartenentasi afectiune, nevoi de stima si respect, nevoi de realizarede sine.

Pentru varstnic se poate arma ca nevoia decomunicare este vitala, existenta sa, calitatea si duratavietii ind amenintate de nesatisfacerea nevoii decomunicare ca si de o comunicare inadecvata. &ai

devreme sau mai tarziu, o persoana in varsta iti traiesteultima parte a vietii care precede sfarsitul inc!eind



Am analizat in cele de mai inainte rolul comunicarii ca nevoieumana fundamentala, efectele absentei comunicarii in mod deosebitpentru orice persoana, defavorizata , vulnerabila, suferinda, varstnicamai ales, si sa analizam in continuare efectele unei comunicaridistorsionate cauzele si consecintele in care poate avea loc aceastain conditiile unei persoane in varsta cu diverse suferinte sau!andicapuri si modalitatile de depasire a barierelor care se ivesc inaceste cazuri.

/iindca, dincolo de rolul comunicarii in general ca factor de

vitalitate, de combatere a izolarii si de reintegrare sociala si socio%familiala, comunicarea la un lucrator social, intelegand prin aceastaintr%un sens larg orice profesionist 0sau voluntar care are intreatributii interventia de ajutor, ingrijire terapeutica, de protectie infavoarea unei persoane in varsta, cu nevoi, dependenta, comunicarea

cu o astfel de persoana este un instrument de abordare, deecacitatea utilizarii cu maximum de randament al acesteiadepinzand rezultatele interventiei.

Cu ajutorul comunicarii investigam tipologia persoanei, modicarile

psi!ologice determinate de imbatranire, gradul acestora imbolnavire,suferinta, stres social si psi!ologic, !andicap prin comunicare



Clasificare utilizata in geriatrie:

persoane varstnice comunicante,

persoane varstnice partial comunicante,

persoane varstnice non-comunicante.

Factori i in geriatrie:

2recand la analiza conditiilor si factorilor de distorsiune a uneicomunicari, care e mpiedica transmiterea mesajului, educe la o receptionare incompleta sau distorsionata,afectand intelegerea, receptarea si evident si raspunsul seconsidera ca exista:

a factori personali

b factori de mediu.



factorii personali tin de structura partenerilor la actulcomunicarii si pot :

% emotionali 0psi!ologici timiditate, suparare, teama, anxietate0teama exagerata fara obiect, resentimente zici, organici oboseala, defecte de vorbire, surzenie, durere,boalaintelectuali nivel de cunostinte, de instruire, limbaj:

%sociali diferente de cultura, clasa socio%economica, origine etnica,origine rurala sau urbana, accent, s.a.

factori de mediu care pot in"uen3a pozitiv sau negativcomunicarea, prin cre4terea tensiunii sau disconfortului.

zici: zgomot, lipsa intimitatii, neacomodaresociali: prezenta sau absenta altor persoane. A se tine seama caanumite plangeri, raspunsuri la nevoi pot reprezenta probleme intimecare exclud si prezenta altora alteori persoana se simte mai in largulsau in prezenta, de regula, a unei rude apropiate, care eventual o

incurajeaza sa comunice, conrma sau intareste cele spuse.



Com unicarea verbala (e manifesa prin limbajul vorbit sau scris care reprezinta codulcel mai folosit de transmitere a mesajelor si este bine cand acest

cod este inteles de ambele parti implicate in procesul decomunicare. 5u este sucient ca se vorbeste aceeasi limba ci, maiimportant este acelas inteles pentru cuvinte 0neologisme, termenite!nici, abrevieri, sinonime, etc.. Ca urmare, o conditie esentialaeste aceea de a ne asigura in permanenta ca vom f intelesi.

Limbajul non-verbal , care are la baza alte coduri decatcuvintele, codurile ind de o mai mare varietate, include: expresiafetei, mimica, privirea, volumul vocii, tonul folosit, gestica,atingerea. In plus, persoana poate emite o serie de semne de

comunicare care trebuie inregistrate si interpretate cu grija,semne vocale, emisiuni vocale dar non%verbale, ce pot aveasemnicatii ce trebuie descifrate: gemete, oftat, gafaituri, tuse,plans, ras, diferite in"exiuni ale vocii, etc. C!iar si pozitia corpuluiin pat poate arata celor avizati existenta unei dureri care silestepersoana sa ia o anumita pozitie in care durerea e resimtita la ointensitate mai mica



#xista si situatii in care comunicarea poate intrerupta si blocataneintentionat, situatii ce pot prevenite in beneciul ecien3eicomunicarii aceasta eventualitate % blocarea se poate intampla incazul sc!imbarii subiectului, impunerii fara tact a parerii proprii

In cazul persoanelor varstnice vom tine seama intodeauna deafectarea in mai mica sau mai mare masura a capacitatii deintelegere sau, altfel spus, a vitezei de perceptie a mesajului.

6a oamenii in varsta se instaleaza in timp o lentoare a proceselorpsi!ice, numita si bradipsi!ie si, de asemenea, in "uenta debituluiverbal, in termeni de specialitate bradilalie. ) persoana in varsta isi gaseste mai greu cuvintele pentru a%si

alcatui raspunsurile care, in nal, sunt gasite daca cel ce conducedialogul are rabdarea necesara. 2ulburarile de memorie pot interveniintarziind si mai mult raspunsurile, c!iar daca persoana varstnica ainteles, a receptionat mesajul.



Pentru cazul persoanei in varsta, in continuare vomanaliza situatia com unicarii cu persoana in varsta inconditii deosebite:

Depresia. /oarte multe persoane varstnice sunt depresive,

depresia ind o situatie comuna. In aceste cazuri, vorbirea este mailenta, mai inceata, raspunsurile intarzie, sunt scurte. Abordareaeste mai dicila din cauza lipsei de concentrare, a sentimentului deinutilitate si neincredere, a pesimismului sau c!iar, in cazuri grave,

a ideilor de suicid. 2ot in depresiile grave ne putem intalni cunegativismul verbal, cu mutismul, adica refuzul de a vorbi, de acomunica.

Tulburarile de auz. (urditatea totala 0mai rar sau partiala

0mai frecvent sau !ipoacuzia sunt frecvente la o persoana invarsta al carui auz diminua c!iar in cadrul imbatranirii normale. In

aceste cazuri, ne pozitionam in asa fel incat sa ne poata vedea fatasi buzele in timp ce vorbim. 7ericam daca persoana folosesteproteza auditiva. Adaugam mimica si gestica. 5u neenervam, indca persoana nu ne aude, sau inca nu aude,deoarece nu am luat masurile mentionate anterior. Putemcomunica, eventual, prin semne, prin scris, prin desen.



Tulburarile de vedere. (caderea acuitatii vizuale este deasemenea paralela cu inaintarea in varsta. #ste de diferite grade,pana la pierderea completa a vederii 0cecitate vizuala. 6imbajulverbal este in prim plan, mijloacele non%verbale iesind din discutie.Informam persoana in legatura cu orice alte zgomote, alte persoanecare intra in camera, diferite manevre necesare de pilda uneiexaminari, cercetarii unor documente personale.

Tulburarile de intelegere si de exprimare. (e intalnesc lapersoanele cu suferinte cerebrale, cu sec!ele dupa accidentecerebrale%vasculare si se traduc prin: incoordonarea in vorbire,dicultati in arajamentul cuvintelor in fraza, inabilitate de a%si gasicuvintele, imposibilitatea de a raspunde 0in termeni de specialitate

afazie, disfazie, dislexie.

Nervozitatea. $nele persoane varstnice pot surprinse intr%ostare deosebita de iritabilitate, de nervozitate, determinate desuparare sau fara o explicatie anume nervozitatea poate traduce

teama, anxietate sau neputinta, stari ce pot prevenite si risipite prinexplicatii si asigurari. Incercam sa%i deturnam atentia de la obiectul



Violenta. ) situatie mai speciala pe care o putem intalni la unelepersoane in varsta si care sa se explice printr%o serie de cauze 0pecare trebuie sa le investigam dinainte: leziuni cerebrale, senilitate,diverse afectiuni psi!ice, consum de alcool, reactii secundare la unele

medicamente care pot determina stari de agitatie. 'aca suspectamun potential de violenta, vom lua urmatoarele masuri: informareacelorlalti membri ai ec!ipei , identicarea eventuala a unor anumitecauze care pot declansa violenta, plasarea persoanei intr%o cameraunde poate observata in permanenta, indepararea obiectelor

contondente nu vom atinge persoana si nici nu vom face miscaribruste spre aceasta, spre a nu%i declansa reactii de aparare,agresivitate. (e pastreaza o anumita distanta de persoana, evitam sastam cu spatele. 'aca nu reusim, apelam la ajutor, c!iar specializat:psi!olog, psi!iatru, ambulanta.

Plansul. Putem intalni persoane care plang usor, emotive, labilesau plang spontan, nestapanit, nemotivat, in anumite inbolnaviricerebrale cum sunt unele forme de scleroza cerebrala sindromulpseudo%bulbar. In prima situatie plansul este o supapa de usurare, dedescarcare a tensiunilor si de aceea trebuie ingaduit. 5u%i vom cere



Concluzie:

Am insistat mai mult asupra comunicarii inca, dincolo de rostulsau in castigarea increderii in obtinerea de informatii, inidenticarea nevoilor, ne ajuta in cunoasterea individualizata. Ingeneral, comunicarea este cel mai important mijloc de evaluare.

) comunicare ecienta asigura cea mai mare parte a evaluarii.#ste o evaluare directa, c!iar daca nu intodeauna este sucienta,avand in unele cazuri nevoie si de !eteroevaluare, adica deinformatii culese de la alte persoane din anturaj, ramane totusiesentiala.

(i evaluarea presupune o formare adecvata, cunostinte depsi!ologie, putandu%se arma ca este si o arta.

#valuarea este insa mai concreta, ceea ce a facut ca sa poata standardizata, fapt ce usureaza mult 0si directioneaza activitatile

Documents

Comunicare Cu Pacientul in Varsta